AN UL II No. 6.

n °

fAtitTQ4.,
itiTe...... .

: .gram, La L<PSA unit°

. - 5)sE DIRECT d DIOR.

ITCHAGNE.' FPI.CD.c401kTalt5OS
O
IR

IN SUMARITL DE FATS.
ti ARTICOLE SEMNATE DE:

CONST. MOISIL
AL.DUMITRESCU
PR. C. STANICA.
N. I. IONESCIT
DR. CII. LAUGIER :

1
COMITNICARI DE.:
91,
ka A. O P R E S C U
N. G. DINCULESCII
ktdkfte'k
PL0P 0 R.
'1*NriPG'17,:rrf t; T. G. BULAT
O. D. STOENESCU
R. CALINESCU
IttOACTIFI
StrliBERTATE1-25 . OLTENIA CULTURAL
-0- ,
CRONICA STIINTIFICA

;
EIBMINISTRATIA
51/ Generflore5cu20
RECENZII
CRONICA REVISTELOR
-CIZA 10Vd -
.-",t7-
° gat
-=-
P LISTERVFI. PINXIT tCRISYL ROMANSe'S.A. orkmiova
ARHIVELE OLTENIEI PUBLICATIE BILUNARA
Sub dIrectiquea D -Ior Dr. Cll. LAUGIER §i Prof. C. D. FORTUNESCU
CU COLABORAREA DOMN1LOR

AL. BARCA.CILA. T. G. BULAT ILIE CONSTANT.

Profesor, T.-Severlu Profesor, R.-Yaleea Profesor, Caracal
N G. DINCULESCU C. GEROTA. N. PLOPSOR
Profesor, Cralova, Profesor, Calafat Profesor, Plea Ita
Directinnea lash fie carat autor intreaga raspundere a opinillor sense.

SUMARUL No. 0.
Din numismatiea Olteniei . . C. Moist!
Episcopal dela Streltaia . . . . . Al T. Dumitrescu
RAmitsite din epoca roman a Daciei . . . Pr. C. St5nicA
Tara neastrA, . . . . . . . . N. I. lonescu
Amintiri despre N. Burlitnesca-Alin . . . Dr Ch Laugier
Fragment dintr'o scrisoare a luI . . . . Alin
Acte si docnmente: Acte din sec. XVIII -ea, comunicate de A. Oprescu.
Documente privitoare la Starea loranilor, comunicate de N. G. Dinculescu.
Risipiiii-Dolfiu, izvod comunicat de Plopsor.
Note $i comunicAri: Inset-714u din bisericile Olteniel, adunale de T. G.
BulatPentru o istorie a Craiovei. Bustul lui 1. Maiorescu gI Em. Kinezu,
de D. D. Stoenescu.Biserica din Calugarei-Doljiu, de Pr. C. StanicA.Lunca
oracului Craiova, de Raul Calinescu.
Oltenia calturalli: Miscarea culturald in Craiova, de Fortunato.
Cronica Gorjului, de A. M.
Cronica stiintificii: De la undele hertziene la razele X.Capete
schimbate, de N. P.Vdrsta pennantului si aparifia viefei pe pennant, de Ch. L.
Recenzii: Dacoromania, buletinul ,Muzeultd limbei romane.Orga-
nizajia de credit a Romdniei, de V. Slavescu Destined si Istoria ovreiascd,
de General Al. larva. Les comedies de Corneille, de N. erban.Pierre Loti,
de N. erban.
Cronica Revistelor: Buletinul Soc. Numismatice Romdne. Cugelul
Romdnesc. Via /a Romaneascd. Revista Vremii. Democrafia.Transil-
vania Ganda! nostru.Revista ,stiintiftcd .V Adamachi'.Arhiva C.F.R.
Moldova dela Nistru.Ganduri bune.Muguri.-7 udor Pamfel.Campul
Ziarul caldtorillor.CarpafiLConstiinfa Romaneascd.Nelzuinfa.Renas-
terea.Gazeta S'coalet.Ramuri.

Pretul abonamentului pe uu an Lel 100.

Pentru recenzii, schimb de reviste si on -ce priveste partea redactionala,
sa se adreseze d-lai Prof. C. D. Fortunescu, Str. LibertAtei, 25.
Corespondenta relativ la A dministtatie. cum sl abonamentele, se vor
adresa in strada General Florescu, No. 20.
Anal 11, No. 6 MartieAprilie 1923.

FIRHIVELE OLTENIEI
SUB DIRECTIUNEA D-lor
DR. CR. LAUGIER si PROF. C. D. FORTIINESCIT
IIIMIEVESSEINIMENIBINE
.1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111.

S Sprijinitorii Arhivelor Olteniei pe anal 1923 1.

F. E
11-nu Prof. MI§U SAULESCU, Bueure§ti 1000 lei .2

E.- D-nu MITU. ANDREESCU, Industr. Craiova 1000 lei E

BANCA COMERTULUI, Craiova, . . . . 1000 lei
.1.

=
E
BANCA DE SCONT, Craiova
D-nu T. MALDARESCU, Avocat Craiova,
500 lei
500 lei
, 5
..,.

et
=
D-nu P. P. A., Craiova =
2000 lei 1
Illamaamamamallamaaammaamanmummanaumanammaaaammannumanuanall

Din numismatica Olteniei

ConferintA tinuti la Societatea Prietenii *tiinteia
din Craiova in 26 Noemvrie 1922
Tinutul Olteniei, care este atat de interesant Si de ca
racteristic nu numai pentru situatia sa geografica §i pentru
rolul sau istoric, dar Si pentru tipul, graiul, portul, institu-
Vile Si obiceiurile populatiunii romane0i de acolo, prezinta
§i din punct de vedere numismatic o importantd cu totul
deosebita.
Monetele si tezaurele monetare ce s'au descoperit in
aceasta regiune dovedesc, de o parte, ca locuitorii Olteniei
an cunoscut §i intrebuintat moneta inca din vremuri foarte
indepartate, de alts parte, ca tinutul oltean a fost totdeauna
printre cele dintai cari an primit influentele culturale care
au venit dela miaza-zi sau dela apus.
Nu am de gaud sa fac aci o expunere complecta a nu-
mismaticei Olteniei aceasta cu ajutorul materialului de
78 A Rill VELE OLTENIEI

care dispunem astazi ar fi cu neputinta voi trata numai

cateva chestiuni mai importante §i mai interesante, de unde
se va putea vedea cat de mare valoare au monumentele
numismatice §i pentru cunoa§terea vietii din trecut a acestei
regiuni.
Raportul dintre bani §i Banii" Severinului.
Exists o parere aproape generala la istorici §i filologii
no§tri, ca expresia ban=moneta derivd dela numele celui
mai malt dregator al regiunii oltene, care in vechime forma
Banatul Severinului. Aceasta parere se bazeazd pe ipoteza,
ca Banii Severinului ar fi emis oare cand monete proprii §i
Ca aceste monete ar fi circulat §i in celelalte tinuturi roma-
ne§ti, ducand cu ele §i numele dregatorului, care le-a emis.
Astfel cuvantul ban" la inceput ar fi insemnat moneta
banului" §i cu acest sens s'a raspandit la toti Rgmanii.
Ipoteza aceasta nu este intemeiata decat intru atata,
intrucat admite derivarea cuvantului ban=moneta dela nu-
mele Banz---dregator; in schimb nimic nu ne indreptate§te sa
credem ca dregatorul la care se refers este numai decat
Banul Severinului.
In adevar, pans astazi nu se cunoa§te nici un Ban de
Severin, care sä fi batut moneta, nici nu se §tie despre
existenta vreunei monetarii in aceasta parte a Orli noastre.
Intre documentele ce ni s'au pastrat din evul mediu nici
unul nu aminte§te despre monetele Banilor din Severin, iar
intre numeroasele serii de monete ce s'au conservat din acel
limp, nici una nu poate fi atribuita vreunui astfel de dre-
gator. 0 singura mentiune documentary lass sa se intrevada
intentia de a se bate monete in Banatul Severinului. Este
cunoscuta diploma a regelui ungur Bela 1V, acordata Ioa-
nitilor in 1247, in care regele i§i rezerva, intre alte veni-
turi, §i jumatate din ca§tigul ce ar rezulta din baterea mo-
netelor, atunci cand marele preceptor al loanitilor ar obtine
dela rege acest privilegiu. (Nec non de moneta, que illic
rte voluntate repel et concitio praeceptoris domus illius
pro tempore constituti carrel, medietatem nobis reserva-
mus). Se §tie insa ca loanitii n'au avut ocazia sa incerce a
AEHI-VELE OLTENIEI 79

bate moneta, cad n'au stat cleat prea putin timp in Severing
unde de altfel situatia for era foarte precara.
Dar daca Banii Severinului n'au batut monete, au fost
in schimb alti Bani, cari au emis monete, ce au avut o cir-
culatie foarte intinsa in tara noastra.

Fig. 1. Dinar banal slavon.

La apus de banatul Severinului, dincolo de Tisa, la con-
fluenta riurilor Drava si Sava in Dunare, era in evul mediu
o alts provincie de granita, numita Banatul Slavoniei. Un
dregator al acestei provincii, Banul Stefan, infiinta in anul
1255 o monetarie la Zagrab (Agram), unde se Miura nu-
meroase monete de argint, cari in terminologia oficiala
purtau numele de denarl banales, dinarii Banului. Acesti
dinari fiind fabricati dintr'un argint bun si pastrandusi
greutatea constants, s'au raspandit foarte repede nu numai
in Slavonia, dar si in Ungaria unde monetele regale
erau cu totul ran si de proasta calitate in Transilvania
si dincoace de munti in Oltenia si Muntenia (Fig 1). Un
nurnar destul de insemnat de piese de acestea, izolate
sau unite in tezaure monetare, descoperite in toate Odle
romanesti amintite, confirms pe deplin frec'venta circulatie
a dinarilor banali la noi, pans tarziu pela mijlocul veacului
al XIV-lea. Devenind monete atat de comune, acesti dinari
au inceput sä fie numiti in vorbirea obisnuita numai ba-
nali" sau bani", numire ce s'a raspandit odata cu mone-
tele in toate tinuturile romanesti. De altfel chiar in docu-
mentele latinesti din veacul al XIII-lea si XIV-lea li se zice
adeseori numai banales", iar in limba ungureasca de ase-
menea in loc de Will denarok".dinarii banului, s'a intre-
buintat si termenul prescurtat : We' ').
1) Pentru toate acestea cf. Moist!, Consideraliuni asupra originei cu-
vantului ban, in Buletinul Societatii Numismatice RomAne XV (1920)
pag. 27. urm.
80 A II HI VELE OLTENIE1

Prin urmare cuvantul ban" de§1 insemneaza moneta

Banului, nu se referd la Banii Severinului sau ai Olteniei,
ci la Banii Slavoniei. Acest fapt insa nu exclude ipoteza,
ca Romanii cari nu cuno§teau alt Ban cleat cel de Severin,
sa fi pus in legatura aceasta expresie monetary cu drega-
torul cu nume identic cunoscut de ei. Numai in acest chip
se poate admite raportul dintre ban=moneta §i Banul Se-.
verinnlui.
Monetele Dacilor Olteni.
Dinarii banali, n'au fost cele dintai monete pe cari le-au
cunoscut Oltenii, cad cu multe veacuri mai inainte stravechii
locuitori ai acestui tinut, Dacii Olteni, cuno§teau §1 Intre-
buintau moneta.
Se §tie cA moneta nu are o vechime prea mare §i ca
cele dintai popoare civilizate, Egiptenii §i Babilonenii, n'au
cunoscut acest mijloc de schimb. Insu§i Fenicienii, cari pen-
tru prima oars au intemeiat un comert mondial, nu s'au
servit de monete in numeroasele for transactiuni A trebuit
sa vina geniul grec, ca sa inventeze acest minunat instrument
comercial, iar inventia lui nu s'a produs deck abia pela
anul 700 in. d. Cr.
°data inventata, moneta s'a faspandit repede in toata
lumea greceasca, prin intermediul numeroaselor colonii ce
ace§ti indrazneti §i abili negustori au intemeiat pe coastele
tuturor marilor din Europa, Asia §i Africa. Pe tarmurii Marii
Negre s'au intemeiat colonii grece§ti inca pela anul 650 in.
de Cr., iar acestea au inceput sa faca un comert tot mai
activ §i cu stramo§ii no§tri Daci.
Legaturile comerciale cu aceste colonii grece§ti, dintre
cari cele mai vechi au fost Tyras (Cetatea-Alba), Istros (Ca-
ranasuf din Dobrogea) §i Kallatis (Mangalia), au dat Dacilor
pentru prima oars prilejul sa cunoasca moneta. Dar a mai
fost §i o alts cale pe unde au intrat la not monetele gre-
ce§ti, calea de pe uscat prin mijlocirea popoarelor trace §i
ilirice din dreapta Dunkii, inrudite cu Dacii. Pe aceasta cale
s'au introdus in Dacia mai ales monetele regilor macedo-
neni, cari sunt cele dintai monete grece§ti ce au circulat in
ARHIVELE OLTENIE1 81

numar mai mare in tiara noastra. lar triburile dace cari le-au
cunoscut si intrebuintat mai intai au fost desigur cele dela
apusul tarii Dacii olteni si cei banateni.
Descoperirile monetare facute in tam noastra au dat la
ivealA un foarte mare numar de stateri de our si de argint
dela regii macedoneni Filip II si Alexandru cel Mare, si tinu-
tul Olteniei este in special bogat in astfel de monete antice.
Dar Dacii nu s'au multumit numai sa primeasca si sa
intrebuinteze monetele regilor macedoneni ; ei au cautat sa
si bald monete proprii cu tipurile celor macedonene. In
special au copiat tipurile de pe staterii de argint ai lui
Filip II, si de sigur le-a placut mult calaretul de pe rever-
sul acestor monete, in care puteau vedea o reprezintare a
unei divinitati favorite din mitologia dad, divinitatea careia
arheologii i-au dat numele de cavalerul trac" Astfel primele
monete dace sunt cOpii mai mult sau mai putin reunite ale
staterilor de argint ai lui Filip II.
Trebuie insa sA tinem seams, ca Dacii, ca si celelalte
popoare stravechi ale Europei : Grecii, Italienii, Galii, Ilirii,
Germanii, nu erau organizati in state marl, ci in triburi cu
o viata locals autonomA. Astfel la ei, ca si la popoarele
amintite, fiecare trib batea monetele proprii de care avea
nevoie pentru relatiile sale comerciale. De aceea deli mo-
netele Dacilor imiteaza staterii de argint ai lui Filip II, in
realitate se deosibesc intre ele in privinta tehnicei artistice
cu care diferite triburi au izbutit sa le execute. Astfel, dell
avem un tip monetar comun pentru totii Dacii, acest tip
variaza dela trib la trib in ce priveste modul de executiune.

Fig. 2. Moneta dad din Oltenia.

Cercetarile de pans acum n'au putut Inca stabili numele
triburilor dace din diferite regiuni ale tArii noastre ; in
82 ARIIIVELE OLTENIEI

schimb mumismatica a reu§it sa fixeze aproape cu siguranta

caracterele monetelor dace din multe din aceste regiuni.
Cat prive§te monetele Dacilor olteni, sunt astazi bine
cunoscute. Ele cauta sa reprezinte, ca si staterii de argint
ai lui Filip II, pe fata capul lui Zeus, iar pe revers un cd-
laret (Fig. 2 Si 3). Dar cuno§tintele de tehnica monetara ale
gravorilor din acest trib n'au fost destul de inaintate incat
sa poata imita cu exactitate tipurile de pe moneta lui Filip,
§i astfel capul zeului cu coroana de lauri, nu 1-au putut exe-
cuta decat intr'un chip cu totul rudimentar, iar calaretul I'au
facut cu totul disproportionat. Calul are corpul exagerat de
gros, capul in forma unui cioc de rata, iar picioarele §i
coada extrem de subtiri §i diforme ; la randul lui calaretul
este abia indicat prin cateva linii, Si numai cu mare greu-
tate se poate banul ca ar reproduce o figura omeneasca.

Fig. 3. Moneta Dad din Banat.

Este interesant de observat, ca aceste monete nu sunt

comune numai Dacilor din Oltenia, dar §i celor din Bana-
tul-Temi§an, ceea ce dovede§te ca intre Dacii din aceste doua
regiuni erau legaturi tot atat de stranse cum sunt si intre
Romanii olteni §i cei banateni.
Se intelege ca, afard de monetele for proprii, Dacii ol-
teni au intrebuintat §i alte monete, in special ale Dacilor
din Muntenia §i ale celor de peste Dunare, probe despre
legaturile comerciale intre aceste triburi ale poporului dac').
Informatiile ce le avem despre vechimea monetei in Cara
noastra, despre relatiile comerciale din antichitate §i despre
monetele intrebuintate de catre stramo§ii no§tri Daci, nu le
I) Pentru monetele Dacilor cf. Moisil, Monetele Dacilor, in Buletinul
Societ. Num. Rom. XV (1920) p. 59 urm. §i Ruzieka, Die Frage der
dacischen Mlinzen, ibidem XVII (1922) p. 5 urm.
ARM VELE OLTENIEI 83

datorAm izvoarelor literare ce ni s'au pastrat din antichitate;

acestea nu cuprind de loc relatiuni de aceasta nature. Tot
ce cunoastem cu privire la chestiunile de care vorbim este
scos din studiul monetelor si al tezaurelor monetare desco-
perite pe teritoriul tarii noastre. In special tezaurele prezinta
o importanta deosebita pentru cunoasterea si lamurirea pro-
blemelor economice si financiare din trecut, fiindca ele sunt
de cele mai multe on depozite de ale negustorilor sau bo-
gatasilor, si monetele ce cuprind ne dau o icoana fidela a
mijloacelor de schimb ce se intrebuintau in anurnite epoce
la noi. Din compozitia unui tezaur monetar se pot trage o
multime de concluzii cu privire la banii ce circulau in epoca
respective; cu privire la legaturile economice cu t 'We vecine
si cu privire la raporturile de valoare dintre monetele tarilor
reprezintate in tezauxul respectiv. Astfel si cunostintele ce le
avem asupra monetelor Dacilor Olteni le-am obtinut din stu-
dierea tezaurelor monetare descoperite pe teritoriul Olteniei ').
Cele mai vechi legaturi dintre Daci Si Romani.
Izvoarele istorice nu cunosc legAturi intre stramosii nostri
Dacii si intre ceilalti stramosi, Romanii, anterioare anului 50
in. d. Cr. Numismatica insa dovedeste ca aceste relatiuni au
fost cu mult mai vechi. Cel putin din anul 100 in. de Cr.,
dar foarte probabil si mai inainte, se intrebuinteaza in co-
mertul Dacilor, pe langa monetele for proprii si pe 14'110
cele grecesti, dinarii romani republicani. Un insemnat nu-
mar de tezaure descoperite in diferite regiuni ale tarii noastre,
au dat la iveala o multime de dinari de acestia de prove-
nienta din Italia si batuti in apropierea anului 100 in. de
Cr., precum si altii din timpul primului veac inainte de era
crestina
Frecventa dinarilor romani republicani in Dacia nu se
poate datora unor cauze intamplatoare; aceste monete n'au
I) Cele mai insemnate tezaure de monete de ale Dacilor olteni s'au
descoperit la Slatina (cca 500 piese) si Dobresti (284 piese) ; la Sadova
(160 piese de tipul lui Alexandru cel Mare) si la Adancata de jos (de
tip muntean). Cf. Buletinul X (1913) p. 21 si 62 $i Victor N. Popp, Mo-
nete barbare, dtn Adancata de jos, ibid. XIII (1916) p. 57.
84 ABBEY ELE OLTENIEI

putut intra ad decat prin relatiile comerciale ce au existat

intre Dad 0 Romani in epoca republicand. Si raspandirea
for in diferite regiuni ale Orli noastre este cea mai build
dovadd despre aceasta.
Pe unde au putut insa intra dinarii republicani la not ?
Pe ce cale s'au legat relatiunile comerciale intre Daci si
Romani in aceste timpuri indepartate ? De sigur ca aceste
relatiuni nu se puteau face decat pe drumurile comerciale ce
veniau dela Marea-Adriaticd §i pe cari au intrat in Dacia
§i alte monete din acel timp ale ora§elor Dyrrachium (Du-
razzo) §i Apollonia. Si atunci triburile dace cari an venit
mai intai in contact cu monetele romane §i deci cari pentru
prima oars au legat relatiuni cu comertul roman, au lost
desigur Dacii olteni §i bAndteni. Este adevarat, ca pand
acum nu s'a gasit in Oltenia nici un tezaur de dinari ro-
mani republicani, dar in schimb s'au descoperit in chip izo-
lat multe monete de acestea ; probd ca ele au circulat in
aceasta regiune. De alts parte in diferite parti ale Daciei
s'au gasit dinari republicani alaturea de monete dace din
acel timp, ceea ce este o noud probd de intrebuintarea for
simultand in comertul Daciei.
latd cum ne ajutd numismatica sa constatam legaturi
intre Daci §1 Romani cel putin cu cloud veacuri inainte de
cucerirea Daciei, 0 cum ne arata ca dintre triburile Dacilor
cari an venit mai intai in contact cu Romanii, trebuie sd
numaram in primul rand pe Dacii olteni. Aceste vechi le-
gaturi comerciale ar putea explica §i faptul scos din inter-
pretarea reliefurilor de pe Columna lui Traian, ca Dacii ol-
teni au fost cei dintai cari s'au supus dominatiei romane.
De altfel relatiile comerciale dintre cloud popoare au
totdeauna drept corolar §1 influente culturale reciproce
Leaturile comerciale ale Dacilor cu Grecii, din veacul al 1V
pand in al II-lea in. de Cr. au avut de rezultat o influentd
destul de sitatitd a culturii grece§ti as.upra culturii dace, in-
fluents ce se reflecteazd cu deplind evidenta In monetaria
dace. Legdturile comerciale cu Romanii, atat de vechi, au
avut de sigur §i ele drept rezultat o influents culturald ro-
ARHIVELE OLTENIEI 85

mans, care de§1 nu s'a putut ina adeveri prin alte monu-
mente culturale, a contribuit insa la inlesnirea contopirii
atat de complecte §i intr'un timp atat de scurt a celor doua
popoare, contopire ce a dat na§tere populatiunii daco-
romane.
Monetele provinciilor Dacia si Moesia.
Dupd ce Dacia a fost cucerita de Romani §i prefacuta
in provincie romans, s'au introdus ad monetele imperiale :
aureii, dinarii de argint §i monetele de bronz de diferite
marimi cari circulau in imperiu. Pela jumatatea veacului al
III-lea insa provincia noastra obtinu privilegiul sa bath' mo-
nete proprii de bronz. Acela§ privilegiu, §i tot cam in acela§
timp, it obtinu Si provincia Moesia din dreapta Dunarii.
Monetele acestei din urma provincii au inceput sa se
batd sub imparatul Gordian III, pe la anul 242 d. Cr., iar
cele ale provinciei Dacia sub imparatul Filip Arabul, in
vara anului 246 d Cr.
Atat monetele Daciei cat Si ale Moesiei sunt numai de
bronz §i se aseamana foarte mult intre ele. Pe fata §i unele
Si altele au efigia imparatului, iar pe revers figuri alegorice,
cari reprezina Dacia sau Moesia.
-41-4

Fig. 4. 5. 6. Monete ale provinciilor Dacia si Moesia.

Provincia Dacia este reprezintata printr'o figura feme-
iasca, purtand in cap o boneta frigiana, simbolul liber-
tatii, iar in maini tine uneori vexilele legiunilor V-a Macedo-
nia Si a XIII-a Gemina, alteori o sabie daca (incovoiata)
intr'o mans §i un vexil in ceialalta, sau o floare intr'o mans
Si in ceialalta un vexil. De o parte a figurii se afla o ac-
vita, simbolul legiunii a V-a, de ceialalta parte un leu, sim-
bolul legiunii a XIII-a (Fig. 4. 5. 6.).
86 ABIllrELE OLTENIE1

Provincia Moesia, la randul ei, este infati§atd tot printr'o

figura femeiascA, stand in picioare §1 tinand mainile intinse
de asupra unui taur, ce se afla la dreapta ei, Si a unui lea
ce este la stanga ei. Aceste animale sunt §1 ele simbolele
legiunilor din Moesia : taurul al leg. VII-a §i leul al leg. IV-a.
Legenda de pe monetele Daciei este: Provincia Dacia,
de pe ale Moesiei : P M. S. Col. Vim. (Provincia Moesia
superior Colonia Viminacium). Rezultd deci ca monetaria
Moesiei era in ora§ul Viminacium (asfazi Costolacz), pe cats
vreme a Daciei trebuie sd fi lost sau in capitala provin-
ciei, Sarmisagetuza, sau in ora§ul Apulum (Alba-lulia).
Nota caracteristicA a acestor monete provinciale este ca
stint datate: fiecare piesd are insemnat pe revers anul baterii.
AceastA datare insa incepe dela infiintarea fiecarei monetArii
§i cu ajutorul ei s'a putut stabill cat timp au durat in cele
cloud provincii emiterea de monete proprii.
In Dada a durat numai 11 ani, pand in timpul impara-
tului Gallienus (257 d. Cr.); in Moesia ceya mai mult, §i a
incetat tot in timpul acestui imparat.
Monetele acestor doua provincii au circulat in mare
numar Si in Oltenia. Daco-Romanii de ad au intrebuintat
pe o scars intinsa aceste piese de bronz mai marl §1 mai
mid, executate cu prea pu(inA ingrijire, §i raspandirea for
in toate colturile Olteniei este o dovadd neindoelnicd despre
aceasta. De altfel pe vremea aceea monetele imperiale nu
intrau decat in mici cantitati in Dacia, care amenintatA de
toate partite de barbarii Germani, nu mai putea fi apdrata.
i incetarea activitatii monetariilor celor douA provincii coin-
cide cu cAderea for in stapanirea Germanilor ').
Dupii retragerea legituailor din Dacia.
Este o parere aproape generals ca, dupA ce imparatul
Aurelian a retras legiunile romane din Dacia (271 d. Cr.),
s'au tupt orice legaturi intre Daco-Romani Si imperiul ro-
man. Un zid de nepatruns s'a ridicat la Dunare prin stabi-
lirea Germanilor in Dacia Si Moesia, §i astfel locuitorii
Daciei au ramas cu totul izolati de viata economics §1 cul-
turald a imperiului.
I) Cf. Pick, Die antiken Manzen Nord griecheniands, Berlin 1898
I. 1. p. 1 0 21.
AELIIYELE OLTENIEI 87

Si in privinta aceasta numismatica ne desvaluie realitatea

adevaratA. S'au gAsit in tara noastrd foarte multe monete
dela toti impAratii cari au urmat lui Aurelian 'Aril la Con-
stantin cel Mare, §i apoi dela urma§ii acestuia pa la cA-
derea imperiului de apus ; §1 este interesant de constatat ca
majoritatea acestor monete s'au gasit in regiunea olteana
a Dunarii.
De altA parte s'au gAsit destul de multe imitatii barbare
de ale monetelor acestor Imparati, imitatii fabricate de Ger-
manii nAvAlitori, cari ca §i cei ce s'au stabilit in Italia, Galia
Si Spania au copiat in chip rudimentar monetele imparatilor
romani contimporani.
Ce dovedesc Coate acestea ? Evident, ca legAturile co-
merciale intre tara noastra §i imperiu n'au incetat dupa re-
tragerea legiunilor, ci an continuat pans tarziu in veacul
al V-lea. Si desigur, dad au existat relatii comerciale, au
existat Si oarecari legaturi culturale. Iar pentru pAstrarea
acestor relatii Oltenia a avut o importanta deosebita dupd
cum dovedesc monetele i tezaurele monetare ') servind
ca loc de intalnire pentru curentele economice *i culturale
ce veniau dela sud-vest §1 dela nord.
Tezaure oltene de monete romiineti.
0 problemA care de asemenea nu a putut fi lamurita
cu ajutorul izvoarelor istorice propriu zise, este problema
vechii organizatii politice §1 sociale a celor dotia state me-
d ievale rom Ane§ti : Tara-RomaneascA Si Moldova. Cei mai multi
dintre istoricii no§tri, bazandu-se mai ales pe argumente fi-
lologice, au emis pAreri dupd cari aceasta organizatie ar fi
fost imprumuiata parte dela Bizantini, parie dela Slavi.
De aceea a fost o mare Si nea§teptata surpriza pentru
toata lumea noastrA intelectuala, cAnd anii Irecuti s'au ga-
sit in mormintele domne§ti din Biserica Sf. Nicolae dela
I) La Roiesti (Valcea) s'att ggsit dinar! consulari ; la Caracal 8000 di-
nari dela 1mpgratii Comod 'Ana la Elagabal ; la lenusesti (Romanati)
dinari dela Domitian pana la Geta ; lAnga Craiova 5000 dinari dela Con-
stantin cel Mare pan5 la Grattan ; la *isesti (Mehedinti) dela Sever Ale-
xandru la Volusian.Cf. Buletinul Societ. Num. Rom. X p. 21; XII p.
152 ; XIII p. 43.
88 ARHIVELE OLTENIEI

Curtea-de-Argq, corpurile voevozilor imbricate in costume

apusene §i impodobite cu bijuterii de mods' occidentals.
De asemenea multi nu §i-au putut explica cum pictura ve-
che bizantina din acea biserica a putut reprezinta, alaturea
de personagii sfinte, pe ctitorul domnesc imbracat in armura
cavalereasca apuseand.
Numismatica insa relevase mai dinainte puternica in-
fluenta occidentals ce se exercitase asupra noastra in evil
mediu. Ea constatase pe monetele romane§ti din veacul al
XIV-lea nu numai legende latine§ti scrise in caractere occi-
dentale, dar Si steme alcatuite dupa toate regulile eraldicei
apusene.
Un important tezaur monetar gasit in anul 1914 pe te-
ritorul oltean, langa Slatina, a adus o lumina nea§teptata
in aceasta chestiune El cuprindea aproape 6000 monete de
argint, parte dela Domnii munteni Vladislav I §i Radu I,
parte dela tarii bulgari contimporani Alexandru Si Sracimir.
Intre piesele dela Radu I s'au descoperit un numh'r destul
de insemnat cu un tip cu totul necunoscut : Donmul era
infati§at stand in picioare Si imbrAcat in armura de cavaler
occidental, cu coif in cap, cu lance in mina dreapta §i scut
in mina stanga. Aceasta reprezintare venia sa confirme Si
sa complecteze informatiile anterioare aduse de §tiinta numis-
matica cu privire la influenta apuseana, aratand ca §i por-
tul apusean fusese adoptat de Domnii §i boerii no§tri.

Fig. 7. Monet5 dela Radu I Basarab. (Tipul cavalerului).

De alts parte pe scutul Domnitorului se vedea o sterna,
care de§1 era cunoscuta de mai inainte, nu putuse fi insa
identificata cu certitudine : un scut despicat, in primul car-
tier fasciat, in al doilea plin (Fig. 7). Din momentul in
care aceasta sterna se gasia chiar pe scutul lui Radu I, nu
mai incapea nici o indoiala, ca era sterna familiei sale
ARHIVELE OLTENIEI 89

a Basarabilor. Cand peste cativa ani s'a descoperit in bise-

rica Sf. Nicolae din Curtea-de-Arge§ portretul ctitorului im-
bracat §i el in armura cavalereascd, iar mai tarziu in
necropola aceleia§ biserici s'a gasit mormantul intact al cti-
torului domnesc avand pe nasturii hainei aceia§ sterna a
Basarabilor, s'a putut trage concluzia sigura, ca ctitorul
domnesc nu este altul decat Radu I.

Fig. 8 9. Monete dela Vladislav I (Vlaicu-Vod5), ggsite la Slatina.

Afard de aceste cuno§tinte not §i importante pentru ches-

tiunea influentei occidentale asupra societatii noastre medi-
cale, tezaurul din Slatina ne-a permis sa identificam in chip
cert Si definitiv tipurile monetare ale lui Vladislav I Si Radu I
sa constatam un alt tip necunoscut pand atunci : monetele
cu cruce influentate de gro§ii apuseni (Fig. 8) §i sa ne
convingem Ca amandoi ace§ti Domni au batut §i monete
cu legende latine Si monete cu legende slave ').
Pe langa tezaurul din Slatina, pamantul Olteniei a mai
dat la iveala Si alte tezaure de monete romane§ti. Amintesc
dintre ele pe cel gasit la Turnu-Severin in 1916 §i care
cuprindea vre-o 250 de piese de argint dela Mircea cel
Batran, amestecate cu dinari dela regina contimporand a
Ungariei, Maria (1382-1385). Acest tezaur ne-a permis sa
precizam cu certitudine tipurile monetare din primele emi-
siuni ale lui Mircea cel Batran 2).

1) Tezaurul dela Slatina a lost publicat in Buletinul Societ. Num Rum.

XI 1914) p. 26. Pentru monetele lui Radu I, vezi Moisil, Monete vechi
RomdnWi, In Analele Acad. Rom. XXXVIII p. 55 §i Dr. G. Severeanu,
Monetele lui Radu I, in Buletin. Societ. Num. Rom. XVII (1921) p. 113.
Cf. ,Si Moisil, Numismatica si descoperirile dela Curtea- de- Argec, in
Cronica numismatics I (1920) p. 37.
2) Cf. Buletinul Societ Num. Rom. XIII (1916) p. 43.
90 ARIIIVELE OLTENIEI

Un alt tezaur de circa 300 monete, descoperit tot in

Oltenia, dar intr'o Iocalitate ramasd necunoscutA, continea
piese dela Domnii munteni Vladislav I si Radu I, dela dom-
nul Moldovei Petru I si dela Tarii bulgari contimporani
Alexandru si Sracimir. Intre ele era si o piesA inedita dela
Radu I, care avea gravat pe fatA numele acestui Domn,
iar pe revers numele unui presupus coregent Vladislav ').
Informatiile indicate mai sus nu sunt singurele ce le
scoatem din studiul tezaurelor oltene ; ele mai arata si cat
de mare circulatie aveau monetele romanesti in a doua ju-
matate a veacului XIV-lea, precum si legaturile comerciale
intense cu Bulgaria si Ungaria, legaturi ce se fAceau pe
teritoriul Olteniei. In acelas timp ele ne dau putinta sa con-
statAm marea important economics ce o avea atunci Ol-
tenia, si care rezultd de o parte din frecventa tezaurelor
monetare gasite pe teritorul ei, de altd parte din cantitatea
insemnatd de monete continuta in aceste tezaure.
* *
Rezultatele atat de interesante ce le-am obtinut prin stu-
diul celor cateva probleme de numismatics olteand, dove-
desc in mod evident marea importantA ce o prezinta pentru
cunoasterea trecutului nostru monumentele de culturA ce se
gasesc in diferite regiuni ale tarii. Aceste monumente sunt
izvoarele cele mai pretioase pentru istoria culturii romanesti
si datoria fiecAruia dintre not este sa le Om atentlunea ce
o merits, sa le a-dunAm cu ingrijire, sa le pdstram cu sfin-
tenie si sa le studiem cu ravnA. Pentru acest scop este ne-
cesar ca sa se Infiinteze si sa se organizaze temeinic
acolo unde sunt muzee regionale, cari sa cuprinda toate
monumentele de culturd caracteristice fiecArei regiuni. In
jurul acestor muzee regionale va incepe atunci In mod na-
tural o activitate tot mai intensa pentru studierea aprofun-
data a fiecarei regiuni, sf numai cand aceste studii vor fi
destul de inaintate, vom putea spune ca cunoastem temeinic
desvoltarea culturalA a patriei noastre, sufletul poporului
nostru §i putinta lui de a progress.
Const. Illoisil.
I) Moisil 1. c. §1 Buletinul XII (1915) p. 43.
A RHIVELE OLTENIEI 91

Episcopul dela Strehaia (1673 1688)

Note postumA, de Al. T. Dumitrescu

La 5 Martie 1904 am adus Academlei o nota si cateva documente

despre asezarea episcopulul roman Daniil la M5n5stirea Strehaiei. (Ana -
lele Acad. Rom., torn. XXXVI, mem. istorice, pag. 168-181).
Era pe atunci In serviciul bibliotecii Academiei un tartar foarte mun-
citor si neobosit cercatAtor al trecutului 'stork at tariff. Acesta a lost Al.
T. Dumitrescu, r5pit stiin(ei la 6 August 1919 in floarea varstei. Dansul a
tinut urma comunic5ril mete si, &Ind cateva documente nou5, mi -a co-
municat notele adunate in urmatoarea scrisoare, care cred ca este de folos
sa fie publicata In Arhivele Olteniei.
Bucuresti, 7 Febr. 1923. I. V. Bianu.

Domnule Bianu,
In ziva de 3 an. cor. *) pe and faceam cercetAri istorice la
Arhivele Statului, d-1 Mironescu, functionar in serviciul acestei ins-
titutii, mi-a semnalat in treac5t, ca intr'un zapis din 3 Noemvrie
1668 se aflA ca martor Parintele Daniil de Soveja, Mitropolit
la Beligrad".
Zapisul se afld transcris In Condica Man5stirei Vizantia din
1802, pe fila 9 verso, Si in el se arata c5, la data de mai sus, un
Hie sin Nechita of Campuri a vandut Mandstirii Vizantia ni§te
locuri dintr'o mo§ie a sa, din hotarul Sovejei.
,$i fiind (mo§ia vanzatorului) pre lang5 mo§ia sfintei m5ndstiri
Sovejei", vanz5torul zice ca intaiu a intrebat pe egumenul §i tot
soborul dela Soveja. ,Deci neavand ei prilej ca sa poatd cumpara
dela mine, mi-au dat voe sa o vanz cui se va afla. Deci o am
vandut eu p5rintelui Athanasie, cum scrie mai sus. $i intr'aceasta
tocmeald a noastrd au lost pdrintele Daniil de Soveja, Mitropolit
la Beligrad, §i Macarie egumen dela sfdnta Mdndstire Soveja
§i multi oameni buni Si bAtrani, cari mai jos au iscalit §i §i-au
pus degetele pentru mai mare credintd. Vdleat 7176 ( =1668) No-
emvrie 3".
Dintre martori se gdse§te trecut in condica numai numele
lui ,,Macarie biv Mitropolit ", iar ale celorlalti nu.

*) Scrisoarea nu e datat5, asa cä nu stim din ce tuna §i an este.

Probabil din anul 1912.
92 A It 11 IV ELE 0 LT EN IE1

Indata ce am cetit aceasta mentiune, am recunoscut in persoana

acestui Mitropolit Daniil, care la 1668 petrecea la Soveja, una
§i aceea§ persoana cu Daniil, Arhiepiscopul dela Strehaia (dintre
1673-1681) despre care Dv. ati facut o comunicare in §edinta
dela 5 Martie 1904, §i chiar cu fostul Monah Daniil Andrean din
Tara Panoniei, prepunatorul din grece§te in romane§te" atat al
Pravilei lui Mateiu Basarab din 1652, cat §i al Bibliei inceputa de
Milescu §i tiparita la 1688.
Punctul de plecare al acestei identificari a fost imprejurarea
locals, 6' Manastirea Soveja, la care petrecea Mitropolitul Daniil
in 1668, era o fondatie a aceluia§ voevod Mateiu Basarab, care
zidise §i Strehaia, uncle petrecea ,,chir Daniil, Episcopal Stre-
haiei" zis Si Pdrintele Arhiepiscop Daniil" intre anii 1673-1675
cum Si parintele chir Daniil Mitropolitul, care a fost la Sofia",
(dupe marturia unei copii de document din 3 Iulie 1681, in care
se pare ca Sofia" s'a pus in loc de Beligrad", intelegandu-se
capitala Serbiei in loc de Belgradul romanesc din Ardeal.) Iar
miezul chestiunei ni-1 lamure§te actul de intaritura al lui Mihail
Apafi din 20 Aprilie 1662, prin care confirms pe Daniil ca Episcop
§i Supraintendent general peste toate bisericile romane§ti din FA-
gara§, cu conditia de a propaga cuvantul lui Dumnezeu in limba
romaneasca ,pure et sincere" (calvinism). In acest act reprodus
de raposatul Bunea (Vechile episcopii, Blaj 1902, p. 114) se men-
tioneaza ca alegerea lui Daniil era intemeiata intre altele pe eru-
ditia" lui, §i i se pune chiar conditie acestui invatat prelat sa pro-
povaduiasca Sfanta Scripture In limba romaneasca, deci sa traduce
aceste cart': ,Ita tamen, ut tam ipse Verbum Dei secundum Sacras
Scripturas populo valachico sermone annuntiet..".
Datele cunoscute despre acest Daniil se pot a§eza astfel:
1652, Daniil Monahul Andrean Panonianul ,prepune" Pravila
lui Mateiu Basarab.
1662' Aprilie 20. Mihail Apafi confirms pe Daniil Episcop §1
Supraintendent (Arhiepiscop).
1668 Noemvrie 3. Parintele Daniil de Soveja, Mitropolit la
Belgrad, petrece la Soveja.
1673-1675, Chir Daniil Episcopal, zis §1 ,Parintele Arhie-
piscop Daniil" petrece la Strehaia.
1681 tulle 3. Martor fiind ,Chir Daniil Mitropolitul, care a fost
la Sofia" (? Belgrad).
1685, Dania proin Ardelean" (Bunea, op. cit. p. 115).
Cu respect,
Al. T. Dumitrescu.
ABIlll'ELE OLTENIEI 93

Ramas4ele din epoca romand a Daciei

Eram dator cititorilor acestei reviste cu continuarea ar-
ticolului meu din No. 1 anul I al acestei reviste. Pricina
intarzierii a fost pe deoparte, CA nici pand azi n'am putut
sA merg panA in padurea zisA Ceratuia, ca sd vad castrul
de acolo, din cauza departarii si a drumurilor impracticabile ;
iar pe dealta parte,' fiindca am asteptat ca altii, mai compe-
tenti ca mine, sä faca lucrul acesta.
Cum insa vad c5 nimeni nu a fAcut-o incA pand azi,
o incep eu cu credinta CA se vor gasi cari sA ma complecteze.

Langa comuna Cetatea de pe malul Dun5rii au fost o-

dinioara cetati intarite, consiituind probabil un cap de pod
peste Dunare. Unde a fost vechea cetate dela care-§i trage
numele comuna, nu am putut afla.
Dar pe cand la Cetatea abia numele ne mai aminteste
ce a fost odinioara, nu tot asa sta lucrul si de aci incolo.
Pe distanta dela Cetatea la noul oral Plenita, asezat
chiar la ultima depresiune a dealurilor, se intinde o cam*
neteda, ondulata unde §1 unde cu Cate o movila, sau un
lant intreg de movile, rama§ite on a unor preistorice dol-
meni, on a dunelor formate odinioard de nisipul calator.
Nimic Irish' nu indica azi locul vre unei asezAri ome-
rie§ti, pand in vecinatatea acestui nou oral.
La N.-V. de Plenita §i perpendicular pe dealurile si vaile
ce merg paralele dela Apus la Rasarit, se deschide ca o
tdetura de cutit o vale stramta, prin care §erpueste o cale
veche. Pe aci trebue sa fi fost odinioara drumul de circu-
latie dela Sud la Nord si viceversa. Capul de sud al acestui
mic defileu este si azi mascat cu o padure, Padurea Poenii",
care odinioara cuprindea toate 1mprejurimile.
La sud de padure se afla asezarea de data recenta a
satului Castrele Troiane", numire data dupa castrele din
vecinatate.
Chiar in marginea de S. E. a satului se af15 un astfel
de castru, de forma eliptica, aproape rotund5, cu diametrul
2
94 A Ell I FELE OLTENIEI

mare N. S. Este inconjurat de doua randuri de santuri

(valuri). dintre care cel din interior foarte mare, larg pans
la 20 m , iar adancimea variind intre 2-6 metri. Cel dela
exterior abia se mai observa.
De aci, drept spre sud, la o distanta de vre-o 4 km. pe
o alma dintre cele mai pronuntate, este un nou castru,ce
se nume§te de localnici Cetatea dela Riidinita, tot de forma
elipsoida, cu diametral cam de 200 m., insa cu dispozitia
E. V. Are deasemenea cloud §anturi, dintre care cel din in-
terior atat de adanc, incat mai inainte locuitorii impiedecau
carul ca sa coboare in el. Cel dela exterior de asemenea
este aproape nivelat.
In imediata apropriere spre Apus pare a fi fost Inca un
castru cu mult mai mare-, sau poate va fi fost tabia (§ant)
inconjuratoare a vechii asezari dela Radinita.
La 1 km. la sud de Radinita se afla Cetatea dela Rddina,
de aceea§ forma, cu acela§ dispozitiv, insa de o proportie
mai redusa, cam 100 m. in diametru. anturile nu i se mai
pastreaza asa adanci ca la celelalte dotia, ci mai astupate.
In vecinatatea de Rasarit a ei se observa cateva gropi
in forma de palnie. Se zica ca fiecare cetate avea fantani
in apropiere, adica gropi largi in forma de palnie, care
ajungeau pand la apa; §i intradevar pe aci apa este la 6-8
m. adancime.
Tot astfel de fantani au fost sf la celelalte castre, dar
gropile s'au nivelat aproape cu total.,
Dela Radina, la 2 km. spre Apus, se afla Cetatea lui
Coman, care se aseamand cu cea dela Radina, fiind in a-
ceeas stare si de aceleasi dimensiuni.
Revenind la satul Castrele Traiane, cam la 1 km. la
Nord de Castrul din marginea satului, sf Mind curmezi§
dela R. la A. padurea Poenii, se afla un lung lant de
maguri marl si mid, in§irate ca niste margele pe o distanta
de cativa km 0 de aceea locuitorii le si zic magurile in-
Orate".
Locuitorii satului sunt colonisti adu§i aci prin improprie-
tariri recente, asa ca nu still nici o legenda referitoare la
trecutul locului.
ARHIVELE OLTENIEI 95

Sunt informat ca in vecinatatea castrelor s'au gasit inele

§i monete antice, insa n'am avut norocul sa vad nici-un
obiect de acestea.
Daca treci la Nord de padurea Poenii peste cateva
tarlale de ogoare, pe unde pans destul de curand erau codri
seculari, cobori in valea cea mare cu nume slay, Hudubaj-
nita sau Oarga, udata de un paraias ce vine dela Nord si
apuca apoi linistit spre Rasarit. Ad este intrarea in micul
defileu pomenit mai sus. De o parte si de alta, la o mica
departare, pe culmile dealurilor se afla marea padure secu-
lars Verbicioara", fosta a Manastirei Sadova, iar azi pto-
prietatea Statului. La cativa km. la Nord, pe un damb go-
lesit de paduri la 1864 pentru a da ogoare satenilor, se
afla noua asezare Verbicioara, cu oameni salbateciti ca si
padurile ce-i inconjoara.
In mijlocul satului este ,, Cetatea" , in forma rotunda ca
un inel si la care se mai pastreaza numai santul din interior.
Cel dela exterior abia se mai observa. "
Cel ce a masurat loturile, din respect pentru aceasta urma
a trecutului, n'a dat-o in stapanirea nimanui. Vecinii insa
s'au intins cu stapanirea pans in interiornl ei.
La sudul satului, pe partea de rasarit a vaii, chiar in
culmea dealului este o groapa adanca de vre-o 4 m. §i
lungs de vreo 10 m. Ce va fi fost acolo nimeni nu poate
sa-§i dea seams. Se poveste§te de localnici o legenda cu-
rioasa, si anume ca. Jidovii, sau Tatarii, aveau aci crescatorie
de broaste, care faceau niste oatta cat cele de rata de maxi,
bune de mancare.
Demn de amintit este ca in partea de rasarit, prin pa-
durea seculard se cunosc si azi razoarele ogoarelor la dis-
tante foarte regulate. Acest lucru ne arata ca locuitorii din
jurul castrului se ocupau cu agricultura pe o scars intinsa-
Un batran padurar, Marin Nonoaca, mort anul trecut, in
varsta de peste 80 de ani, imi povestea a in tineretea sa,
cand s'au taiat unele portiuni din padure, in partea de N. E.
a gasit alte doua castre la fel cu cel din sat.
96 ARHIVELE OLTENIEI

Imi fagaduise sä ma conduce pans Ia ele, dar moartea

sosind pe nenteptate, i-a zadarnicit dorinta.
Azi nu se mai pot afla, din cauza ca padurea este mare
§i foarte deasa.
Dace aceste rama§ite sunt demne de vazut la exterior,
cat de interesante §i pretioase vor fi resturile de antichitati
ce se ascund in sanul lor.
Cine §tie cand vor vedea lumina zilei §i a §ffintei.
Pr. Const. Staniea.
0 rodel,

Tara noastre)
de N. I. Ionesen
Direct Statistical demografice

Intinderea j udetel or
C.onstitutia noastra prevede, dupe cum §tim cu totii,
diviziunea Administrative a tarii in districte, sau judete. Ace la§
lucru sunt Bezircurile" din Bucovina §i comitatele" din
Ardeal. De §1 unificarea administrative a tarii intregi nu s'a
facut Inca, vom intrebuinla pentru toate provinciile expresia
de judete" ca mai cunoscuta Privind harta de azi, im-
partirea pe judete vedem ca ne ofera o infati§are stranie.
Unele sunt imense, allele mic§oare de tot. Diferenta consta
in intindere, in numarul comunelor §i in cifra populatiei.
Judetele cu mai multe comune, §i cele cu locuitori mai nu-
mero§i, sunt urmatoarele :
In .fruntea tuturor sta Bihorul, cu 431 comune rurale,
locuite de 420.000 suflete, din care 268 000 curat romane§ti I
II urmeaza de aproape judetul Hunedoara, cel din fats
Gorjului, avand 425 comune rurale, cu 298 mii locuitori,
dintre can 252 mii romani. Cu mai putine comune, dar cu
*) Vd, inceputul acestui articol In Arhivele Oltenleti" Anul I pag.
321-335 Cu acest prilej atragem atentia ca Ia pag. 332 a acestui articol,
la aliniatul marcat a), trebue corectata cifra 110000, adaogandu-l-se Inca
un zero, adica : 1.400.000.
ARHIVELE OLTEN1EI 97

mai multi locuitori, este apoi judetul Cara§-Severin, vecinul

Hunedoarei §i al Mehedintilor, numarand 356 comune ru-
rale, cu 397 mii locuitori, din cari marea majoritate, adic5
305 mii, romani adevarati I Peste 300 comune nu mai gasim
in toata tam deck in judetul Solnoc-Dobeica, exact 313,
avand 219 mii romani.
Una din cauzele cA peste munti se and judetele cu cele
mai numeroase comune este cA, acolo, organizatia administra-
tivA, a§a cum am mo§tenit-o, dA numele de comune char
unitatilor mid, acelor intocmiri de cateva case, carora, in
tara de dincoace, le zicem sate.
A§a, de pilda, in judetul Bihor, care am zis ca are 431
comune, de fapt sunt 53 comune maxi, iar restul comune
mici, grupate cate 2, 3, 4 Si mai multe, in cercuri nolarlale.
In Basarabia, judetele cu cele mai multe comune sunt :
Bali §i vecinul sau Soroca, situate in dreptul judetelor la§i
Boto§ani. Ambele au cate 248 comune rurale, la cel din-
tai grupate in 10 Volosle (pla§i), la cellalt in 12 voloste.
Populatia for este aproximativ de 272 mii locuitori in jud.
Balti, din cari 233 mii sunt romani, mai bine zis mol-
doveni" ; Si de 288 mii in jud. Soroca, din care 235 mii
romani.
In al treilea rand, ca judete populate, vine tara veche
§i anume Oltenia. Ad gasim cA Mehedinti tine recordul, intru-
nind 168 comune rurale, locuite de 271.000 suflete, secondat
de Dolj, cu 141 comune, dar cu olteni mai numero§i :
378.000.
In Bucovina judetele au putine comune : cel mai rAsarit,
Cernauti, are 41 comune, cu vreo 100 mii locuitori, din
cari jumAtate romani.
Considerate, frisk dupA intinderea for teritoriala, clasificati,
a judetelor noastre e alta. Am alcAtuit aici un tablou grafic,
din care se poate vedea dintr'o privire ordinea descrescanda
a judetelor intregei cari, dupd suprafata ce ocupa, in care intra
Si suprafata °raptor.
lath Caras-Severinl Banatenii au dreptate sä zica despre
clar.0i, in graiul for pitoresc, cA sunt fruncea". Acest ro-
 0,0
cof
1%)

ea
0 t0 C.
Z. C:0
eo
C.)
tt3
.0
o
0 C.1
0
1° I°
SANIJ
4 IP V
TCZLCEfi
Bi IVOR
NoneooRei
cerRre,3-.9z84
T/11/4 -TORO r,it
.70Loni/re3
C 0 /Y.5 7-19 /I 7",9
DOC]
TI6H/Af
A R5D
.14 CV
B 0Lr/
CO.TOC /Y.9
C C
HERD / NY/
6Pre) AffiRe
81/2,3C)
Soznve- Boit,ite
60R7
TetZoRriFyy
F.4,9prove9
CAL.1,9cmq
%/toast,'
C 9Hut.
r9RGE4
.5'From_19
B/..e7R/ / firjs,,#un
60Roro
°RH EV
VR/t-ER
/..sy
AhmE,s - TORDt9
C/i/S/IiRe/
Ner9A/Tu
8,9c6ei
THE /-6-1-17O/1e
,S73[,9 0/ U
Harm
17417,9 DE Jos
0 /8 /u
ROA/R/1,97-7
TVA' o 9/9/eis
DA/180./7M
ot/CE13Y19
/1,912/91-/c/1?6,5
7-4Png y 9 - Amxte
R191-2wicuL - 59y,97
Po 7-IY
D c/00.17-0R
Bor0
190i
COVuntu/
HC/6 C EL
OvaRieei
0%;-
Don° Ho/
Tccur7
Toro V
a,97r,50
CAMP 4.11-UtVa
V 1.7,5.:47
\- n J(/40(7
FPYLc ru
Ron6ry
ovisima TARN v 0 - Hit 0
7'{ 905
C<\Ip
ERF).501,
V/i/Vi re3
,37-o/(077/ye7-
C NIEI 10U1.---
CER/yelori DUPA INTINDEREA. LOR TERITORIEILR
Gu1219-H1/1,1oui..4/1
St/cCe9e, 23c/tow/ye/
7RE r 131C-)GRAMel PRELUCRaT6
w www Z .5Tt7 Y
Immo V ,0.5(0cir7 DUPc1 rc r.IOrESLU
ww COT/1,9N7
ARHIVELE OLTENIEI . 99

manesc §i romantic judet se intinde pe o suprafata de peste

11.000 kilometri patrati. Vom vorbi despre bogatiile ce cu-
prinde mai pe urma.
Dela un capat la celalalt al vechii tari, gasim al doilea
judet, Tulcea furnisorul pe§telui Si minunatelor icre; apoi
Cetatea-Atbd, fiecare cu peste 8.000 km. p.
Sa ne aruncam apoi ochii asupra acestor 8 mititele judete,
cari stau in fruntea ... cozii. Ele fac parte din surioara Bu-
covina, cu adevarat cat o gradina, caci nici unul n'ajunge
la 1000 kilom. patrati Cel mai micut e judetul Cotmani,
avand 345 km. p., cam cat o mo§ie din Do lj 1 Comparati-1,
100 A Rill VELE OLTENIEI

vA rog, cu extremul lui : Cara§-Severin, cel cat Munte-

negrul de odinioard §i mai intins decat than Bucovina
Este §1 acesta un aspect nou. El se datoreste evident
deci este tot o consecinta a rAsboiului de eliberare,
0 comisiune de speciali§ti s'a ocupat de aceasta cestiune,
cAutand se niveleze, pe cat posibil, diferentele, a§a de marl,
constatate intre judetele aceleia§ tAri, propunand gruparea
a 2-3 judete mai mici intr'unul singur §i mic§orarea celor
prea intinse, toate acestea in interesul unei mai bune
administratiuni. Proiectul de lege necesar a si fost elaborat.
El prevede impartirea administrativA a Orli in 48 de judete,
mai mutt sau mai putin egale §1, cu titlu de curiozitate, voi
spune CA, din actualele 11 judete ale Bucovinei, acest
proect a intocmit numal trei

Ora.$ele
SA ne ocupAtn putin Si de orate, din punctul acesta de
vedere al marimei §i deci al rangului lor, ca numar de
locuitori.
Exceptand Bucure,Ftii, care, in calitate de capital& ca in
toate pArtile lumei, e mai intins §i mai populat decat cele-
lalte, presupunem ca azi intrune§te intre 6 §i 7 sute de
mii locuitorii, pe o zone de 140 km. p. primul ora§ din
tot cuprinsul Romaniei-Noui este ChiFind'u, numarand peste
135 mii locuitori.
Basarabia s'a unit cea dintai cu Patria-MumA Si tot ea
ne oferA cel mai mare §1, pot zice, cel mai impunator oral.
Cernautii, capitala Bucovinei, stA in al doilea rand. El
numard vreo 92.000 suflete
la5ii fostul scaun al Moldovei vine al treilea, avand
peste 80 mii locuitori.
Cate §1 trele ora§e sunt situate, dar, in Nord-Estul tars.
Urmeaza, apoi, cele 4 frumoase ora§e, cu infati§are occi-
dentals, a caror populatie se socoteste intre 65 §1 80 mii lo-
cuitori, §i anume, de sus in jos : Oradia-Mare, Clujul, Ara-
dul 1i Timipara, asezate ca ni§te strajeri de veghe la
hotarul apusean al tArii.
ARIHVELE OLTEN1ET 101

Cam de aceia§ talie cu ele sunt si importantele porturi

dunarene Ga la(ii §1 Braila.
Dupd capitala bogatei noastre regiuni petrolifere Plo-
ieti care numara cel putin 60 mil suflete , vine indata
fosta resedintd a banilor *Olteniei : Craiova.
Asa dar, pe scara descrescandA a ora§elor noastre, ea
ocupa al 12-lea rang, daca, repetam, evaluarile noastre co-
respund realitatii. Vedeti, dar, cat de necesar ar fi recen-
sAmantul, unul nou si absolut serios.
In tot cuprinsul regatului nu mai intalnim decat orase
sub 50 mii locuitori si, dacd le am impar(i in grupe,
am gasi :
a) Intre 30-40 mii : 9 orase, tot in sir descrescand, Bra-
sov, Tighina (sau Bender), Ismail, Satu-Mare, Cetatea-Albd
(sau Akerman) Sibiiu, Botosani, Tg. Muresului si Buzau.
b) Intre 20 §i 30 mii locuitori : Constanta, Balti, Foc-
sani, Severin, Tulcea, Sighet, Lug6j, Barlad, Pitesti si Giur-"
giu, deci in totul 10 orase ;
c) Intre 10 si 20 mii locuitori sunf cele mai multe : restul
capitalelor de judet si alte °rase din Basarabia, anume : So-
roca, Orhei, Hotin Bolgrad, Chilia-Noua, Reni si Cahill ; apoi
restul capitalelor din Moldova: Bacau, Piatra (N.), Roman,
Hu§i, Dorohoi, Tecuci si Vaslui ; din Bucovina : RAdauti §i
Suceava : din Muntenia : R.-Sarat, Targovi§te, Calarasi, Cam-
pulung, Alexandria si T.-Magurele (cel diniai mai populat,
deli nu e resedinta jude(ului); Bazargic §i Silistra din Noua
Dobroge ; Caracal si R.-Valcea din Oltenia ; in sfarsit,
peste munti : Careii-Mari, Baia-Mare, Dej, Turda, Sighisoara,
Media§, Odorhei, Sf. Gheorghe §i Bistrita, cu toate 35 orase.
Restul atat resedinte, cat si nere§edinte de judet an
sub 10 mii locuitori.
Cel mai mic dintre capitalele de judet este Miercurea-
Cincului, care nu adaposteste nici 3000 locuitori. Dintre
orasele neresedinta, din intreaga Romanie Noua : Baia-de-
Arama, cu vreo 1.600 suflete.
In schimb, exists comune rurale mult mai populate decat
multe din comunele urbane, chiar decat dintre cele resedinte
102 A I? H IV ELE 0 LTENIEI

de judet. Astfel Poiana-Mare, d'aci din judet Dolj, care dina-

inte de rdsboi, avea peste 10 mii locuitorii, §i altele chiar
mai aglomerate, care a§teapta §i ele sd fie inaltate la rangul
de oral, cum s'a procedat in anul curent Si anul trecut cu
ilustra comund de nepieritoare glOrie Mard,ve,stil, cu Adju-
dul, ambele din Putna, cu Buhu,q, din jud. Neamt, cu
Moinegii din jud. Bacau, cu Bailecti §i Plenifa din Dolj,
cu Bali din Romanati §i, in fine, cu Strehaia din Me-
hedinti.
Acestea 8 sunt cele mai proaspete comune urbane din
Cara noastrd.
* * *
Este neaparat necesar sa spunem cateva cuvinte §i despre
Configuratia solului. In Vechiul-Regat observam urmAtoa-
rele regiuni : regiunea muntoasa, culminatA de Carpati; re-
giunea dealurilor, bogata in vii ; regiunea §esului danubian,
apoi a Prutului ; in fine regiunea maritime nisipoasd, a
Dobrogei.
Basarabia, in jumdtatea de Nord e deluroasd ; cealaltd
jumatate este tin §es acoperit cu un strat de pamant vegetal
de coloare neagrA (humus), foarte prielnic agriculturei.
Spre Dundre §1 Mare regiunea este baltoasd.
In Bucovina, regiunea muntoasa se intinde asupra celei
mai marl parti §i anume spre Vest De aci isvordsc toate
rdurile Bucovinei : Bistrita, Moldova, Suceava, Siretul, Pru-

tul, care yin in Moldova.

Transilvania e un platou incadrat de lantul muntilor
Carpati. Ei se intind prin ramificatii Si in interior, formand
platouri §i vdi. Oltul, care isvord§te tocmai din jud. Ciuc,
strdbate Carpatii pela Cdineni §i se duce la Dundre ; Mu-
re§ul, venind tot din jud Ciuc, in lunga-i cAlatorie prime§te
afluentii: Tdrnavele, Arie§ul, Some§ul cald, Some§ul rece
§i altele.
Cri§ana e acoperild spre est de ramificatia Carpatilor,
cari se intind din Maramure spre sud, §i de muntii Biho-
rului. Maramure§ul apartine regiunei muntoase, afard de
jud. Satu-Mare, care, spre apus, e §es.
Aceste din urma provincii sunt brazdate de: Some§ul,
A HMI VELE OLTENIEI 103

care iese din jud. Bistrita §i se varsd in Tisa pe teritoriul

maghiar ; Viseul ; Iza ; Crisul, format din Crisul repede,
Crisul negru si Crisul alb.
Crisana e mdrginitd la sud de Mures, care se varsd in
Tisa la Nord de Seghedin, in Ungaria.
In fine, Banatul nostru in partea de vest e ses si mo-
cirlos, iar la est e muntos. Cei mai inalti munti sunt la
limita jud. Mehedinti : Gugu " 2300 metri, ,, M u raru " 2230, etc.
Variatia teritoriului Romaniei intregite prezintd, negresit,
o importantd deosebitd.
Fericita configuratiune a solului influenteaza asupra
climatului si amandoud impreund asupra agriculturei, cul-
turei viilor, pdclurilor, etc.
tim din experienta ca vechiul regat are o clitnd ca de
steps, adica susceptibild de temperaturi extreme : veri prea
cdlduroase si secetoase, ierni prea geroase. 0 caracteristica
a tdrii-vechi sunt si vanturile, cari bat aproapemeintrerupt;
iarna, crivatul, sufland dinspre Nord-Est, nu intampind nici
un obstacol pand la Carpati.
Din aceastA cauzA Transilvania e privilegiatd, fiind apd-
rata de lantul muntilor, atat iarna in contra vanturilor reci
dela Nord, cat si vara, in contra curentilor calzi dela Sud.
Asa fiind, clima ei e temperate in general
In Banat clima e blandd la Dundre si temperate la Mures.
Crisana are, in parte, climd de ses, cu veri lungi si
arzAtoare. Maramuresul e dominat de un riguros climat de
munte. In Bucovina clima e variatd, ca in Moldova. Basa-
rabia, in partea Nordicd, are o climb' continentals: supusa,
vara, ploilor abundente, iarna zapezilor geroase; in partea
de Sud se bucurd de un climat maritim, influentat de cu-
rentii calzi ce pornesc din Asia mica.
a) In rezumat, climatul intregei tad este prielnicculturel
ptimitntului, care §1 este, inteadevAr, principala ocupatiune
§i deci un mijloc de hrand, a majoritAtii populatiunei rurale.
In total, sunt 2'/4 milioane familii de cultivatori agricoli
in Cara intreagA, dintre care un milion 166 mii numai in
vechiul Regat.
104 ARHIVELE OLTENIEI

In Oltenia sunt 260 mii agricultori, din cari numai in

jud. Do lj 75 mii.
Intinderea pAmantului agricol al RomanieiNoi se poate
evalua la 60 la suta din Intreaga suprafata. (Solul Basara-
biei ingadue ca 74 la sun' sA fie pamant arabil).
In total, ar fi dar peste 170 mii kmp. proprii pentru
semAnaturi, fanete, gradini, pa§uni, etc.
Pe aceasta intindere de pamant manos se cultiva dife-
rite cereale, de preferinta : gray, porumb, ovaz, orz, secara,
mei, § a.; apoi leguminoase : cartofi, ceapa, varza, fasole,
linte, mazAre, etc.
In timpuri normale capacitatea de productiune pentru
principalele culturi se poate ridica pans la 1' /2 milioane
vagoane. Numai Basarabia are o recolta anuala normala
de 300 mii vagoane ; Tara Veche cel putin 700 mii vagoane.
Restul de 500 mii vagoane poate produce Banatul, Ardealul,
Cri§ana si Bucovina. Inainte de rAzboi, Banatul era gra-
narul Intregei Transilvanii. AstAzi insa, prin cedarea celui
mai agricol judet at lui, Torontalul, catre Sarbi,
situatia agricold a acelei provincii no mai poate fi atat de
Infloritoare. In acea vreme, Banatul se asemAna, in aceasta
privinta cu Oltenia. In adevAr, in ambele tinuturi se insa-
manta, de pilda, grau pe o suprafata de 500 mii hectare,
porumb. peste 500 mii hectare si a§a mai departe. Productia
mijlocie era de cel putin 12 chintale metrice la hectar.
b) In stransa legatura cu agricultura este cregerea vi-
lelor, care constitue de asemenea o ramura principals de
avutie pentru Cara noastra. Se Intelege ca numArul anima-
lelor domestice e influentat de consum, export, etc., a§s ca
variazA dela un an la altul. Razboiul ne-a pricinuit, ca
mai pretutindeni de altfel, marl pagube, care, insa, in
anii din urma s'au refAcut pe alocuri.
Cele mai numeroase specii, dintre Coate vitele care cresc
la noi, sunt oile, In cifra de vreo 12 milioane capete (ber-
beci si oi, carlani §i miei), din care cam 7 milioane in ve-
chiul Regat §i 5 milioane in tarile surori.
Apoi, vitae cornute ca : tauri, boi, juncani, vaci, man-
AR.HIVELE OLTENIEI 106

zati, vitei, peste 5 milioane, din care mai mult de jumd-

tate in tara-veche. In al treilea rand, yin porch, peste 3
milioane, vieri, scroafe mascuri si purcei. Cal, armasari,
iepe, manji, in cilia de 1 milion ; si, in fine, alte animale
domestice : capre, tapi, iezi, asini, catari, vreo 400 mii.
In total, putem avea peste 16 milioane vite, adica fiecare
docuitor este virtual proprietarul unei vite.
c) 0 and ramurd de avutie, care in acelas timp constitue
si partea pitoreasca a Orli, sunt padurile. Fagul sf alte
foioase prepondereazd mai ales prin Bucuvina, Transilvania
si Crisana ; apoi stejarul, foarte faspandit in tara-veche
(cerul de Vlasca e renumit) ; bradul si alte resinoase in
Carpati, prin Banat si Maramures ; in fine mesteacan si nuc
in Basarabia, unde acestea din urmd creste atat izolat, cat
si in paduri.
Suprafata pe care o ocupA pAdurile atinge, numai in
provinciile surori, 4'/2 milioane hectare.
d) Multumitd favorabilel or conditiuni climaterice, cat si
calitatli terenului, cultura vilei de vie §i a pomilor roditori
se face la not pe o scars destul de insemnata.
Viile acoperd o suprafata totald de circa 170 mii hectare,
din care 70 tnti in tar& veche, 40 mii in Basarabia, restul
peste munti. Bucovina aproape nu conteaza, fiind numai
43 hectare de vie in tot cuprinsul ei.
In vechiul-regat, se she ca cele mai importante pod-
gorii sunt in jud. Putna (vreo 12 mii ha.), apoi in Valcea
si Prahova (cate 6 mii ha.), Buzau (peste 5 mii ha ) etc.
In Dolj sunt exact 3.150 ha.
Produc(iunea anuald milocie a vinului se poate ridica
in toata tara la circa 3 milioane hectolitri, ceeace dupe
pretul de azi, reprezinta o valoare de peste 2 miliarde leil
Dintre arborii fructiferi, e destul sa citam prunul, care,
numai in tara-veche, se cultivd pe o intindere de 80 mii
ha. Banatul produce de asemenea multe prune ; Basarabia
exceleazd in mere si pere, Ardealul in mere
e) Un alt isvor de bogatie nationald it formeazd pescci-
riile. Osebit de cele din jud. Tulcea, in Basarabia se afld
cele mai intinse bAlti din care, printr'o exploatare rationald
106 ARIIIVELE OLTENIEI

dar intense, s'ar putea scoate panA la 10 milioane kgr.

peste, dar, din cauza unei organizAri nesistematice, azi nu
se poate extrage nici jumatate din aceasta cantitate.
La enumerarea boga(iilor tarii noastre am mai putea
adAoga si altele, de pilda cultura tulunului, crgterea al-
binetor, a viermilor de matase, etc., dar renuntam, spre a
nu lungi prea mutt acest articol.
f) Peste ceeace insa nu putem trece, este industria.
In adevar, cestiunea industrials a cApatat la not un aspect
nou, acum, dupA rasboi si este necesar sA-1 fixam.
Romania-veche era inainte cunoscuta ca o Ord gird' in-
dustrie, sau, mai corect, nu era de loc cunoscutA printre
tarile industriale. Dupe unirea provinciilor-surori §i anume
a Banatului in primul rand §i in al doilea a Crisanei si
Transilvaniei, am devenit, dinteodatA, o Cara cu industrie
mare.
Pentru a creia o industrie nationala, Statul s'a vazut
nevoit sA incurajeze in vechiul Regat, infiintarea de fabrici,
acordandu-le insemnate avantaje. Asa s'a putut injgheba
pand In anul rasboiului vreo 850 fabrici, din care cele mai
numeroase erau : 96 mori ; 70 tamplArii mecanice, pentru
mobile de lemn ; 52 metalurgice ; 50 cAramidarii ; 40 raft-
ndrii de petrol,' 38 arte grafice; 27 tabAcArii ; 23 tesatorii ;
18 cherestea, etc. Cum vedem, o industrie, nascanda cu
caracter local.
In Basarabia, principala activitate industriala o formeaza
moraritul. In genere insa intreprinderile, mai ales cele dela
sate, se aflA intr'o stare primitive Apoi, industria chimica,
reprezintata prin fabrici de sapun si uleiuri, a luat oare-
care desvoltare avand la 1ndemanA in abondenta materiile
prime, ca untura de pore, seul si uleiul de floarea soarelui.
Celelalte industrii sunt neinsemnate ca numar si in stare
inapoiata. Se simte acolo lipsa unor fabrici de conserve
alimentare (carne, peste, fructe, etc.), care de asemeni ar
avea din belsug materiile prime.
In Bucovina s'a desvoltat numai acele industrii in lega-
tura cu produsele agricole si forestiere : 3 fabrici de zahar,
A RH I VELE 0 LTENIE1 107

10 de carAinida §i tigla, 3 de bere, una de giamuri. Indus-

tria spirtului e cea mai desvoltat5.
In schimb, peste munti exists o industrie mare foarte
infloritoare. Sunt aproape 500 fabrici, din care numai in
Banat vreo 120 intreprinderi industriale, care utilizeaza o
fortd motrice de 40 mil cai putere. Cea mai importanta
este fabrica de fier, otel, fier fasonat, de poduri §i tunuri
din Re§ita, apoi cele din Anina §i Nadrag, cate§itrele in
jud. Caras-Severin. Uzine metalurgice sunt in Timisoara,
Arad, Hunedora, Boc§a, Toplet, § a. Acestea §i altele con-
stitue industria mare a Orli. In isbutita expozitie-targ de
mostre, ce s'a tinut in toamna trecuta la Bucure§ti, s'a
facut dovada de frumoasa situatie industrials a Romaniei-
noui.
g) Imensele comori cari zac in sanul pAmantului roma-
nesc de azi si din care unele n'asteapta decat sti fie extrase
spre a fi valorificate, ne indicA, de asemeni, cat de inzes-
trata este Cara noastra, in toate privintele. Astfel
Petrolul, care da o productie anuala de 1 milion si '/4
tone; carbunii 300 mii tone pe an ; sarea, 125 mii tone.
Toate acestea in Cara-veche. Peste Carpati avem mine de
cArbuni la : Anina, Doman, Secu, Cozla, etc. ; mine de
lignit la Petro§ani, Livezeni, Lupeni, Uricani, Mehadia,
Caransebes, etc. ; mine de fier la Moldova-noud (in Banat),
Moravita, Armenis, Ghelar, Runc, etc. ; mine de arama la
Oravita, Sascu ; de plumb la Ru§ita ; in fine chiar isvoare
de gaz natural (metan) la Sarmasel, langa Turda,-la Saro§
langa Diciosan Martin §i la Copsa-mica. Dar minele de
aur dela Sacaramb, din jud. Hunedoara ca si cele
de argint si arama din aceia§ localitate, aflate in exploa-
tare Inca dela 1742 ? Se §tie de asemenea ca muntii Apuseni
ai Transilvaniei (in spre Abrud) sunt din vremuri reputati
ca ascunzand aur, de care insa locuitorii din partea locu-
lui faimo§ii Mott, nu se foloseau, ei fiind de meserie
lemnari, ceeace a dat nastere cunoscutei zicatoare
Muntii no§tri aur poarta,
Noi cersim din poarta 'n poarta".
108 A RHIVELE OLTENIEI

Este locul sä arAtAm aci in treacat origina denumirei

de Mot/ ce pastreazA locuitorii din acele tinuturi. Din
vechime ei purtau parul Impletit chicA §i legat in varful
capului ,,mot". Pa§nici, buni lucratori, cinstiti §i serio§i,
iubitori de libertate si curagio§i, a§a sunt Motii. E destul
sd amintim ca Horia §1 lancu, capitanii revolutiei din
1784 §i 1848, au fost Moti.
Continuand anuntarea bogatiilor naturale trebuie sA
amintim de asemenea ca rocele cristaline ale Carpatilor
sunt avute in fier, arama, cobalt, nikel, mercur, mangan,
plumb, zinc.
In Carpati se mai afla : antimoniu, opal, asfalt, gips,
calcar, marmurA, pietre de constructie, etc.
h) Dintre bogatiile nationale ale tarii noastre nu trebuie
sä uitAm apele minerale, din care unele se aseamand daca
nu chiar intrec, pe cele mai vestite din strAinAtate.
Isvoarele minerale pentru Wilt §i pentru bai sunt nu-
meroase §i ne multumim sa citam numai pe cele mai cer-
cetate : Calimane§ti, Govora, Slanic, SlAnic-Prahova Bacau,
Balta AlbA, Lacul-Sarat, Strunga, Baitatesti, toate din
Cara veche ; apoi BAile Erculane, de langa Mehadia,
Buzia§, langa Timisoara, Ocna-Sibiiului, Zizina (fostul Zai-
zon), Valcelele (fostul Elopatak), Covasna, Tu§nad, Borsek,
Sovata, de langa Tg.-Mures, cea cu ape termale sulfuroase,
Cojocna langa Cluj, cu ape sarate, Baia Felix, de langa
Oradia-Mare §i allele multe, de peste Carpati.
Cine nu cunoa§te apoi miraculosul namol dela Tekir-
ghiol, care e o adevArata binefacere pentru lumea suferinda ?
Pan'aci /ream fAcut cleat sA schitam, in liniii destul de
generale, situatia creiata Romaniei, in urma rAsboiului sau
national, din care a ie§it cu isbanda.
Mai Oman Inca foarte multe de spus in aceasta materie
§i se Intelege 6, tot asemenea, cele ce am schitat pot cA-
pAta o desvoltare mai mare. Ne vom opri insa ad §1, ca
incheere, nu ma pot impiedeca de a spune : Poetii si scrii-
torii no§tri de seams au cantat §i au descris cu talent §i
iscusinta frumusetile naturale ale tarii noastre : muntii §i
plaiurile, paclurile §i vaile, isvoarele §i raurile.
A RHI VELE OLTEIVIEI 109

De asemeni, firea blanda a taranului, nAscut §i crescut

in mijlocul atator minuni.
Noi constatam numai fericita a§ezare geografica a Ro-
maniei, la jurnatatea drumului intre bel§ugul orientului
apropiat §i civilizatia occidentului ; marimea suprafetei
teritoriului §1 cifra populatiunei sale doi factori earl ii
dau preponderanta asupra celor mai multi dintre vecinii sai ;
minunata configuratie a solului : deoparte pitorescul po-
zitiilor naturale, de alta fertilitatea pdmantului, acel
amestec de plAcut §1 util, ravnit de toti ; in sfar§it bel§ugul
roadelor pamantului §1 nesecatele bogatii ascunse In
sanul lui, care asigura existenta locuitorilor §i IngAdue tri-
miterea prisosului celor earl duc lipsA, de peste hotare.
lata oglinda situatiei adevArate a tArii noastre 1
Se cuvine dar, cu drept cuvant, sä fim mandri ca pur-

I
tAm numele de Romani, §1 cu totii laolaltA, fAra niciun fel
de deosebire, sA ne unim puterile intelectuale §1 fizice,
spre a pastra §i marl patrimoniul §1 prestigiul patriei noastre.
Iar celor putini, neimpacati cu greutatile trecatoare ale
traiului de azi, totu§i mai blande decat in multe alte
pgrti, -- sa le amintim cuvintele intelepte ale vestitului
scriitor englez Carlyle : rabdare, t'dcere, sperantd !

N. Burlanescu-Alin
Din izvodul amintirilor ')
0 tu, familie binecuvantata 1
Tu, mama dulce i tu, scumpe tats I
Voi stati in cer, iar eu colind plimantul l
. . . . . . . . . . . . . .
Eu nemancat, pribeag din casa 'n casA,
Imi cat, ca sa ma 'nail la voi, mormantul!
N. Buriaueseu-Alin. Sonete.)
Dupa vacanta Pa§telui, In 1889, un strein ne luase Inainte.
Care cum intram in clasa IV-a a liceului vechiu, §1 Intrebam :
9 Pentru a servl la schitarea portretului sufletesc al poetului craio-
vean Alin. Aceste pagini trebuiau sa Insoteasca un articol cu privire la
opera literara a lui Alin, dar care, din cauza abondentei materiel, a tre
bait sa-1 lasam pentru numarul victor.
3
110 ARHIVELE OLTENIE1

Cine e Asta, ma ? Nu §tiu, 1-am gAsit in, class, era rdspun-

sul". Nu mai 'nalt, nu mai gros ca noi, arata totu§i mai mare
11 trada mustata §1 fata brazdata de trasurile adanci ale
omului format. Superioritatea ce i-ar fi dat varsta, era insa
anihilatd de privirea-i sfioasd §1 de un ne§ters zambet de
blandete.
Ora intrarei profesorului se apropia ; ne a§ezam fie care
la locurile noastre. Eram cap de banca ; streinul, dupa putin
ezitare, veni spre mine §1 ma rugd sa-i fac loc.
Tocmai la sfar§itul catalogului, profesorul stria :
Burranescu Nicolae 1 Cand ai intrerupt liceul ?
Acum trei ani.
Si ce ai facut pand acum ?
Armata, Am intrat voluntar Si m'am liberat sergent.
De ce ai intrerupt liceul, dad era sa te inapoiezi ?
De sardcie 1 .." Si... se a§ezd cu grije, strangandu-se,
ca sa ocupe cat mai putin loc pe banca.
0 prietenie §colareasca, inevitabila, se stabili repede intre
noi, cu atat mai mult cu cat nici-unul nu se pricepea mai
bine ca Burldnescu sa ascutd un creion, sa scrie titlurile
caetelor cu frumoasa caligrafie inflorita, sa retu§eze desemnu-
rile sau compozitiile la limba romans.
Intr'una din zile, cand sa ie§im la 12, se is dupd mine
§i din vorba 'n vorba ma duce pans acasd.
Dar bine, Burldnescule, to nu te duci sa mananci ?
Nu, imi raspunde el cu o voce Rudd.
Cum a§a ?
Nu, nici eri n'am avut unde manca 1"
Sa trag poarta clupd mine peste astfel de cuvinte, nu
puteam ; 1-am poftit inauntru §i, destul de ingrijorat, explic
pArintilor imprejurarile care m'au determinat sal poftesc. La
masa, Burldnescu, Intrebat cu blandete de buna mea mama,
ne destainuie§te ca e nascut in judetul Gorj, in satul Burlani,
la anul 1867; ca tatal sau, ajuns cismar la Craiova, murise
in mizerie, 1i ca mama sa ratdcea pe strazi nebuna. El cu
ochii plini de lacrimi, eu cu inima stransa, ne retragem in-
data dupa masa in camera mea.
ARHIPELE OLTENIEI 111

Aci, in aceasta camera a mea. ii placea grozav bietului

Alin 1 Cand ma insotea seara dela §coala, gasea totdeauna
aci, pe langa un ciai copios, materie de distractie Si de in-
teres. In biblioteca aveam, pe langA cartile mele §colare, ne-
numarate carti, foiletoane, reviste franceze de demult.
Pe cand imi preparam lectiile de a doua zi, el se cu..
funda In citirea acestor carti, neintrerupandu-se decat din cand
in cand, pentru a ma intreba ce inteles are cuvantul cutare
sau cutare. Aci a inceput BurlAnescu a prinde sa facA primii
pa§i in literature ; aci §i-a schitat el primele poezii, poezii
destul de naive la inceput, dar care totu§i provocau admi-
rarea mea §i multumirea lui.
Tot in odaia mea gasi operele trubadurului francez Be-
ranger, care it entusiasmara mult. El i§i luA chiar pe Be-
ranger ca tip, Si incepu sa cante vinul §i femeile. Pe aceasta
vreme §i-a luat §i pseudonimul de Alin, explicandu-mi ea
era in amintirea unei dragoste ascunse, ce avusese pentru o
fosta a sa vecinaAlina,un intreg roman pe care 1-am
banuit Inca de atuncea, ca a fost mai probabil fAurit de
imaginatiunea sa, decat a 1-ar fi trait in realitate. De altfel,
afarA de acest pseudonim, care ar aminti ceva, in ale dra-
gostei Alin n'a prea insistat. A reu§it mai bine, or chiar
prea bine, in ale vinului. Faimoasa odA a betiei, a lui Be-
ranger, i-a placut atata, incat nu numai ca a tradus-o de
atunci, dar n'a Incetat cat a trait de a o recita, de a o
declama la chefuri §iDoamnella atatea a luat parte bietul
Alin, incat nu §tiu dad a mai rAmas cineva din contem-
poranii sAi, care sa nu-I fi auzit declamand :
Pe tuna ()data cel putin,
SA-1 tragem cite-un chef cm yin!
De Sf. Nicolae, in 1890, m'am dus sA-I vac], sa-1 feli-
cit. Sta in Dealul Parului, pe strada Vlad-Tepe§, in fundul
unei curti. In ni§te dependinte, o camera mica cu un giam
spart, cu o u§e agatata parca in clantA. Un pat de fer §i
o masutA alba, cu un scaun schiop, forma tot mobilierul.
Pe masa o foaie de hartie, pe care Alin scria ghemuit §i
migalos. AlAturi o strachina in care fusese iaurt. Atat §i
112 ARHIVELE OLTENIEI

nimic mai mult. Pe un ger groasnic, fara foc in sobs. Alin,

dupa ce se ospatase cu o strachina cu iaurt, scria, scria
manat de stafia mizeriei, §1 fara un gest sau un cuvant de
revolts, i§i descria starea sufletului sau, i§i plangea amarul :

lar prin ea parca rasbate

C'un glas stins, ca de orfan,
Cantul vantului ce bate,
Cantul omului sarman!

Si mai este sarbatoare

Pe o vreme asa de rea....?
Dar cateva cuvinte de Incurajare aveau totdeauna darul
de a inviora, de a mangaia pe nenorocitul Alin. Indata
prindea plasmui un viitor mai putin vitreg, care sal
rasplateasca de mizeria de acum, §i bucuros ca primea pe
cineva in casa lui, ca s'a gasit cineva sa nu-1 uite de ziva
sa, rava§i toate hartiile pentru a-mi citi poeziile sale mai
alese. Una in special ma impresiona; era intitulata: Cdnd
vin acasa" a publicat-o mai in urma sub titlul de
Nocturna" §1 era la adresa unor rude indepartate, care
mai mult n'aveau decat aveau grije de el:

SA cersesti la altul paine,

SA rosesti pan'la urechi
Pentru toalele lui vechi,
Ca s'o duci de azi pe maine !..

Ah!- ce greu sa capeti mita

DacA nu-i de la parinti I
Giaba lacrimi versa ferbinti,
Giaba traiul duci In silA!
Alin manuia §i arcu§ul, §i nici voce urata n'avea ; nici
arcupl, nici vocea insa nu-i erau cultivate. Zicea ore intregi
din vioara; canta de toate fara nici-un fel de note. Doi-
nele in special ii erau dragi, §i Inca de pe atunci, in urma
unei vacante petrecute la Targu-Jiu, compuse Freamatul
Zavoiului", mai cunoscut sub numele de Frunzulita foi de
fag", adevarat cantec oltenesc in forma populara, de dor,
ARHIVELE OLTENIEI 113

de inima albastra, care a facut ocolul tariff §i e cantat Inca

de lautari.
Burlanescu i§i canta adesea singur acest cantec, punand
tot focul in ultima strofa, care de fapt era poate singura
sa nota personals.
Sa ma 'ngroape in zavoi,
Sub velinta cea de foi.
Niminea nu m'o jeli
Decit apele din Jii!
Burlanescu, or cat ar fi vrut sa imite pe trubadurul Be-
ranger, ceiace ma facuse sA-1 poreclesc: Bour, le Trou_
badournu putea sa nu aiba in mai toate cantecile sale, pe
laugh' veselie, §1 nota sa personald, trista, deprimanta, dato-
rita de sigur vietei sale atat de canonita.
In iarna anului 1890-1891, Burlanescu, care nu lipsea
de la nicio reprezentatie teatrala, vine intr'o zi la mine
cu un aer triumfator §i gray. Se juca cu mult succes pe
atunci, la teatrul Theodorini, Voevodul Tiganilor, cu Iulian.
Un pasaj in special era bisat de public, acela in care Iulian
canta: Un caze cludate s'a intimplat".
Pentru a smulge §i mai multe aplauze, Iulian imaginase
a canta aceste cuplete §i in limba maghiara §i germane, §i
voia sa le cante §i in frantuze§te. Amicul Burlanescu i§i
lua asupra-§i sa le traduce. Patruns de grava misiune ce
i-se incredinlase, dete fuga la mine. Trebuia sa lucram
repede. Era o Dumineca, traductia trebuia sa fie fabricate
imediat §1 cantata de lulian chiar in acea sears. Cu deosebita
ardoare ne puseram pe munca, §i [And in pranz isbutiram
sa inchegam urmatoarea traducere schioapa :
Un cas etrange est arrive
Au patinagt quand j'y etals :
Une femme rondelette
Prenait son vol,
Les patins aux pieds (bis).

La pauvrette
Tombe a terre,
Sa morale... rale, est perdue (bis)!
114 ARRIVE LE OLTEN1EI

Seara ne-am dus sa ne ascultam opera. Ce mandru era

Alin, cand numele i-se pronunta pe scena. De atunci Bur-
lanescu, cunoscut de altfel de toti ai teatrului, nu mai avea
nevoie sä intre clandestin pe u§ile din dos ; i-se ingaduia
sä se strecoare la reprezentatii pe u§a din fata a teatrului.
Muzica, teatru, poezie, era fatal: Alin incepu sa scrie
pentru teatru, §1 primele sale lucrari, infaptuite Intre 1899
§i 1902, sunt traduceri destul de reu§ite a livretelor din
Cloches de Corneville" §1 din Carmen ", iar mai tarziu
din Gioconda". Ele au fost dese on jucate, dar nu i-au
adus aproape nimic, cad indat5 ce au fost afi§ate la Tea-
trul National din Bucure§ti, drepturile i-au lost cumparate
in bloc de un vestit editor de muzica de peste drum, cu
pretul derizoriu de 400 lei.
*
* *
La bacalaureat in Bucure0. Eu, un copilandru de 17
ani, Burlanescu om in toata firea, totu0 el nedeslipit de
mine. Si cu cats ardoare, cu cat foc dorea sa reu§easca §i
el la proba aceasta decisiva pentru not la bacalaureati
Dupa fiecare proba trecut5, cerceta, se documents ce au
f5cut cei lalti, §i Ikea prognosticuri. Sose§te in fine §1 ziva
cea mare. Rezultatul examenului trebuia sa ni se dea pe la 4;
de la 12 eram toti gramada pe scarile Universitatei. Reu§it !
reu§iti 0 scoborire val-vartej a scarilor, o fuga la po§ta
pentru a telegrafia acasd fericitul rezultat! Plin de bucurie,
uitasem pe Burlanescu bietul, care se perduse de mine. Pe
cand insA scriam telegrama la ghi§et, recunosc vocea lui,
care imi §opte§te rugator pe la spate :
Scrie, ma Charles, §i de mine c'am regit, ca eu n'am
cui s5-i scriu I
Sarmanul Alin! Luat de valtoarea multumirei §i a bucuriei
celor reu§iti, ajunsese §1 el cu toti ceilalti la po05, dar vai 1
ce desam5gire! Cui ? Cui sa scrie el 1 Cu cine sa-§i imparts
bucuria? Cad el n'avea pe nimeni I
* * *
Burlanescu bacalaureat, se inscrise la drept §i la litere.
ARHIVELE OLTENIEI 115

Primul an o duce greu, foarte greu. Ocupati fie care in

alts directie, nu ne mai intalneam decat la cate-o sarba-
toare, §i une-ori seara.
Degi duceam eu insu-mi un trai molt mai modest decat
acasa, amicul meu mai putea totugi gAsi la mine un ciai,
o vorba bung gi adesea, seara, lemne, cate incapeau in bu-
zunarele rupte ale lungului sau macferlan. Imi destainuia,
bietul om, necazurile sale; toti reugiau sa is cate-o slujbg
de copist ; singur el, care degi scria mai frumos gi mai
corect decat or care, era respins peste tot, cad nici o carte
de vizita a puternicilor zilei nu-i insotea cererile. Si totugi,
card voiogie gi cats voe bung in sufletele noastre tinere I
Cat de ugor s'aprindea Burlanescu la flacara sperantei, §i
atunci, uitandu -gi toate necazurile, lua vioara gi se ageza
pe cantat, pang cand adesea vecinii no§tri, mai saraci in
entusiasm gi mai bogati in varsta, ne reaminteau in cuvinte
nu tocmai academice, ca s'a %cut ceasu la care oamenii de
treabd se cults 1 Vioara inceta, dar Alin tot mai intarzia,
inbiat de sigur de caldura sobei mele de tuci, de ceaiurile
nenumarate ce bea cu deliciu, mai cu seams cand econo-
miile Imi ingaduiau sa i-le ofer insotite de o lingurita cu
rom, ori de un pahar de yin. Si la lumina vie a lampei
mele de petrol, s'apuca sa scrie, &A scrie pang adormeam.
Abia It simteam cand stingea lampa gi pleca. A doua zi
dimineata, gaseam scris cate ceva in caetul meu de amintiri!..
In fine, intamplarea facu sa fie odata gi pe voia lui
Alin. Cancelaria Consiliului de Minigtri avea nevoie de un
caligraf, care sä scrie frumos decretele ce se prezentau lui
Voda pentru semnat. De data asta recomandatlile nu ajun-
geau; trebuia sä scrii gi frumos. BurlAnescu fu numit cu o
leafA la inceput de 90 de lei lunar. Era o avere. Alin era
scapat. Si adevar este ca indeplinindu -gi serviciul cu toatA
conOinta, Alin igi Bete gi toate examenele de drept gi des-
volta o frumoasA activitate literara. In acest timp scrise piesa
originals cu subiect targnesc Doug cumetre", apoi Koine
Oltene ,cti, Fat frumos (feerie), La parapet (alegorie) gi altele.
*
116 ARIIIVELE OLTENIEI

Daca Burldnescu ar fi ramas mai departe functionar in

Minister, soarta sa ar fi fost de sigur alta. El insa, obti-
nand diploma de licentiat in drept, cere si i se da un post
de ajutor de judecator la Har§ova. Pentru el aceasta a fost
o adevarata nenorocire. Leafs mare pentru vremurile de
atunci, consideratie, raspundere; bietul Alin nu era invatat
cu nici-una din acestea. Prisosul de leafs it cheltuia cu prie-
tenii cantand §i declamand. Consideratie, era ceva de ce
nici nu se indoia, fiindca el, cu loan firea de bohem ce
avea, n'a indrasnit totu§i niciodatd sa zica o vorba rea
sau urata cuiva. Raspunderea era pentru el in functie de
corectitudine 0 de sinceritate ; el impartea dreptatea nu
dupa codul justitiei, pe care nu-1 prea §tia, dar dupa firea
sa cinstita §i ertaioare I Puteau avocati, puteau superiorii sa-i
demonstreze ca jurisprudentele it obliga a da anume so-
lutii in chestiuni bine determinate, el le da tot alandala,
dar alandala fats de aparatul greoi §i fatarnic at justitiei,
in fond, insa, conforme simplicitatei sufletului sau bun.
Negre§it ca In asemenea conditiuni n'a putut sta mult
in slujba. De aci o serie mult trista pentru bietul Alin.
Rams fara slujba, invatat cu saracia, i§i reaminte§te de Be-
ranger si, cantand 0 band, Alin mai vegeteaza catva timp
printre prietenii ce-§i facuse in Har§ova §i dupa multe in-
cercari isbute§te sa intre din nou in serviciul statului.
* *
Alin a facut cam de toate : a fost la finante controlor,
in politie ajutor de politai la Targu Jiu, functionar la Pre-
fectura, la Administratia Financiara, etc. Din toate posturile
era inlocuit dupd putin Limp. Peste tot, acela§ lucru : Alin
cantand, nu-si vedea Insarcinarile serviciului, decat prin
prisma firei sale blande §i tolerante.
Actiunea sa ca politai in special, a fost de multe on
delicioasa. Nu aresta niciodata pe borfa§i ; cand prindea
insa sä fie cam cu chef, 0 nu i se intampla rar, divulga
toate secretele §i sforile politice §i apuca sa se jure ca va
aresta pe ciocoi. Ba chiar adesea chema pe vardist in toiul
noptii §i-i da ordin sa aresteze pe X sau Y. Vardistul, fi-
ARHIVELE OLTENIEI 117

losof, §tia ce Insemneaza asta; si in loc sa aresteze pe X, it

lua bini§or de subsuoara pe §eful sau si-1 ducea acasd unde-1
Inchidea cu cheia pe dinafarA. Tocmai a doua zi dimineata
se ducea vardistul de zi sä-1 descuie §i sA-1 libereze.
* *
Burlanescu, satul de slujbe, se hotaraste sa se inscrie in
baroul din Craiova si sA profeseze avocatura. Pentru a trai
din avocatura, se cereau insa cateva conditii ce lipseau bie-
tului Alin. Trebuia on sa §tie carte, on sA fie §iret; §i cum
intaia ii era cam strains, iar pe a doua o ignora cu desA-
var§ire, afacerile mergeau rau de tot. *i atunci, fire§te, pentru
a trAi se !Asa dus de curent, §i primind invitatiunile unora
sau ale altora, Alin se abandona chef ului, ne mai gAsindu-si
consolarea cleat in versuri, in vioarA §1 in yin.
Perdut din vedere, 1-am revazut ceva mai des in ultimii
sai ani. Nu mai indrasnea bietul Alin sA se infati§eze prea
des ; avea constiintA de starea sa. Dojenit odata cu blandete,
Alin, cu lacrimile in ochi, imi marturisea : Ce sA fac dad toata
lumea i§i bate joc de mine 1 Uite, fac un act §i-i cer clien-
tului 5 lei ; ei bine, in loc sA mi-i dea, Ind bags 'n carciuma,
imi da in schimbul actului ceva de bAut, §i uitA sa-mi dea
cel putin restul din 5 lei. Eu cer bani ca sA mAnanc, Si ei
imi dau de bAut
Vizitandu-ma intr'o zi de vara in 1912 la tarn, la Podari,
Alin amintinduli ca peste putin este ziva mea de na§tere,
imi ceru voe sA vie Si dansul sA ma felicite ca pe vremu-
rile de demult. Cu plAcere ii raspund, dar cu o conditie :
sa nu bei absolut nimic in ziva aceia. De vreme, de di-
mineata Alin sose§te pe jos, cu cateva flori in mans. Era
radios : rezistase tutulor tentatiunilor, se tinuse de cuvant.
Ce plAcuta zi am petrecut impreunal. Presimtind parcd ceva,
bietul Alin, retrAi in cateva ore impreuna cu mine, in cadrul
frumos al dealurilor de deasupra Jiului, intreaga sa viata,
iar la masa avu cea mai deosebita atentie, lasand, inainte
de a bea primal pahar in sanAtatea mea, sa pice cateva
picaturi pe jos, in amintirea celor scumpi plecati dintre noi.
Nu cuno§team acest obicei. Era o aluzie discreta Si duioasa,
118 ARHIVELE OLTENIEI

asa cum stia sarmanul Alin sa faca, la o pierdere scumpa

si recenta ce incercasem in familie I

* * *

In acea zi pe inserate, inainte de a pleca, in chioscul

din culmea dealului, deasupra Jiului ale carui unde le-a
cantat cu atata foc, si fats de Carpatii Iui iubiti, care parca
dinnadins se vedeau In acea zi mai limpede si mai mandri,
Alin, scotandu-si haina, ma rugd sa-1 examinez. Nu se prea
simtea bine si de catva timp tusea, tusea ingrozitor. Un
examen sumar ma lumina si ma Inmarmuri ; in cateva
clipe, prinsei a citi cu urechea actul de condamnare la
moarte, pe curand, al sarmanului meu amid
Afundat din ce in ce mai mare mizerie, Burlanescu e
trimis de mine la sanatoriul din Bisericani. Putin timp dup.
aceea insa, in 1912, o telegramA a administratiei ma anunta
ca Burlanescu a incetat din viata, iar peste cloud' zile primesc
ultima sa carte postala, scrisa cu cateva momente inainte de
a muri, in care, ca si la bacalaureat, ca si in toata viata sa,
sarmanul Alin Imi spune ca, ne avAnd cui sa scrie, a dat
administratiei, pentru caz de nenorocire, adresa mea !
N'am relevat Inca si trebue sa o spun, ca Burlanescu, in
toata viata sa, cu toatA saracia, cu toatA vitregia imprejura-
rilor, a fost de o cinste si probitate Para pereche. Niciodata,
absolut niciodata, n'a cerut, sau daca i s'a dat, n'a uitat sa
achite la prima ocazie datoriile sale... sSi este realmente tin
mare merit, cand zilnic to strange in chingi mizeria, sa
ramai atat de profund cinstit.
De altfel, mandria it Impiedica sa se vaiete, nu-si per-
mitea aceasta decat cu adevaratii si vechii sai prieteni;
celorlalti le arata totdeauna voiosie sl inima bunk iar dacd
multi it invitau la masa si la petreceri, nu el e cel care
profita mai mult, ci gazdele care se serveau de el, ca isco-
ditor de veselie si de cantece.
Rasplata : La parastasul ce am oranduit la opt zile dela
moartea sa, in biserica Sf. Ilie, fapt anuntat prin gazeta
locals si din prieten In prieten, n'a fost absolut nimeni, iar
ARHIVELE OLTENIE1 119

banii adunati pe o lista de subscriptie deschisa de mine la

o gazeta ce aparea atunci in localitate, pentru a se pune o
cruce acolo, departe, la capataiul bietului Alin, au dispa:ut
cu gazetar cu tot I...
Si astfel sarmanul Alin, care cu atata darnicie a samanat
numai veselie in jurul sau, doarme uitat de toti, fail o cat
de modesta cruce la cap §i...
Fail nimeni a-1 mai jell,
Nici chiar apele din iii !
Bietul Alin!
Dr. Ch. Laugiei.

Fragment dintr'o scrisoare

a lui N. Burlaneseu-Alin

Zimnicea, 1893 Fdurar in 20.

Eu, am inceput sd scriu In genul lui Beranger. Aceastd inspi-
ratie am prins-o dela un mort de ofticd. .,Si iata cum:
Mergdnd dupd el spre groapd, r.i$te idei sinistre imi turburau
mintea Pared vedeam popoare in,sirdndu-se dureroase in cortegiuri
risipite, rdsletite dupd una $i aceeaci icoand a durerii ; vdzdnd eu cd
majoritatea este a suferintii $i Intristdrilor roabd, $i cd cei ce cdntd
In astd lume aca's de rari printre pdlcurile celea de fiinte triste, vocea
conViintei mele, ca un jurdmdnt sacru, mi-a Foptit in astd noapte a
vietii, cd sufletul este ca o fecioard mdndrd, dar haind Intr'ale dra-
gostii omenecti $1 cd cu nimic n'ai putea sd-i cd,stigi dragostea, dealt
ddndu-1 in treacdt pe sub ferestrele palatului ei numai $1 numai se-
renade vesele.
Sd cdntdm dar, dragd Costicd. Durerea a fost de secole f i va fi;
bucuria, veselia e rarer, $1 cu cdt se geisege, se prinde , mai anevoie,
cu atdt valoarea ei este mai mare.
Noroc $i ceasu dl bun! (lite : beau un pahar in sdndtatea prieti-
nilor mei vechi. Ce buni sent prietenii cei vechi I Intocmai ca vinul
dsta de Odobe$ti.
Voi regretati cd nu m'am dus la Odobe$ti ?I). lacd, au venit Odo-
be$tii la mine. Imi fdceati In necaz cd aci o sd beau numai apd de
Dundre P AF, de untie ? apa gig cd nu e band nici in cismd. Destul
se pldng de ea pe aid marinarii, impreund cu vdndtorii de pege I
Frotie $1 dragoste. Destul. Taman e ceasul de intrare in $coald.
Stint dascal, de I... n'am ce-ti face !
Multd sdndtate la camarazii de carte... $1 spune-le c'am merit; doar
$i-or educe aminte cu drag.
Scrie-mi mai mutt
I) Fusese numit In slujba acolo, dar nu primise postul.
 ACTE §i DOCUMENTE

Acte §i Documente
Corneille* de A. Oprescu.

Zapisul lui Stanciul si al .fratelui sat' Valsan, prin

care vinde lui Ratailg CalugArul 5 stanjeni de
movie din MAracini.
VIII. Adec5 eti Stanciu impreuna cu Irate midi Valsan facut-am
zapisul nostru la 'liana lui Rafaila Calugarul cum sa se §tie ca
i-am vandut partea de mo§ie din Maracini stanjeni 5 pe talere 21/2
ca sa fie lui statatoare, lui §1 feciorilor §i nepotilor pentru ca o am
dat cu a noastra bun5 voe §1 pentru mai adevarata credinta ne-am
pus degetele §i iscaliturile mai jos ca sa se creaza.
Noemvrie 15 din leat 7213 (1704).
Eu Stanciul
Eu Valsan
$i am scris eu Craciun Ceau§u of Barca cu zisa lor.
$1 martori Patru Toegel 1 brat ego Dobre.

Carte de Judecata data in pricina dintre Vasile Logo-

fatu cu Giurca, feciorul lui Cernat pentru niste
mosie din MAracintil de jos.
IX. Costandin Oteteli§anu Ispravnicu scaunului Craiovei dat-am
cartea noastra de judecat5 lui Vasile Logofatul feciorul lui Du-
mitru Capitanu Frato§titeanu cad aici la scaun inaintea noastra
avut-au intrebaciune de bp' cu Giurca feciorul lui Cernat de la
Markin insa stanjeni 30 ce all fost cump5rat Dumitru Capitanul
tatal lui Vasile de la Cernat tata al Giurcai Inca de mai inainte
vreme de sint 33 de ani. Deci cand au fost acum Intr'o vreme
§i-au luat mo§neni de la Markin §ase boieri hotarnici de §i-au
ARIHVELE OLTEN1EI 121

ales pArtile for de mo§ie §i apucand Vasile Logofatul pe Giurca

la acei §ase boieri ca sä-i dea aceasta mo§ie sA §i-o lipeascA laugh'
mo§ia lui, iar nu Druid feciorul lui PAtru Vame§u, var primar
cu Giurca, fostu-s'au iculat cu pars asupra vAru-sau Giurdi la
acei §ase boieri, de ail zis ca este aceasta mo§ie a lui, iar nu este
a lui Giurca. Iar Giurca avand cartea Banului Spahiului §I Costea
Chirca, Logofatul Cartoro§anu §i a Badei Cluceru BalAceanu de
judecata §i de rAmas, care s'au fost parat de fats Cernat tata
Giurcai cu PAtru frate sAu tatal Druicai, s'au fost ramas Cernat
pe frate sAu PAtru, urmeaza s'o tie numai el aceasta mo§ie cat
vAzum §i noi cArtile aceste. Deci nefiind cArtile acestea la mana
Giurcai, ail fost rAmas vAru sau DruicA la acei §ase boieri §1 I-ail
dat boierii carte DruicAi sa stApaneasca el mo§ia. Deci Vasile apu-
candu-se Giurca sa-i dea mo§ia iar Giurca nefiind cArtile lui la
mana lui, au fost t5g5duit ca nu este zapisul tatanA sau cel de
vanzarea mo§iei de la Vasile. Deci boierii i-ail fost dat Giurcai lege
cu doi mo§neni ca sA jure ca nu este zapisul tatana-sau cum vazum
§i noi rava§ele boierilor de juratori la maim lui Vasile. Deci Giurca
nu §i-a putut Incredinta sufletul sA jure §i ail ramas de lege.
Deci acum fiind amandoi de fata Inaintea noastra s'au dovedit
foarte bine ca este zapisul lui Vasile bun §i adevArat. Drept aceea
§i noi i-am dat acesta carte a noastra lui Vasile sa tie §i sa sta.-
paneascA aceasta mo§ie cu buns pace §i am dat §i cArtile cele
vechi ce au fost la Giurca §i de catre vAru sau Druid §i cand va
e§i cartea celor §ase boieri §i zapisul lui Radu Rodescu §i alte
scrisori de ar scoate Druica sA nu se creazA §i nici intru seams
sa nu se tie. Aceasta scriem.
Avgust 26 din Teat 7213 (1705).
Constantin Oteteli§anu.

Cartea lui Constantin tirbei vel Ban, prin care Intl-

reste stgpinirea lui Vasile, fin! lui Dumitru Cit-
pitanu Fratostiteanu peste 30 stanjeni movie
din MArticinu de jos.
X. Constantin Stirbei vet Ban dat am cartea noastra lui Vasile
sin Dumitru CApitanul Fratostiteanu ca sa alba a tine §i a stapani
de acum Inainte cu buns pace treizeci de stanjeni de mo§ie din
Maracinul de jos, care mo§ie o au fost cumpArat Dumitru CApi-
tanul, tatal lui Vasile de la Cernat tatal Giurc5i de la Miiracin,
in pret drept talere 7' /a §I a st5panit Dumitru Capitanu §i cu
122 A RH IF ELE OLTENIEI

fiu sau Vasile acea movie In 35 de ani cu buns pace, iar cand
all fost Popa Livezeanul cu viata avand si el movie in Maracini
Impreuna si cu Vasile si cu alti mosneni, fostu si-ail luat vase
boieri la mijlocul for pe ravasele MAriei Sale prea luminatului
nostru Domn Io Constantin Basarab Voevod de s'ail fost ales ale
for parti de movie cine ce all avut, fost-ati apucat DruicA pe varu
sau GiurcA de aceasta movie ce all fost cumpArat Dumitru CApi-
tanul zicand Druid inaintea acelor boieri cum ca este acea movie
cumpAratA numai de tats sau de la Radu Radescu, iar Giurca all
fost zis inaintea acelor boieri cum ca mosia este a lui iar nu este
a varu-sau Druid, zicand ca are carp pe acea movie de pars si
s'ail fost Intrebat -tatal GiurcAi cu tatal Druid!. inaintea Banului
Spahiului si a Chircai Logofatu Cartorosanul si a Badei Cluceru
BalAceanu si all fost ramas mosia pe seama lui Cernat tatal Giur-
cAi si nefiind acele carp de faca la acei boieri, all fost ramas ca
sa tie mosia Druid si Vasile sa si caute cu Giurca si apucan-
du-1 Vasile pe Giurca cu stransoarea ca sa-i indrepteze mosia,
all fost gasit Giurca acele carp de judecata ce all avut inaintea
acelor boieri si viind amandoi de fata Giurca si cu Druid inaintea
lui Constantin Otetelisanul care all fost ispravnic aici la scauiiul
Craiovei s'ail indreptat cu acele cArti ca sa si-o tie Giurca mosia
cu pace de catre varul sau Druid si sa o stapaneasca Vasile
feciorul lui Dumitru Capitanul cu pace precum o all cumparat, pe
cum am vAzut si cartea lui Constantin Otetelisanu si celelalte
carti de judecata la mana lui Vasile si all fost de fata si Giurca
vanzatorul fata aci inaintea noastra cand s'aii facut aceasta carte.
Drept aceea au dat aceasta carte a noastra lui Vasile ca sa tie
acesta movie cu build pace si de catre Giurca si de catre Druid,
alt val sa nu mai aiba de acum nainte. Aceasta am scris.
Mai 30 din Teat 7215 (1707).
Constantin tirbei vel Ban.

Jalba lui Ion Frat*iteanu din Ploe§ti, in pri-

cina ce are pentru moia Hurezu
din judetul Dolj.
Prea Inndlfate Doamne,
Jeluesc Mariei Tale ca avand o mosioara of sud Doljiu in
hotarul Hurezul, care stanjeni 106 i-ail fost rascumparat raposatu
tats mieu de la Constantin, stanjeni 47 dela Radu Tarnoveanu
ce i-ail fost vandut la alte mani streine si fiind raposatu tats -mien
rudA de aproape mai sus numitilor Tarnoveni i s'ail fost cazut
ARRIVELE OLTENIEI 123

de a rascumpara aceasta parte de movie, dupa cum arata zapi-

sele de la leatu 7258, care aceasta parte de mosie nefiind ba§cA-
luita din mosia boierilor Tarnoveni ce este tot intr'acest hotar
s'au fost stapanit de raposatu tats -mien pa la moarte, cum §i
de mine ; iar la leatu 1783 fiind totdeauna galceviri intre mo§neni,
ail cerut cu totii la dumnealui Caimacanul ca sa li se orandu-
iasca hotArnicie, de a li se ba§calui fie§te-caruia partea de mosie
Si ce avea, puindu-le §i pietre.
La care eh fiind departat cu §ederea de aceasta mo§ie si ne-
putand merge acolo in fata locului, am facut vechil in locul meu
dandu-i toate zapisele ca sA raspunzA §i mergand vechilu in fata
locului ca sa ceara partea mea de mosie, s'au sculat doi feciori
ai lui Costandin Tarnoveanul anume Ilie §i Banica, zicand Ca nu
ma vor Ingadui de a stapani aceasta mosie, ei sA nu dea banii
rascumparatorii inapoi §i dand jalbA vechilu la dumnealui Caima-
canul aratand si zapisele iscalite de tatal for cum §i de ei, porun-
ceste Caimacanul ca tot venitul de pe mosie sA se stranga la un
loc §i sA vie sa se judece cu vechilu mei, la care ei nesupuin-
du-se poruncii n'au vrut sA mearga sa se judece, iar venlitul had
luat tot, cum §i in anul 1784, iar acum la anul 1785 iara§ au dat
jalba vechilu la dumnealui Caimacanul ce este acum §i porunce§te
boierilor hotarnici ca sa-i judece §i iara§i nu s'au supus facand
mare galceava cu vechilul mien si ma aflu paguba§ luminate
Doamne de tot venitul mosiei inteace§ti trei ani cu hotarnicia
mosiei si nu s'au mai hotarit.
MA rog milostivirei Innaltimei Tale ca sa mi se faca o lumi-
natA carte catre Dumnealui Caimacanul de a mi se orandui doi
hotarnici : pe dumnealui Barbu Otetelisanu biv clucer za arie despre
partea mea, ca sa mi se aleaga partea mea de sums stanjinilor
ce se arata in zapise la o parte, puindu-mi pietre sa lipseasca
gAlcevurile §i de tot venitul din trei ani ce s'au luat de mai sus
numitii, ce va fi mila Mariei Tale.
Robul Mariei Tale
Ioan Fratostiteanu of Ploe§ti.
Pe aceeaci hartie armeazd rezolutia:
Io Mihail Constantin Sutu Voevod i Gospodar
Cinstitul si credincios boierul Domniei mele Iordache utul
biv vel clucer Caimacanul Craiovei, sanatate.
SA cercetezi Dumneata jalba aceasta si de este dupe' cum sa
jalueste sA trimiti sa-1 aduca §1 fail de voe, pe care Infatisandu-
inaintea Domniei tale sa-i judecati §i cu dreptul urmand sa be
hotarati in scris Si sa 1ndreptati, iar de va fi trebuintA a se face
alegere si la fata locului, yeti orandui boierina§i cari vei socoti
ca sa fad alegere dreptatii.
1786 Fevruarie 28.
Procit Vel Legofat.
Biv stori Logofat.
124 A RHI VELE OLTENIE1

Do eumente
privitoare la Starea Taranilor
comunicate de N. G. Dinculescu, Profesor

7131 (1622) Oct. 28.

8) Milostieio Bojieiu lo Radul Voevod. i Gospodinti davat Gos-
podsvomi siiu poveleaniiu Gospodsvomi') satului *egarcea de in
judetul Doljil care iaste slobozia ci(n)stitului §1 prea luminatul pa-
rintelui Chiril patriiarhului ce au fost dela Alexandrie ca sA fie in
pace §i slobod de toti boiarii §i marl §i mici O. de slugile for §1
de toate slugile Domnii Meale §i de toti oamenii de nimenilea val sau
bantuialA sa n'aiba nici rumanii nici dobitocul for sa nu se trag5
pentru altii ce sA fie In pace pentru c5 l'am lAsat Domnia Mea
acest sat sa fie numai pre seama oamenilor Patriiarhul iar alt
nimenilea treabA In sat sA n'aiba ca cine va Inv5lui rumanii sau
dobitocul for f5rA §tirea Domnii Meale sa MIA a da Domnii Meale
500 de galbeni §i avea certare cu 500 de toiage. Derept aceaia
§i tu Stanciule post. de D15ga Inca sa cauti de acum foarte sa
to fere§ti de sloboziia p5rintelui Patriarhul nimica sa nu invAlue§ti
nici tu nici feciorii tai nici sA alba opreala rumanii de pre in
p5duri ce &Ali tae leamne de foc unde vor afla on fie in ce padure
ca cine-i va opri certare va avea. A§ijderea care boiarin sau oa-
menii for sau slugiile Domnii Meale vor mearge fAra §tirea Domnii
Meale sa InvAluiasca satul parintelui Patriarhul sa fie volnici
sateanii §1 oamenii sfintii lui cu aceasta carte a Domnii Meale
sa-i bats §i sa-i trimita aicea la Domniia Mea. Derept aceia §i
voi rumanilor §i voi ispravnicilor ai pArintelui Patriarhul Inca sa
cAutati sA nu faceti cearta Vara lucru cu vecinii vo§tri ca apoi Si
voi Inca yeti avea certare ca a§a iaste Invatatura Domnii Meale.
Inaco da neast poreci Gospodsvomi. 1 is sam reci Gospodsvomi.
Pis u Gherghi(a mesita oh. 28 dni. Vdleat 7131 2).
(L. P.)
lo Rodul Voevod. Milostieiu Bojieiu Gospodimu 3).
(ss) Io Radul Voevoda. Ucit vel postelnic 4).
I) Formula aflata In toate documentele vechi si care pe romaneste
suns : Cu mita lui D-zeu, Io Radul Voevod si Domn, dat-am Domnia Mea
aceasta porunca a Domniei Mele...
2) In romaneste : ,Si altfel sa nu fie perunceste Domnia Mea. i is-
pravnlc !mils' cuvantul Domniei Mele. Scris la Gherghita luna Octom-
brie 28 zile. La anul 7131.
3) to Radui Voevod cu tuna lui D-zeu Damn.
4) A dictat marele postelnic.
ARHIVELE OLTENIEI 125

7129 (1620) Oct. 14.

9) -I- Milostieiu (Bojieiu) lo Radul Voevod i Gospodinil davat
Gospodsvomi sie poveleanie gospodsvomi ci(n)stitului §i prea
luminatu(lui) parintele chir Chinn papa ipatriiarh of Alexandrii-
scago grad ca sä fie volnici (oam)enii sfintii lui naim cu aceastA
carte a Domnii Meale sä tie vama dela Ocna cea Mare cu venitul
ce se va aleage sA is vama de tot (cujm atr fost leagea §i mai
denainte vreame pentruca am miluit Domnia Mea cu aceasta
va(m5) sA fie de ajutoriu la sfanta-i patrier§ie dela Alexandrie §l
de nimenilea opreal5 s5 n'aib5. Derept aceaia §i voi camAra§ilor cars
yeti fi la Ocna cea Mare in vreame ce yeti vedea cartea Domnii
Meale iar voi Inca s5 cautati sa aveti a da vama la mAna oame-
nilor ai pArintelui Patriarhul ce stint mai sus scri§i den tot ce se
va c5dea p5n5 Intr'un ban §i niinenilea sa nu sa ispiteasca a opri
aceasta vama preste cartea Domniei (Meale cad) acela om mare
certare va avea de catra Domnia Mea. I naco danea poreci Gos-
podsvomi.
Pis LepAdat mesita oh 14 dni. VAleat 7129.
+ Io Radul Vv. (L. P.) Milostieiu Bojieu Gospodinu.
(ss) lo Radul (Voevod).
7163 (1625) Aug. 15.
10) + Eu Preda §i eu Udri§te feciorii r5posatului Oprei Logo-
f5tul de Sirineasa m5rturisim cu acest zapis al nostru cum sa se
§tie c5 am vandut not Simei LogofAtul toata partea noastri de in
sat den P5use§ti cat sa va aleage lush' Intaiu casele ceale de
piatra ce au fAcut tats nostru cu tot ingracli§ul §i cu gr5dina §i
cu locul 11515§teului cu jumatate de gr5din5 §i viile amandoao cea
de sus §i cea de jos §i moara toata §i 7 rumani anume Gherghe
cu fAmeaia-§i §1 Radul Lungul cu fameaia-§i §i Barbul cu f5meala-§i
§i LAudat cu fedora-0 Mad Radul §i Dumitru feciorii Iarciului ;
ace§tia toti cu dealnitele lor. *i iar dealnite fArA oameni intaiu
dealnita Fulgal, dealnita Neaniului, dealnita Badei Sitea §i 7 fAlci
de loc deosebi cumpArat de tat5nostru. Aceastea toate le-am
vandut Simei Logofetul derept bani gata 16900 §i miiare vedre
76 vadra ate 120 de aspri, aspri 7920 §1 1 pla§ca de grana §1 am
luat ace§ti bani §1 aceastA miiare deplin de in man Simei Lo-
gofatul §1 am vandut de a noastrA build voe f5r5 nici o sila de
Inaintea a multi boiari §i oameni buni §1 cu §tirea fratinenostru
lu Stroe ca el acolo n'au avut parte c5ci §1-au luat partea lui in
Fole§ti §1 cu §tirea tuturor megia§ilor den sus §1 den jos. i oam
4
126 ARJI1VELE OLTENTEI

vandut in zilele Domnu nostru Io Radul Voevod candu au fost

cursul anilor 7131 mesita Oct. 1 dni insa sa se tie ca aceaste
ocine ce sant mai sus scrise le-am fost vandut mai nainte cu 1
an jupanului Hrizei vel vistier in cursul anilor 7130 mesita... Inca
cu rumani mai multi cari au fost de toti 16 anume Vladul i Radul
i Stanil i Neaniul i Barbul i Badea Sitea i Gherghe i Radul
Lungul i Man i Vlaicul i Dobrogeanul i Laudat i Dumitru i
Radul i Calugarul ace§tia toti i-am fost vandut derept bani 40000
§i ne-au fost dat innainte aspri 10000 §i 1 pla§ca de postav iar ru-
manii intr'aceaia se-au sculat cu Ora asupra noastra cum santu ei
mai volnici sa se cumpere decat sa-i vindem altora cad ei nu
ne-au fost rumani de mo§ie ei au fost judeci vanduti tataine nostru
Oprei Log. Deci intr'aceaia vazandu Hrizea Vestiiariul ca-i iaste
(rupt)....ul cu pars au lasat sä se cumpere ei §i ne-au apucat pre
not sa-i dam banii §i pla§ca indarat deci not n'am avut bani ci
am luat dela o seams de rumani bani §i i-am dat inapoi in maim
Hrizei Vist. Deci apoi de intr'acei rumani se-au cumparat de catre
not anume . . .
Mesita August 15 dni valeat 7133.

Risipitii -Do ljiu

Hrisovul lnii Alexandru Voevod, feciorul lui Ilia
VodA, prin care daruete satul Risipiti mai
mul for mo*tenitori ai satului ').
1627 Apri lie 2.
Cu mila lui D(u)mnezeu lo Alexandru .v(oe)v(o)d domnu
a toata Cara rumaneasca fecior(u1) marelui raposatului lo
Ilia§ v(oe)v(o)d datam domnia mea aceasta porunca a dom-
niei meale satului Risipiti din sud Meh(e)d(inti) §i mo§te-
nitorilor satului anume i Patru §i lui Manila i lui Ciortan §i
lui Patragoi §1 popei Albului Si lui Bratila i Botoe §1 Su-
ricea §i Stanciului §i lui Lepadatu §i lui Risipa §i lui Ghidoe
§1 cu toti fratii lor §i cu toata ceata for §1 cu feciorii for
cati Dumnezeu le va darul ca sä be fie for acest sat ce s'au
I) Document ce se af15 In pastrare la D-nul Ion M. St. Gaman, ve-
chilul satului Risfplti.
ABLIIVELE OLTENIEI 127

zis mai susu tot cu tot hotarul si cu tot venitul si cu viile

d(upre)tutindenea, din hotar sä fie pan la hotar §1 hotarale
satului sA sa stie din magura Ceratului pans la lacul Singur
la doaua maguri Gemen(e) si la dealu pa calea Cusmirului
la piatra(lui) Nan si pa drumul Prutului sau at Fantanii la
hotarul lui Dobridor, de aci pe drumul Ascunsei apoi iaras
la magura din vii pentru ca asta movie si satu ce s'au zis
mai sus au fost batrana si dreapta mostenire Inca mai de
nainte vreme din zilele altor batrani domni si tot au sta.
panit mo§tenitori(i) ce s'au scrisu mai susu, acestu satu §i
movie cu bund pace pans in zilele Mihnei v(oe)v(o)d: apoi
cand au fost atunci in zilele Mihnei v(oe)v(o): s'au sculat
buzastii cu parA ') jupanul Radu biv vel arma§ 2) si
fratesau Preda biv: spatari, Stroe biv: 2 : post(elnic) :
pentru acest sat ce s'au zis mai susu pentru cad an fost
iei atuncea stapanitori si cu sila ei i-au napastuitu pe acestu
satu de 1-au rumanit si le-au luat mosiia for cu sila (e)i au
mai zisu .cum ca le-ar fi fost satul acesta de mostenire, iar
dupe aceia acei mostenitori ce s'au scris mai susu ei sa
plangea de strambAtate inaintea Mihnei v(oe)v(o)d. Dupe
aceia domniea lui Mihnea vvd. au luat seama si au judecat
dupd dreptate §i dupA lege cu to(i cinstitii boerii domnii
lui si au dat ace . . . . 4) tari lege : 12 boeri ca sa jure
cum ca n'au fost avut (c)u buzastii nici un amestecu cu
satul for apoi ca au fost la zi si la sorocu iar satul Ras(ipiti)
. 5) atu deplin acei 12 boeri si au jurat inaint(ea) Mihnii
. .
vvd. cum n'au fost avut buzastii nici un amestec nici treaba
ca d 6) (a)u luat lege peste lege-24de boeri
copere pre acei : 12 : boeri sau sal supu(e) apoi cacti au fost
la zi si la sorocu iar aduna la lege sa jure ci au
rama(s) ca Mihni v.v.d. cum ca nici tin amest(ec)
si treabA sa nu aiba cu oamenii si ti apoi de aceia
buzastii ei n'au vrut sa sa lase ci s'au sculat far de
nici o dreptate ci le-au inst@pitnit cu sila mostenitorilor
ce s'au zis mai sus r . . . . §iea si le-au luat mosiea si
cartea ce au avut dela maini(le) satenilor din Rasapi(i far
') Ras In document. 2) larAsi stets. 3) Idem. 4), 5), 6) Man. rupt.
128 ARHIVELE OLTENIEI

de cale §i far de judecatA §i far de nici o dreptate §i nici

an fost (ju)rat cu = 24 = de boeri nici nimic apoi de atunci
!And in zilele domnii meale indi domnie tot an buza§tii
') acel sat !ma in s(am)a for iar cand au fost
acum cand am stAtut domniea mea a fi stApanitorii Orli ruma-
manesti in scaunul domniei meale cu schiptrul dela cinstitul
imparat iar acei mostenitori ce s'au zis mai sus ei au venit
inaintea domnii meale la marele divan §i inaintea cinstitilor
boerii domnii meale de sA plangea §i sA jaluia cu multe
lacrimi pentru multa nevoe §i greutatea §i asupreala ce au
avut ei de cA re buzasti cum cA i-au fost asuprit d(e) i-au
rumanit si le-au luat mosiile, for cu sala pentru cAci era ei
stapanitori §i era de NA la divan si jupanesele buzAstilor
inaintea domnii meale iar dupe aceia domnia mea am luat
seama si am judecat dupe dreptate si dupA lege §i toti
cinstitii boerii domniei meale din d(iva)n §i bine am ade-
verit domnia mea cum a an fost asupriti acesti mo§tenitori
ce s'au zis mai sus de cAtre buzestii far de cale §i far de
drept(ate) in care au intarit toti boerii maxi si mici inaintea
domniei meale pentru dreptatea acestor mo§tenitori ce s'au
zis (mai sus) cum ca an fost ei asupriti de cAtre buzA§ti aci
au rAmas jupaneasa Sima stolniceasa §i jupaneasa Catalina
si fiesa Mara §i jupaneasa Mariea si frate-sau Radu post: (elnic)
de lege si de judecatA dinaintea domnii meale cum cA pans
in veacu amestec §i treabA sa nu aibA cu satu Rasipiti §i
sa fie ei slobozi §i megia§i cu mo§iile 1(o)r de acum inainte
in veac cum au fost ei si mai de nainte vreme §i am luat
dela dan§ii domniea mea si cartile for ce avea de pail iar
dupA aceia jupAnes(ele) ce sau zis mai sus ele au jurat pe
sfanta evanghelie cum ca nu iaste nici o carte la mana sa-
tului Rasipi(ii iar de va scoate de acum inainte . . .2) niste
(car)ti de pail vre odata la alt domnu sa nu sA creaza ci
sa fie mincinoase apoi dupe aceia tot au fost acei moste-
nitori .satu Rasipiti ce s'au zis mai sus in pace §i glo(. ..)
cu mosiile for pAnA in zilele lui Gavriilu v. v. d. iar cand an
fost in zilele lui Gavriilu v. v. d. s'au sculat, s'au sculat cu
1) Ras. 2) Stets
AREIIVELE OLTENIEI 129

pard un boeri stApanitori, jupan Ianai(he Ca ?)targiu biv vel

ban : ce au fost luat pe jupaneasa Mariea (f)ata tiluzAscului
jupanului Radu clucer : apoi iarA§ s'au pus in spinarea a-
cestor mo§te(nitori) zis mai sus din impreunA cu jupaneasa
Sima stolniceasa . . . i cumnatu-sAu Radu post: (elnic) apoi
iarAgi i-au ru(manit) in sila for 0 le-au luatu toate car -
(tile) satu de mo§tenire ce s'au zis mai sus intai
luand §i ( . . .. do)mniei meale altA carte iara§ a domniei

meale alts carte iarA§ a do(mniel meale) §i iarA0

catu . . . v. v. d. toate aceste cArti ce s'au zis mai sus
cla §i banul Catargiu gi cu jupaneasa Sima (postel)niceasa
§1 cu Radu post(elnic) feciorul BuzAscului cumnatul banului
Catargiu §i i-au ru(manit) . . . §ti mo§tenitori ce s'au zis
mai sus : ne avand ei unde sA sA m(ai) parasca apoi de
atuncea panA acum in zilele domnii meale tot an a§teptat
ace§ti mo§te(niton) ce s'au zis mai sus cu multe lacrAmii :
iar cand au fo(st ac)um and and s'au milostivit domnul Du-
mnezeu §i cinstitul tnparatul de m'au daruit §i m'au milu(it)
cu domniea §i cu schiptru de stapanirea tArii inteal doilea
domnie lard§ la scaunul domniei meale iar satul Rasipiti ce
s'au zis mai sus 0 mo§teni(torii) satului anume Nan §i
Badea §1 NicoarA §i Manea cu fratii for §i cu ceata for ei
iara§ au venitu inaintea domniei meale de jeluia §i sA plangea
cu lacrami pentru multa nevoe §i asupreala ce au fost avut
ei in urma domniei lui de atre jupan lanaiche banul Ca-
targiu §i de atre jupaneasa Sima stolniceasa 0 de cAtre
Radu post(elnicul) feciorul jupanului Radu Cluceru Buzescu
cum iarA§ s'au fost pus acei boeri ce s'au zisu mai susu in
spinarea lor de i-au rumanit 0 le-au luat mo§ia for cu sila
§i le-au luat §i cArtile for de mo§tenire ce au fost avut satu
Si au venit §i jupaneasa Sima stolniceasa §i Radu post(el-
nicul) toti de fat inaintea domniei meale de s'au parat apoi
intru aceia §i domniea mea iarA§ am luat seama Si am ju-
decat dupa dreptate §i dupa lege cu toti cinstitii boerii do-
mnii meale din divan mari §i mici 0 am vazut domniea
mea cum i-au fost asuprit pe ace§ti mo§tenitori satu Rasi-
piti Buze§tii ne avand nici o treaba §i amestec cu satu Ra-
130 A RH I VELE 0 LTENIEI

sipiti. Apoi iara§ au famas de lege dinnaintea domniei

meale jupaneasa Sima stolniceasa §i Radu postelnicu al
doilea rand cum pans in veaci amestec Si treaba sa nu aiba
ei cu satu Risipiti de acum innainte 0 am luat domniea
mea toate cartile for ale jupaneasii Sima stolnicesei §i ale
lui Radu post Buzascu Si cele ce au avut la satu Rasipiti
Inca dupa aceia iara§ au jurat al doilea rand jupaneasa Sima
stolniceasa §i Radu post(elnicul) pe sfanta evanghelie cum
ca alts carte veiche de Ora de ale satului Risipiti nu au
la mana for iar de va scoate ei vre'o dat vre'o carte de
Ora de acest sat ce s'au zis mai susu sa nu sa creaza ci
sa fie mincinoasA, pentru aceasta am dat §i domniea mea
satului Rasipiti §i tuturor mo§tenitorilor satului ca sa fie
for satu ce au zis mai sus de moVenire §i ohavnicu for §i
feciorilor for nepotilor §i strAnepotilor §i de nimeni sa nu
sa clateasca dupa zisa domnii meale. Iata marturii am pusu
domniea mea pe jupan pa vel dvornic i jupan Hriza vel
logofat i jupan Dumitra§cu vel vist(ier) i Gorgan sp(ata)r i
Dumitraiche stolnicul i Roman comisul i Diamandi pa-
h(a)r(nic) i jupan Candiloi vel post(elnic) Si ispravnic jupan
Hriza vel log(o)f(at) §i eu Neagoe log(o)f(at) am scris in
scaunul Bucure0i.
Apr(ilie) 2 Teat 7135.
Acest izvod s'au talmacit dupe hrisovul sarbescu pe limba
rumaneasca din cuvant Its cuvant de popa Radu Prot(o)popu
of sud Doljiu.
1781 Sep(tem)b(rie) 2.
Popa Radu Protopopu.

Comunicate de PloNor
 NOTE SI COMUNICARI

Inseripii din Biserieile Olteniei )

adunate de T. G. Mat
Profesor

9) Biserica veche din Muereasca de sus.

Aceasta sfanta §i dumnezeiasca besearica iaste zidita din temelie
de piatra de robii lui DumnezAu Andrei dinpreuna cu sotia mea
Maria Dragoescu din Muereasca de sus ctitori, ca sA pomeneasca
in veaci Intru cinstea §i lauda sfintei prea cuvioasii noastre Pa-
raschevii : in zilele luminatului Domn Io Costandin Mihai RacovitA
Voivod ; find episcuoapii Ramnicului Gligorie episcup Kir Partenie
episcup" 2).
In bisericA se afla zugravit chipul lui Gligorie proin mitropoli:
§i al lui Resani 7272-1764 (?).
Pe un octoich din 1839, trecut la biserica cea nouA, gasim t
sa sa §tie Ca la leatul 1854 Iunie 25 s'au batut toga ziva cu
tunurile Muscalii Si Turcii de dimineata pans seara §i au venit
§i ocArmuitori pus de Turci in ora§ul Ramnicului 8i s'au %cut
zarva mare incat s'au speriat toata lumea de flick fried mare.
1854 lunie 25 Vineri".
Aflam §i -aci carp legate de acela§i legatorca la Calimane§ti
Toma B5lilescu, cel cu atelierul la Aref §i la Tigvenii Arge§ului
10) Biserica din Bogdaneai.
akceasta sfAnta §i dumnezaeasca besereca unde s'a prasnue§te
hramul sfintilor ingeri s'au zidit din temelie de jupan Iovan §1
de Ispas §i trecand multA vreme s'a indemnat Dumnealor Preda
I) Vd. .Arhivele Olteniei, An. 1, pag. 238 si 409.
2) Este epoca and Grigorie Socoteanu se retrAsese, ca s5 ajunga apoi
mitropolit Partenie 21 Mai 1764-1770.
ARIIIVELE OLTENIEI 132

Buzoreanu Aga I jup5n Tudosie grecu i popa Gheorghe i Iordan

i Samfirache Gheorghe, ace§tia au /mpodobit-o cu jugr5veale
precum se vede §1 cu toate cate sant ca In veci s5 sA pomeneasca
In zilele lui lo Mavroghen Voevod fiind episcop Filaret.
Leat 7299-1791 Noembr 17".
Pe un Minei Noembre de Neamtu: ,,SA se §tie ca la leatul
1852 Martie 30 au fost sfantul Pa§ti Si au nins In ziva de Pa§ti
z5pad5 mare de 4 palme de mare z5pacla §1 mergea oamenii cu
copii In disagi pa cai §i In sand §i au tinut aceastA zapada 7 zile
de au nins. 1852 Mart 30".
11) Miindstirea dintr'un lemn.
La Mandstirea dintr'un lemng In paretele dinspre m.-noapte,
Incastrata exterior, am aflat aceasta piatra care ascundea oasele
unui meter ales, ce fu Gherontie, In mirenie Gheorghe. Daca
sfar§itul secolului al 18 §i inceputul celui de al 19 a avut pe talen-
tatul caligraf : istoriograful Dionisiu Eclesiarhul, de ale cArui
opere an aflat In numar Insemnat in bisericile oltenesti,apoi in
intaia jumatate a secolului trecut tinutul nostru are pe admirabilul
caligraf §i zugrav Gherontie. Unul §i altul merits sa fie studiati
de cel care va voi sA se intereseze de arta olteanA. Piatra din
nenorocire nu ne spune mare lucru. Ea zice : -1-,,Aici O. odihnesc
oasele incetatului din viat5 Prt. Gherontie shimonah zugrav §i
cantgret la sf. Man. Xorez ani 23. 1863 Agst 7". Dela dansul
avem §1 la Polovragi icoane, unele lucrate chiar cAtre sfar§itul
vietii sale. Astfel gasim pe una : de Gerontie zograf 1861 Iulie 30" ;
pe alta : Aceste sfinte icoane s'a fAcut cu toata cheltuiala Sfintil
Sale Parintelui Leontie protosinghelul §1 e (gumenul ') acestui
sfant schit Polovragii. Zugravite de Gerontie psaltul mns Hor(e)zi
1861 Iulie 30". Pe alta : Aceste sfinte icoane s'au facut prin
osardia §i cheltuiala Dumnealui marele pitari Petra Gheorghiu
peloponesin din judetu Lachedemoniei spartiatis §i le au dAruit
sft. schit Polovragi 1846 Iulie 12 de Gheorghie zugraf 2)". Pe o
alta o insemnare identic5, panA unde continua astfel : §i an daruit
acestea §1 steagul Botezului sfantului schit Polovragi la care au
fost Ingrijitorio 35 de ani subt protectia cuvio§ii sale Xrizant Penet.
Arhim §1 egumen sf. mnt Xorezu ". Deasupra gasim in ro§u : Zu-
gravitus-au aceste sfinte §i dumnezeie§ti icoane de mine Gheorghie
2) Deci la 1846, el nu era Inca monah
I) Icoana e arsa ad.
133 ARIIIVELE OLTENIEI

zograf Si cantaret at sfintei manastiri Xorezu leatul 1846 lune 12"

DacA mai aolaogam insemnarea depe o icoand: Leontie prtsigl-
(protosingel) §i eg(u)men Schitu Polovragi" §i cea de pe un dulap :
Xrisant Protosg 1828 Mai 7 (?)", este tot ce mai aflat nou, tinand
cont de ce s'a dat la lumina de regretatul Stefulescu asupra
acestui schit ').

12) Biserica din tdrgul Hurez2).

Aceasta sfanta §i dumnezaiasca beserica este din temeli zidita
§i Infrumusaciata cu toata cheltueala i osteniala dumialui jupana
Louie Ursanu carele Si vataf(A) sä afla plaiului Hurezului §i a
Dumnealui jupan Costandin(a) Kovria i jupania sa Stana §i Intru
aceasta §i lau aduceri I beserica Si intru pocfala sfantului
Ioan(ii) Botezatoru aceste 2 sfinte praznice sa le savarseasca ca
dumnealor cata sa sa pomeneasca cei vii acei raposati in veci §i
cu tot niamu Dumnialor. 5i sau zidit aceasta sfanta beserica in zilele
marii sale Costandin(a) Moruz Voda cu blagoslovenia parintelui
episcopului Nectarie ; la ani 1800 inceput §i s'au mai Indemnat
de au mai ajutorat §i alti titori cu bani. 5i cu Dumnezau pome-
nirea, vii Ion Mihaila Nediala, Costandin, Dumitru Nicolae erei,
George . . . . leat 1804". U§ile dela intrare sunt artistic lucrate
§i cu insemnarea in lemn : Matei Ungureanu 1807" §i vultur cu
crucea in cioc. Pe cea din stanga cum prive§ti : ,,Ion(u) Vataf Cos-
ta(n)din Co(vrea)".
In interiorul bisericii, la dreapta intrarii, sunt zugraviti : Jupan
Costandin Kovrea3), Si Tanga el Jupan .Stana". La stanga: loan
vet. vstr. vataful plaiului Hurezului ; langa el ,,maica sa Nedelea".
Pe peretele de m.-zi Jup. Stanciu san ego, Jupa Maria, Jupan
Loan San Zanfir Maldarescu, Jupana Stanca. Pe peretele din m.-
noapte diferiti ctitori, interesant pentru costumul Tor. Pe o icoanA
Marin zugravu 1858". Pe alta : anul 1858 Martie 20". ,,Pe o a
treia Aceasla icons e zugravita de domnu Iancu Dumitriu,
hot Targu Hurezu la anul 1858 Mai 31 Marin zugravu".

9 De§I nu antra In cadru sublectului nostru, tinem sa amintim ca dad

acest schit oltean este asigurat, e in cea mai mare parte multumita Par.
Sabareanu, actualul egumen.
2) Pizania extrem de greu de citit ; §i litera sl piatra contribuesc In
mod egal la aceasta.
3) Familie de boernasi, ajun§i azi tarani de rand, In Hurez.-
ARHIVELE OLTENIEI 134

Pe a alta : 1850 Octombrie 7 loan zograf Coltescu". Pe o

cruce lucrata admirabil in filigram : Ioanike Arhimandrit anu
1848". La intrare, inauntru mIntare§te Doamne Biserica... zu-
gravi fiind Manolea i Dinu ot Craiova calafe(sic) fiind Stanciu
ot Craiova, Dumitra§co i Dumitru feat 1807". Pe un minei de
Buda 1805 aflam : Aceasta sfanta §i dumnezalasca carte, ce se
cheama minei de sluje§te pe luna lui Septembrie este tiparita de
la Buda de la Pesta Si s'au cumparat de Dum. Gheorghe Sarda-
rescu cu tli 8 §i s'au daruit la slant. biserica de la targu Hurezului
pentru pomenire ". Pe un minei de Buda, luna lunie : Acest(a)
minei iaste al sfintei bisarici cea de piatri din targul Hurezului,
satul RAme§ti ce s'au fAcut(a) de Dum. vist. vit(af) Ioan Ursanul(A)
i Dum. Costandin Cofrea hram. Intrarea in bisarica i al sfantului
loan Boteatorului leat(A) 1808 Febr. 1". Acea§i insemnare in mineiul
de August §i pe un octoih de Blaj. Pe mineiul de Julie se adaog5 :
§i am scris Popa loan ot Rame§ti". Acela§ lucru pe un Triod de
Ramnic. Pe o cazanie tipAritA supt Chezarie al BuzAului 1828, se
gase§te : Aceasta sfantA cazanie este cumpArata In zilele Prea
inAltatului nostru InpArat Nicolae Pavlovici cu 1. 832 de robii lui
Dumnezeu Costandin Dumitru sin Niculae Kovrea §1 am scris eu
Costache logf. dasealul Mald(Are§ti) Hor(ezu)lui cu InvAtAtura
dummilor". Acela§ lucru pe un minei de Mai ; pe cel de Noem-
brie gAsim c5 este cumpArat §i de SardArescu. Mineele de pe Oc-
tombrie, Ianuarie, Februarie §i Martie daruite de Ursanu §1 Covrea.
Insfar§it pe un Penticostariu dela Filaret-Ramnic g5sim : ,,Acest
penticostariu s'au daruit la sfanta besearica din satul Pietrarii de
de sus unde se prasnuea§te sfantul parintele nostru Nicolae de
dumnealui jupan Gheorghie Nicu din Brasov; deci preotii besearici
sa alba' a pomeni aceast nume".
ARHIVELE OLTENIEI 135

Pentru O istorie a Craiovei" 1)

XIV. Bustul lui Ion Maioreseu
In Parcul Bibescului" la intrate, se afla bustul lui Ion Ma-
iorescu 2), fgcut de sculptorul I. Iord5nescu.
In Luceafcirul" din 1912, Nr. 5, la pagina 118 gasim la in-
semnari urmatoarele randuri :
Bustul lul loan Maiorescu". Anul trecut (1911) s'au tnpli-
nit o sutd de ani dela na$terea distinsului profesor $i bdrbat
politic Loan Maiorescu, care a avut un rol a$a de insemnat in
istoria noastrd culturald $i politicd. Ora$ul Craiova, in care a
trait o parte a vietii sale, s'a gdndit sd-i inve$niceascd memoria
printr'un monument, a a rui ridicare a ini(iat -o profesorul V.
Mihdilescu din Craiova. Dupd ce s'a format un comitet pentru
a aduna suma necesara, lucrarea monumentului a fost incredin-
Via sculptorului I. lordcfnescu, care l'a $i executat pentru suma
de lei 7000. Reproducem in acest numdr fotografia acestui mo-
nument 3) care se va desveli in primdvara acestui an 4). Bustul
lui Ion Maiorescu e lucrat din bronz, iar restul de piatrd de
Cdmpu Lung. Din stanca ce formeaza piedestalul se desprinde
un tors bdrbatesc (simbolul timpului) $i cu ambele brate infc1-
$oard cu o draperie (vdlul trecutui) umerii bustului. Concep(ia
d-lui lordcinescu e interesana $i pentru Tara Romeineascd noun 5).
Credem, a acest monument e vrednic de Apostolul ideilor na-
(ionale in trei giri romane", cum o caracterizeazd foarte nimerit
inscriptia de pe piedestal.
*
* *
Initiativa acestui bust a pornit dela Sezatoarea Scolara
Ion Maiorescu ", a elevilor liceului Carol I" din Craiova. Pro-
1) Vezi Arhivele Olteniei" An. I, pag. 66, 170, 204 §1 360.
2) La 1912 D-nit N. Banescu §i V. Mihailescu, au publicat la tipografia
romaneasck din Bucure§ti, scrierea comemorativa Ion Maiorescu, cu pri-
lejul centenarului naterii lui, 1811-1911, pagini 436, 436, pretul lei 4.
3) In lucrarea citata a D-lor N. Banescu gi V. Mihailescu se afla dourt
fotografii ale monumentului, la paginile 139 §1 170.
4) S'a desvelit la 7 Ianuarie 1913.
5) Craiovenii, totu§i nu inteleg aceasta conceptie; de aceea, In general,
pans acuma lucrarea nu place. De asemenea, nu convine nici locul undo
este situat monumentul ; s'ar cuveni s'a fie mutat In fata liceului Carol I".
136 ARHIVELE OLTENIEI

fesorul V. Milailescu, la 1909, rugat de elevi, membrii ai numitei

SocietcYfi gasim in lucrarea D-lor Mihailescu $i Bc2nescu la
pagina 407, nota 2 $1-a luat greaua sarcina de a aduce la
indeplinire dorinfa for $1, in infelegere cu alfi colegi, s'a alciltuit
umcitorul Comitet de actiune : Pre§edinte, Preotul D. Brdnescu,
fost profesor al liceului Carol ; N. Banescu $i I. M. Mari-
nescu, secretari $i V. Mihailescu, Casier. Comitet de onoare
tntregul corp didactic al Craiovei. Sub ingrijirea aceluia$ comitet
de actiune s'a publicat $1 lucrarea din care s'au extras aceste
rt2nduri.

XV. Emanoil Kinezu

In Craiova a trait un distins avocat §i stralucit scriitor: Ema-
noil Chinezu. Mort la 27 Octomvrie 1878, a fost uitat. D'abia unit
§i-1 mai amintesc, dar prea pufini, vAzandu-i fotografia la deca-
natul corpului de avocati, din Palatul Justitiei din Craiova.
Profesorul Aurel Mircea a cautat sä ridice valul uitarii, publi-
cand in in 1919 o monografie: Manache Chinezu, in revista ,,De-
mocratia Olteanet" An. I, Nr. 9 din 1 August 1919, pag. 157-163,
dandu-ne importante date din viala acestui bun roman §i promi-
tand ca ii va complecta biografial).
Se cuvine, ca §i aci, sA publicAm din nou necrologul publicat
in revista Cronica Craiovei" din 29 Octombrie 1878 Nr. 8, dela
pagina 15, spre a ni-1 mai reaminti.
,,Emanoil Chinezu" 2), unul dintre invofafil membri ai Ba-
roului din Craiova, a incetat din viafd Vineri la 27 Octombrie
(1878). Ca deputat, ca membru de Curte $1 Primar al Comunei
Craiova, $tiu sd-St Indeplineasa datoria ca adevarat onorabil
ceta(ean. In tot cursul viefii el citia $i recitia operile literare-
$llinfifice ale barba(ilor marl. Scrise mai multe carpi 3). Ultima,
care face coroana scrierilor sale, fu cartea de curand tiparitci in

I) Noi rugam pe d-1 Aurel Mircea, sa binevoiasca a complecta datele

sale si a ni le pune la dispozitie.
2) Este amintit si cu numele Emanoil Kinezu. In Neamul Romanesc",
D-1 N. lorga, a vorbit de multe on cu elogii de aceasta figura Craio-
veana, care ne onoreaza pe toil.
3) Lucrarile lui sunt numeroase ; ni le aminteste D-1 Aurel Mircea.
Eu, .1a 1920, la tip. Samitca" Craiova, am publicat o brosura : Un proect
vechi de Constitutie Intocmit de Emanuel Kinezu la 1857.
S'ar cuveni, ca unul din institutele tipografiel locale, sa-i editeze
toate lucrarile, sau chiar Arhivele Olteniei", or Prietenii *tiintei".
ARHIFELE OLTENIEI 137

limba francezd in Paris : Lettre d'un paysan du Danube A un

russe" in care aratd drepturile si pretenfiunile fdrii sale. Satis-
facfiunea sa In timpul yield era ca aceastd carte sci fie citatd
inaintea Congresului European.
Astdzi (Duminecd 29 Octombrie 1878) fiind inmormintarea,
tofi membrii Baroului invitafi de D-1 Decan 1), vor insofi carul
funebru la cimitir 2), salutand pentru ultima oard pe fostul
fi iubitul for coke.
,,Arhivele Olteniei" 1'0 fac o datorie reamintind, in aceste
putine cuvinte, un Craiovean de seams.
1) Nu avem Inca date publicate privitoare la decanii baroului Doljan.
D-1 G. Mil. Demetrescu, care are importante date din istoricul baroului
Cratovean, dacA ar publica datele sale, ar face un serviciu cultural si
avocatilor si Craiovenilor.
2) Nu ltiu la care cimitir a lost Ingropat sl incA, nu avem date dela
aceast5 Inmormantare. Studentli Doljeni, In orele for libere, ne-ar face un
imens serviciu, cercetand ziarele din aceste vremuri aflate la Academie
si transcriind cum a decurs aceastA Inmormantare.
Dem. D. Stoenescu.
AvocatDepulat.
asii11:1=

Biserica din Calugurei Doljiu

La 5 km. la Nord de comuna mea, se afla ,Culugareii",
comuna saracacioasa, numarand abia vre-o 200 de case.
Numele comunei desigur ca ne indica origina indepartata a
satului.
In partea de sud se afla o biserica veche de zid. Forma
ii este dreptunghiulara, avand in fata o Una cu stalpi
§1 acolade, iar la exterior, incinsa pe la mijloc cu un brau,
deasupra caruia sunt sapate un §ir de ocnite mid, apoi
ni§te ocnite marl abia pronuntate in zid, pe care se mai
cunosc urme de sfinti. La 0,50 m. deasupra pamantului soclul
este terminat printr'un brau de caramida puss in dunga.
0 singura turla se inalta deasupra naosului, avand in
jurul ferestrelor, Para geamuri, mai multe §iruri de cebuce
dandu-i o frumoasa infati§are.
138 ARHIVELE OLTENIEI

Ceace o deosebeste de alte biserici in stil romanesc, este

tuna rotunda lipita de zidul de Nord al cladirii §1 care nu
este mai Malta decat corpul propriu zis. Pe aici se face
intrarea si suirea in podul si tuna bisericii.
In interior are catapeteasma de zid, iar pronaosul des-
partit de naos printr'un zid ce are Inca doua deschizaturi
in forina de ferestre, deoparte si de alta a deschizaturii ce
intretine comunicatia.
Mobilierul este simplu si fara nici o valoare artistica.
A avut insa mai multe randuri de icoane imparatesti vechi,
care, dupa spusa batranului cantaret Barbu Buta, au lost in-
gropate acum ci.teva zeci de ani, in dosul bisericii, din
ordinul protoiereului de atunci. S'a savarsit cu acea fapta,
o adevarata crima, caci ele trebuie sa fi fost de mare pret.
Acest lucru ni-1 arata bogatia si frumusetea picturii din
interiorul bisericii, bogatie cum rar se &este in toata Cara.
Peretii sunt impodobiti cu o multime de tablouri, repre-
zentand diferite scene din viata Mantuitorului si mai nu este
loc unde sa nu fie zugravit un sfant.
Deasupra usii dela intrare, la interior, se ceteste urma-
toarea pisanie: In Numele Tatalui si al Fiului si al Duhului
Slant. Ziditu-s'au din temelii aceasta sfanta si dumnezeiasca
biserica ce se prasnueste hramurile : Sft. Nicolae, Sft. loan
Botezatorul, Adormirea Precestii si Mucenicu Dimitrie, de
dumneaei Cocoana Maria Plesoianca, in cei de ai 32 ani ai
vaduviei dumneaei, insa prin unirea cu fii saf sardarul
Dimitrie si sardareasa Luxandra Miculeasca si cu toata chel-
tueala si osteneala dumealor ; In zilele Math Sale Domn
Tarii Alicsandru Ghica Voevod. Ani dela XC. cu leatu 1840.
Petru Zugravu. au lost Gh. Munteanu ostenitor ".
Pe partea interioara a zidului sunt chipurile ctitorilor
amintiti in pisanie, al sotiei si copiilor sardarului Dimitrie,
cum si al ostenitorului Munteanu, in costumele timpului.
Din cele expuse pans aci, ar reesi ca aceasta bisericuta
n'ar avea vre-o mare valoare istorica, fiind de data re-
centa (1840).
ARRIVELE OLTENJEI 139

Adevdrul ins 'd nu este aca cum il aratd pisania. Vremea,

care este un drept juclecator, 1 -a restabilit.
Ctitorii dela 1840, n'au facut altceva decat sä restaureze
in parte sfantul local, addogand tuna dela Nordul cladirii,
care actualmente s'a deslipit de corpul cladirii, §i care
are o caramida mai arsa §i mai neteda, iar braul dela soclu
de cargmizi puse pe lat, iar nu in dungy ca la biserica
propriu zisa, tencuind biserica la exterior, in unele
locuri chiar peste tencuiala si pictura veche, Si in fundan-
du-i fereastra (sau poate vre-o ocnita rotunda) din mijlocul
zidului exterior al tindei, deasupra stalpilor.
Azi vremea le-a scos la iveala.
In interior se cunosc deasemenea foarte bine cdrpelile"
facute de restauratorul dela 1840.
In naos se cunoa§te ca zidurile au fost tencuite din nou,
peste tencuiala $i pictura veche, poate tocmai in scopul de
a se picta chipurile ctitorilor not pe zidul dela intrare. i
n'ar fi de mirare daca, sub actualii ctitori, ar zacea inmor-
mantate chipurile altor ctitori, cari ar doll ca nemilosul cariu
al vremei sa le reinvieze i figurile for de sub tencuiala
apasatoare. In restul incaperii, vechea pictura a fost respectata
Sunt unele chipuri de sfinti, cari ar merita sa fie copiate.
Rezulta deci ca aceasta biserica este in once caz ante-
rioara anului 1840, §i Ca pisania nu cuprinde tot adevarul
istori c.
Pana acum cativa ani, biserica se pasha Inca bitii§or,
fiind acoperita din nou cu tinichea, in locul indrilei, §i
podita cu scanduri peste caramida ce servise ca pardoseala.
Azi marl crapaturi in ziduri ameninta sa distruga cla-
direa, daca nu se vor lua masuri grabnice pentru ca sad
intareasca soclul §i sa se lege biserica cu fier.
Reparatia actuala ar costa foarte putin, iar mai tarziu
poate ca n'ar mai fi posibild.
Pentru a-i cunoa§te adevarata valoare istorica, Si pentru
a se salva o biserica in stil romanesc, care are o pictura
140 ABILIVELE OLTENIEI

dintre cele mai bogate, este absoluta nevoe ca un specialist

sä vie in localitate §i sä studieze trecutul bisericii, luand
masuri cari sd impiedice distrugerea ei.
Pe aceasta cale apelez la comisia monumentelor istorice,
dupa cum am apelat §i printr'o cerere direct5.
Pr. Const. &Clla
Corn. Orodel-Doll.
111..411110MEZIMENIMINEM

Lunca oraului Craiova

Se crede c5 niciodata nu e prea tarziu, dar dupa mine
aceastA zicala este o minciunA, sau cel mull o vicleana consolare
a netrebnicilor si ma infior la gandul ea niciodata nu se va de-
plange Indestul pariginirea parcului Bibescu, aramarea bule-
vardului Independentei care conduce la lunca si cu aceasta dis-
paratia luncei Mofleni, aceastA naturals si fericitA grading botanica
a orasului nostru.
*
* *
Bulevardul de odinioar5, sau mai exact aleea care duce la
Mofleni, asternuta frumos cu pietris, cu poduri intregi artistic lu-
crate, pe care lumea se plimba la aer curat, pe care scolarii tim-
purilor trecute se revArsau in suvoaie compacte de pe Str. Unirei
spre Lunc5, pentru a ncolectiona" plante sau a juca ,,hoina" In
aer liber, bulevardul facut cu foarte multi bani pentru un scop
bine determinat, este astazi complect darApanat : din bietele-i band
n'au mai Minas decat dezolate bucAti de bronz infipte in p5mant,
printre arborii fariti, uscati, jupuiti, cronchesc lugubru corbii; po-
durile canalelor de drenare, pan5 mai deunazi stricate cu des&
varsire, astAzi sunt pe jumatate reparate, iar peste nAmolul frAman-
tat de carele atenilor ca cel mai nenorocit drum de Cara -- se
cerne monoton o burg deas5 din cenusiul trist al cerului...
Lunca, falnica luncA a Craiovei, este taiata fail habar, poate
de Insus pAdurarul ei, care in 24 de ore deabia o viziteazA
zece minute. In nord-vestul ei mai ales, cioantele albe ale co-
pacilor taiati cu ferestreul, sunt acoperite neindemanatic cu p5-
mant batatorit sau cu frunze uscate.
PrimAria a fost avizata atat oficial, cat si particular, si singura
ARKIVELE OLTENIEI 141

ei reactiune este ca a dat afara din casa padurarului milostiv o

familie de ligani, cari se simtiau foarte bine aci.
Vara, lunca e pascuta de vitele satenilor Si de putinii cai ai
primariei fapt ce influenteaza stingerea mai grabnica a diferi-
telor specii vegetale mai sensibile, ce traiau Oita aci In lunca.
Altadata ghioceii cre§teau in abundenta in lunca ; astazi deabia
se mai gasesc cativa in sud-vestul ei. Tot a§a §i cu o specie im-
portanta de Piciorul cocosului, care astazi nu mai exista in luncd.
Ce pierde prin aceasta Craiova, oricine §i-o poate inchipui.
*
* *
Pentruce s'a darapanat bulevardul luncei §1 pentru ce a dis-
Ora lunca din obiceiul tineretului nostru §colAresc actual?
Raspunsul e scurt §i lamurit.. Numai de vre-o cati-va ani,
Primaria a gasit cu cale sa-§i mute hasnaua de murdarii
drept la intrarea.bulevardului, a§a incat orice pofta de-a se plimba
la aer curat ii era brusc taiata oricui de miasmele omoritoare,
mai ales in zilele de vara, ce emand din materiile fecale depozi-
tate acolo In timpul noptei de chiar functionarii unui serviciu al
municipalitatei, care se intituleaza : al salubritatii 1
Odata cu incetarea frequentarei lui, bulevardul ne'ntrebuintat,
a intrat brusc in nenorocitele-i faze de darapanare, de taiere §i
batjocura.
Primaria a sfar§it prin a nu se mai interesa de loc de el, a§a
incat bulevardul devenea, din zi in zi mai mult, o biata fantoma
a celui de odinioara, suspinanduli nostalgic suferinta printre
crengile uscate ale teilor ce'n noptile de Mai din alte vremuri
parfumau tineretea Craiovenilor de altadata...
Si lunca ramanea pur §i simplu izolatd. far pentru ca nitneni
nu §i-a aratat scarba §i revolta, Primaria continua sa depoziteze
metodic la intrarea bulevardului, adica in plin ora§, gunoaiele
adunate de prin curti.
Este o ironie mai mult la adresa ordonantelor de higiena, lipite
de Primarie pe toate zidurile.
*
* *
Ce reprezinta §i ce-ar putea reprezenta lunca ? A§ezata in
mijlocul Olteniei, lunca Craiovei cuprinde un foarte numar de
specii vegetale regionale, §i terenul ei fiind propice, ar putea re-
prezenta cu foarte putina munca toate speciile vegetale existente
in Oltenia.
5
142 ARHIT'ELE OLTENIEI

0 mica dovada mi-am facut-o anii trecuti cu cativa bulbi de

Erytronium deus canis (Liliacee) ce i-am scos dintr'o padure a
Palilulei (Doljiu) §i i-am rasadit in nordul luncei, unde infloresc
in fiecare primavara.
Lunca reprezinta deasemenea un mare numAr de specii ani-
male, printre care e de remarcat Mus silvaticus (Rozatoare),
Canis vulpes (Carnivore) Si Lepus timidus (Rozatoare). Printre pa-
sari sunt de remarcat agAtAtoarele regionale, complect reprezentate
in lunca. Chiar Sita caesia, care trie§te de obicei in munti, se
gase§te §i in lunca.
Printre artropode e de remarcat un Glomeris (Miriapode).
Cu putina munch', lunca ar putea reprezenta maximum de specii
animale regionale.
In primavara anului 1920 am facut o mica incercare cu ni§te
oug de Liparis dispar lepidopter foarte important pentru exa-
geratul salt dimorfism sexual otia pe care le-am recoltat dupe
ni§te copaci din padurea Lemnei.
Asta vara se gasea in fund' o supra abundenta de Liparis
dispar, care atrasese o mul(ime de pdsdri insectivore. Actualmente
remarc in lunch' existenta catorva pasciri rdpitoare, noui pentru
lunch', atrase probabil de cele dintai.
* *
Ce ar fi de facut pentru a readuce lunca §i bulevardul la
justa for valoare, depreciate deocamdata ?
De vre-o catva timp incoace, Craiova pare a simti nevoia
unui muzeu naturalist, §i §i-o spune indoelnic, curioasa ca poate
sa-i tread prin cap a§a ceva.
Intr'adevar crearea unui muzeu naturalist, care sa reprezinte
aceastd Oltenie salbatica a lui Iancu Jianu §i a pandurilor lui
Tudor Vladimirescu, ar fi una din principalele lucrari culturale
care mai sunt de facut in Oltenia *).
Caci sunt in aceasta Oltenie, plind de misterioase comori, lu-
cruri rari §i necunoscrite, ce se gasesc doar denumite in groasele
tratate de Zoologie, Botanica §i Paleontologie, lucruri de care
habar nu au naturali§tii no§tri dela Bucure§ti.
dad not nu ne cunoa§tem Cara, regiunea noastra chiar, ne
putem oare plange ca nu ne-o cunosc strainii ?

*) Un asemenea Muzeu e pe cale de a se injgheba de eatre profesorii

de Stiintele Naturale din localitate.
A Rill VELE OLTENIEI 143

A§a de pilda Craiova poseda uitat intr'un raft prafuit, intr'unul

din micile sale muzee naturaliste scolastice, o nova specie de
Pseudopus (Reptile), complect necunoscuta atat de Romani cat §i
de straini, specie prinsa in padurea Leamna de Tanga Craiova.
Ar fi Insa cu totul altceva daca acest §arpe-§oparla ar putea
fi expus studiului §i vederei or§icui.
Acela§i mic muzeu scolastic mai poseda §i foarte multe exem-
plare-fossile de Vivipara-rudis extrase din malurile abrupte ale
Bucovatului ; iar la gurile Jiului, Vivipara fasciata (gasteropode
aquatice) se afla in toate stadiile ei de fosilizare, de trecere re-
centa la forma Vivipara rudis.
Sibiiul, de§1 mult mai mic deck Craiova, dar probabil sub o
mai fericita influeHta cultural5, poseda din initiative cu totul par-
ticulare cunoscuta Siebenbfirgischer Karpathenverein", cu muzeul
ei naturalist regional.
Un model mai ideal nici nu se poate concepe !
Ar fi de sigur prea de tot naiv sa ne'nchipuim ca s'ar putea
ridica din senin un muzeu naturalist regional la Craiova, in epoca
aceasta de sleire materials §i spirituals in Oltenia chiabur5, trandava
§i multumita in lini§tea ei lipsita de initiative inoporfune.
Dar, daca crearea unui muzeu naturalist-regional propriu zis
apare ca fantezista, efectuarea lentil' a unui mic inceput evolutiv
de muzeu, apare ca foarte u§or realizabila in Oltenia care vrea
sa se cultive, dar careia ii place sa cheltuiasca cat mai putin
posibil.
Or acest mic inceput, menit sa evolueze, va costa chiar mai
putin decat isi inchipuie lumea.
Si fiind nevoie ca aceasta institutie sa fie cladita in centrul
geografic §i cultural al Olteniei vom intelege in sfar§it ca lunca
Craiovei este cea dintai desemnata acestui scop cultural, ca fiind
singurul loc ce poate oferi mediu, teren §i lini§tea suficienta unui
atare program.
S'ar putea zice insa ca Institutul nostru naturalist ar fi prea
departe de centrul Craiovei! Orcat ar parea de departe, va fi tot-
deauna cu mult mai aproape decat este muzeul naturalist dela
osea, fata de centrul Bucure§tilor.

** *
S'ar incepe prin a lega din nou lunca din Mofleni cu ora§ul,
adica s'ar proceda la repararea bulevardului §i mutarea imediata
a haznalei de murdarii §i gunoaie dela intrarea lui. Ar urma apoi
144 ARHIVELE OLTENIEI

plantarea locurilor goale, ingrijirea trotoarelor Si bancilor, a§ter-

nerea celor doua §osele cu pietri§ §i stricta oprire a circulatiei
carelor sAte§ti acestea chiar din primAvara ce vine.
Cat prive§te lunca, la inceput n'ar fi nevoie de nici un fel de
sistematizare sau ingradire a ei, o vigilentd supraveghere fiind
mai mult decat suficienta.
Pentru ca supravegherea §i intretinerea luncei §i a bulevar-
dului sa fie perfecta §i pentru a se pune cele dintai baze ale
Institutului, supraveghetorul 15i va avea conducerea chiar in lunch,
inconjurat de dependintele necesare Intretinerei §1 supravegherei.
Se va proceda apoi la ridicarea in lunca a unui mic corp de
cash in stil rustic regional, compus din cele 4 5 camere indis-
pensabile ca: o mica IncApere de pastrat instrumentele agrico-silvice,
o camera-laborator pentru preparatii naturaliste de conservare, o
camera a pandarilor, o salA muzeologicA cu rafturi de pdstrare,
§i o mica odaie rezervatA directiei.
DeocamdatA nu trebuie sa ne gandim de loc la o sala de
expunere a unor colectiuni comune, cer§ite sau efectuate cu
cheltuialA, §i nici la o coleclionare oficiala a tuturor vrabillor §i
buruienilor Olteniei, pentrucare o simply catalogare zoogeograficA
va fi suficientA.
Rafturile sale vor colectiona §i pastra deocamdata numai ceia
ce este mai rar pentru natura Olteniei, Incredintandu-se luncei
tot ce este mai putin rar sau comun.
Insfitutul va fi astfel amenajat incat sa poata cre§te cu timpul,
cladindu-se in continuare.
Toti elevii Craiovei, ca §i diferitii Insarcinati ai Institutului
Olteniei naturaliste, vor aduce din diferitele puncte ale regiunei
tot ce vor gasi in materie de Sainte Naturale regionale, pentru a fi
inpamantenit in lunca.
Cu timpul, Institutul §i-ar putea permite luxul ingradirei cu
sarma impletita (fatada), sarma ghimpoasa §i maracini (celelalte
laturi), efectuarea coliviilor pentru animalele inconsolabile, §i-ar
putea Ingriji mai cu atentie balta dinspre nordul luncei, unde-ar
cre§te o foarte variata florA §i fauna aquatics. Si-ar acomoda
in sfar§it o parte din teren pentru diferitele nevoi §ffintifice (expe-
rimentari, etc.), ca §i pentru efectuarea diferitelor medii naturale
regionale.
* * *
Fondurilor primordiale, necesare Inceputului, Wept sa le sta-
bileascA atat PrimAria oraplui Craiova, cat §i Prefectura judetului,
ARHIVELE OLTENIEI 145

Doljiu, care a fost atat de binevoitoare cu archeologia regional5,

cat §1 Prefecturile celorlalte judete oltene, ca reprezentandu-le din
punct de vedere §tiintific.
Mai tarziu va stabili negre§it un fond i Ministerul Instructiu-
nei, care in anii din urma s'a aratat demn de menirea ce trebuia
s'o alba in tara romaneasc5.
La m5rirea fondurilor vor conlucra toti oamenii intelegatori din
Oltenia, cari vor §ti sa aprecieze aceasta actiune culturala.
CArAmida necesara celor 4-5 °ate ale Institutului s'ar putea
lucra chiar la fata locylui pamantul fiind foarte bun pentru
aceasta f5r5 deci a se mai cheltui cu transportul §i cu mate-
rialul ei.
Mare parte din lemnAria brut s'ar putea confectiona chiar din
lunc5, unde se gAsesc copaci destul de gro§i §i de drepti.
Deasemenea, directorul, oricare-ar fi el, s'ar simti magulit de
a conduce feint salariu unicul Institut §tiintific, ceeace ar aduce
Inca o economie, mAcar la inceput.
La randul sau, directorul care va fi desigur un profesor
naturalist §i-ar recruta ajutoare neplatite din chiar elevii s5i,
cari se vor simti fericiti ca pot, c5 li-se permite, a lucra lang5
profesorul lor.
Nu va fi nevoie de experti-gr5dinari, simpli s5teni putand fi
cu folos Intrebuintati la muncile agrico-silvice ale luncei. La acestea
vor fi intrebuintati chiar elevii §coalelor secundare in orele for
particulare de Agronomie §i orele for particulare de Botanica i
Zoologie practic5, atunci cand vor veni la hind sä 'nvete dup5
planta sau animalul viu.
latA cum s'ar putea intens valorifica o latura moarta a ota§u-
lui nostru care este bulevardul §1 lunca , cum §i studiul tiin-
telor naturale in genere la noi.
Raul 7. Calinescu.
 CRONICA CULTURALA

Mirarea cultured, in Craiova

Societatea Prielenil &lintel" Inregistreaza IncA o serie a
conferintelor sale de Dumined, tinute dup5 urmAtorul program :
La 25 Februarie 1923 D-1 C. D. Fortunescu '') : Opera lui I.
L. Caragtale.
4 Martie , D-1 Alex. Magalea : Tot quato Tasso.
11 , D-1 Gen. V. Rudeanu : Quo Vadis,
Europa?
18 , D-1 Dr. Ch. Laugier : Viata si opera
lui Pasteur.
25 , , D-1 Prof. Th. 5tef5nescu : Cultul zeului
Mithras.
* *
D-1 Profesor Avr. Vasculescu, in numele fratilor Banateni dela
Caransebe§, a solicitat ,,Prietenii tiintei" sa vin5 in acel ora§,
spre a deschide seria conferintelor ce corpul didactic, cu toti inte-
lectualii din localitate, 41 propuseserd sa organizeze In iarna
aceasta.
Pentru indeplini aceasta pl5cut5 obligatie, Comitetul so-
ciet5tei Craiovene a delegat pe cativa din membrii s5i D-nul
Dr. Laugier, prezidentul Prietenilor impreuna cu domnii :
C. M. Ciocazan, D. D. Stoenescu, Dr. F. Mayer, Prof. Th. Ste-
fanescu §i Prof. Fortunescu sA r5spundA la apelul B5n5tenilor
cat mai neintarziat, cu toata vremea rea de iarna. Intru acest
scop delegatiunea de mai sus s'a c515torit la Caransebe§, unde
a fost primita cu un alai pe atat de calduros §i de m4c5tor, pe
cat era de nenteptat. Primarul ora§ului, D-1 Fr. Pauch, D-1 Colon.I
Dobriceanu, comandant al garnizoanei, magistratii distin§i d-nii
*) Conferentiarul anuntat pe afis, D-1 Prof. N. lonescu, neputand veni
din Bucuresti, a fost Inlocuit in ultimul moment prin D -1 Prof. Fortunescu.
ARHIVELE OIJfENIEI 147

Labontiu §i Victor Stefan, Directorul Liceului, profesori, intelec-

tuali de tot felul, preoti, ofiteri, doamne din societate, §colari §i
popor, au facut o primire care a onorat pe oaspeti tot atat cat
Si pe gazde.
Dupa o gustare la Cercul Militar, intr'o animatie cordials,
incalzitA de cuvantari entuziaste, dupa vizitarea ora§ului, a expo-
zitiei de pictura a D-lui Baba, cunoscut Craiovenilor fiindca a
trait atatia ani de zile in mijlocul for , am poposit in frumosul
local al Liceului Traian Doda", unde am fost primiti §i condu§i
de D-1 Evutian, directorul §coalei §i de concetateanul nostru D-1
Vasculescu profesorul.
La orele 5 d. a. in incapatoarea sala de gimnastica a Liceului
transformata in sea de conferinte, §i pe care o ticsea o lume
aleasa romaneasc5, serbarea inaugurals a inceput prin coruri de
fete, declamatii, apoi cuvantarea de introducere pentru public §i
de multumire pentru oaspeti a D-lui Evutian, sfar§ind cu confe-
rinta D-lui C. D. Fortunescu : Mai traesc azi tipurile din teatrul
lui Caragiale ?".
Si and, la trenul de sears, in gara din Caransebe§, a fost sa
pornim iar spre cas5, nici unii nici altii nu am avut alt cuvant
de salutare de cat ,,la revedere !".
* *
Teatrul National e spre sfar§itul stagiunei. Daca publicul
incepe a se cam obosi caci salile sunt mai putin pline ca
inainte , Directia face laudabile sfortari, bine secondata de
personalul artistic, spre a tine treaz pentru aceasta institutie in-
teresul celor ce o frequenteaz5. In acest scop a mai dat, in
thnpul din urma, trei piese not ; cloud lucrari melodramatice
Asasinul", o inscenare in stil cinematografic,in care tanarul Pop
Martian a facut o adevarata creatiune, cea mai personals a D-sale,
§i Maria del Carmen", apoi o coinedie frantuzeasca din cele
bune: La belle aventure" de Flers & Caillavet.
In -rastimp, in vreme ce trupa teatrului nostru national facea
un mic turneu prin ora§ele din imprejurimi, o trupa de opereta
a facut deliciile unei anumite categorii de spectatori, cu operete
nemte§ti Si ungure§ti slabe mai toate, f5ra duh indecente adesea,
§i montate tot atat de prost cum au fost §i jucate. Ba s'a mai
masacrat §i minunata opera Werther, cu trupa de adunatura a
companiei Leonard.
S5 nu uit a inregistra succesul monstru obtinut de piesele
nesarate, cu triviale cuplete §i schime pe gustul aceleia§ specii
de public, ale trupei Tanase.
Cu acela§ sentiment de nedumerire ma uit la afi§ele ce, ala-
turea de un gogeamite portret, anunt5 reprezentatiile unei Trupe
.748 A KIIIVELE OLTENIEI

de propaganda oficiald a Ministerului Artelor (a§a stA scris pe

hartie) care vine sa joace la Craiova o pies' al carei titlu se da
in romane§te, apoi dedesubt, cu litere ceva mai mici, §i in ungu-
re§te : Aszerencse fia ! !
*
* *
La rubrica Muzicei mentionam concertul dat de D-na Ivony,
apoi acel al D-rei Zaganescu §i mai in urma acel al D-nei Giu-
riade, in care s'a relevat deosebitul talent al pianistului D-nul
Filip Lazar.
* * *
S'a vorbit in timpul din urma cu o oarecare staruinta in ga-
zetele romane§ti despre infiintarea unei a 5-a Universitate na-
tionald, §1 anume in Arad. Un ministru, care avea interese elec-
torale de statornicit in aceasta regiune, afirmase hotaritor ca
fagaduiala sa se va infaptui cu adevarat, iar d. Dr. Anghelescu,
ministrul coalelor, lasase a se intelege ca lucrul e cu putinta, cel
putin pentru o facultate de teologie §i una juridic'.
Vestea aceasta a pricinuit oarecare emotie §i discutii in cercu-
rile intelectuale oltene§ti. Cad cu drept ctivant s'a zis : Oare dad
e vorba sa se infiinteze undeva o noud universitate in jars, unde
ar fi mai logic *i mai- potrivit sa se faca aceasta decat in capi-
tala Olteniei ? Sa priveasca doar cineva harta regatului, §i ii va
sari in ochi faptul ca, intre Cluj §i Bucure§ti §i de pe aceasta
linie spre apus, cam o treime din tail nu are nici o universitate,
in vreme ce In restul teritoriului sunt patru inalte institutiuni
culturale superioare. Iar punctul mai central al acestei Orli de
jars lipsita de universitate este tocmai Craiova.
Si am mai intelege bunaoara pretentiunea unui ora§ mare cum
e Timi§oara, capitala Banatului, care e §i mai putin excentrica ;
dar Aradul ?! Aradul, Oradia. Mare §i mai ales Timi§oara sunt
orne comerciale cel din urma §i insemnat centru industrial, cu
populatie In majoritate strains §i. chiar ostila nou5 ; privirile for
stint Indreptate mai de gra' dincolo de frontiers, iar preocupa-
tiunile for nu stint de loc de natura cultural', cultural-national
mai cu seam/. Iar dintre aceste ora§e, Aradul cople§it de straini
e cel mai putin indicat pentru asemenea scop, fiind intr'o zona,
prin natura lucrurilor §i a stArei de spirit actuale, ca §i de razboi.
Astfel Bind, socotim ca guvernul i§i va fi luat seama in aceasta
privinta Si ca de va fi sa se infiinteze o a cincea Universitate
aceasta nu va putea fi decat is Craiova. Pozitiunea acestei ora§
maricel, traditiunea sa cultural' §i mai cu seama caracterul pro-
nuntat romanesc, mai bine pastrat decat in orce alts regiune a
t /rii, it impune alegerei noastre mai presus de toate ,,combinati-
unile" trecatoare. Si nicaeri nu s'ar putea romaniza mai curand
deck In aceastA Oltenie conservatoare, elementele neromane§ti ce
ne-ar vent la Universitatea Craiovei. Iar aceastA unitate regio-
nals ce o formeaza Banatul cu Oltenia, §i-ar imparti frate§te,
Para pic de gelozie rolurile, pastrand Temi§oarei pe acela indus-
ARBIVELE OLTENIEI 149

trial §i comercial, §i rezervand Craiovei rolul cultural la care are

dreptul sa aspire.
Dar ce facultati ar putea avea o aseinenea Universitate §i de
ce forte ar dispune pentru personalul didactic necesar? Acestea
sunt lucruri secundare. Noi numai principialul l'am expus.
Fortunato.

Cronica Gorjului
Viata culturala a Gorjului este ast5zi in mare scadere fat5 de
trecut. Nu este vorba aci numai de evenimentele culturalecon-
ferinte §tiintifice, manifestari de arts sau publicatiuni, acestea
lipsesc cu totul in prezent §1 probabil vor mai lipsi catva timp
§i in viitor,dar mai mult de faptul ca aproape fntreg spiritul
popuiatiunei gorjene este absorbit de preocupari, care de multe-
ori vin in conflict direct cu cele culturale.
Presa grupArilor politice, care apace este adevdrat la
rastimpuri, dar care totu§i formeaza unicul gen de publicatie re-
gionald, este mult apreciata in ora§ §i gustata Inca mai mult la
sate satele fiind impartite in partide politice cu §efi Si mem-
bri marcanti. Aci ,,§efii de partid" fac o intensa propagand5, co-
mentand articolele Si explicand intelesul lor.
Aceasta press aduce in mijlocul satelor Indarjirea luptelor po-
litice §i desvolta spiritul de combativitate sau de defaimare a
adversarilor. In acest mediu sufletesc treat in mijlocul satelor,
orice revista culturala prezinta mai putin interes decat cel din
urma ziar politic scris in stil §i cu limbaj de pamflet.
Nici ora§ul nu planeaza din acest punct de vedere cu mult
deasupra satelor, dar aci mai apar din cand in cand §i manifes-
tari de ordin cultural. De catva timp preotimea din imbold
ierarhic a inceput sa tina conferinte in scopul de a intari sen-
timentul religios al ora§enilor, In sufletul carora se pare a se ,fi
a§ezat mai temeinic o alts religie, acea a afacerilor de orice fel.
Initiatorii acestor conferinte urmaresc neindoios un scop
destul de Indreptatit : ridicarea moralitatii sociale prin religie,
aceasta metafizied a maselor populare, pe care le poate influents
mai mult prin inriurirea sentimentului decat prin aceia a rationa-
mentului. In acest sens §i-a desvoltat conferinta preotul I. Malaescu
despre Biblie §1 rolul ei cultural.
A. M.

Suntem bucuro§i a putea anunta cititorilor no§tri, in aceasta

rubrics a culturei, CA distinsa noastra poets Doamna Elena Farago,
directoarea Muzeului §i Bibliotecei Aman din Craiova, care a
Post gray bolnava la Bucure§ti, unde a suferit o operatic hirurgi-
cala foarte periculoasa , se afla astazi complect restabilita.
111111
 Dela undele hertziene, la razele X.
Se §tie astazi, ca razele X nu transmit migarea sau vibratiunea
mai sunt un X, adic5 o necunos- for aerului sub forma de unde, la
cull. Astazi se §tie ca ele sunt fel cu o piatra aruncat5 In vr-o
constituite din unde la fel cu ale apa lini§titA, care produce unde
luminei obi§nuite, perfect de bine ce se propaga pans la farm.
studiate §i cunoscute. Daca undele sonore lovesc un
Dar o intrebare : De ce razele obstacol mare, bunk:para. un zid,
X,, dad sunt la fel cu razele lumi- un deal, etc., ele vor fi reflectate.
nei obi§nuite, str5bat corpurile Ceia ce numim ecou, nu este alt
opace? ceva decal efectul acestei reflectii
Pentru ca undele for sunt mult a sunetulul. Dad sunetul se is-
mai scurte decal undele luminoase be*te de o Ingraditura, el trece
bi§nuite, §i e foarte simplu de mai departe, trece intocmai ca un
inteles. Un exemplu : Se §tie ca arpe strecurandu-se printre crA-
sunetul e produs prin vibratiunile p5turi. Daca ingraditura ar fi de
aerului, provocate de corpul isbit, pietre shins unite unele langA al-
ale carui molecule, mi§cbdu-se, , tele, nelasand nici un loc, el nu
ARM VELE 0 LTENIE1 151

mai poate inainta printre ele, su- care no sunt simtite §i tnregistrate
netul se reflecteaza. deck de retina chimicA a placilor
Tot astfel e $i cu lumina, care fotografice.
se propaga In unde ca gi sunetul, Cele mai scurte unde ultravio-
cu diferenta ca undele luminoase lete cunoscute, aveau o lungime
sunt mult mai mid de 600 de milmi de milimetru.
Dac5 undele razelor X trec prin Dar ele sunt prea lungi, compa-
unele corpuri opace, §i chiar prin ra te cu undele razelor X, pentru
unele metale, aceasta Insemneaza ca din acestea ne trebue, la linle,
ca intervalele moleculelor acestor un milion, pentru a face un mi-
corpuri sunt marl In raport cu limetru.
aceste unde, 51 permit trecerea for Intre undele series luminoase 51
intocmai ca printre cripaturile razele X exists on spatlu gol de
unei ingraditurl. vibratiuni necunoscute, Intocmal
Fata de razele luminoase, cor- petelor vazute pe o veche harts
purile opace §i In special metalele geografica a tkilor neexplorate.
se inf5ti5eaza ca un zid inpene- Si atunci s'a pus intrebarea: Se
trabil pentru razele mai marl, va putea umple acest gol? Se va
mai lungi" de lumina obisnuitA putea strabate istmul. care desparte
si ca o retea fatS de razele mai aceasta parte a oceanulul eterat
fine mai scurte", razele X. unde vibreaza, furtunos, undele
S'a stabilit azi ca razele X sunt hertziene, calorifice, luminoase $i
unde invizibile, care se propaga ultra violete, de acele minuscule
cu aceiasi vitez5 ca Si undele lu- unde vibratorii a razelor X ?.
minoase, dar sunt de mil de ori Ei bine, aceasta problems at5t
mai scurte".... Si atunci, exami- de importanta pentru unitatea lu-
nand toala seria vibratiunilor care mei fizice, a fort in fine rezolvata.
umplu vazduhul, alergand dela un Doi invatati, americanul Milikan
astru la altul, cu iuteli nebune de §i francezul Holweck, au umplut
1100 milioane km. pe ors, vedem lipsa, avand norocul sA van' un-
In varful scArei undele gigantice dele celor dou5 oceane reunindu-se
ale telegrafiei Fara fir, adica un- sub sfort5rile lor. Ei au reu5if sa
dele hertziene. Lungimea for de producA, cel dintai raze ultravio-
uncla dela creasta la creast5, va- lete, cu o lungime de unda din-
riazi intre mai multi zeci de km. tre cele mai mid posibile cunos-
'Ana la aproape 2 m m. Dupa cute Oa la ei, 5i cel de al dollea
ele yin undele calorifice invizi- raze X cu lungimi de unda relativ
bile, pe care be emit corpurile calde enorme, pana la dou5 zecimi de
ne incandescente, apoi yin undele milimetru, ceia ce e gigantic pen-
luminoase a caror lungime de tru o undA X.
ands este de 4-8 zecimi de mil In aceasta gams mutg a vibra-
de milimetru, produse de corpu- tiunilor eterului care umple lumea,
rile incandescente, 5i care sunt nu mai exists azi nisi, o lipsa ;
perceptibile ochiului nostru. Dela octavele sunt complecte.
ele in jos vin razele ultraviolete, N. P.
152 A R LI IV ELE OLTENIE1

Capete sehimbate.
In analele academiei de stiinte CitAm textual: SAngele care se
din Viena pe 1922, un elev at scurge, de altfel ii mica cantitate,
D-rului Hans Przibram, director al dupA narcozA, unefte marginile
statlei biologice din Viena, care plagei si mentine capul Intr'o po-
urmAreste de mai mult timp ht- zitie convenabila si once sutura
cr5ri relative la problema atat de este de prisos".
turbufAtoare si misterioasa a ere- El a operat astfel Hydrophilus
ditAtei, a f5cut niste experiente, piceus, Dytiscus marginalis, etc.
dad nu emotionante, dar desigur MiscArile dupA operatie sunt de-
foarte interesante pentru fisiolo- zordonate ca si la insectele I5sate
gisti. fArA cap, dar putin cite putin ele
Doctorul Hans si elevii sal s'au se restabilesc, si dupa una sau
apucat sA determine influenta me- dou5 luni, capul grefat 1st reca-
dicului asupra caracterelor anteri- patA intreaga sa putere functi-
oare a animalelor. Ca subiecte de onal5; insectele merg, tnoata si se
experient5 se serveau de insecte nutresc normal".
viu colorate $i In special de omizi. In altA serie de experiente, Vin-
La omizi, a vrut sA precizeze kler a fAcut schimb5ri de capete
rolul pe care-I joaca aparatul for intre indivizi de specil diferite, si
vizual In adaptarea la culoarea tot In scopul de a se studia ro-
mediului, si ca atare a cautat sA lul ochiulni In pigmentarea cor-
le orbeascl prin cauterizare cu pului. A reusit astfel a schimba re-
fier rosu. ciproc capetele Mire: Hydrophilus
Sub influenta InsA a durerei vii
piceus si Dytiscus marinalis. In
ce Incercau, de si schimbau cu-
bate cazurile, noul cap avea o
loarea ; si nu aceasta era scopul
influenta manifestA si decisivi
operatiunei, cAci acest fapt era
asupra individului port-grefa; ast-
cunoscut, s'a emis p5rerea a le
fel Dytiscul,care are o dungy gal-
orbi la frig problema de ase-
meni foarte grea. Ea totusi s'a ben5 pe marginile toracelui s1
Invelisul chitinos, brun strAluci-
rezolvit In mod radical prin la-
ierea capului. tor,dacA i se grefeaz5 un cap
Operatiunea consta in legarea de Hydrophil, perde dunga galben5
capului cu un fir care se strangea, mArginase si devine negru Oman-
si la curmAturA se t5ia. Omizile tiu ca Hydrophilul; un Dixippus
decapitate au trait si chiar s'au brun, cu cap de Dixippus verde,
transformat In nimfe. devine verde, si invers.
Elevul sau M. Vinkler, avand Bletele insecte! DacA'si pierd
pe masa capete si corpuri de o- capul In laboratoarele nemilosilor
mizi despArtite, a fost ispitit sa le Invatati, trebue sa se mangAe cu
greleze unele pe altele. TAia deci speranta ca'si pot gasi altul !
capul unei insecte si punea pe al N. P.
alteia la fel tratata.
A BRIJ' ELE OLTENIEI 153

Varsta pamantului §i aparitia

vietei pe pamant.
Abia acum de curand s'au putut In ce priveste aparIttunea vietei
face calcule baz ate pe date mai pe pAmant, aparitie ce nu s'a putut
certe, pentru a se stabili varsta produce decal dupA racirea scoartei
pAmantului si epoca aparitiei vietei pAmantului sub 100 de grade,
pe pamant. Descoperirea radiului lordul Kelvin socotelte, cA ar fi
a permis InlAturarea ipotezelor avut loc acum 20 milioane de ani.
fanteziste, ce se puneau Oa acum DacA s'ar lua, ca masurA de com-
in circulatie, si stabilirea unor ci- paratie, timpul ce .a trebuit diver-
fre mai aproape de realitate. S'a selor straturi geologice pentru a
observat de Strutt CA unele metale se forma, am ajunge cam la aceias
prezinta In conipozitia lor, pe langA cifrA de 20 milioane si anume: 15
uranlu, care posedA o radioacti- milioane perioada primal% 4 mi-
vitate la fel cu a radiului, si helium lioane cea secundarA si 11/2 mi-
care nu este cleat produsul de lioane cea tertiara. In ce priveste
descompunere al urantului. D-sa durata perioadei actuale, ea a fost
a socotit, cA pentru a produce un calculate dupa niste date cu totul
centimetru cub de helium, i-ar speciale.
trebul unul gram de uranium, 11 Niagara, wind din lacul Erie,
milioane de ani. Din cantitatea de dupA un drum scurt, se varsa in
helium ce tontine un metal, de- lacul Ontario. Dar incetul cu In-
duce dar cantitatea de uranium ce cetul tarmul abrupt, de pe care se
a continut acest metal In momen- rostogolea in cascade", s'a ros in
tulformatiunei sale, si timpul ce asa fel 1ncat azi cataractele se ga-
s'a scurs Oa a forma cantitatea sesc la 11 kilometri mai sus de
de helium prezenta. Calculele lacul Ontario. Bazat pe acest
dau cifre diferite dupa metale : ast- fenomen de eroziune, Lapparent,
fel zirconul, din rocele archeene evalueaza la 40.000 de ani durata
din Ontario, arata 622 milioane epocei actuale. Aceleasi cifre se
de ani ; altele 400 milioane de ant, obtin socotindu-se timpul de for-
pe tend altele abia 40 milioane. matiune a bancurilor de coraliu din
In schirnb rocele suedeze si ame- peninsula Florida.
ricane arata 1300 Oita la 1400 Din toate aceste calcule rezultA
milioane de ani, far cele dela Co- dar, 6 scoarta pAmantului s'a so-
lombo si Ceylan papa la 1600 mi- lidificat acum un miliard sau douii
lioane de ani. de ani, cA viata exists de foarte
Aceste diferente permit a deter- mult timp, iar omul si-ar fi facut
mina varsta terenurilor In care se aparitia acum 40.000 de ani.
gAsesc aceste minerale si de a Din soare pgmantul s'ar fi des-
evalua lungimea perioadelor geo- prins cam de un trilion de ani.
logice corespunzatoare. L.
 RECENZII
Dacoromania Buletinul Mu- care au trecut conceptiile celor
zeului limbei romdne ", de pe cart se ocupa cu studiul unei
langa Universitatea din Cluj, con- limbi; dela Samuil Micu al nostru
dus de D-nu Prof. Sextil Puscariu, si pana la teoriile ireconcillabile
membru al Academiei Romane. ale celor cars afirma credinta In
An. 11 1921 -1922. existenta unor legi fonologice fixe
Volumul, de aproape o mie de farä exceptie, in vreme ce altii le
pagini, cuprinde un enorm mate- tagaduiesc aproape cu totul. lir-
rial ales, dovada a muncii intense meaza apoi observatiunile autorului
ce se desfasoara in acest institut asupra legilor fonologice. Ele se ci-
de studiu al limbei nationale cum si tesc cu interes chiar de nespecia-
a dragostei de stiinta ce insufleteste listi In filologie, pentru ca D-1
pe Directorul acestui muzeu si Puscariu le ilustreaza cu pilde
pe colaboratorii sal. El se Irn parte numeroase luate din limbagiul
In urmatoarele rubrici: Studii, Eti- curent al copiilor noltri, lamurind
mologii, Articole marunte,Recenzii, prin asemenea analogii Insemnate
Revista periodicelor pe 1921 si fenomene ale limbei noastre. D-sa
Cronica. releveaza admirabilul conservatism
Primul articol : Palatalizarea al limbei romane, care s'a modi-
labialelor, al profesorului W. Me- ficat atat de putin In curs de
yer-Ltibke de la Bonn, cauta sa aproape douazeci de secole Au-
explice, bazat pe un bogat ma- torul sfar4este exprimandu-si cre-
terial strans de raposatul Starkley dinta sa in legi fonologice ca
sl inmultit Inca de D-sa, cum se realitati linguistice.
face evolutia labialelor b, p, f, m 0 lucrare de migala constiin-
§I. v In diferitele Orli de tall lo- tioasa si extrem de Ilogata ne
cuite de Romani, ca sl la Aromani prezinta teza de licenta (sustinuta
si Istro-romani. in 1893 la Cernau(i) de d-1 Ser-
Din perspectiva Dkiionarului, ghle Sulu : Strigatul animalelor,
a d-lui S. Puscariu, este continu- studiu lexicografic, cu privire la
area si sfarsitul pretiosului sau ammalele propriu zise, la paseri
studiu Incepitt In primul numar si la in secte.
al acestui buletin. D-sa incepe ca- Probleme vechi si noun de D.
pitolul despre legile fonologice" Al. Procopovici.
printr'un istoric al fazelor prin Originea jocului de cdlusari,
A RHI VELE OLTEN1E1 155

a D-lui Romul Vuia, trece in cerilor din Moliere In romaneste,

revista cercet5rile facute pAn5 azi cu specials atentiune la Misan-
asupra acestui subject, compara tropul Jul G. Sion, d5 d-nul G.
credintele dela not cu privire la Oprescu.
Ie le, Rusalii, Vantoase si altele Despre pre' la acazativ, e un
si cele dela Slavi, si emite p5re- studiu lingvistic al d-lui Puscariu,
rea ca acesti cAlusari ar fi ins5si in care se ia din nou in discutie
personificarea lelelor. chestlunea vechimei acestei pre-
D-nul Nic. Draganu prezinta Un pozitii in limba noastr5. D-sa do-
fragment din cel mai vechiu mo- vedeste Ca ea este mai putin veche
litvenic romilnesc, aflat la Dr. de cum au crezut multi din cei
Martian din Nasaud. E o copie ce s'au ocupat de aceasta forma, si
dup5 un original mai vechiu si ca intrebuintarea lui pre" la acu-
care, judecand dupa hartiefi limbA zativ nu se intalneste decal la
,nu poate fi mai vechi deck de- dIalectul daco-roman.
ceniul din urma al veacului XVI Un prilej de nou5 cercetare
si mai nou cleat veacul XVII'. asupra Catechismelor luterane a-
Cuvinte si lucruri, elemente fla d-nul Dr5ganu, prezentandu-ne
vechi germane in orientul romanic, o nou5 copie manuscris5 o cate-
de U. (Jiuglea, cerceteazA o samA chismului care va fi Post, poate,
de termeni romanesti si romanici cea dintAi tipariturA romaneasca.
In legAtura cu lucrurile la care se Etinzologii, foarte numeroase de
refers, cum bunioara strunga" D-nii Puscariu, DrAganu, C. Lacca,
b5ga", nastur", zgribuli" sl Th. Capidan, G. Giuglea, Serra,
altele.
L. Spitzer si V. Bogrea. Urmeaza
Cercetdri de literaturd popu- apoi Articole mat unte §i Recensii
lard : 1) Toponimice sud-orien- foarte numeroase si variate, apoi
tale in poesia poporana ; 2) Pro- Revista periodicelor romanesti si
sopografica ; 3) Formule calatoare; straine pe 1921, scurte notice, re-
4) Un cento" popular ; 5) Etimo- dactate de tanirul profesor N.
logii populare si 6) o Anexa isto- Georgescu-Tistu, foarte pretioase ca
rich*, ale D-lui V. Bogrea. isvoare de informatie pentru is-
Raporturile albano-romdne, In toria literary si cultura15, a artico-
perioada mai veche cum si in lelor $i studiilor mai de seams
cea mai notia, le studiaza D-1 Ca- risipite si inchise prin reviste si
pidan, in asemanarile gt influentele alte publicatiuni periodice. La urma
for gramaticale, cum si In Impru- o Cronica §i un raport anual at
muturile reciproce dintre aceste activitatei cercului ,Dacoroma-
ua limbi. Deosebit de intere- nici'.
sant capitolul: Consideratiuni fi-
nale' dup5 cercetarea prime! pe- Otganizatia de credit a Ro-
rioade de influenta, aceia veche. mdniei, de Victor SlAvescu 1923
De asemenea capitolul dela urma : Bucuresti. Edit. Cartes Roma-
Lexicul. neasca", pretul 100 lei. In acest
0 scurta privire asupra Tradu- studiu bogat informat, autorul cer-
156 ARLII VELE OLTENIEI

ceteaza organizatia de credit a tarii lu mina t a care, deopotrivA apli-

In urma marelul razbolu, indica cata a reprima excesele in orce
formarea unor oare care curente directie ar fi, vrea sA arate evre-
ce se desemneaza pe plata noastra ilor cuminti unde gresesc si in ce
financiark staruind in special asu- gresesc In pornirile for nechibzuite,
pra intreprinderilor de credit din Ea e scrisa inainte de miscarea
tot regatul, dirt activitatea si in- studentilor si n'are Intru nimic
drumarile carora trage observatli aface cu revendicarile, chiar cu
si pune concluziuni menite a In- cele mai Indreptatite, ale studen-
fati§a o doctrina a finantei natio- timei noastre ; dintr'un oare care
nale care Inadevar sa serveasca sistem" insa si anume provocari
interese nationale de ordin eco- vinovate ale unor agenti evrei
nomic, politic, social si cultural. Pri- de care nici nu ne trece prin gand
ma parte a lucrarei este desvoltarea a Invinovati marea majoritate a
si continuarea unui studiu anterior conationalilor nostri nascuti pe pa-
al a utorul ui : .Marea Finantr. Note mant romanesc se pot trage
interesante despre politica finan- concluzii asemanatoare cu ale ge-
ciara a diferitelor mart institutii neralului larca. Pentru a preciza
bancare din tara. Vezi si nota atitudinea autorului, reproducem
despre cea mai mare band a 01- urmatoarele randurl din prefata :
teniei Banca Comertului" dia As don ca cititorii mei evrei sa
Craiova, la care autorul constata fie convinsi ca sunt unul din aceia
o atitudine putin stabilA In ce care tine mult ca izolarea for in
priveste orientarea sa, cad o ve- lume, ca popor ales al Int lehova,
dem colaborand cand cu un grup sa inceteze. Evreii sunt oameni
cand cu altul al finantei marl din priceputi, tenaci si indrAsneti in
tara" (pag. 98). Ar fi fost intere- afaceri. Ei ar putea fi cetateni
sant pentru not de aid sA vedem foarte utili ai tarii unde se gAsesc,
cum e apreciata atitudinea celor- dar cu alta mentalitate de cum au
lalte marl band din localitate, azi. Daca panA acum izolarea for
caci ni se pare cA politica uneia se poate oarecum explica si nebu-
e sl a celorlalte. Aceasta de ase- nia for de a ingenunchia crestina-
menea pentru cA afirmarea auto- tatea s'a putut tolera, de acum
rului sa nu fie banuita de parte- inainte si una si alta trebue sa
nire sau dimpotrivA. inceteze.... Evreimea trebule sA-si
prepare sufletul ca sa inteleaga
Destinul si Istoria ovrelasca marile evenimente ce se anunta
de Generalul Alexandru !arca, si sa intre In curentul mondial
1922, Buzau, Libraria Calinescu, i pentru aceasta el trebue sa re-
25 lei. Cartea distinsului fost nunte cat mai curand la ura tal-
set de corp de armata nu e, cum mudicA contra crestinilor (acolo
ar fi cineva dispus sa o creada unde acest sentiment dainueste)
pe aceasta vreme de turburare a si sa inceteze de a mai cere in-
constiintelor si de incitare a pati- terventie strains in afacerile sta-
milor violente, o publicatie anti- tului in care trAesc. La randul for
semita. Ea e pornita dintr'o nitrite natiunile sunt datoare sa acorde
A.IiHIVELE OLTEN1EI 157

evreimei toate drepturile §I s5i monografie asupra vietti §1 operei

trateze ca pe proprii for cetateni". ilustrului scriitor francez, prezentat
No se pot face observatii mai in cea mai simpaticA lumina inte-
drepte §l sfaturi mai judicloase gatoare, a§a cum i se cuvine. Re-
decat acele ale D-lui General larca comandam calduros carticica acea-
SO be dea Dumnezeu gandul bun sta iubitorilor literaturei franceze
acelor cart au urechi de auzit, ca dela not §I in special ai lui Lott.
s5 auda glasul unui asemenea om Cu acest prilej recomandam deo-
§i s5-1 §i inteleag5. potrIva cititorilor no§tri cele dotia
Précis
cArticele ale aceluia§ autor :
Les comedies de Corneille, de prononciation franraise (3 lei)
etude historique et litteraire par §i Les plus belles poesies frau-
N. Serban. Edition Lutetia" Jassy, raises (6 lei) din Colectia Lutetia.
2 Rue Buzdugan Prix 25 lei.
Cartea incepe printr'o introducere Am mai primit la Redactie :
asupra teatrului francez inainte de Agricultura $i Rostul Agro-
Corneille, dup5 care se studiaza nomilor in Romania de Const.
pe rand fiecare din comediile sale I. Oprescu. 1922. Tipografia
dela Melite Oa la La suite du Ramuri Craiova, 8 lei.
Menteur, sfar§ind cu o privire ge-
neral5 aruncatO asupra operei sale Panamaua dela Federala
cornice. D-ruil Serban arata ca, Dacia" din Caracal si cioclii
dad aceste comedii sunt inferioare dela Centrald, lucrare Intocmita
celor mai bune ale contimporanilor pe baza de documente si decla-
sAi §1 lipsite de verva comics a ratiI sub semnAturi autentice de
neintrecutului Mollere comedia sa St. N. Rieman. 1922 Tipografia
tinde a zugr5vi moravurile §1 ca- Ramuri Craiova. Pretul 3 lei.
racterele, §i nu utilizeaza ieftine
elect ecomice triviale, ca multi din Sarcom primitiv al ficatului
contimporanii sal. Comedlile Iui de Dr. Aurel Candea, medic §ef
Corneille stint o treapta mai de al spitalului de stat din Timirara.
jos a evolutiei genului acestui scrii-
Die Rachianasthesie, de ace -
tor, care trebuia s5 ajunga Matti-
lag.
mile artei dramatice in tragediile
sale: Cid,Horace,Cinna §i Polyeucte. Chyluscyste des Alesenteri-
ums, de acela§.
Pierre Lott, par N. Serban, apare
in Collection des grands auteurs Graviditate extra - uterind,
franca's, No. 1 Jassy, Cercle Lu- de acela§.
tetia 1922, Prix 6 lei. 0 excelenta C. D. F

6
158 A RH I VE LE 0 LTENIEI

CRONICA REVISTELOR
In aceasta rubrics se mentioneaza numai revlstele §i publica-
tiunile ce se trimet redactiei In schimbul Arhivelor Olteniei",
dar numai acestea.
Buletinul Societdfel Numis- neri cell facusera studiile la Paris,
matice Romtine. Revista trimes- nu avea nici experienta suficienta,
triala pentru Numismatics si Stiin- nici aderente destul de puternice
tele auxiliare, sub Ingrijirea D-lui cu solul, cu traditia, pentru a pu-
C. Moisil. Bucuresti An. XVII No. tea face Unirea asa cum ar ft fost
43-44. Sumarul cuprinde : M. mai bine sa fie. Din acest punct
C. Sutzu, De 1 ernooi par les de vedere Moldovenii aceleiasi
Romains des unites ponderales epoci le-au fost mult superiori
et monetaires et de leurs divi- Asa fiind, alegerea lui Cuza si In
sions; Victor N. Popp, Biletele Muntenia a fost mai mutt o in-
ipotecare ; C. Moisil, Doud stiinte tamplare, o solutie de ultimul
surori: numismatics ci sigilo- moment". Moldovenii si Muntenii
grafia ; un articol dung Hasluck: no se intelegeau : cei dintai soco-
Numismatica levantind ; St. Cap- tind ca o chestiune fundamentals,
p, 0 medalie cwioasd, (un mo- cea natiunala si democratica ; cei
nument in plus de impertinenta din urm5 atrali mai mult de forme
prusac5) ; I. Probota, Medalistica si formule imprumutate din apus
noastro In 1922; iar la urnia Cro- De ad o separatiune, dusmanie
nica. care trebuia sa sfarseasca cu actul
dela 11 Fevr. 1866 Interesanta
Cugetul Romanesc Buc An povestirea Corei Irineu : Drumuri
II No. 1 publics actul din urma de bajenie Reflexii si cugetari
at unei piese inedite a lui Dela- adanci si subtile uneori in Pagini
vrancea, A doua constiintd, de un de ciornd ale poetului Camil Pe-
puternic elect dramatic ; un arti- trescu ; versuri multe si un bun
col al D-lui Bucuta despre pa- articol al D-lui Fr. Sirato.
mantul ocupat de Romdnii dintre
Vidin si Timoc ; cateva din schi- Viata Romaneasca an. XV
tele bune ale D-lui G. Braescu ; No. 1.D-1 Sadoveanu, in Poves-
2 3 pagini de maiastra tradu- titorii, da Inca una din delicatete
cere a Par. Galaction Din Epistola sale plasmuiri poetice, cu rasfran-
Sf. Pavel cea catre Romani; ver- geri din viata copiilor pe cari ii
suri frumoase de I. Pilat, V. Voicu- cunoaste si iubeste ca sa ni-i In-
lescu, Dem Botez sI Perpessicius. fatiseze asa cum o face. D-nu
No. 2 incepe cu articolul D-Iui HUM, pe marginea arta D-lui
N. lorga : Cum s'a pad Romd- Barnoschi asupra Originilor de-
nia de azi, prin care D-sa, arata mocratiei romdne, aduce note si
ea generatia dela 1848, acea din consideratii not cu privire la acea-
Bucuresti anume formath din ti- sta epoca si la clasa conducatoare
A RHI VELE OL1 ENIE1 159

din vremea rena$terei Principlte- Dintr'o publicatie cu un prea pro-

lor Un tablou lamurit de Situa- nuntat caracter de partid politic,
tin in Rusia inainte de rdzboiul ea 101 largeste orizontul $i dela
mondial ne face in continuare, un partid se ridic5 spre mai largul
D-I Cazacu. °stile ford noroc $i mai cuprinzatorul cerc at inte-
stint dintre cele mai bune pagini lectualitatei romanesti. Pe langa
ce a scris D-nul Aderca : au toate chestiuni de politica interns ai
calitatile, fara a avea $i din cusu- externs, chestiunile sociale, eco-
rurile ce aflam scricului sau din nomice, culturale Si chiar filoso-
alte lucr5ri. Povestitorul moldo- fice pure preocupa pe colabora-
vean Radu Rosetti publics : Co- tori mai mutt ca inainte, ceea ce
misarul Ibraileanu ca- e un mare progres pentru aceasta
racterfzeaza frumos st drept doua pretioasa acum publicatiune ro-
bucati ale prozatorului-poet M. maneasca. Articole de D-nii :
Sadoveanu. 0 cronies artistica, P. Missir, C. Banu, Lir. Tau$an,
in care se fac juste aprecieri $i R. Culianu, I. D. Barzan $i altii.
elogii artistului craiovean Titi Stoe-
nescu, apoi cronice, recenzii si TranstIvania, Sibiiu an LIII

informati1 multe interesante. No. 12 cu articole de pomenire a

raposatilor Dr. Vasile Lucaciu $i
Revista Vremei An Ili No. 4. Dr. I. Urban Iarntk. D-I T.
0 scrisoare din Moldova, cu o V. Pacatian cere date pentru o
caracterizare impresionanta a re- lucrare ce prepara dupa un
gimului politic actual Cu speranta chestionar asupra Jertfelor Ro-
in taranimea cu bun simt $i in mdnilor din tArile romanesti de
rolul initiative' particulare nestan- dincolo de Carpati.
jenite de actiunea guvernelor, D-sa
vede mantuirea In ocrotirea liber- &India nostru 14, An I No.
tatii individuale, in extinderea 23 24, incheie un an de lupta
culturei la popor, In imbunat5tirea cad lupta e azi, in aceasta vreme
comunicatiilor, $1 in incurajarea de materialism exasperant, sa poti
energiilor individuate de a se sustine o revista literara. Pagini
manifests in limitele ordinei pu- frumoase semneaza Sandu Telea-
blice. Alte articole de D-nii jen, A. Pascu, Em Serghie, Ter-
Mih. Manoilescu, S Serbescu, Ga- ziman $i o craioveanca de talent :
fencu, Ion M. Sadoveanu $i Em. Sabina Paulian Georgescu.
Ciomac, care aduce elogii meri- Revista Viintifica V. Ada-
tate poeziei de rasboi a Dlui macht" Iasi An. IX No. I. Cu-
Camil Petrescu. priale felurite articole, cronice 0i
informatiuni $ffintifice instructive,
Democra(ia, revista I unar5, An. folositoare tutulor, caci publicatia
XI No. 1 $i 2. Fosta publicatie aceasta poate fi citita st inteleasa
a cercului de studii at partidului $i de nespeciali$ti in stiinte.
liberal din capita15, s'a reorganizat
cu totul modificanduli cuprins Arhiva C. F. R. An. I No. 17,
si infatipre totul in bine. 18, se infatipaza corect si ele-
160 ARIIIVELE OLTENIEI

gant ca de obiceiu, in technica-i No. 67 Apare odatA pe luna, in

ingrijitA, cu materie bogata privi- Campulung.
toare la ocupatiunea si cultura pro- Tudor Pamfile An. I No. 1 si
fesionalA a cheferistilor, si din 2. Revista de limbA, literaturA si
care nu lipsesc nici pagini literare arta populara. Apare °data* pe luna
si recreative in legAturA cu spe- in Dorohoiu.
cialitatea revistei.
Cdmpul An XVI No. 1 -5,
Moldova dela Nistru An. 111 Foaie pentru sAteni, apare de doua
No 11, 12.Din Chisin Au ne vine on pe tuna, si se tipAreste de
regulat vestea ca si acolo o mina dire Societatea Agronomilor in
de oameni inimosl si iubitorl de Bucuresti.
Neam muncesc in ogorul frumo-
sului graiu romanesc. Revista se Zlarul Cdlatoriilor Bucuresti,
prezinta destul de bine, Band li- la : Universul".
teratura si multe informatii folo- Carpa(il Brasov, ziar care a- -
sitoare. Se reproduce chiar si o pare de doua on pe sapt5mana.
prea frumoasa stems de pe o ve- Director Al. Tissescu.
che pecete moldoveneasca, din
nenorocire Vara nici o deslusire
Congiinfa Romaneascd, or-
ganul Asociatiei de propagandA
or comentariu asupra-i.
pentru Solidaritatea National5 si
Ganduri bune An. .1 No 1
SocialA a Romanilor. Apare la Cluj
Bucuresti, Director D. Zavalide in fiecare DuminecA. E cel mai
e cea din urmA venitA, dar nu mai bun si mai folositor sufleteste ziar
putin meritoasa dintre publicatiPe romanesc.
noastre. E o revista literar5, artis- Buletinul Universitelfel Ll-
tica, culturalA cum spune pe bere .yi Popular din Ploesti,
frontispiciul ei, si care isi pro- sub Ingrijirea D-nului Munteanu-
pune ca combAtand aberatiunile Ramnic
literare moderne, care cu prisosinta
Nazuinia, Anul I No. 9 si 10.
au invadat si literatura noastre, Literatur5, tiint5 si ArtA. Cra-
sa-1 impotrivim vechea si buna iova.
traditie literara romaneasca si prin
realizare de forme not de cuge- Rena ?terea, An II No. 1, 2 si
tare si de simtire, sA ducem mai 3, revista de cultura religioasA.
departe facia luminatoare a lite- Craiova.
raturei curate si cinstite". Un pro- Gazeta $coalei, revistA a cor-
gram cum nu se poate mai fru- puluididactic.Apare lunar. Craiova.
mos. Noi urAm isbAndA simpati-
cului nou confrate. Ramuri Drum drept, No.
1 5, revistA literara bilunara.
Muguri revista literara An. I Director N. lorga. Craiova.
C. D. F.
 r................., 4-111114111:1111446IMOMIIMII .111.

I SOCIETATEAr MEDALISTICA ROMANA

a batut pans acum urmatoarele medalii:
I
i MEDALIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
pentru comemorarea centenarului revolutiei sale.
I M E D A L I A N. T. POPP
filantr op oltean.
pentru comcmorarea mortis cunoscutului
MEDALIA NICOLAE IORGA
i

in amintirca implinirii varstei de f0 ani a marelui

nostru savant. Se pot procura grin Ad-tia Revistei
noastre. Medalia Tudor Vladimirescu q i medalia
I Nicolae Iorga se pot comanda si de la libraria i
PAVEL SURU, Bucuresti, Calea Victoriei No. 83
£11 1111111 III 1 III 11111 1 1111 111 113
i 1

111111411-M11.44444151WIFINEN11111114114M11414404114 Osi

r IM11111116118111111111111111111111111111111111111MIIIMINNIIIIM111111111MIV

FABRICA DE SALAM SI MEZELURI

FRATII CUMPANAU & Comp.
SOC. IN COM.
CR AIOV-0A-0
42)- 411.- .....
Unica instalatie sistematicil cuelectricitate din tarn
SUCURSALE: Bucuresti, Calea Grivitel 102. lasi, Str. Uzinei 14,
rs.com.

Craiova, Strada Madona 2, Strada Jules Michelet 21,

Strada Justitiel 32 si 69, Strada Elca No. 9. SERVIM PROMPT.
DEPOZITE: Timisoara, Galati, Petrosani, Slatina, Campulung,
Bafti. Reprezentante in flecare capitals de judet.
PR ETURI AV ANTAJOASE
=1.....=11.....111WIMIs..111
11 PICTORUL P. LISTEAVA
(PETRE LISTEVEANU)
CRAIOVA / STR. SF. APOSTOLI, 41
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111

Angsjessa spre mascot's locrarl picturale artistica

P ICTUR I DE CHEVALET
el mu-rale, pr ecum el
PICTURI DEBISERICI
tIlizata gl moderni. DecbrIlunl
artistic. de oladIrl (In I nt er I o r).
P O R T R E T E T N CULORI
al carbons, dupe naturt gI fotografle; desemnurl pen-
tru Resists 71 once fel de racism. oomerclale.

TINI.
111111 111111111111111111111111111/1111111111111111111111111111111111111111111

NOW, ..lo.",1 "NI,. "No, 1,- - may

 rm " ft

SCRISUL ROMA NESC

INSTITUT DE EDITURA BSI ARTE GRAFICE
SOCIETATE ANONIMA/CRAIOVA

EDITURA / TIPOGRAFIE/ LITO-

GRAFIE /N 0 TE MUZICALE
LEGATORIE/CARTONAGE
I

NUMARUL 20 LEI.

..