B.

BOERESCU

DISCURSURI POLITICE
'1859-1883

VOLUMUL 1
1859-1873

BUCURETI
Atelierele grafice SOCEC & Co.; Societate anoninfa

1910

B. 130ERESCU

DIS CUR SIMI POLITICE

1859-1883

VOLUMUL 1
1859-1873

BUCURETI)
Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonimi

1910

r)

co

co

CP-

NOTITA BIOGRAFICA '

Nascut in Bucuresti in prima zi a anului 1830, V.
flcut studiile liceale la Sf. Sava si a terminat cu succes clasele secundare la 1850.
De pe atunci chiar, tanarul se deosibek printr'un caracter serios, printr'o mare dispozitiune la studiu si prin
autoritittea ee o exercita asupra prietenilor sai.
Boerescu si-a

V. Boerescu era de vre-o 20 de ani, and Heliade inteo

scrisoare a sa, vorbind despre tinerii romni din Paris,

iata, in ce &tip ii j udech: Pe acest tecnr nu-1 cunosc
in persoanti. Acum vre-o trei ani am luat o scrisoare
la (Jhio semnatei cu acest nume fi am zis Domnului Zossima, ectra atunci acolo : nu ftiu de e june autorul acestei
scrlSori, dar ccite scrie nu puteau e0 mai bine din capul
fi. ,din pana unui biirbat de 60 de ani2)".

In varsta deabia numai de 18 ani, Boerescu ti manifesta activitatea sa, care pin& la moarte nu mai trebui s inceteze un moment, incepand s& scrie in
Pruncul roman", foaie liberal& a epocei, redactatit de
I)

.2)

2 903

Revista nouri, Ianuarie 1893.

..Scrisori din exil", vezi scris. CL adresadi lid Gr. Grildilteanu.

11

Rosetti ), din care cauth el, dimpreunit cu altii tineri,

a fost arestat la Ploesti de Muscali.
Din intAmplare acolo, un subprefect Manolache oiinescu proprietar in Prahova, i-a mijlocit scfiparea, si

astfel Boerescu se puta intoarce in Bucuresti, pe and

unii dintre tinerii arestati deodatfi cu d'ansul, furfi trimisi

in Rusia.
La 1852 V. Boerescu, impreunfi cu prietenul sfiu Ion

Hagi Tudorache, si ajutat de familia acestuia, plead., la

Paris i pfitrunde astfel in acel focar de 1uminil, unde
fi imbogfiti mintea cu stiinta, pe care in urnifi trebuilt
sfi o reverse asupra tfirei sale,
Ajuns la Paris, Boerescu, desi departe de patrie, ie
Insa o parte acti vfi la luptele de etnancipare i devine
tin factor politic insemnat. 1. C. Brfitianu si C. A. Rosetti,

cari si dnii erau pe acea vreme in capitala Frantei,

vfizand patriotismul, entuziasmul i agerimea de minte a
tnfirului lor compatriot, cfiutar6 s-1 asocieze la proiectele lor. Diferind fns intruckva de dAnsii prin nuanta
ideilor sale moderate, Boerescu isi *tea, individualitatea

in mai toate lucrrile intreprinse.

Politica nu-1 Ike& s uite scopul pentru care venise
la Paris. _Mitsui urmeazfi regulat cursurile facultfitei
de drept i ascult unele din cele mai insernnate prelegeri dela College de France.
In August 1855, V. Boeresen 4i ieh licenta in drept.
Inainte de a-i trece doctoratnl, dfi la luminfi o scriere
politic de un merit real, intitulat illmoire sur la
question politique et gconomique de la Moldo-Valachie,
9 Pruneul roman, Iulie 1848, No. 13.

111

care s'a distribuit plenipotentiarilor Puterilor strgine,

adunati Ia Congresul dela Paris din 1856.

Ideile generale expuse in aceasta seriere, care rezumh

dorintele Romaniei intregi si care dorinte la 1856, in

Divanurile ad-hoc, au fost formulate si comunicate

printr'un memoriu oficial Puterilor garante, erau cele

urmgtoare: Autonomia Principatelor, unirea lor intr'un
singur Stat cu un principe strain, sub suzeranitatea
Portei ci garantia colectiva a marilor Puteri".
In urma distribuirei acestui memoriu, V. Boerescu
primeste iiumeroase scrisori de incuragiare dela oameni
insemnati ai Europei. Din aceste scrisori, una mai ales
ii plgeek s'o arate prietenilor ski, aceea a marelui patriot italian Massimo d'Azeglio, viteazul luptgtor dela 1848,
care, numit in urmg ministru-prezident, fu trimis ca

ambasador al Italiei la Paris in 1859.

Din scrisoarea lui, Boerescu cith cuvintele: Lumea

nu va alma adevetratei pace, dead atunci ceund fiecare

nafiune va fi egala inaintea legilor de drept public fi

and .fiecare onx va fi egal inaintea, legei dreptului civili)".

In 1857 Boerescu ii ia doctoratul cu o tezg a ciirei

valoare stiintificg i-a atras laude din partea mai multor
invktati. Serierea este intitulatg: Trait comparatif des
debits et des pelnes au point de vue philosophique et juridique. In prima parte autorul trateaza despre principiele fundamentale in materig de tirept penal. In a
doua parte dansul studiazg pe larg Inqa, aerie a delic9 Non esser ii mondo per aver vera pace, se non quanclo ogni

nazione ear& uguale dinnanzi alla lege del dritto publico ed ogni
uorno uguale parimente dinnanzi alla lege del dritto aivile.

IV

telor ai in a treia parte trateaza despre pedepse, aratand

natura, conditiunile ai scopul lor 0 terming cu un capitol consacrat pedepsei cu moarte, in care exprima eu
o mare putere de eonvingere maritnea ideilor sale filozofice i umanitare.

In antil 1856, 0 tot spre indeplinirea idealului sau

de a-ai vedea tara libera' ai bine intoemita in organismul
ei, Boerescu aerie: La Roumanie aprs le trait de Paris

du 30 Mars 1856, lucrare erudita, in care pentru intaia oara se analizeaza en o completa competinta, dupa,
vechile tratate, toate drepturile politice ale tArei noastre.
Prefata fu scrisa de celebrul Royer-Collard.
In aceasta scriere ea i in cele precedente, Boerescu
cere unirea Prineipatelor cu un Domn strain, i regimul
reprezentativ. In priVinta Domnului strain, zice autorul :

Domnul strain este singurul mijloc de a se pune cap

abuzurilor anterioare, i numai acela care nu va figura in
niciunul din partidele in lupta, va putea singur s'aduca
concordia ci impa carea universal i sa' suqina demnitatea natiuneii)".
Concluzia autorului e ca singura solutiune practica,
care poate impaca numeroasele interese dela Dunare

0 in acelaa timp

asigure pacea in aceasta parte a

Europei, este sa ni se recunoasea independenta i neutralitatea, iar in fruntea noastra sa avem un Domn strain.
Osebit de cestiunile politice, Ar. Boerescu in aieasta

scriere se ocupa 0 de alte chestiuni mai importante

dinauntru, dintre care unele, pe atunci, dau naltere la
1) La Roumanie apres le trait de Paris de 30 Mars 1856.
editia din 1856, gag. 107.

mari ingrijiri. Cea mai insemnat era cea relativg la

farani, pentru rezolvirea cgreia Boerescu propuneh, cu
toti oarnenii luminati ai timpului, emanciparea i impropriefarirea.
Principe le Cuza la 1864, a avut fericirea sh' realizeze
aceastA mare reformg, i a realizat-o in mod aproape
identic cu cel propus de Boerescu '). .
In ceeace privete armata, pentru ca hitratinerea unui

efectiv moderat dar permanent RA nu ingrewaeze prea

mult finantele tgrei, Boerescu intr'aceastA, scriere propune

crearea unei militii bine organizat, dupg bazele stabilite de Mircea cel BgtrAn. Cu modut acesta, zice
autorul, Principatele ar putea, peste cdOva ani, ad dispund de o putere indestuldtoare pentru a susfine neutralitatea lor, p and cetnd ad soseascli ajutorul puterilor
garante2)".
Raposat ul Royer-Collard , distinsul i ilustrul profesor

de dreptul gintilor la Facultatea de drept din Paris, in

prefata acestei cArti, zice cg toatA lucrarea nest une
discussion savante et une aspiration gnreuses)". i
Royer-Collard are dreptate, cAci opera intreagg cuprinde
la fiecare paging manifestarea unei judecgti solide i a .
unui program politic, lipsit de orice pasiune egoistg.
V. Boerescu se intoarse in patria sa la 1857 i, in
Septemvrie acelaq an, este nn,mit profesor de drept co-

mercial la colegiul Sf. Sava mai intM, Ong in 1859,

') La Roumanie apres le trait du 30 Mars. Editia din 1869,
Vezi Les Paysans", pag. 104, 399.
2) Ibidem, pag. 113.
8) Ibidem, Prefata pag. 6.

VI

and, creandu-se Facultatea de drept, el continua cursul

pang. in 1882 la Universitate.
Numit membru si director al Eforiei scoalelor, Boe-

rescu aduce mari servicii invatamntului public. In

aceasta ramura incepe a-ei desvolta activitatea, punand
In serviciul ei stiinta i inteligenta sa. Stia dansul ca
elementul cel mai puternic al propasirei i fericirei unei
natiuni este cultuta ei inte1ectua1 i c aceasta era

acum o necesitate sine qua non pentru un popor, care

ca al mestrn, trecuse prill atatea sbuciumari i lupte.
Regulamentul organic, relativ la instructiunea pabliea, numai rgspundeh nouelor necesithti i trebui
neaparat o mare reforma. Toate lipsiau: i coli si 1111
corp didactic si inspectori scolari. V. Boerescu contribui
puternic la inrnultirea scoalelor primare, creand -Linde

pe socoteala Statului, altele prin donatiuni acute de

Bibescu B. Brancoveanu.
Pentru a incuragia i ajuth pe tinerii studenti, Poe-

rescu isbuti s dea o mare desvoltare premiilor, si la

1859 ajutat de C. Bozianu. si G-. Costaforu, a fost destul
de fericit ca s Infiinteze Facultatea noastra de drept.
Activitatea lui IT. Boerescu pe terenul politic e tot
atat de roditoare. La 1857 creaza un ziar: Nationalul,
care a avnt o influence,' destul de insemnata pe acele
vremuri, and patriotismu l. era atat de cald.
Nationalul era organul liberalilor moderati, al acelora care mai tarziu au format partidul centru din care
au lacut parte impreun en Bozianu, Costaforu si fratii
Boerescu.

Intr'unul din primele nurnere ale Nacionalului, V.

Boerescu ii face profesiunea de credinta' printr'o epis-

VII

publicath, in numhrul dela 12 Decemvrie 1857 :

Jurnalul nostru, zice el, este menit a apdret interesele
generale ale naciunei; nu e de nici o coloare exclusivet,
nu face parte din nici o coterie; primeste adeveirul de
oriuncle si dela oricine l-ar aflet".
tolh,

In Septemvrie i Octomvrie 1858, apare in Nationalul

o serie de 11 articole intitulate: (Jonventiunea din Paris

dela 19 August.relativet: la organizarea principatelor
romane1), in care Boerescu cu o mare claritate explich
opera conferintei din Paris, arhtand phrtile ei bune i
rele; articolele adunate la un loc se tiphrir in brourg,
la 1858 i totodath se traduser i in frantuzete.
La inceputul anului 1859, V. Boerescu este ales deputat de Capitala threi. Adunarea nationalh aveh sh" sgvireasea in acel an Unirea, unul dintre cele mai mati
evenimente politice contimporane, i V. Boerescu se
poate considerh, cu drept cuvnt ca unul din factorii de
chpetenie ai acelui memorabil act istoric.
Fericith zi, ziva de 24 Ianuarie 1859, i fericiti Romnii, cari au luat parte la marele act politic shvArit
atunci !

Cuvntarea rostith de Boerescu in neuitata edinth a

Adunrei nationale din acea zi, avh un efect hothritor,

chiar i asupra eelor mai putini dispu0 sh, proclame unirea
Principatelor.
Nobilele cuvinte ale oratorului, inspirate de cel mai

inalt patriotism, produserh cu atat mai mult efect, cu

cat spiritele erau dejh inflachrate i entuziasmate, in
acele momente hothritoare. Discursul lui Boerescu mic
Nationalul, Sept.-Oct. 1858. No. 84-95 inclusiv.

VIII
phaah la lacrhmi pe eei cari-I ascultar i en totii proelamart Domn al ambelor tki surori pe Alexandru Ioan Cuza.
V. Boerescu vedeh astfel prima si marea sa dorinth
realizath.
Din acel moment incepe adevkata sa carier politich.
La 1860 intr ea ministru in cabinetul Goleseu-BrAtianu

si in aeelas an clhnsul ia interimul ministerului de instruetiune, mentinndu-si postul in noul cabinet Manolaehe

Costache, chemat de Principe.

Ca ministru de justitie, Boerescu propuse intre altele
un proiect de lege relativ la desfiintarea pedepsei cu
moarte. Camera, duph chtiva ani, chnd s'a reformat codul penal, desfiinth aceasth pedeapsa, chzuth de mult in
desuetudine, inlocuind-o en munea silnicL
Nu mai putin insemnate sunt numeroasele sale acte

ca ministru al scoalelor. Mai inthi avem proieetul shu

asupra instructiunei publice, redactat in 67 artieole..
V. Boerescu intoemeste o comisiune compush din A.
Odobescu,

I. Heliade, A. T. Laurian,

I. Maioreseu,

A ron Florian, P. Cernhteseu si I. C. Brtianu, tuskeinath, s culeagh materialul necesar pentru compunerea
istoriei nationale.
Pietorul Theareseu e autorizat sh adune intr'un album
costumele i principalele picturi murale, din bisericele

cele vechi. Tot V. Boerescu ieh msuri ea s. intrebuinteze

fondurile Zappa in interesul literaturei noastre.

La 1864, V. Boerescu e chemat in capul Consiliului de Stat ca vicepresedinte. In aceasth functiune, el
ieh o parte insemnath la alchtuirea mai multor proieete
de legi, iar Proceclura civil& este aproape intreagh opera
sa personal; consiliul o admise frh modificare.

IX
In 1868, V. Boerescu publica o noug, opera: 111emoriu

asupra jurisdictiunei consulare in Principatele rometne,

care tradush in limba franceza, se trimise diplomatilor
si publicistilor din Europa. Cestiunea se tract& pentru
prima oara. Autorul, dupa, ce examineaza jurisdic-

tiunea consulara in Orient, ash cum rezulta din capitulatiunile incheiate intre Poarta si puterile crestine
trateaza despre sit atiunea politica, a principatelor inainte
si dupa capitulatiuni, si concluzia la care ajunge este ca,'
trebue desfiintata in Romania o asemenea jurisdictiune.
Este de observat ca, prin toate scrierile sale, V Boerescu cata, pe deoparte sa faca, cunoscute strainilor cele
doua, Principate dela Dunare, iar pe de alta, s asigure
si s intareasca curentul favorabil tarei noastre.
La 1866, in urma abdicarei Prineipelui Cuza, dupa
revolutiunea dela 11 Fevruarie 1866, V. Boerescu, dim-

preuna cu aIii, este insarcinat de Adunare, sa mearga

la Bruxelles cu plebiscitul alegerei contelui Filip de
Flandra. Regele Belgiei, Leopold al II-lea, primeste pe
delegatii romni si le expune motivele pentru care fratele sau este nevoit s. refuze onoarea ce i-o faceau Romann.

In urma acestui refuz, i dupa plebiscitul ;care, la

1 Maiu 1866, proclamh Domn pe principele Carol Ludovic
de Rohenzollern-Sigmaringen, V. Boerescu dimpreuna cu

generalul Florescu, Costaforu, Epureanu, este iarasi tramis pe la toate Puterile cele mari, ca s sustina candidatura noului ales la tronul tarei.
Succesul de astadata fu complet i dupg suirea A.. S.

Carol I pe tron, V. Boerescu flea parte din cabinetu

Dimitrie Ghica, pang la caderea sa in 1870.

X
V. Boerescn atunei incepe in organul Pressa" o mare

lupta patriotica, care continua in tot timpul razboiului

franco-german, reclamand independenta i neutralitatea
Romaniei.

La 1873 intra in eabinetul lui L. Catargiu, i ea

ministru de externe lucreaza din toate puterile pentru
realizarea acestui ideal.
Primul pas, prima indrum are o face ineheind, eu
toate opunerile Portei, primul tractat de comert cu. AustroUngaria.

Pentru a pregi1,4-i opiniunea publica a diplomatiei

europene n favoarea noastra, Boerescu la 1874 publica
o noua scriere intitulata : Drepturile Romciniei intemeiate
pe tractate, sub pseudonimul un vechiu diplomat".

Aceasta opera euprinde un rezumat al dreptului international roman, intemeiat pe vechile capitulatiuni, precum i o expunere a tuturor intereselor politice ce reelamau infiintarea unei Belgii" la gurile Dunarei.
In urma acestor luerari pregatitoare. V. Boeresen se
crede indestul de tare, pentru a afirma intr'un mod oficial drepturile de suveranitate ale Romaniei, atat printr'o
nota,' diplomatica, cat i dinaintea Camerilor, kern care
papa la dansul, nu-1 facuse nici un alt ministru de externe.
Atitudinea aceasta o iea mai ales in Novembre 1873,

cand incepe cu Poarta, lupta pentru dreptul de a tracta

pe un picior de perfecta egalitate cu Puterile stralne.
Inca din Septemvrie, acelai an, ii oferise o ocaziune

favorabila, ministrul de externe al Turciei, Rasid-pas,a,

printr'o circulara confidentiala, in care se tagaduiau
drepturile Romniei de a incheia traetate de comert en
eelelalte Puteri.

XI
V. Boerescu pun And mama pe acest act, rkspunse
printr'o notk oficialk 1), adresatk, tuturor reprezentantilor
Puterilor garante, in care not e afirma sus 0 tare

vointa guvernului roman, de a exercith liber i direct

toate drepturile, in virtutea vechilor tractate, garantate
prin cel dela 1856 din Paris 0 prin conventiunea dela 1858.

Aceastk notk fu reprodusk de intreaga presk europeank i se poate ziee ck din acel moment se incepit
lucrarea, care avek s'aduch', emanciparea politick a -Arei
noastre.

Guvernul austriac, din cauza numeroaselor sale interese economice cu noi, consimti cel dintki, in Iunie 1875,
ea semneze prima conventiune de comert.
Dar acest tractat era numai inceputul i Boerescu urmeaz g. cu ardoare negocierile pentru noui tractate si cu
alte tkri, mai ales en cabinetele din Berlin i Petersburg.
Trebue s nu se nite de asemenea ck tot in acest spatiu
de timp, V. Boerescu izbutete, ca agentii romni sk fie
tractati de eabinetele strkine, ca reprezentanti oficiali ai
unei puteri recunoscute.
La finele anului 1875, V. Boerescu ese din minister
i n Iulie 1879, il vedem pentru ultima data ca ministru
de externe in cabinetul I. C. Brk'tianu.
Motivul, care 1-a determinat s primeasck acest portofolin e foarte simplu : V. Boerescu era inainte de toate

un mare patriot 0 in momente de grea cumpAnk el

1) Reinvierea drepturilor RomAniei. Tractatul de comerciu
Austro-Romtun. Brel. tip. Iai. Vezi pag. 5, circulara D-lui ministru
de externe.

XII
puneh intotdeauna interesele tarei mai presus de interesele sale personale sau de interesele de partid ; in 1879,

Ora treceh printr'o grea incercare, caci erh la ordinea

zilei delicata chestie a Evreilor, a carei rezolvire ni se
impuneh prin tractatul dela Berlin 1).
In asernenea imprejurari patriotismul hti V. Boerescu

nu puteh sa, nu raspunda la chemarea ce-i faceau cei

cari acum aveau nevoie de experienta si de luminile sale,

si de aceia dinsul primi

fail a sth la indoiala

portofoliul ce i-se oferih.

Si de astadata sforta'rile sale au fost incununate cu

succes, cad putin timp in urma, Romania naultamita

spiritului diplomatic si militar, intelepciunei i patriotismului Suveranului ce-si alesese, devine complet inde-

pendenta i este in urmh inaltata la rangul de Regat.

In primele zile ale lunei Aprilie 1881, V-. Boerescu ii

facuse datoria de patriot, parasi ministerul, si, cu toata'

board' neindurata care incepeh st-i slabeasca puterile,
ramane Ong n cele din urmh in arena luptelor politice.
Ales membru in comisiunea insarcinata cu revizuirea
Constitutiunei, in putinele momente de snatate,V. Boe-

rescu lucreaza proiectul de lege relativ la aceasta cedtiune. Aceasta e ultima lui lucrare, supusa desbaterilor
comisiunei tn Octomvrie 1883, cu o lun inaintea mortei lui.
Trimis de oamenii stiintei, -V. Boerescu, in Noemvrie,

pleaca intr'o clima mai calda ca sa-si caute sanatatea,

dar abih sosit la Paris, Vineri 18/33 Noemvrie 1883,
1) Memoire sur la revision de l'art. 7 de la Constitution roumaine. Paris 1879.

XIII
numai continua drumul, caei inainte chiar de a ajunge
la finele calatoriei, se stinge, departe de patrie, dup6, ce
un patrar de veac muncise pentru propasirea si fericirea ei.
Din aceasta scurt schi. biografica, se poate totusi judeca intinderea activitatei si personalitatea politica' a lui V. Boerescu. Dupg, cum va'zuram, mai ales
In arena luptelor politice, dansul si-a pus tot patriotismul si inteligenta pentru realizarea idealului ebu
Unirea vi independenfa principatetelor subt un Domn
strain.
Ca jurisconsult rolul lui V. Boerescu nu a fost mai
putin intemnat. Osebit de lucrarile sale ca membru al
Parlamentului sau vicepresedinte al Consiliului de Stat,
V. Boerescu ca profesor la Facultatea de drept, a racut
cel dinti Comentar al Dreptului comercial roman, i
a codificat toate legile i regulamentele farei dela 1859
pana la 1882 1).
Darul graiului, pe care Boerescu ti poseda intr'un
grad superior si cunostintele sale variate, an faeut dintr'insul unul dintre cei mai elocinti i distinsi oratori ai
tgrei. Baroul Bucurestilor nu-1 putil cinsti mai bine,
deck alegandu-I decan al s'au.
Ca profesor eloeinta lui Boerescu era tot eat de
placuta i cei ce I-an auzit facndu-i cursul la Facultate, nu vor uith niciodaa claritatea, preciziunea si metoda eu pare el, timp de un patrar de veac, si-a &cut
acest ours.
faeultatea de drept, op, si baroul,l-au ales decan al
1) Colectiunea, Codicelor romine de B. Boerescu.

XIV

sau mai multi ani de a rand ul. In chestiile diplomatice

V. Boerescu a ocupat un rol totdeauna distins. Tactul
shu, cunotintele sale 0 mai ales siguranta cu. care tia,
reuseasca mai in
s'a sustink ceeaee yoik, 1-au facut s
totdeauna in misiunile sale pe langa Puterile straine,
carora le rasa cea mai bunk amintire.
Alegerea Domnului, tractatele de cornert, chestia
Evreilor, independenta, etc., sunt atatea chestiuni di plorn atice, la rezolvirea carora V. Boerescu a contribuit
foarte mult i frk indoiala, se poate zice c i pe acest
taram a meritat bine dela patrie.
In ramura economica, V. Boerescu trecit peste preju-

ditiile timpului, punand temelia unor man

i puternice

societatei comerciale.
Ak, in 1871, el era, societatea romana de asigurare

Dacia-Romania" si de atunci incoace raman in tar milioanele, care mai inainte se trkruiteau in strainatate i se
introduse astfel totdeodatk mai mulfa, sigurantk in lichidarea despagubirilor, desteptand intre capitalistii din Ora
spiritul de asociatiune, ce pang, atunci era foarte, mkrginit.
Asemenea V. Boerescu lupta Impreuna cu P. Mayro-

gheni, rninistru de finante in 1872-73, Cu Ion Glica

i alti fruntai ai rei,. pentru infiintarea Creditelor
funciare, pe baza asociatiunei intre proprietari i emiterea de scrisuri funciare.
Acelai concurs 1-a dat V. Boerescu si pentru crearea
Beincei Nationale a Romeiniei.
ca publicist activitatea lui V. Boerescu e foarte
intinsa, caci incepand la .1848, ea continua i merge
pana in 1883, atat prin presk cat si prin numeroasele
serieri precitate.

XV
Ca om de Stat, ea temperament politic, V. Boerescu
se deosebeh

printr'o insemnatg luciditate de spirit si

printr'o fire linstitg, care-i perrniteau sh., judece cu Ange

rece si multg justeca cele mai grele cestiuni, dndu-le
deslegare practicg si inteligentg.
El a avut mai presus de toate cele doug calitgti esen-

tiale pentru un om de stat: patriotismul luminat si neinteresat, dragostea de targ, in cea mai inaltg acceptiune
a cuvntului, servite de o vointg neobositg de a lucrh
pentru binele patriei.
Acestea au fost scopul si cinstea vietei sale.
BucureFiti, 1910.

1859

20993
I

Monitorul oficial al prii Romaneqti din 26 Ianuarie 1859.

Unirea principatelor
In zina de 5 Ianuarie 1859 Cuza fusese ales domn
in Moldova, iar la 24 Ianuarie trebui sa, se faca alegerea si in Tara Romaneasca.
Pang in ajunul acestei zile adunarea electiva era

impartita in mai multe tabere avind fiecare cite un

pretendent, si nu se stie de s'ar fi realizat fericitul act
al Unirei, daca in dimineata zilei de 24 Ianuarie partidul nationalist, din care faceh parte Boerescu, nu ar fi
propus s se aleaga ca Domn tot Cuza.
In acest scop, dupa constituirea adunarei qi dupa
apelul nominal al deputatilor, s'a cerut ca Adunarea
sa se constitue in secret spre a i se face o propunere.
Dupa ce Adunarea s'a retras in alta, camera,
Boerescu a luat cel dintai cuvantul si a tinut discursul
ce urmeaza, care a infracarat spiritele, facandu-le s.
primeasca propunerea unirei cu entusiasm. i astfel a
fost ales Cuza.

Pentru ce suntem impArtiti in dotA campuri? Pentru ce ne numim noi gi voi? OH nu

avem toi aceia0 patrie? OH nu suntem toti fiii

aeeleiasi mame? Pentru ce sa zicem noi i voi? De

ce sa nu zicem noi Romanii? Nu avem tati aceiasi

iubire, nu simOm toti aeeleasi sentimente pentru

mama noastra comuna? Care este cauza diviziunei
noastre? Care este marul de discordie dintre noi?
Acest mar de discordie, sq, nu-1 ascundem,
el este domnia. Cine va fi domnul? Fiecare Ii
are convincOile sale, fieeare i are simpatiile sale
personale; fiecare din noi crede c Ora va fi mai
fericita avand de domn pe cutare i pe cutare.
Dar discordia exista, exci nu toti eugeta asemenea.
Din aceasta diseordie rezulta discreditul nostru.
Nimeni nu mai are credinca la noi; anarhia nu e
departe, si inimicul e la portile noastre. Cum A.
respingem anarhia? Cum sa, oprim pe straini? Facand s piara, discordia, facand s dispara punctul
care ne desparte.
Noi declaram ea nu avem nici un candidat;
d-voastra avei vreunul? Se poate. Insa niciunul
din noi toti nu ered ell a venit aci en hotartre
a face sa fie candidatul sau cu mice pret. Tati
suntem Romani, si nimeni 131.1 voeste faul -5,rei sale;

nimeni nu ar vol ca candidatul sau s ajunga la

tron pe urme de sAnge sau sprijinit de straini. Ar

fi o ofensa pentru Ora de a crede ca ea a putut

trimite la Camera asemenea oameni.
Ca sa ne unirn toti asupra aceluias candidat

este posibil? Cred c5 nu, fiindca, am zis, fiecare

Ii are credinta sa. Dar a ne uni asupra unui

principiu, ne putem uni, mai cu seama cnd acest
principiu este cel mai mare al nationalitatei noastre.

Acest principiu este al Unirei.

Multi din d-voastra, acum un, an au reprezentat Ora in aceasta Camera, si au sustinut cu
caldura unirea. Printul Bibescu, fostul domn, a
fost intre altii, cel mai elocvent si ardent aparator
al unirei. S'ar puteh oare in acest timp ca aceste
persoane sa se contrazica? Aceasta nu se poate crede.

ne unim dar toti asupra principiului de

unire, asupra acestui mare principiu ce are sa reinvieze nationalitatea noastra. Sa ne dam maim
ca frati, si sa cugetam ca suntem muritori, el
Sit

avem s/ trlim e/tiva ani, qi ea, eopiii i stra'nepotii

notri au sa, mWeneasel un viitor glorios, creat
de noi!

A ne uni asupra principiului unirei este a

ne uni i asupra persoanei ce reprezinta acest
principiu. Aceasta persoana este Alexandru Ion
Cuza, domnul Moldovei.

Sa ne unim ca frati asupra acestui nume, i

posteritatea ne va binecuvinta, tara ne va intinde
mainile i constiinta noastra va fi impacata ea
ni-am implinit cu religiozitate o datorie sant&

II

Importanta unirei
Dupg, alegerea lui Cuza, la finele sedintei, tot Boe-

rescu a luat cel dinti cuvntul si a tinut discursul

ce

urmeazk, prin care arat'a importanta actului svarsit, ci

analizeazA, legalitatea lui, aduand multumiri Ad unArei
raud And patriotismul ei.

Domnilor, aceastg zi este cea mai mare ce

au vgzut Romanii in analele istoriei lor ! A ctul ce

am fAcut noi astgzi este un act ce dovedete la

noi un patriotism qi o desinteresare ash de mare,

cum rar se pot vedea, exemple la natiunile cele

mai mari ale Europei ! Sunt acum mai mult de
doug, secole i jumAtate, de cand unirea Romgnilor,

aceastg, aspiraOune generoasi a tuturor generatiunilor, cAnth st se realizeze prin puterea materialg,
prin forta, prin sange. Astazi unirea se realizeaz1

prin puterile morale, prin armele spirituale.

Gratie voug, mandatari ai natiunei, care

tiuri inteun moment a v6 invinge toate pasiu

pile, a egia peste toate interesele egoiste, a ingbu1 orice uri, i a depgra orice simpatie si

antipatie personalg spre a depune pe altarul patriei,

pur qi virgin, acest principiu al reconcilierei generale i al vuterei nationale.

Gratie inaltelor puteri garante, cari ne argtarg drumul prosperitgtii i mgrirei noastre, prin
recunoaqterea

garantarea drepturilor noastre

nationale i a vechilor noastre tractate pe caH phrinii nostri le apgrarg, cu Angele lor, i cad stgi

teau ascunse i amortite sub vglul uitgrei i al violgrei.

0 erg noug se deschide pentru noi ! Aceastg

erg este acea a regenergrei noastre! Voi yeti avea,
mAndria a spune nepotilor nostri cg ati pus cea
dintai piatrg la acest nou edificiu! i accentele
vocei i recunotintei lor se vor transmite resunand din generatie n generatie.
care este natura actului ce noi sa,v6rim
cu atata regularitate, liniste qi desinteresare? Ale-

gerea domnului Alexandru Ion Cuza este oare

conformg cu Conventia din Paris? Linititi-vg,
domnilor, i cgutati fiecare rgspunsul in contiinta
i ratiunea voastrg.
Mai departe analizeaz, legalitatea unirei si conformitatea ei cu prescrierile Conventiei din Paris, si in
urmg terming:

Actul nostru dar este din cele mai legale.

El nu va lipsi peste pucm a fi aplaudat de Europa intreagg, precum ast'azi este aplaudat de toat
na-Ounea romAn A.

SI trliasel domnul nostru! Sa trliasca paterile garante!

III

ItAspuns delegatiunei moldovene.

La 14 Februarie 1859, Moldova trirnite

o dele-

gape in frunte cu KoggIniceanu cu 0 adresA, eatre Adunarea 'rani romneti. Boerescu raspunde lui Koglniceanu cu discursul de mai jos:

Glorie vou, ne zie fratil de peste Milcov ;

glorie voug, le ziceam noi, c/ci voi ati avut a
sustine sub un guvern strain o mai crancen6 lupta

cleat noi i tim c6, cu cat lupta este mai grea,

cu atat victoria este mai straucita. Glorie voua,
caci voi ne-ati aratat calea ce trebue sa urmam,
voi ati dat Intaiul semnal al unirei, voi ati fost
cei dintai cari, indata dupa alegerea domnului, ati
proclamat inaintea Europei ca, singura i perpetua
dorintl a inimei voastre este unirea, Voi ne-ati
deschis drumul binelui, noi l'am urmat; voi ati
tnceput unirea, noi am terminat-o.

Dar atat

noi,

cat qi voi, n'am facut ma

10

mult decAt a analiza un act care era pregAtit de

atAti secoli.

aici face o privire istorid, asupra tuturor incererilor de unire in trecut

iar mai departe urmeazg,:

Unire dar i ineredere in viitorul nostru!

SO

piarl dintre noi orice un i mice ne-ar putea

slAbi ! Precum ne spune despre Moldova onor.
meu preopinent, aqh 0 la noi sperlin a vedea pe
cele mai eminente persoane din clasele ce-au fost
privilegiate ne mai ovAind inaintea unei dificultAti spre a apAra interesele nMionalitAtii noastre.
La 24 Ianuarie aceste persoane puserA, de o parte, in
aplaudarea natiunei, orice considerMiuni de in-

terese 0 de persoane spre a implini actul cel mai

mare care InAlth patria Mr. SA urmeze acest drum
la mArire, conlucrAnd cu energie la toate mAsurile
ee vor intAri acel act, i vor lAsa uu frumos nume
de nobletA generaciilor viitoare.
Sper dar c vom ti a lucra cu toatA energia,

cu toath, prude* 0 toata increderea ce cere un

act de natura aceluia pe care 1-am sAvAr0t.
Prezenta fracilor moldoveni intre noi este ca
o legtur i o angajare pentru viitoarea noastrA
luerare. AceastA prezent6 constitue pentru noi o
sArbAtoare, o asigurare pentru viitor, o afirmare

11

nou6, a unirei ce are sl domneasel intre amindou6, t6riIe surori.

Salutare Camerei moldovene, care a dat ocaziunea acestei sArbAtori ! Salutare deputatilor de
peste Milcov, eari vor imp/rt/qi Camerei surori sentimentele noastre! Salutare tuturor Romnilor !

IV-

Monitorul ofinial al 'Nei Romine0i din 28 Februarie

No. 19/1859.

tSedinia din 12 Fcbruarie 1859

Votul Public
Adunarea electivh de abih constituith, se ocu ph de
regulamentul vothrii. Brhiloiu sustine votul secret pentru
votarea proectelor de lege in totalul lpr, aduchnd ca argumente mai toate statele europene cu sistem constitutional. In acela fel vorbesc principii Barbu tirbei gi
D. Ghica. Le rhspunde, sustinhnd votul public prin urmatoarele douh cuvantari Boerescu.

1) B. Boerescu. D. Brliloiu, din cele expuse de D-sa, nu este contrariu votului public,
dar pune astfel de eonditii, inek sl fie in totdeauna secret. D. Brliloiu a arkat incovenientele
votului public,

i.

a zis el mai totdeauna un

guvern tiranie a adoptat sistemul de vot public, In

vreme ce cele constituOonale au adoptat sistemul

de vot secret. Dar legile intr'o WI trebue s6 se

13

aplice duph natura localithtei si Imprejurhrile in

care se afi. Este net5ghduit ch sunt cazuri (And

votul public s'a adoptat de un guvern tiranic,

si vice-versa. Dar intreb: unde votul public are
inconveniente? Nimeni nu ne poate persecuth, nu
este in drept a o face aceasta, pentru libera
manifestare a opiniilor noastre i pentru aceasta
nu admit votul secret. Este vorba ins6 deoameni,
care pentru temerea de interesele lor particulare
se sfiesc a voth pe fMh'. Este altcevh! Dach sunt
asemenea oameni in shnul acestei Adunhri, pentru
onoarea ei sunt de phrere ch nu trebue sh se
admith de reprezentanti ai natiunel, si pentru acest
cuvant nu prilnesc votul secret. D. Brhiloiu zice
ne afthm intr'o stare anormalh. Din contra, eu cred
Ca suntem acum in starea cea mai norrnard, trlim
o via
national/ liberh; trecutul era, starea de
care vorbeste d-sa. Apoi nu vhd leghtura pe care
o vede d. Briloiu, intre votul secret si maturitatea
discutiei unei legi, si nu vhd ce incompatibilitate

ar fi intre votul public si discu0a maturit Noi

nu pretindem a se voth o lege mai inainte de a fi
discutath, ci In urmh. Child este Irish vbrba de
discu0a unei legi, gresith din cauza iue1ei si a
nerhbdhrei, atunci inconvenientul ce d. Brhiloiu ii
atribueh votului public, existh si la votul secret.
Destul este pentru repararea unei legi gresite, din

14

graba, i nergbdare, ea sa luam de baza de a nu

Toth inainte de o discutie,
AO, din toate punctele de vedere, votul tre-bue a fi public. Afarg de aceste consideratii de
ineonveniente ce nu exista, putem invoch alteeva :

De ce vot secret, and adoptgm o lege? Avem

frica, de contiinta noastra? Avem teama a nu
voth cum simtim? Prea de multe ori ne am ininvatat a ne ascunde ce suntem. Trebue a ne con-

vinge a noi cari intram intr'o viata noua polii socialg, s ne schimbam obiceiurile noastre,
De ee un deputat sa-mi schimbe opinia, convinetia,

votand pe fata? Trebue a ne convinge de principiul, c mice opinie este respectata. Oricine are
convinetia opiniei sale, de ce sa se sfiasa a o
arata? De ce s aseundem opiniile noastre, and
presupunem In Adunare, o convinctie din cele mai
onorabile. N'avem de ce s. ne temem ! Nu vad
nimic de temut. De guvern? Nu. De opinia publica? Nu, aci ea respecta, opiniile sincere; i apoi
pentru ,ce vot secret, and discutia se face de fata?
Dar ni se va raspunde : Nu toata lumea iea parte
la discutie. Aceasta nu face nimic. Prin vot public impunem natiunei, caci aratai c avem convinctia opiniei noastre; ea poate fi ratacita; dar
nu mai putin sincera, i opinia publica, dupa, cum
am zis-o, respecta sinceritatea, independenta opiniei

15

de orice culoare. Noi cerem votul pe fata, violam

convinctiile, Ii cerem numai pentru demnitatea

noastre. 0 nu trebue a sustine principiul de vot secret dupa, exemplul altor ni, uncle
s'a Introdus, pentru diferite consideratii locale.
adunarei

2) B. Boerescu. Yin a raspunde principilor

Stirbei i Ghika. Snntem, zieeti, la inceputul carierei noastre i nu trebue a merge prea repede.
Dar intreb, unde este rnai mare pericol? De a
merge pe un drum intunecos, sau de a merge pe
un drum luminos? Educarea unei natiuni nu se
formeaza repede, ea vine cu. timpul. In politica,
educarea unei natiuni se face prin legi. Cum o sh
educam noi opinia publiea, altfel decA,t, puindu-ne

in evidenta? Numai pe cht vom luer in ascuns,

avern a ne teme de opinia public& Ambii principi

au zis c le este frica, a merge prea repede; dar

ce iuteala poate fi intru a merge cineva, pe calea
progresului? Cand intram intr'o viata' nou6, trebue
sh intram eu toate elementele ei cele bune, caci
de vom lua i elementele rele cu noi, acestea se
scot prea anevoe. Nu mergem nici odata prea iute

en adevarul. De ce fiecare din noi sa nu ne cunomtem? Prin votul secret exista neincredere, i ca
inceteze aceasta qi sa nu inceteze influenta opiniei
publiee, trebue a nearath pe fata con vinctiile noastre.

eS,

V.

Monitorul Oficial al ra'rei Romano Oi din Martie 27 No. 32/1859.

Arendaii moiilor mndstireci

La ordinea zilei interpelatia adresata, de Boerescn
Min. Cultelor pe care il maga' s binevoiasea a spune ce
masuri aluat in privinta arendaOlor mosiilor manasti-

resti. Arendarile trecute, asa cum s'au facut, au produs

ceace sepolte numi eriza agricola, care nu este mai puin urgenth, i perieuloasa statului si societat,ei ca cea financiara.
Boerescu vrea s tie ce masuri s'a hiat in privinta
aceasta
Ministrul raspunde vag c va cauta ca legile sa se
pazeasea". Boeresen replica in ehipul de mai jos:

Boerescu nemulcumit de Aspunsul d-lui Oretukscu, ia cuvantul si demonstrg c criza agricolg este intim legatg cu cea comercialg, cg In

deqert s'ar ocuph Adunarea a lua mgsuri pentru

incetarea crizei financiare dud ar Igsa la o parte
criza agricolg. Lipsa de esportatie, s'a zis, este
canza principalg a crizei financiare; ea se menOne
prin criza agricoll : I-iu pentrucg arendele fiind

17

esorbitante i arendasii fiind si1ii a le scoate din

producte, nu le pot vinde prin preturi mai scgizute

spre a face concuren0 altor porturi, ca Odesa

porturile Americei, ce atrag la dAnsele pe
cumparatorii caH intreprindeau strangerea de producte ti esportarea lor, ei vazhnd c acele producte
sunt amenintate a se confisch de guvern drept pre-

tul arenzilor, nu pot avea nici o incredere, si flu

mai vin sg, fac avansuri i aeonturi de bani ea
mai nainte. Afarg, de aceasta e in genere cunoscut ca arendasii sunt in daraveri pecuniare cu comerciantii; si a ruinh pe unii este a ruinh i pe altii.
Astfel vedeti ea criza agrico1 i cea financiarg, sunt intim legate

Usurarea propusg, de Domnul Ministru este

numai aparenta,. Ar fi reala pentru cazul chnd arenzi le

ar fi proportionate cu veniturile. Arenzile insa sunt

exagerate; acest fapt e cunoscut de toata, lumea, si de

am discuth as-upra acestui punct, ar fi sa ridicam

un val neplacut, pe care mai bine al lsam neatins. Multi au profitat de acest vl, dar multi
au fost victima unor manopere si a unor mistere,
care s'ar puteh transformh intr'o istorie numita istoria Misterelor Arenzilor."
Pe lAnga, aceasta, ceeace a ridicat asa de mult

arenzile, a fost iluzia ce si-au putut face unii oameni de bunk credinta asupra adevaratului venit
20993

18

al mosiei, iluzie provenith din

marele pret ee
au avut procluctele in anii treeuti en ocazia rezN u este nici just, nici
belului din Orient.
profite
de acele mistere,
moral ea statul s
iluzii, i sh se inhbuseasch en ruina eethtenilor;
apoi v voi demostrh c acea inbusire a statului
este numai fictivh.
Leoile morale si de ecuitate se opun. am zis,
la acea inhbusire, s vedem dac i legile positive
sunt absolut contrarie unui schzhmAnt. Prineipiul
la care a fheut aluziune D. Cretuleseu c nu'l
poate atinge, fiindch este baza societhtei, este negresit sfintenia contractului. Ei bine, va, voi arAth
ca hst principiu nu este asa de absolut in cat sh

nu i se poath face oarecare derogatiuni in fata

unor consideratii taxi.
D. Boerescu citeazh si explich' atunei art. 769

si 1770 din condica francezh; apoi reproduchnd

si art. 12 dintr'o legiuire din 1852, care a modificat Condica lui Caragea in privinta inchirierilor,

'1

explich

semenea in favoarea tezei ce

sustine. Dach aceastea ziee c, dacg, intre particulari, acel articol dh drept chiriasului s cearh
schzhrnhnt din ehirie, chnd obiectul inehirierei suferh' o deteriorare mare, este un afortiori ca acesta
s
e aplice intre stat si particular. Trechnd

apoi la interesul propriu al statului demonstrrt c.

19

inavutirea sa ar fi numai fictiv/ prin acele arenzi

exagerate; i c rnai mutt ar pAgubi statul astfel

un oarecare sc/z/mant arenzilor.

Arendasii in adevAr nu vor putea s plIteascl;
prin aceasta chiar contractele vor cde. Cum se
va desp/gubi statul? In doll/ moduri: I-iu vanzand productele ce . va g/s1 stranse pe moii. Dar
cui sa. se vanzl, Oki nu este exportatie? Plec,
decat facand

arendand din nou moii1e, ceace va aduce un sc/z/rnant poate de 50 0/o in pretul arenzelor.
Cat pentru ceace zice D. Cretulescu, c6, dela
arm! va putea s ia rn/suri spre a se lepa'da de
contracte, arendasii cari nu vor voi s/ se tie, cu
aceasta recunose singur, c

pnicipiul sfinteniei

contractului nu este asa de absolut in cat s6 nu

se poatA, atach.

Afar/ de acesta, acele mAsuri, tardive an se-

rnfl

en medicul care ar zice bolnavuhii s/u :

Ti-am prescris doctoria, dar astept intai sg, mori si

apoi s ti-o dau. 0 repet remediul trebue acum, si
de aeeia propui a se face pentru anul acasta un seazamant arenzilor ; nu astfel in cat s profite si
reaua credinta; ci numai pentru acei arendasi

caH vor fl fost de bun/ credintd, si in adevar se

vor fi Inselat.

VI
Monitorul oficial a

rii Rominef2ti", Apri lie 10 No. 19/1859.

tSedinta dela 13 Martie

Ajutorarea comerciantilor
La ordinea zilei erh un proiect al guvernului de a
se intervenl in favoarea comerciantilor cu 200000 galbeni pentrn a se mai usttrb. criza eomercialg. Vorbese
contra acestui proiect I. BrAtianu i Catargin. Boerescu
II apgfet.
Boerescu.

fin

D. Bralianu s'a contrazis si sus-

pe D. Catargiu. D-sa eri cand cerea ca s6

se adune camera in permanent6, se ocuph negresit,

de un leac repede; prin urmare D-sa era departe

de a presupune nici macar inceputul unui stabi
limeut de credit, care nu se poate face farA, gridire si discutie; nu admit dar c D-sa cand zicea
s6, stAm in permanen0 s fi avut idee de ce emite
azi. Cred dar c D-sa, se contrazice. Cauza este

D. BrAtianu e departe de principiul acestui

proect: interven0a provizorie a guvernului. D-sa
c5,

21

criza nu se poate tamadui deal

cu facerea repede a unui aezarnnt de credit, i
aduce de exemplu cea ce s'a facut in Franta la
1848, iusa trebue s tie c cele ce se ap1ic in
Franca nu se pot apIic Ia noi, cea ce se aplich
la noi acurn un an, nu se mai poate apnea, azi.
D-sa confunda creditul cu numerarul, qi c lipsa
provine din lipsa de nurnerar; eu zic din contra
ca criza provine din lipsa creditului. Apoi compadmite altcevh, c

toarele de cont creiaza oare ele creditul? Nu; proba

este ca crizele sunt mai dese acolo unde sunt comptoare; comptoarele de scout nu fac decat sa scomp-

teze politele, ele nu dau creditul, afara de aceasta

un asemenea stabiliment nu se poate face intfun

i mai cu seam/ la noi in imprejurarile

de azi: ar fi avut efect cand s'ar fi facut de mult.
moment

S. nu credeti ca suma de doll/ sute mii galbeni va

avea o infiuenta materiall asupra crizei. Nu, ci
moral/. Cu intervenirea guvernului se stabilete un
credit intre comersanti i iata cum: cornertul find
ajutat de guvern, particularii nu se grabese sa-si
sconteze politele, ci vin numai de si le schimba;
de alta parte capitalurile cele mici vor circulh
adunandu-se, dupa expresiunea D-lui Catargiu, vo
face raurile cele mari. Sunt qi eu de parerea D-lui
Bratianu, pentru stabilimente de credit, dar azi nu e
vorba de asta, ci de o masura ad-hoc ca sa se ia

22

de guvern spre a veni in ajutorul comertului, asta

va uurh, criza. Cornersanti singuri au gAsit Ast
mijloc; cred c5, D. Br6tianu nu e mai competent
deck corpul comersantilor cari singuri au gasit
aceste msuri. Ei bine! pentru un mic sacrificin
care ni'l cere comerciul i care va aveh nu mare efect,
noi vom sth zile intregi in discutie, pentru cuvAntul

cutare teorie se opune ? in alte ri sunt lAnci

stabile, la noi nu. Dupl D. Br6tiann vom preeg

lungi indefinit discutia f6r1

s4,

facem nimic,

de aceia propui ca adunarea s adopte in pincipiu acest proiect i pe urmg, vom intra, in
desbaterea lui in parte i atunci vom face modificarile ce vom vol.

VII
Monitorul Oficial" al TIrei Romane 16 din 9 Iunie 601859

edinta de la 2 lunie, anexa

Catre Onorabila Adunare eleetiva.

Do mnilor !

Seqiunile III i V intrunite, spre a deliberh

asupra proectului privizoriu relativ _la Jres, s'au
adunat la 29 Mai 1859, i. au procedat la deliberarea asupra proectului presentat.
Sectiunile, mai inainte de a intr in exarninarea acestui proect, mai inainte de a vedeh pang,
la ce grad dispoziOunile sale sunt in acord cu. libertatea cugetlrei, au pus chestiunea prealabila' :
dad, acest proect poate fi discutat, dacq presintarea lui la adunarea electivA este conform g. cu
conve4ei.

Pentru aceasta, s'a considerat art. 6 din con-

24

ventie care zice c legile de interes special se vor

discuth de adunare; iar legile de interes general
se vor preparh de Comisiunea Centrall; precum i
art. 33 care zice, ea' numai dupg ce vor fi preparate de comisiunea centralg, dupg a sa initiativg sau a Domnului, legile de interes general pot
fi discutate de Camerg.
Dar membrii sectiunilor au fost de acord spre
a considerg o lege asupra presei, ca lege de interes general ambelor principate. Prin urmare o lege
de o asemenea naturg cat s piece de la Comisiunea Centralg, iar nu de la minister, cgci, altfel
s'ar face o evidentg violentg a Conventiei, si n'ar

trebui ca Adunarea, in intaia lucrare ce face, sg

proceada prin cAlcarea conventiei.
rfitIUl de provizoriu ce poartg proectul pre-

zintat rin poate fi un titlu ce poate permite astg

calcare. Old ce poate fi o lege provizorie? Conventia nu s'a. preocupat de legi provizorii. Ea s'a
ocupat de legi; i mice lege e definitivg, pe timpul
cgt este in vigoare. Sub pretext de provizoriu
aceasta, adunare ar puteh face, MA, initiativa Comisiei centrale, toate legile de interes comun ambelor Principate. Uncle mai este atunci dezvoltarea
principiului de unitate, la care trebue s ajungem?
Chestiimea urgentei, ce se invoacg de minister
si care s'a consiclerat si de membrii sectiunilor, nii

25

poate iari fi un titlu care sa, permitg, violarea

conventiei. Cci nici o chestiune nu poate fi destul
de urgentg, spre a o scoate din legalitate.
i apoi sectiunile au observat c drumul ce
s'a luat de minister nu rgspunde deloc la trebuinta
urgentii, chiar de ar fi urgent. Cgci dupg, art.
37 din conventie o lege de interes special, nu se
poate executh nici sanctionh de Domn, decat numai
dupg, ce se va cornunich de ansul Comisiunei Centrale spre a vedeh dacg, acea lege este in acord
cu dispozitiunile constitutive ale unei organiza'ri.
Prin urmare dupg, ce proiectul actual s'ar discuth
de adunare, ne-ar ocuph mai multe edinte. Dar
tot in timpul acesta G-uvernul s'ar puteh adresh
la Comisiunea Central, 'i-ar expune urgenta ce
simte, i proiectul preparat s'ar inainth apoi Adun`arei. IntArzierea in amandoug," cazurile va fi egalg,;

intr'unul ing am cgich Conventia; iar in altul am

fi in legalitate.
Pe de alta' parte sectiunile au observat ea' legile penale, actual in vigoare, pot fi destule pentru
moment spre a pedepsi abusurile ce ar face Presa
de libertatea sa. Comisiunea Centralg,, functioneaza

nimic D'ar opri pe Minister a se adresh indatg,

la.dansa. Urgenta ar mai puteh fi discutabilg, cand
Comisiunea Centralg, n'ar fi deschis6; dar odatg," ce
ea functioneazg; mice cuvant de urgentg, e de prisos.

26

Prin urmare sectiunile intrunite:

Considerhnd art. 6 0 33 din Conventie, duph
caH legile de interes personal provin din initiativa
Comisiunei Centrale, iar cele de interes special din
initiativa ministerului;
Considerhnd c proectul asupra presei, este o
chestiune de interes general, in discutiunea chruia
camera nu poate intrh de cat numai dupg, ce va
fi lucrat de Comisiunea Centralh' ;
Membrii sectiunilor in unanimitate declara, c.

nu pot intrh in examinarea proectului; chci cu

aceasta s'ar viola, art. 6, 33 0 37 din conventie
Raportor, B. Boerescu
(Urineazg subscrierile rneinbrilor secctiunilor).

VIII
(Sup liment la Monitorn1 axial

al Titrii Bomanqti" din

31 August No. 41/1858).

tSedinta din 25 lunie

Poslujnici i scultelnici
Bozianu dove,lise din punctul de vedere juridic cg.
pellusnicia qi scutelnicii sunt un privilegiu. Ace* lucru
11 sustine Boerescu din punctul de vedere istoric.

B. Boerescu arata ca C. Bozianu dovedi din

punctul de vedere al dreptului c scutelnicii
poslusnicii sunt Un privilegiu, i voeste sa dovecleasc
i d-sa aceasta din punctul de vedere
istoric. Socotesc, zice d. Boerescu, c scutelnicii s,i
poslusnicii sunt un privilegiu i ce este mai mult,
cg, acest privilegiu ii are urigilla feodala care s'a
continuat pn azi. Recompense le ce se dati fune-

tionarilor celor vechi la noi erau de alta natura.

Pang la Mihaiu, acestea se faceau prin dari
de proprietati. Dar Mihaiu Bravul introduse feodalitatea in Ora si facn ca omul sa serve ornului.

28

Mavrocordat desfiinta aeest servagiu, emancipa pe

servi i introduse pe scutelnicii i pe poslusnicii,
earl aunt o consecinta a servagiului. El, ea sa despagubeasca pe acei stapani de servii lor, le dete
scutelnici i poslusnicii. Asa dar seutelnieii si pos-

lusnicii din punctul de vedere istoric, nu erau o

recompensa de serviciu, ci o simpla despagubire
care representh pe servii de mai inainte. Regulamentul veni si transforrna servicille acestor
scutelniei i poslusnici in dar de bani. Ins
acesti bani reprezinta tot serviciul, privilegiul eel
vechiu. Dupa aceea vine Conventia i proclama
desfiintarea oricarui privilegiu. Cum dar noi,
cari cerem stArpirea privilegiurilor, i conformarea intru toate cu Conventia, sa pastram institutia
scutelnicilor
poslusnicilor, cari nu sunt
cleat consecinta unui veehiu privilegiu? De voiti

0a

insa sa dati o recompensa unora din aste persoane, care se bucura astazi de gst privilegiu,
insa care merita ajutor, aceasta o puteti face, dar
sub un alt titlu, dar nu sub acela de scutelnici
si poslusnici. Acl este vorba de principiu, iar nu

de bani. Nu voiu ea sa ramaie o urnill de banuiala asupra Camerei ca a voit s. sustie un privilegiu.

Indemn dar Camera ca

primeasca,

propunerea ce s'a facut in astg privintg.

IX
Monitorul oficial. al Orli Roinine0i din 9 Septembrie No. 108/1859.

.5'edinfa din 26 Iunie

Naturalizarea striinilor
Boerescu inainte de a trece la ordinea zilei,
cere oarecare desluiri Ministrului de interne, relativ

la mai multi strgini, caH an cerut prin petitie la minister, voe de a se naturalizh, iar ministerul s'a adresat

la consulat, pentru ea sg, vazg de este cu consimtimntul

lui acea naturalizare. Aceste chestiuni nefiind destul

de bine explicate, nici de regulament, nici de Conventie,
cere dela D. Ministru sa de explicatii in privinta
aceasta.

Ministrul r6spunde c dovada consultului se cere

ca nu cumva strinul s aib5, vre-o incurcAturA la consulat. Boerescu se explidi in urmittoarea cuvntare:
Boerescu. E o chestie de principiu dacq
jurisdictia consularie exista la noi ; i aceastl
jurisdictiune este itiut c prin marea comple-

zenta, a celor ce erau la putere in trecut s'a in-

30

tills peste limitele ei, si a facut cele mai marl.

abuzuri calcand drepturile noastre autonornice.
Vin la chestia de naturalizatie: ea este cu totuL
independenta de guvernul de a cui protectie voi
sa,

ma lepad.

A eu de exemplu sunt Boman, ma duc in

Franta, voi s. m naturalizez, sa traiese sub le0 ile de acolo nu am nici de cum sa ma adresez
la guvernul meu cerand voie, ci numai la cel de
acolo. Tot asemenea trebue s fie i pentru un
strain cand vine in tara la noi i vrea sa se impamanteneasca.

Vedem chiar regulamentul la art. 79 unde

trateaza de naturalizare mica i mare, alin. 5,

zice curat c, indata, ce in sudit se va inscrie in

corporatie i se va supune la patella, va fi considerat ca pamantean. Iaca dar ca, nu este nici o
vorba de vre-o pretentie consulara; de va aveh
ceva in contra acelui supus se va adresh la tribunale i nimic mai mult.
Cat pentru ceia ce zice domnul Iacovache se
refera la vagabonzi ti dezertori; Conventia de extraditie n'are raport cleat la asemenea oameni;

chiar pe aceia, zice articolul ce cit i D-sa,

nu-i poate reclamh guvernul lor de vor fi mezati
i

ar en industria, 0 la art. 19, se zice ea 0

in cazurile in care are drept consulatul s reclame
in

31

un supus nu o poate face deck adresandu-se la

guvernul nostru, i in urma unei anchete f6cute
de Ministrul de interne. D. Ministru a declarat aici
c6 nu cere consimOmantul consulatului in chestie de

naturalizare. Aceasta e tot ce vream s

-tiu.

Sporirea numArului coalelor rurale

Se facuse un adaos in budgetul ministerului de
culte. Era vorba A, se stie cum s se intrebuinteze acest
adaos pentru sporirea lefurilor invgfatorilor, ori pentru
inmultirea num'arului scoalelor. Boerescu sustine acest
din urina punct de vedere.
D. Boerescu. Sg, dau oarecare deslus,iri. Am

mai spus cg, se plAtete astg,' sumg, de sate, spre a

se acoperl cheltuelile qcoalelor. Trebue sa, considerg,m. lucrurile astfel cum sunt. Invg0tori buni

n'avem in sate. Mai intai fiind el sunt rga plgtiti;

fiecare nu primWe deeat 300 lei pe an, dar tot

s'ar multumi cu aceastg, micg suna i en cele doug,
kile de bucate, dacg, alte dificultAti qi Incomoditgti
nu i-ar sill sg, vie pe toatg, ziva la Eforie cu plangeri i demisii. 0 mare parte din ei suferg, din
partea proprietarilor cari li bat i. ii pun la lucru.

Am acut apel la mai multi din proprietari ca sg

se facg, oarecari concesii, s6 se cearg, acea muncg,

33

in bani, ceea ce inv4atorii sunt foarte multumiti

sa, primeaseC Aceast`a chestie lug trebue sa, se
reguleze in viitor. Acum ce este de fAcut? SA,' se
intrebuinteze acest adaos spre a imbun'ath,ti soarta
invalatorilor steni sau sA, se inmulteased num6ru1
scoalelor: Credem ca ultima msura, este mai bung
fiindca' pe deoparte soarta profesorilor se va im-

bunkati egad se vor reorganizh comunele; pe de

alt6 parte credern c deodata cu regularea chestiei
proprieatei se va mai usurh i soarta acestor profesori. Sunt dar de opinie c este mai bine ca
s6-i mai lase catva timp cu leafa ce o primese
astAzi si sa' se inmulteaseg num6ru1 scoalelor. Am

&cut un mic calcul si am v6zut

se poate
ad6ogh o sum6 bun'a de scoale la numg,rul celor
in fiintA deja; i astfel am puteh face ca s avem
de saizeci familii cate o scoalk pentru acestea ins6
avem trebuinta' , ca pe langa fondul ce se afl6 astazi
sA, se mai dea unul de 414.000 lei. Camera ar
puteh nota acest adaos, dar cat pentru easpunderea lui, aceasta se va face mai tarziu, fiinda,
mai tarziu trebue s treacg oare-care timp pang,
ce se vor infiinth casele de scoalk si al doilea
pan6 cand se vor formh candidatii de sate : ash
Meat aceste sume ar veni s se ia treptat din
vistierie. Cu modul acesta, cand va veni timpul
reorganizatiei scoalelor, vom Osi formate destule
20903

c6,

34

coale ca sg opergin acele reforme. Invit dar

pe d. Brgtianu ea sg mai adaoge la amendamentul
d-lui qi sus zisa suing, .1 apoi cer ea invgtgtorul
sg fie scutit de recrutatie. (Asupra reerutatiei mai

multe voci zic el nu se poate). Invgtgtorul ca i

preotul trebue scutit de recrutatie, pentruc i invItgtorul este un preot. (Mai multe voci iar zic
eg nu se poate). D-v. vorbiti ea oameni necompetenti, invgtgtorul face i el datoria unui preot,
dupg ce intImpinam o mulpme de dificultgti pang
S. dobAndim invgtgtori, d-v. voip sd-i suprimati
qi la recrutatie. Imi pare prea bine vgzgridu-vg
aqh de Infocati pentru arnorul resbelului, insg acest

amor s'a satisfacut, prin intinderea recrutatiei

asupra tutulor elaselor, i de aceea vg cer sl
primip ca invgtgtorul sa, fie scutit.

1860

I
Monitorul No. 158/1860.

Expunerea motivelor pentru desfiintarea pedepsei

cu moarte In Principatele Unite
Inte atte cestiuni caH s'au discutat in consiliul
minitrilor dela 28 Mai 1860, e i cestiunea desfintarei
pedepsei cu moarte. Boerescu care era ministru de justitie, des-value parlamentului ideile sale ,in aceasta, pHvinta, combatnd pedeapsa cu moarte in expunerea de
motive pe care o publicam mai la vale. Boerescu era
bine pregatit pentru aceasta cestiune, pentruca in 1857

ii sustinuse teza de doctorat in drept la Paris tractand

despre delicte i pedepse din punctul de vedere .filosofic

si juridic. (1)

Una din cele mai importante chestiuni sociale,

care a ocupat foarte mult pe moraliO, pe publiciqti i pe legiuitorii timpurilor moderne, a fost
pedeapsa cu moarte. Aceasta pedeapsg, este legi? Aceastg, pedeaps6 este necesarie sau utith,
1) Trait cornparatif des cllits et des peines, au point de vue
philosophique et juridique. Paris 1857. B. Boeresco, docteur en droit.

38

societhtilor? Trebue sau nu sh piarh din legislatiile

popoarelor moderne? lath chestii ce nici nu s'au

pus macar pe tapet de popoarele antice, atht de
mult pedeapsa cu moartea se socoteh just i utilg,

insh care au preocupat foarte mult pe cele mai

mari spirite ale secolului al XIX-lea si al XVIII-lea.
Discutiunea se urmeazh inch si asthzi. Ches-

tiunea insh e departe de a fi rezolvath.

Noi pretindem a o rezolvh pentru noi. A

cere pur si simplu desfiintarea pedepsei cu moartea,

a face sh piara din legile noastre penale o pepedeapsh, care existh inch' mai in toate State le civilizate din Europa si America.
Oat s justifichm o asemenea cerere; cath
sg dovedim ch ea e conformh cu dreptul i cu
morala, cu ratiunea i cu interesul kocial bine inteles. Solutiunea unei chestiuni sociale atht de
insemnate nu se poate decreth de puterile legiuitoare, fh,rh a se dovedi c ele vor fi in acorci cu
regulile justului i cu necesith,tile existentei unei
societhti.

Pedeapsa cu moartea Ii are partizanii si adversarii shi; pub1icitii sau moralistii au discutat
pentru sau contra acestei pedepse, spre a face apoi
si pe legiuitori sh se conforme opiniunei lor.
Pedeapsa cu moartea este legitimh, este justh
s'a zis, fiindel ea provine din dreptul de legitimh.

39

apgrare. Orice om are dreptul de a depgra tot ce

tinde ori dgramg libertatea sau proprietatea sa;
prin urmare el poate depgrth i mice tinde a-i
dgraang viata. Dar dacg individul, in cas de legitimg apgrare, are dreptul de a ucide pe inamicul
slu, pentru ce i societatea sg nu aibg, dreptul de
a pronunth legitim pedeapsa cu moarte in contra
unui inamic care i-a turburat ordinea?
Dar aci se confundg dreptul unui individ de
a se apgrh, cu dreptul societgtei de a pedepsi;
se confundg dreptul de legitimg apgrare cu dreptul

de pedeapsd. Orice orn are dreptul de a se apgr

in contra unui atac neprevkut ; el poate ucide
chiar pe Mamicul sau, cand orice alt mijloc de
apgrare Ii lipsesce. Instinctul nostru de conservare
ne d acest drept. Dar societatea nu se afig nici
in astg pozitiune; ori de ate ori se comite o
crimg, societatea nu se aprg, ci pedepseste. CAnd
individul se apgrg, el exerciteazg, un drept; cAnd
societatea pedepse0e, implinete o datorie. Pentru
individ apgrarea e legitima cAnd pericolul e imiRent, amenintgtor, prezinte qi inevitabil. Dar child
societatea pedepsete, pericolul a trecut, nu mai e

amenintgtor 0 ea poate cugeth cu rgcealg i hppartialitate la pedeapsa ce are sg aplice.

Ce analogie poate dar sg existe intre legitimg
apgrare i dreptul d'a pedepsi? Cum legitimitatea

40

pedepsei cu moartea poate deriva serios din dreptul

ce are un individ, tn oarecare cazuri grave, de a

se apara ueigand pe inamicul Au? Se poate oare
afia cea mai mica analogie de cond4iuni intre un
individ izolat i slab i societatea forte i armata?
Se poate oare zice c societatea se afl n caz de
legitima aparare, din cauza unei crime izolate?
Nimeni nn poate sustine aceasta, caci cum a zis
Pastoret : Societatea nu se afla atacatg, in toti
membrii ski, inamicul ce se pedepsete este dezarmat i ckzut, ca s zicem a, subt puterea

superioarg, a ei.
Cel putin, autoritatea istoriei, s'a zis, poate
legitima pedeapsa cu moarte. Asta pedeapsa a avut
consimtimintul tutulor popoarelor, a fost aplicata

in toate tarile i in toate epocile de civilizqiune

sau barbarie. Aceasta nu este destul un indiciu ca
pedeapsa este justa, este legitima?
.

Noi intrebgin, istoria oamenilor este totdeauna

expresiunea veritgIei? Fiindcg, un lueru s'a practicat in timp de mai multi secoli, urrneazg, oare
ca acel lucru e just? Sclavia femeii, care era, supusg, puterei absolute a barbatului, a fost prategiata mai de toate legisaiuni1e autice, urmeaza
oare cg, dreptul barbatului ar fi legitim? Sclavia
dela om la om a existat pang,' deunazi, exista i
astazi in America O. in celelalte continente; ori-

41

gina sa se pierde in noaptea secolilor, qi nimenea

nu cunomte care este adevaratul gu inceput : Cu

toate astea de ce nu se justifica asta sclavie tot

cu cuvintele cu care unii a1ii, vor a justifick pedeapsa cu moartea?
Spiritul omului tim ca se poate inel, el

nu merge cleat incet, 0 pas cu pas, spre a descoperi veritatea ; odata, lug ce a descoperit-o, cata
s'o imbratiseze i s'o proclame, oH cat de lung ar

fi timpul cat asta veritate a stat aseunsa. Cu destule sacrificiuri s'a Mcut descoperirea ei, g nu se
mai adaoge victime, din cauza ca a venit prea
tkrziu. Cnd in anul 1828, celebrul jurisconsult
american Livingston Meek sa se adopteze de Statul
Luisiana desfiintarea pedepsei cn moartea, zicek
in raportul gu : ,Ce v cerem? VI cerem s pa-

rasiti o experienta care s'a .urmat fara turburare

de vr'o cinci sau ase mii de ani, modificata in
toate modurile qi sub toate formele ce a putut sa
inventeze geniul cruzirnei din toate timpurile qi

care nici odata nu-0 a ajuns scopul propus".

Vechimea pedepsei cu moartea nu influenta de loc
riici cunotirrta mi Livingston, nici spiritul legiuitorilor gi : Pedeapsa cu moartea fu desfiintata; si

Statul Luisiana continua a vietui tot a0, de asigurat ca in trecut.

Ash nici dreptul de legitima aparare, nici au-

42

toritatea istoriea, nu poate justifich nici intr'un

chip, legitimitatea pedepsei cu moartea.
Dar cum asta pecleapsa este legitima? Calu-

andu-se, vedem daca poate fi justa, dael poate

intruni caracterele ce trebue s aiba o pedeapsa spre

a fi justa.
CAnd societatea ucide pe un om, nu-si razbun, ciii impune o pedeapsa. Dar o pedeapsa
este lipsirea unui bun. Pedepsele ne pot lipsi de
libertatea san averea noastra cari sunt atatea bunuri pentru noi. Insa orice pedeapsa cata mai
inti sa fie justa si morala. Ash confiscarea bununilor este o pedeapsa injusta, caci cade pe inocenti,
pe mostenitorii celni ce se pedepseste. Torturile
mutilatiile, desi se aplica, asupra corpului nostru,

care e pentru noi un bun, erau injuste, caci depravati omenirea, corumpeati moravurile si intreceati masura euvenita, spre a mentine ordinea
publica. Este pare tot astfel si cu moartea, care

ne. isbeste in existenta noastra?

Aceasta pedeapsa nu raspunde de loc la indoitul

scop ce are mice pedeapsa. Acest scop este de a

reparh raul facut, de a pune pe eulpabil in imposibilitate de a mai face ram.
Pedeapsa en moartea nu implineste nici unul
din aceste scopuri. Ea nu repara raul fcut , eaci
repararea raului, in orice bun sistern penal, este

43

indreptarea moralg a celui rhacit ; i prin ardicarea

vietei sale, asth Indreptaredevine imposibil. Dar pune

pe culpabil in stare de a nu mai face rgu ; chci

ii face chiar sh piarg dintre muritori, dar cu
aceasta nu se intrece mhsura cuvenitg spre a
mentine ordinea publich? Criminalul supus la o
inchisoare perpetug, n'ar fi tot in aceiasi impo-

sibilitate de a face rhu? Pentru ce atunci sh se

mai execute? Pentru ce, incatenat, desarmat, lipsit

societatea s'ar mai teme de ansul,

ea care este atat de forte? Cu executarea sa, se
intrece, o mai repethm, msura ceruth pentru side libertate,

guranta societhtei, i ofice pedeapsh dach isi

intrece scopul shu, este injustg.
Ash pedeapsa cu moartea este ilegitimh, fiindcg

pe d'oparte nu poate indrepth pe culpabil, pe de

alta fiiiidc ti intrece scopul propus.
Dar cel putm ni se va obiecth, aeeasth pedeapsh este conformg cu interesul social, en necesithtile unei societhti?
La aceasta rhspundem ch. o pedeapsh cath sa

reuneasch mai multe calithti spre a

interesului social bine inteles.

fi conformh

Pedea psa cu moartea

intruneste aceste cualithti?

Mai Intal ea nu prezinth mai multe graduri

spre a se proportionh la nuantele criminahatei ; este
adich indivisibilh, este absoluth, chci nu e nici Un

44

grad intru a conservh viata unui om si a-i o lua;

apoi se poate admite eg, mut cazuri in care legea pro-

nunth' pedeapsa cu moartea care nu prezinth nici o

diferinth de culpabilitate? Iach dar, c societatea

se serveste de o pedeapsh care nu se poate aplich
la toate nuantele greselei.
Aceasta poate fi conform eu interesul societhtei? Apoi asth pedeapsh este imoralh', chci nu este
cleat continuarea vechilor torture si mutilatii,
este gradul cel mai 'nalt al torturei, i prezinth

multimei un spectacol barbar, care nu face clecht

sh se Ingspreasch moravurile, i s duch inimile
la nesimtire. Nu este reformhtoare, chci cum am

mai zis, culpabilul n'are timp de a se ameliorh.

In fine viciul cel mai gray si mai teribil al
acestei pedepse este, eg, la dhnsa once reparatie
se afla imposibilh. Odath ce un inocent s'a executat, nu mai este nici un mijloc de reparatie.
Destul ar fi acest singur viciu, pentru ea
pedeapsa en moarte sh fie respins de toate inimile generoase, de tot legiuitorul cu prevedere.
eine nu stie la chte greseli nu se afla supuse judechtile omenesti. Acela care este expus la o acuzatie capitalh. se afig, adesea in pozitia cea mai
periculoash. 0 suin g. de circumstante fortuite pot
interveni spre a pledh in defavoarea sa.
Martorii pot sA" fie inshlgtori sau mneIai. 0

45

uitare de ceea ce a fcut in cutare zi, la cutare

org, poate s fac6 a se nate grave presumtii in
contra-i; o asem6nare fizic6, nite vorbe zise din
intamplare, o coineidentI fatalq, de mai multe
fapte inexplieabile face A, cazg un inocent, i sA,

se pronunteo sentint6 injust6!

observati: eu cat crima va fi mai mare,
cu cat ea va cauz'a mai mult sgomot, cu cat va
inspira, mai mulfa eroare, cu atat judeeatorul poate
fi expus a se inelh. Totul se intoarce atunci in
contra acuzatului. Vocea public cere pedeapsa
erimei; cat ins6 sA se caute criminalul. Dar unde
ssa" se ga'seascti?

Se va lua cel dintai aeuzat care

va c6deh sub mana justitiei. Spiritele sunt exaltate,

pasiunile chiar sunt agitate. Martorii devin, farl
tirea lor, acuzatori; sgomotul de afar ii anim6
i incurageaz1; cu cat el e mai mare, cu atat cul-

pabilitatea se face mai grea; cu cat preocuparea

-publica crete, en atat ori ce indoial6 pare imposibi1L

Trebue un criminal, i `ast criminal pare ggsit.

Judecgtorul orbit de multimea circumstantelor
omeneti, condamng un inocent i multimea strigg
cg societatea e rgzbunat6!

De eke ori justitia omeneaseA nu a fost expusa, la asemenea fatale ra,tdciri! De eate oH nu
s'a executat un criminal, care mai tarziu a fost

46

recunoscut

inocent !

Dar cAnd cutitul executo-

rului a lovit, ce reparare se mai poate da? Cand

asta pedeapsa din cauza altor circumstante accesorii s'a putut schhnbh, repararea atunci deveneh.
posibila.

AO in analele Frantei, un Filippi, acuzat de

asasinat la 17 Martie 1843, insa a cArui pedeapsa'
cu moartea fu schimbata, in munca perpetu'd, din
cauza circumstantelor atenuante, fu dupa doi ani
recunoscut i declarat inocent. Un Lesnier fiul,
tot ah condamnat la 30 Iunie 1848, fu recunoscut inocent dupa, cinci ani i jumatate de
munca silita la Rochefort i la Brest. Un Malett,
condamnat de tribunalele Londrei in Ian uarie 1855,

la pedeapsa cn moarte, care apoi s'a transformat

in 15 ani de deportatie, fu dui-A putin timp recunoscut inocent.

Ce ar fi fost daca toti aceti presupqi criminali s'ar fi executat? Si cum s'ar puteh sustine
el o asemenea pedeapsa poate fi conforrna cu interesul social?

Aceste veritati au inceput a se simti, a. se

propag att, inct tendintele pubIiciti1or i chiar
legiuitorilor Statelor civilizate de astazi, sunt catre
cresfiintarea pedepsei cu moartea.
Asa qtim ca in 1828, asupra raportului ju-'

risconsultului american Livingston, Statul Luisiana

47

decretg suprimarea astei pedepse, i cum am zis,

nu am aflat

st

Stat sg

fi

suferit din astg

suprimare.

Leopold, marele duce al Toscanei, dupg ce a

suspendat

aplicarea astei pedepse in timp de

21 ani, o dgrAmg in drept in 1786, cu toate ca,

i in State le sale ea fusese mult intrebuintatg ea
qi In restul Europei.
Celelalte State din Europa i America, Ina,
conservg astg pedeapsg. Mai la toti insg se vede
tendinta de ajunge la desfiintarea ei.
AO in Franta, care a fost cea dinai a da
semnalul emancipgrei generale; and in 1791 se
discuta condica penal, mai multi oratori reelamarg desfiintarea pedepsei cu moartea. Opiniunea

kr nu reui, dar lasg urme nesterse, eaci dupg

ativh ani vedem in legea dela 4 Brurnariu, anul
al IV-lea, aceastg dispozitiune: Din ziva publicgrei pgcei generale, pedeapsa cu moartea va fi
desfiintatg in republica franceze. Dar pacea ajunse
legea din Nivos, anul X, dec1ar c pedeapsa
cg, moartea va continuh a se aplich Ong ce se va
ordonh altfel. Prin urmare, desfiintarea acestei pedepse nu se respinge ci se suspendg.
Condica penalg din 1810, conservg astg pedeapsg. CAM diferenta insg cu timpii trecuti! In
timpul lui Ludovic al XIV -lea erau 132 de crime

48

care se pedepseau cu moartea. In legiuirea din

1810 abih erau 34.
In 1830, discutiunea reveni iar asupra acestui
punct, in sanul corpuliti legislativ. Un orator cerii.
desfiintarea pedepsei capitale. Astg, propunere faca.
senzatie si se amang, pentru alta, epoc.
In 1832, la revizuirea legei penale, ministrul
regelui cera adurarii franceze ca sh se imputineze
Inca crimele peclepsite cu moarte, 8i esprima speranta de a vedeh intr'o zi asta pedeapsa desfiintata

cu totul. 0 mai conserva insa ca o necesitate.

Raportorul comisiunei adunarei exprima aceiasi
opiniune.

In 1818 asta chestiune fuse din nou pusg,

pe tapet. Acum Ins ea fgcii un mare pas catre
solutiune; cg,ci se decret desfiintarea ei in materie politica, prin constituia i legea din 26 Ia-

nuarie 1848 si prin legea din 10 Iunie 1850. Se

conserva insg, pentru crimenele ordinarii iari ca
necesitate si provizoriu.

Ash in Franta, dacg pedeapsa cu moartea

Inca mai exista, nu este pentruca se crede necesarie, dupg, cum ziceh ministeriul din 1832, pang,'
va veni timpul cand suprimarea ei va fi in armonie cu moravurile publice.
Observam Ins, cg, adesea moravurile se for-

meaza dupa legi, si am vazut multe legi vitioase

49

comunicand nite moray uri simple. Apoi nu intelegern cum asth pedeapsh poate fi necesarg sthrei

societhtei de astki.
In timpii cei vechi, in timpii feodali, pedeasa
cu moartea puteh, pang la un grad, fi necesarh;
in acei timpi se puteh scuza, dach nu legitimh,
existenta astei pedepse. Starea moralh i material
societh'tilor de atunci, multimea resbelelor publice 0 private, .nesiguranta vietei fiechrui om,
neeficacitatea legilor in fiin
i slhbiciunea puterei
administrative : Toate astea puteau oarecum sa

scuze intrebuintarea unei palepse, care era conform/ cu starea generalh a societhtei. Astki, gratie
cerului, totul este altfel.

Resbelul nu mai este starea normal/ a soPredhrile, rpiri1e, atat de dese in timpii
vechi, nu se intamplh, decat in cazuri foarte rare
i

exceptionale. Asasinaturile, incendiile i celelalte

crime s'au micorat intr'o mare proportiune, duph

cum dovedesc statisticele existente; 61,ei actiunea

legei i administratiei este mult mai tare 0 mai

simtith. De cand seniorii feodali cu castelele lor
au perit, dreptul celui forte a cedat dreptului
din lege. Libertatea i viata persoanelor nu mai
sunt la dispozitia acelor sute de mici tirani: 0
lege unich i egala, garanteazh dreptul tutulor i
puterea publich, fhcand s inceteze arbitrariul in20993

50

dividual, protege de o potriv6 pe avut si pe same.

Starea material6 a indivizilor este mult mai bun'a
decat in timpii trecuti. Grape progresului agriculturei i inmultirei eapitalurilor, grape mai ales
sigurantei generale, fieeare se poate imOrt41 de
comoditAtile vietei materiale. Ast'a comoditate peramemite omului de a-si inavuti spiritul si
Bora inima. Instructiunea public6 este destul de
raspandita in statele cultivate. Pe cAnd in evul
mediu un om de sabie san un gentilom ar fi avut

ru0ne s tie a citi si scri, astki mai toti

tranii si 1ucr6torii g6sese natural a poseda, aceste
en nostinte.

Timpii dar sunt cu totul diferip, si nu vedem

in ce starea societAilor de astki n'ar suferl desfiintarea unei pedepse atat de defectuoase. Totul
tinde cgtre ast desfiintare.

In urma reformei din 1832, in Franta an

eamas ca la 24 de crime pedepsite cu moartea.
S'a primit ins6 In aeelas timp si admiterea eirctunstantelor atenuante. Opiniunea publica' a profitat de aceasta, si a acut ea In fapt6, astg
pedeapsa sA, se pronunte numai intr'un singur

caz, adicg omuciderea, sub mice forma,, comisI cu

intenpune. Aceasta este singurul caz child juratii
lag a se pronunta pedeapsa cu moartea. Iac dar
legea eludatg, in fapta.

51

Condicele germane in general pronunta pedeapsa capitala dela 5 la 7 cazuri.

Condicele Piernontului i Neapolului, care se
apropie mai mult de legea franceza in privinta
severitatei, au conservat numai dela 15 la 20 eazuri spre a pronunth pedeapsa cu moarte.
Ash in toate State le civilizate ale Europei
Americei, tendinta generall este pentru desfiinOrea pedepsei capitale. Daca unii din publicistii,
daca legiuitorii mai sustin asta pedeapsa, este mai
cm seama din cauza unei prejudecati ca asta pedeapsa

ar fi Inca necesarie starei societ*i de astazi. Dar

aceasta prejudecata va pieri ea multe altele, si yeti-

tatea va triumfit. Crimele pentru care se mai pronunta asta pedeapsa, s'au redas la cea mai simpla
expresie. Progresul este evident, si nimenea nu-1
poate negh.

Romanii se afll in cea mai favorabila pozitie

spre a face sa piara cu totul asta pedeapsa din
legile lor. Caracterul lor dulce i ospitalier, moravunile lor simple si pacifice, 1i fac a nu puteh sa
sufere acel spectacol crud al unei executii capitale
Viata patriarcala ce doming, In eampiile i orasole noastre, abondenta material a pamantului nostru atat de fertil, inlesnirea cu care orice
om Ii poate capath cele necesarii spre existenta :
toate astea fac c pasiunile violente agita, mai

52

putin inimile RomAnilor, cari sunt mai mult apti

spre au ameliora spiritul i inima.
Cu toate astea, pedeapsa cu moartea exist/
in Romania. Ea insa exist/ nurnai in litera legei,
nu 0 in fapt. Spre onoarea Romanilor i recomandarea lor ca.tre celelalte popoare civilizate, sunt

ca la treizeci de ani de cand nici o executie nu

s'a vlzut in fapt. Postul de executor stg vacant.
Tribunalele pronunt/ pedeapsa cu moartea;
capul Statului insg, exercitand dreptul sg,u de gra-tie

corespunzand simtimantului general al natiei,

transform/ astg pedeapsg, in aceea de munca silitl
pe viat.
Mersul legislatiei in astg, privintl prezintg un
fenomen curios. In condica Domnului Caragea din
1818 se conservh tortura ; i pedeapsa cu moartea
se prom:Lath numai in trei cazuri : pentru omucidere
cuprecugetare, pentru talhari i pentru fa10-mone-

tari Dar Mat tortura cat i moartea se executh in

faptg, pang, la 1830.
Dela aceastg epoc/ opinia public/ n'a mai suferit nici o executare, qi executille au incetat.
Condica penalg, pus/ in lucrare in 1852 i
copiatg, dupg, condica Frantei, se aratg, mai putin
sever/ cleat aceast6 din urmg. Suprimg in adev/r
torturele, insg, prescrise pedeapsa cu moartea pentru

vr'o zece crime, mai mult adic /. decat condica lui

53

Caragea, insa mai putin decat legea franceza, care

dui* reforma din 1832 o pronunta pentru vr'o

douazeci i patru de crime; Tug, precum am zis,
in nici un caz pedeapsa capitall nu se executa
in fapt.
Ce cerem astazi? Nimic mai mult decat ca
legea sa, fie in acord cu faptul. Perem suprimarea
unei pedepse contrarie ratiunei s,i moralei, contrarie
interesului social bine inteles.
Si care alt timp poate fi mai propriu, decat
i

cel de acum, .spre a decreta desfiintarea acestei

pedepse? Astazi and ne bucuram de un regim
constitutional care ne va aduce la putere si prosperitate; astazi, and alesul naiei, preocupat de
fericirea patriei sale, voeste a pune in practica
cele mai sanatoase reforme sociale i economice:

totul concura pentru ca puterea publica sa fie

forte si respectabila, pentru ca libertatea, viata
bunurile cetatenilor s 'fie garantate i asigurate.

Desfiintarea pedepsei cu moartea nu poate lash

nici o lacuna in mecanismul guvernamental. Stabilirea unui bun sistem penitenciar va complecta
asta reforrna umanitar i civilizatoare.
Dupa cum vazuram, desfiintarea acestei pedepse este conforma cu ratiunea, cu justul, cu morala publica, cu interesul social; legile natiunilor

54

civilizate tind c6tre &Ansa, qi Romanii sunt in po-

zitie de a o proclamh.
Puterile Statului, care o vor decrea, vor kish
posteritAtei un monument de recunotintg, i de
respect !

Se propune dar onorabilei Comisii centrale

uringtorul proiect de lege, conform cu art. 33 din
Conventia dela Paris din 7/19 August 1858.
Art. 1.
Pedeapsa cu moartea este des-

fiintatg.

Art. 2.
in toate cazurile

Aceastg, pedeapsg, se va inlocui,

cand este prescris tie legea

penal`a, prin munca silitg, in perpetuu.

II
Monitorul oficial" No. 229/1860.

Adresi a Ministrului B. Boerescu pentru lucrarea

unei istoHi nationale.
In bugetul rninisterului de culte i instructilkne
public-a se prevgzuse pe anul 1860 o sumA pentru premii i
incurajri stiintifiee. Boereseu, care era ministrul al cultelor, face o adres'a prin care spune e a0east5. sum5, nu
se

poate mai bine intrebuinta cleat pentru lucrarea

unei istorii nationale.

Ministerul cultelor
Adresa ministrului cultelor ceitre dontnii A, T.
Laurian, I. Maiorescu, I. Brettianu, A. Odobescu, P.
Cerndtescu, Florian Aron fi 1. Elliacle.

Istoria Romaniei, a precum o all nape

civilizate, este 0 opera pe care Inc a. nu o avem.
D-voastra hash' 011100 ce este pentru o natie
istoria sa; ea este imaginea trecutului din care
rezulta invataminte i exemple pentru viitor, ea
conserva drepturile i ne aduce aminte datoria, ea
lauda virtutea, trambita, gloria, da omagii eroilor

56

i ne face a ne infiorh de vitiu, a despretui 1a0tatea, a admirh bravura. In partea sa analitich

istoria ne face a vede trind nkte fapte i evenirnente ce altfel s'ar crede moarte; prin partea
sa sintetich, istoria ne arath ratiunea de a fi a
lucrurilor i ne explic6 fenomenele vietei sociale,

precum tiintele naturale ne explich pe acele ale

vietei fizice.

Cum dar o natie ar puteh progresh fArh istorie, pe cand nu poate progresh Para' alte qtiinte
pozitive, cum o natie ar puteh crete, pe cand
Ii lipswe istoria, baza individualithlei sale? Dar
Romanii sunt o natie ce voeqte a progresh, Romanii au o nationahtate: istoria lor existh prin
fapte, se conservA prin acte, se constath, prin drepturi; rhmane ca aceste elemente primordiale sh se
adune, sh' se complecteze, sg, se coordoneze, sh se
combine, spre a le forma o adev`Arath, istorie.
Deja mai multi Romani de merit, trecuti i
prezenti, au tractat istoria noastrh in diverse epoce

din diferite puncturi de vedere. Dar toate

aste opere care pot foarte mult veni in ajutorul
unei istorii nationale, se pot considera ca nkte
orti izolate ale unui tot incomplect. Despre acest
tot este acum vorba.
Ceea ce vh lipsete mai ales spre formarea
sa il.

unei istorii nationale, este adunarea documentelor

57

relative la dansa. Aceasth singurg lucrare preliminarh poate cere mai mult timp spre a se puteh
realizh. In bugetul ministerului instructiunei publice
se afh prevhzuth o sumh pentru premii i incuragihri
stiintifice. Ce alth Tncuragiare mai productiva s'ar

puteh face decat pentru lucrarea unei istorii nationale ?

De aceea o parte din aceea sumh din anul

acesta se destinh pentru hst seop.
In mijlocul preocuphrilor noastre politice i
de reforme sociale, nu trebue sh se uite stiinta i
mai ales istoria. Este cu atat mai necesar a se
incepe acum aceasth lucrare cu cat ea poate durh
mai multi ani, i un inceput la timp ne face a castigh

vreme pe viitor.
De aceea, Domnilor, m'am adresat D-voastrh
ea Impreun s formati o comisie spre adunarea
materialelor i formarea unei istorii nationale. Sin-

gura mea preocupare in aceasth materie a fost

specialitatea, i m'am adresat la toate persoanele
ce am dezut mai speciale in istorie. Stiinta le
este tinta, i tiinta, Ast camp intins de exploatare abstracth, este independenth de mice alta
consideratie.

ACeiasi mhsurg, am comunicat i guvernului

din Ora surorh, i sper c aceleasi dispozitii se
vor luh i acolo.

58

Sper, domnilor, c apreeiind interesul aeestei

misii, nu yeti lipsi a servi prin lurninile d-voastrA
o chestie ce intereseaz5, atat de mult natia romng.

domnilor, ineredintarea osebitei mele

considera0i,
Ministrul cultelor, V. Boerescu.

1864

Monitorul Oficial al Principatelor Unite din 21 Martie,

2 Apri lie 1864 No. 67.

Raport referitor la codul penal i procedura penala.

Raport adresat adunirii elective a Orli de B.

Boerescu.
Citindu-1, se poate observ cultura juridic& i spiritul

cumpAtat al lui Boerescu. Raportul acesta e un rezurnat

clar al tendintelor generale ale codului i procedurei
penale.

ADUNAREA. GENERAL A A ROMANIEI

Anexa litera A, la Sumarul Sedintei din 11 Martie

anul 1864, publicat in Monitorul No. 64.

Raport asupra Condicei penale i procedurei Condicei penale.

Domnilor Deputafi!
Comisiunea judeeatoreasc6, terminand lucrarea

sa asupra Condicei penale viu . ca raportor al

sA'u a vg supune rezultatul lucrArei sale.
Este de prisos, Domnilor Deputati,

a v

62

mai arlth importanta acestei luergri. Fiecare din

D-voastrh, stie ch 'fine% bunh lege penalh cath
sh se afle toate mhsurile protectoare, toate garantine reale ce societatea trebue s deh, spre a-i aphrh
interesele sale generale, precum qi onoarea, viata,
libertatea i proprietatea fiechrui cethtean. Comi-

siunea D-voastrh a chutat, pe cat timpul i mijloacele

i-au permis, sh fach ca aceasth lege sh

corespunzh scopului

Luerarea, pe laugh importanta sa este i de

o intindere foarte mare. Timpul insh a fost scurt,
pentruca Comisiunea d-voastrh sh poath pretinde
ch a fcut o lucrare, dach nu perfeeth, cel putin
complecta. Multe lacune, multe imperfecOuni au
putut s rhmanh in acest proiect. Stiinta generalh
a acut mari progrese dela un timp incoace. Codificarea acestor legi a primit mari prefaceri in
multe State civilizate; publicistii au adus lumini
insemnate asupra bazelor chiar sistemului penal
de asthzi. Comisiunea D-voastrh ar fi dorit si
poath profith de toate aceste prefaceri, de toate
aceste lumini. Irish pentru aceasta i-ar fi trebuit

un timp de ani, iar nu de douh panh la 3 luni,

precum a fast timpul ce a avut.
Phstrand in esenth diviziunile i bazele gene-

rale ale actualei legi penale din Romania de dineoace de Milcov, am complectat si am indreptat

63

aceasta lege, si pentruca sq, punem legea noastrg la

nivelul stiintei europene, am avut In vedere, nu
nurnai legea francezA, sorgi ntea Condieelor noastre

celor vechi, dar i cele mai noui si mai bune legi

din Germania, uncle. mai cu seaml se aflA, culti-.
vatA, stiinta pena16, precum i amelioratiunile aduse
legei franceze in Belgia. Astfel, fgra' sa,' se departeze

intr'un mod absolut de sisternul nostru penal de

asta'zi, i -cin'and seama de datinele, obiceiurile
rei noastre, Comisiunea D-voastr6
crede eg, a filcut o lucrare care corespunde adevh"ratulni s'au scop, Ca i eelor mai bune condice
penale din Europa.
Spre a face Trig aceastA luerare, Comisiunea
D-voastr6, in ceeace priveste Codul penal propriu
si trebuiatele

zis, a trebuit s'a se departeze en totul do textul

prezentat de Guvern. Acea luerare, desi poate
Ii avea meritele sale, era Ins prea imperfectg,
prea incomplecth,, pentru ea sa' serveasca' de baz6

Comisiunei. A trebuit day ea aceasta

si faca, lucrarea intreag6 a sa. CU despre prolucr`drilor

cedura condicei penale, textul Guvernului era mult

mai complect si mai corect, i, desi prezintg

multe lacune, prin lipsa procedurei juratilor, cu

toate astea el a putut servi. de baz6 lucrarilor
Comisiunei, care a &cut modificatiunile si adAogirile necesarii.

64

Nu pot avek Domnilor, pretent'runea de a

va expune toate modificatiunile aduse de Comisiune,

i principiile generale pe care se bazeaza fiecare

diviziune a lucrarei sale. Aceasta expunere ar cere

un timp prea lung, care lipse0e, atat mie cat i

Onor. Ndunari. Principiile devin evidente prin
dispozitiunile chiar ale proeetului. 0 simpla expunere sau enunciare a diviziunilor i reforrnelor celor
mai insemnate este cred de ajuns.
Mai intaiu, in ceeace privete Condica penala,
Comisiunea D-voastra, nu a adoptat acea divisiune

a pedepselor in infamante i aflictive, care eu

drept cuvant se critica mai de toti autorii moderni,
i care nu s'a adoptat de Guvern. Proieetul procede
prin simpl nomenclatura a pedepselor, care se
explica% la crime, deliete i contraventiuni.
Comisiunea a suprimat din legea .noasta pedeapsa eu moarte. Aeeasta pedeapsa barbara, care
nu corespunde scopului indreptator i exemplar
ce trebue s aiba o pedeapsa, care este in desacord
cu drepturile i puterea Societatei, se afla numai
serisa in legea noastra, fara ea sa se execute de

ani indelungati. Suprimarea ei dar, nu numai ca

nu poate aduce la noi nici cea mai mica perturbatie, precum se pretinde aiurea, dar cred ea nu
va da loe nici chiar Ia discutiuni, caci suprimarea
ei exista in fapt, intr'un mod tacit, prin un con-

65

simOmant general, prin puterea opiniunei publice,

prin moravurile dulci i umanitare ale poporului
nostru. Eth dar timpul ca sg, pear i din lege
aceastg, pedeapsg, care perise in fapt de atalia ani.
Pe and alte popoare mult mai civilizate se indoiesc

si nu cuteazg a suprima aceastg pedeapsg, sunt

mandru a spune cg, Romanii sunt cei dintaiu cari
au suprimat-o In fapt, si vor fi cei dintAiu can
vor suprima-o si din lege. Si cu toate acestea, relativ

vorbind, in statul nostru se comit mult mai putine

crime, si intr'un mod mult mai putin crud, cleat

in alte state, mai civilizate, uncle aceastg. pedeapsg,

existg, si in fapt si in lege.

In privinta specificgrei

executgrei pedepselor, proiectul arat in ce constg fiecare pedeapsg,

si cum se execut. Scopul pedepsei este de o ordine
moralg, iar nu materialg,. Societatea, prin pedeapsg,
nu-si thsbung, precum afirmg, practica cea gresitg ;
i

societatea nu are vindicta publicg, eg,ci ea e prea

forte ca sg-si thzbune In covtra indivizilor. Societatea proteeteaz i 'Indrepteaza. Ea opreste po
delicuent de a comite thul, i totdeodatg se preocupg a-1 indrepth, a-1 amelioth, a-I duce pe ealea
binelui. De aceea toate pedepsele ce propune Comisiunea, afarg de cele ean l. lipsesc pe delicuent de
exerciOul unor drepturi politice, civile sau de
familie, se pot impgall numai In doug elase: pri20993

66

vative de libertate sau pecuniare. Apoi acestea se

Impart in mai multe categorii, dupg natura delictului ce s'a comis.
Aci insg cath s argt, e scopul legii se indeplineste mai ales prin executiunea ei. Executarea
insg a pedepselor privative de libertate nu se poate
face intr'un mod rational, cleat prin stabilirea unui
Jam sistem penitenciar si prin cregri de diferite
specii de inchisori. Aceasta, misiune este a puterei
executive; ea catg sg, se preocupe, i D-voastra.
sg-i dati in parte mijloacele, ca sg creeze toate
speciile de inchisori cAte se prevad prin proectul
de fatg. Altfel mgrturisesc, cg, legea penalg Ii va
perde scopul sgu, tn partea sa cea mai esentialg.
Comisiunea a complectat, sau mai bine a
lucrat din nou, pgrtile condicei relative la tentativg, la concursul mai multor infractiuni, la recidiva, la complicitate i la cauzele care apgrg de
pedepse sau micsoreazg pedepselele.
Trecand apoi la crimele i delictele in special

si la pedepsele lor, Comisiunea a tratat intr'un

mod mai complect crimele i delictele in contra
sigurantei exterioa.re si interioare a Statului, si

a prevgzut toate acele cazuri cand se va comae

o crimg, in contra acestei sigurante, sau in contra
constitutiunei Statului, ori in contra exercitiului
drepturilor politice ale unui cetAtean.

67

Ca o directa consecuenta a constitutiunei unui

S tat, este respectarea libertatei fieearui cetatean.
Aceasta, libertate cat sa fie respectata in toate

manifestatiunile sale, pre cat ea nu vatamg drepturile altuia. De aceea Comisiunea. atat in Capitolul ce trateaza despre atentate in contra libertatei,
eat si in alte Capitole relative la abuzurile de

putere, la arestari legale, etc., s'a silt a prey ede

toate cazurile cand se poate atach libertatea sau
domiciliul unui cetatean, si a luat masurile cele
mai reale, atat in condica cat si in procedura, ea
aceastg, libertate sg, fie garantath In toate manifestatiunile sale, de mice atac ar primi dela functionarii publici sau dela particulari.
Dupace proiectul a tratat despre toate delictele care ating siguranta exterioara, i interioara a
Statului, in toate fazele sale, trece la o alta, ordine
de delicte de un interes mai putin general, insa
care ating ordinea publica in general, si care prin
urmare figureaza sub numele de delicte in contra
intereselor generale.
Lipsele din aceasta, parte a condicei erau
foarte simtite pang, acum, i s'au complectat ash,
ea in adevar sa se protecteze interesele generale

de a doua ordine.
Crimele i delictele in contra particularilor
se impart in doua, mari clase; unele se pot co-

68

mite in contra persoanelor, altele in contra proprietatilor..

Intre cele dantaiu s'a prev6zut intr'un capitol

special, delictele care pot rezulth din duel, i pedeapsa bor.

Aceastl materie, pang, acum, nu era prevzut`a in

condica noastra, precum nu e nici la

Francezi. Se af16 ins6 prevAzutl in o lege speciala,

a Moldovei, precurn i in condicele mai tuturor

celorlalte State civilizate. Pe de alta' parte vedem,
din nenorocire, c acest obicein al duelului a inceput a se introduce qi la noi. Era dar chestiunea
de a tl daca i la noi trebue s introducem dispozitiuni speciale pentru duel.
Acolo unde asemeni dispozitiuni nu exista',;

ranirile sau omorurile ce se comit prin duel, se

considerA 0 se pedepsese ca orice ranire sau ornor,

dup dreptul comun. Ins6 aceasta nu e nici just,

nici logic. Omorul comis prin duel, nu se poate
asemana cu omorul comis prin vointl sau precugetare. Nici ratiunea, nici ecuitatea flu poate
asenAna cu un asasin pe cel ce a avut nenorocirea
s6 ucig a. pe adversarul slu in duel. In duel arnbii

adversari s'au expus deopotriva' a fi rnii sau

uci0, i acest delict, o mai repetam, u poate fi
asemgnat, nicidecum cu delictul de drept comun.
Lea pentru ce, pentru rnirile sau omorurile comise

69

prin duel, catg sg, fie niste pedepse speciale, mai

mici ca cele dela dreptul comun.
Altfel, Comisiunea 11-voastrg, combing,nd ce a
aflat mai bun in legea Moldovei si in alte legi

strgine, a luat mai Tuthill niste milsuri preventive,

ca sg, facI a se evith duelul cAt mai mult, i apoi
a prescris pedepsele ce catg, sg, se aplice pentru
rg,nirile sau omorurile ce pot rezulth din acest fapt.
Celelalte dispozitiuni, relative la delictele in

contra persoauelor sau complectat astfel ea in

se garanteze diferite drepturi i interese
ce are omul in societate.
La crimele si delictele in contra propriet6tilor, Comisiunea a desvoltat mai cu seamg, materia
furtisagurilor si taThgriilor, dupl principiile noui
admise de Condicele G-ermaniei, si care sunt mult
adevAr sg,"

mai conforme en tatiunea, en ecuitatea, precum

cu interesele proprietarilor.
0 dispozitiune finalg, care lipseh in condica
noastrg,, si a ca'rei lipsg, era, prea simtitg, este
aceea a circurnstantelor atenuante. Aeeastg, dispozitiune se aflg, strans legat en institutiunea juriului. Cornisiunea D-voastr adoptand i reguland
institutiunea juriului, a prevgzut si cazurile de
circumstante atenuante, a argtat adicit cum se micsoreaz'a pedepsele, in cazul cand juriul va declarh
cg, existg, circumstante atenuante.
gi

70

Cat despre partea condicei relativa, la contraventiunile de simplh politie, dispozitiunile ei sunt

prea simple pentru ca s merite o expunere specialh.

In general putern dar adhogh, in privinta

Condicei penale, ch Comisiunea D-voastrh, s'a silit

a face o lucrare pe cat s'a putut mai complecth

i mai la nivel cu ideile de progres ale timpilor
moderni. Pedepsele ce s'au prescris sunt mai ware
decat in alte State, pentruch Comisiunea a crezut
ch eficacitatea pedepsei nu sth in exagerarea ei,
i ch la un popor cu moravuri dulci, precum este
al nostru, mhsura cea mai eficace, este mai mult

aceea de a preveni rhul, qi rhul e prevenit prin

aceasta chiar eh, e prevazut.
Sh zicem acum cateva cuvinte despre procedura condicei penale.
Procedura unei condici este partea ei cea mai
importanth in sensul acesta, e dach o lege, oricat

de bunh ar fi, nu va luh bune mhsuri ca sh se

aplice exact, ii pierde toath eficacitatea.
Procedura noastrh criminalh, asthzi in vigoare,
este prea incomplecth, i are atat de multe defecte,
incat aplicarea legei penale nu prezinth o adev grata. garantie nici intereselor sociale, nici drepturilor indivizilor.
Comisiunea D-voastr crede, ch s'a preparat

71

o lucrare ea sa, r6spunzg la adevratul seop ul

unei bune proceduri.

Observ Ins, c apliearea acestei procedure se

leagg, intim cu legea organiz4ei judeegtoresti, cu
care tot aceastg, Comisiune a fost insgreinatg. Iii
acea lege se prevede organizarea judecg,torilor de
plgsi, a ministerului public i a juriului etc. Insg,
judecgtorii de pli au atributiuni de judeegtori de
simplg, politie; Procurorii. i ceilalti agenti ai Ministerului public joacg un rol insemnat in materii
criminale: materiile criminale se judeca, de jurati.
Catg, dar mai intaiu sg tirn, care este organizarea
noastrg, juded,toreaseg.

In procedura dar acestei legi de organizare,

al cgreia raport voiu aveh onoare a vi-1 prezinth
indat6; Comisiunea a egutat sg, vg, prezinte o procedurA complectg, i as,

ea sg se poatg, aplich

indatg, ce se va pune In luerare noua organizare

judecgtoreascg.

S'a regulat dar mai intaiu po1iia judecgtoreasc6 i ofiterii acestei poliii. S'a specifieat rolul
i competenta acestor ofiteri preeum i atribuVunile

Procurorilor i Substit4lor lor in materii penale.

S'a creat funqiunea judeeg,torului de instruetiune i s'a prescris modul functiongrei sale.
S'a regulat ascultarea martorilor qi a probelor,

preeum i mandatele de aducere sau de arestare.

72

S'au. regulat in fine cazurile i formele cum

se poate dobandi libertatea provizorie pe cautiune.
In a doua parte a procedurei se trateazg mai
intaiu despre Tribunalele de sirnp16 politie, precum
i despre Tribunalele in materii corectionale.
In ceeace privete cauzele criminale, ele se vor

judech nuntai de jurati. Partea organia, a Curti lor

cu jurati, s'a regulat prin proiectul organizarei
judecatoreti. In procedura s'a tractat modul cum
an sa. functioneze aceste Curti. Aci dar s'a tractat
despre punerea in acuzare, despre drepturile i
datoriile judecatorilor civili, cari pronunta penalitatea, despre misiunea juratilor i modul cum
ii pronunta ei hotarirea lor.
S'a regulat apoi apelurile, revizuirea san casarea hotaririlor i sentintelor in materii criminale,
corectionale qi de simpla politie.

Sub titlu de proceduri diverse, s'a tractat

despre falificare, despre cei condamnati in lipsa
sau contumati, despre crimele i delictele comise
de judecatori afara din functiunea lor san in exercitiul acelor functiuni, precum i despre alte crime
i delicte relative la functiunile Ion.

In fine s'au prescris mai multe alte dispozitiuni, simple i lesne de inteles, insa de un interes evident pentru societate i indivizi.
Astfel Domnilor Deputati, comisiunea D-stra

73

terminand aceastg, luerare, in cel mai scull timp

posibil, cred cg, a corespuns la legitima dorinta, a
D-voastrg: de a vedea, Tara dotatg, cu 0 lege penalg.,
care sa, garanteze, precum am mai zis, onoarea,

vieata, libertatea i proprietatea fiecgrui cerdtean.

Dadi aceast6 1ips a fost atu de mult simtitg.
aci, cu cat ea trebue sg,' fie i mai simtitg, in Romania de dincolo de Milcov ! ()rice amanare dar
a unei asemenea legi, ar fi o perdere adne simtitg.
Adunare si guvern, catg cu totii sg punem
toatg, bunavointg, pentru ea acest proiect sg, se discute

i ea se voteze cat mai curand, pentru ca aceastg,

sesiune care a fost atat de roditoare, sg," nu treaca"
MIA Ca tara sg,' fie dotatg, cu o bung lege penalg,.
Cat despre punerea ei in lucrare, Comisiunea
propune a se aplich, trei luni, dup promulgarea
.

ei. Acest termen e de ajuns pentru ea legea sa

ajungg, a fi cunoseutg, in toate pgrtile rei, cu
atat mai mult, eh' se stie c o lege incepe a se
.eunoaste si mai bine numai din momentul de eand
incepe a se aplich.
Raporthr, B. Boerescu.

1865

Monitorul Oficial din 19 lunie (1 Ellie) No. 133 (1865)

Inamovibilitatea magistraturei
Chr. Tell sustine amendamentul de mai jos prin
care se propunea aplicarea inamovibilitatii la fie ce tribunal i la fie ce curte prin legiuri speciale. Boerescu
combate acest amendament fiindea tirbete principiul
i ar putea deven i. o arma politica in
Juana minitrilor.

ADUN AREA. ELECTIVA A ROMINIEI

Proces-Verbal XXVII
,*dina publicei din I Italie .1865
Se citete asemenea urmatorul amendament:
Preedintii, membrii i supleantii Curtilor de Apel i.
ai Tribunalelor judetene vor putea devenl inamovibili,
sau Curti le san toate Tribunalele deodata, eau una sau
mai multe Tribunale prin legiuiri speciale."

B. Boerescu, Vice-Prefedinte al Consiliului

de Stat. D-Ior cestiunea inamovibilitAei este dificilA, qi inteleg, a ft impusl discuOunei. Aq fi
inteles dar, cand D. Tell qi cei ce au subscris

78

amendamentul, ar fi subscris curat i simplu inamgvibilitatea. Atunci am fi discutat principiul dach

conventiunea ne lash a-1 discuth. Dar a pretinde,
ch. se primete principiul i ch prin alt amendament sh ia numai nite garantii, pentru ea judechtorii cei buni sh devinh inamovibili, asta nu o
inteleg.

D-lor eu nu pretind, c In proiectul gu ernului este perfectiune, dar pretind c garantia

ce se afih in acest proiect, c adich peste trei sau
cinci ani vom aveh pe toi magistratinnamovibili,
pretind, zic, c asta e o garantie; in vreme ce In
amendamentul propus, nu numai eh nu se aflA
in realitate nici o garantie, dar se qi rtspinge de
fapt principiul

D. Tell ne spune, Ct in Regulament chiar

se af16 principiul c inamovibilitatea, sh se fach'
treptat, i c noi o facem deodath. Dar D-lor, observati ch dela 1832 nu facem decht a ne tot preparh, s'a promis neamovibilitatea de atunci, dar
nu s'a realizat nici panh asthzi. Ce face guvernul

astlzi? Nimic alt cleat a realizh principiul pus

in Regulament i mai cu seamh In Conventiunea
din Paris. Guvernul vh prezinth o inamovibilitate
i

treptat duph trei ani pentru curti,

dupti, cinci

ani pentru tribunale.

Dar mi se zice, poate, c duph trei ani sau

79

cinci ani vom aveh un ministru rhu si judechtorii

ee-i va declarh inarnovibili vor fi rhi. Se poate si
aceasta, D-lor. Dar A vedem dach, prin ast amendament, evitati un alt ran si mai mare.
Ce faceti D-voastr cu voia ce dati gayernului de a cere prin legi speciale inamovibilitatea

cutarei curti sau cut6rui tribunal? Mai frithiu,

duph cum a spus D. Ministru al Justitiei, nu faceti nimie real, chci guvernul are totdeauna dreptul

de a veni la Cainera cu proiecte de legi. Apoi nu

cugetati ce armh teribill ati da in mama unui Ministru rhu? AO da acelui Ministru rrtu, presupus

de D-voastra, un fel de biciii de foc ce ar tine

asupra triburialelor si curtilor. Cu aceasta armh
ar ameninth fiecare tribunal sau curte a urrnh
duph vointa sa, chci altfel nu le va declarh inamovibile. Dar astfel intelegeti D-voastra a proteeth
independenta si demnitatea magistraturei? si fiti
Inca siguri, D-lor, ch acel Ministru find ash de
ran cum il presupuneti, nici eh va veni cu o lege,
prin care sa declare inamovibilitatea cutgrui tribunal
sau curti.
D. Aricescu. 0 vom aveh aceasta lege maine.
Boerescu. Vice-Prefedinte al Consiliului de

Stat. Nu stiu dach veti fi ascultati, dar ceia ce

stiu este, cA, un Ministru rAu nu va vol niciodata

80

a perde din nAng, minunata arm ce-i dati, spre

a mentine Justitia in puterea vointei sale.
Dar A presupunem chiar c acel Ministru
va cere dela Camerg, inamovibilitatea cutlrei curti.
Acel Ministru, peste ctItiva, ani va aveh neapArat
majoritatea in astg, Adunare, gi ministru fiind rgu,
majoritatea va semgmh hii. Ce garantii aveti atunci,
cl se va declara, inarnovibilg, curtea cea mai bunit,

iarg, nu o curte rea, care va semgmh acelui Ministru rg,u? chiar cAnd ai presupune, c judeefitorii ce se oferg, la inamovibilitate sunt buni, de ce

garantie sunt eu sigur, cand Ii voiu expune pasiunilor individuale ale deputatilor?
Sg, mai presupunern en toate astea, c unele
tribunale sau uncle curti sunt declarate inamovibile, vg, Intreb ce ar insernnh justitia tarei noastre,
de a se vedeit cutare curte inarnovibil6; i cutare
curte amovibilg; cutare tribunal sau sectiune de
tribunal inamovibill, i cutare tribunal sau secthine amovibill? Astfel intelegeti D-voastrg, a garanta, indenpedenta i demnitatea magistraturei?

Astfel qtiti D-voasta a organizh justitia in tarl?

Acest spectacol voiti D-voastr s dati lurnei despre modul cum Romanii au asigurat independenta
magistraturei lor?..

II
Nonitorul Of. din 20 Iunie (2 Lille) No. 134/1865

Iar Inamovibilitatea magistraturei

Boerescu este un partizan infocat al stabiliatii in
magistraturrt pe care o apr 5. cu tont& eitldura convingerilor sale in contra acelora cari fie-cl erau protivnici
inamovibilittii, fie-d, o invAluiau in amendamente 0 proptmeri cari o puteau desfiinth oH ar fi facut-o sit deving
o armg de partid. Intr'un discurs anterior s'a putut
observa, aceastg, dorint, cuvntarea de mai jos va infari
i mai mult in spiritul cititorilor ideia cii, Boerescu voih.
o magistraturit inamovibilA.

poerescu, Vice-Prefeclinte al consiliului de

stat. D-lor, sunt cauze cari sunt supuse foarte mult
la discutiune, fiinda sunt discutabile. Astfel sunt
toate cestiunile de naturl abstractl. Astfel este

si cestiunea de fat/. Cnd am vAzut pe D. Tell,

and se vorbeh de portdrei, a respinge aceastg,
institutiune, am inteles cg, neap/rat catrt sl fie si
in contra intregei organizgri judeatoresti, si In
contra unui principiu care poate fi discutabil. S6
discuam dar, cu tot sangele rece; sl examin6m
bine cestiunea, pentrua gr6bindu-v, intr'un mo20993

82

ment de entusiasm, puteti comite greseli ireparabile,

de earl in urmg poat

parg rgu, desi in

desert. Este, D-lor, neapgrat cg in asemenea cestiuni importante s consultati experienta dobanditg
din trecutul altor natiuni vechi si din trecutul
nostru propriu . . .
Pdcleanu. Trecutul nostru !! . . .
Boerescu, Vice Prefedinte al Consiliului de Stat.

Da, egei i noi avem trecutul nostru! Experienta trecutului! . . .

Picleanu. Experienta altor natiuni, se poate!...
B. Boerescu. Vice- Prefedinte al Consiliului

de stat. D. Neleanu are multg poftg de vorbg

egad intrerupe, dar tace egad i se dg euvantul
(ilaritate) s lugm dar, zic, exemplu dela alte natiuni
mai vechi decat noi, i sg ne servim noi tineri
"Meg, en experienta bor. Mai toate natiunile civilizate, D-lor, au judeegtori inamovibili ; dupg ce
insg, acest salutar principiu qi-a dat bunele sale

rezultate, dupg, ce magistratura a ajuns in starea

pe care o admirgm, atunci s'a ivit i teorii in contra
inamovibilitgtei; atunci teoreticianii an inceput de
a combate, unii din convinctiune, altii poate din
plgcerea ce aduce inovatiunile. Tot astfel s'a urmat
mai cu toate institutiunile popoarelor eivilizate.
Nu yeti afig nici-o institutiune, care sg nu fie supusg,
critieilor, i aceasta s'a int'amplat nu numai in

83

domeniul cestiunilor abstracte; dar chiar i a imbu-

nhthtirilor celor mai materiale; yeti aflh, Dior,

autori care critich qi thgaduesc binefacerile industriei, chilor, drumurilor de fer, etc; Insh aceste
critici de obte se fac duph ce tara ion s'a acoperit

cu drumuri de fer, cu stabilirnente de industrii,

etc. Nu va, mirati dar, dach auziti c sunt autori
cari neagh principiul inarnovibilithtei. J. J. Rousseau,

cluph ce i-a inavutit inteligenta cu cunotintele

secoluhii shu, a thghduit binefacerile civilizatiunei
i instructiunei.

Duph ce Franta, Anglia si alte OH, an ajuns

a, aveh cei mai buni magistrati, tocmai din cauza
inamovibilithtei i stabilithtei pozitiunei judechtorilor

nu vh mirati a auzi c un autor critich, acum

binefacerile inarnovibi1itii. SA,' ajungem qi noi
cu magistratura unde e ajunsa, Franta i atunci
sa criticam i noi hst principiu. C6ci, D-lor, credeti
D-voastrh, eh' i in Franta, de esemplu, a fost tot
deauna magistrati mh de buni, cum sunt ei
actuali? Buni erau rnagistratii Franciei, cari erau
lush inarnovibili, chnd tim eh cavalerul de Aguesseau, unul din oamenii cei mai influenti ai Franciei

din timpul shu, ziceh : de m'ar acuza cineva ca

am, furat turnurile bisericei Notre-Dame (nifte
turnuri de doud ori mai mari, decdt turnul Coltei
dela noi) i ca le-am pus in buzunar, ari, lua

84

da fuga". Dar aste cuvinte ce dovedesc alta cleat

ca, la acea epoca, Justitia franceza era departe de
a prezinta garantiele nnei bune justitii. i cu toate
asta Francezii au sustinut inarnovibilitatea; flindca,
o repet, prin inamovibilitate, au putut sa ajunga
a perfectionh justitia bor.
Prin urmare vedeti D-lor, c daca vorn examina, luerurile aa, precum sant, arg poezie, aflam
din experienta natiunilor mai batrane cleat noi,
ca nici ele nu au avut la inceput 0 magistratura
model de perfectiune, ci ca din contra cu timpul
i cu aplicarea principiului inamovibilitatei, au
aj tins a poseda o magistratura in general respectatg.

SI vedem acum ce aflam i din experienta

noastra trecuta.
Mai intaiu, D-lor, toti tim c aceace a cerut
aceasta tar/ de mai multi ani a fost neincetat stabilitate ! stabilitate! Au reuit cei dela 1859 a avea
stabilitate po1itic, prin organisatiunea i recunoatferea drepturilor noastre, prin Conventiunea din

Paris care ne-a aparat de sguduirile la cari eram

expui pe atuncea. Dar dupa stabilitatea politica,

fiecare a inceput a se preocupa de stabilitatea

sociala, a institutiunilor civile qi mai 'ales de stabilitatea magistraturei. tii, D-lor, ca dela 1859

pang acum, toata lumea la noi cere, cu drept

cuv Ant, stabilitate in magistratura. Am trait in

85

Bucure0i, am fost in afacerile publice, am facut

parte din toate Adunarile Legislative, pretutindenea, atAt la tribuna cat i in Pre* am auzit
necontenit : prea multe schimbari la justitie : Fiecare Ministru schimba dupa opiniunile sale politice !

Magistratura este expusa la fluctuatiunile politice!

Destule schimbari, ni s'a zis ! Cand oare are sa,

se realizeze principiul Conventiunei de a organiza,
inamovibilitatea gradata a magistratilor !
laza, D-lor, ce s'a eerut necontenit dela 1859

pAna. acum. Vine astazi un Ministru si va zice :

keg inamovibilitatea gradata; peste trei i cinci
ani toata magistratura romana va fi inamovibill;
ma leapad dar de prerogativa ee aveam de a sehimbh

pe magistrati, dupa, voia sau capieiul meu; soarta

br va deveni stabila, i vor fi aparati de fluctuatiunile politice."
Adunarea ee ar raspunde la aceste cuvinte,
and ar primi arnendarnentul? I-ar raspunde : Nu!
nu. voiu sa-ti iau dreptul arbitrar ce aveai; schimba,
ft ce vrei en magistratura; cad din aceste schimbari, din aceasta nesiguranta, va eqi intr'o zi o magistratura onesta. Teorie noua, ca din nesiguranta
sa iasa stabilitatea! ea din arbitrar sa iasa dreptatea!
Poate c i mtg. teorie sa-qi alba meritele ei ; dar
eu unul nu o inteleg.
Sa fim, D-lor, practici i sa procedam fara

86

iluziuni. CAnd un membru al corpului e rgrrit,

de multe oH II tg,igm spre a seg ph tot corpul de
gangreng,. G-uvernul a aflat,

nestabilitatea in

magistraturg, este un rgu foarte mare. VA, propunem

dar un remediu radical; desfiintarea eauzei riIuL

Dar poate c remediul nostru nu este absolut bun.

Se poate; eu nu sustiu contrariul. Dar atuncea,

vt intreb pe D-voastr6, amendamentul D-voastra,'
prezintg, un remediu mai bun ?

Nu, Dior, acest amendament nici cg, este

un remediu. Autorii lui sunt in realitate contrarii
inamovibilitAei; dar fiindcg, nu o pot zice pe fata",

de vreme ce acest principiu se aliA scris in Conventiune, au alergat la acest mod indirect de a-I
evith. Cu toate acestea nu e mai putin adevaxat
cg, spectacolul e curios. Ministrul zice Camerei

numai voiu aveh un drept

nemg,rginit, voi

sg.

imi mg,rginese puterea voiu ea judecg,torii sl nu

mai fie sco0 decAt prin judecatg,

ati rgspunde:

D-voastrg,

noi nu vrem a0, noi voirn ca

judecg,torii s fie nesiguri in functiunile lor, voim

sg, fie scoi dupg. capriciul Ministrului. Dar asta

ar 3E, D-lor, garan0a ce ai da magistraturei?

Asta e garan0a pentru o bung, justitie? Ni se

obiecteazg, ineg, c i sistemul nostru nu e bun;
cg, de ce magistratii sa fie inamovibili dupg, trei

ani? Asta e preoeuparea D-voastra, D-lor? Ei,

87

D-lor, eu ma, tern ca, nici peste trei ani poate nu

vor fi inamobili ; eu mi tem ct un Ministru rau,
ash cum il presupuneati D-voastra, sa nu vie
inainte de trei ani i sa mai ceara, prelungirea
aplicarei prineipiului de inamovibilitate. Termenut

dar nu e un cuvAnt de a combate sistemul; caci

principiul se proclama chiar de azi; de vreme ce,
dupa amendament, principiul nu e recunoscut
proclamat astazi.
Dar odata, ce principiul inamovibitatei s'ar
proclamh chiar eile astki, binefacatoarele sale
fructe se vor vedeh indata. Magistratii vor sti el
dupa ata,ta timp an sa deving inamovibili; posii

tiunea lor se va stabill, i chiar cei mai mult

sau mai putin rai vor cauth a merith stima si increderea publica. Trihunalele vor aveh In vedere
inaintarea la Curti i perspeetiva stabilitatei lor,

iarasi se vor sill a se face demni, a ajunge ea

sa se bucure de acea stabilitate. Astfel cariera
justitiei va fi o adevarata carierk si junimea se
va incuragih a se preparh ei prin studii, fiindea
si

va aveh in vedere, o cariera sigurk nesupusa fluetuatiunilor i pasiunilor politiee. Iaea, D-lor, cum
ati prepara viitorul; iaca, cum prin sistemul inamovibilittei gradate vom ajunge a aveh o demna
si buna magistratura. Dar ni se obiecteaza ca o
st ramana inamovibili i magistratii rai. Dar, se

88

poate insg cu sistemul amendamentului sg se evite

acest rgu? Nu, nici de cum; cgci magistratii rgi

pot fi si mai multi, cand ei se pot numi si scoate
dupg capriciul Ministrului. Apoi chiar cei rgi inamovibili, oare sunt perpetui? Nu, D-lor, i ei sunt
muritori ca WO, apoi se pot retrage din alte cauze,

pe care le yeti vedeg in proiect, si astfel cu incetul cei rai se vor strecurg, i a1ii buni Ii vor suplini; iar principiul are s se scape de toate relele actuale.

Apoi, Domnilor, nu credeti

cd,

acei magis-

trati ri vor fi fgra nici un control, cl nu vor

fi impusi la nici o penalitate. Cand am lucrat
proiectul organizgrei judecgtoresti, nu am avut cugetul de a face din judecgtorii inamovibili, niste

pasale. Nu, Domnilor, ei nu sunt ash de absolut

independenti, spre a face rgul, precum ati crede.
Cititi partea relativg la discipling, cititi in Codicele penal cauzele pentru cari un judecgtor se poate
pedepsi i destitui, i yeti vedeg cg este un control
foarte serios asupra judecgtorilor inamovibili; cg
aceia care "Ili vor permite a abuzg de puterea lor,
pot fi pedepsiti si chiar destituiti. Prin urmare

dar, rgul in fapt nu poate fi ash de mare, precum

vi se arat.
Apoi chiar supozitiunea ce se face, el peste
trei ani poate s avem un Ministru rgu care sq,

89

compue deodath, niste curti foarte

se bazeaz6? Pe ipoteze?

rele, pe ce

SI considerlm deci numai faptele, i fapte

chiar ale trecutului, pentrn a veda ea, lucrurile
nu au mers tocmai ash.
Ce vedem in acest trecut, In acesti cativh ani
din urmg? Vedem c6, afarl de putine exceptiuni,
toti magistratii probi i capabili, au stat la locurile lor; schimbgrile Ministeriale au trecut peste
dansii

ei nu s'au mirat.

Ce dovedeste asta? !Aceasta dovedeste c

i
pe viitor nu poate Ii altfel. i pe viitor cred, magistrati cei probi i capabili,
desi cu oarecare

au s6 sta la locurile lor; ash incat

nu cred c e fondatl supozitiunea dula care s'ar
exceptiuni

gsasi un Ministru. care

adung,turi.

sa.

compuna, Curtile din

Cugetati, Domnilor, c flu e natural a presupune un asemenea Ministru, ar trebui s credem

ch. acel om a perdut mice cunostinVa, oHce temere de judecata oamenilor i a lui Dumnezeu,
pentru ca s. fadi inamovibili pe judec6torii cei
mai rai, dupa, ce ar scoate pe cei buni. Asta nu
o pot presupune lesne. i, apoi, mai cugetati
asta'zi puterea Ministrului, in ceeace priveste numirile in functiuni, este limitatI prin legea de admisibihtate, ash chiar r'au de ar fi Ministrul, nu

90

poate sg compung Curti le en cei d'intaiu veniti,

preeum era pAng acum.
Nu amanati dar acest principiu, pentru niste
supozitiuni nefundate, ci priimiti-1 a se executh
treptat cum vi se prezintg.
A se priimi amendamentul este, cum am zis,
a se lepgda chiar prineipiul. Astfel, D-lor, pentru
niste temeri incerte, pentru viitor, ati neglijea de

a lua mgsuri in prezent, spre a asigura viitorul.

Asteptand ea sl aveti magistrati buni, D-voastrg
faceti tot ce puteti ea sg faeeti rei i pe puinii
buni ee avem; egei cum voiti ca magistratul, chiar

eel ee are o bung naturg, sg nu fie expus tentatiunilor, egnd el are o leafg, moderatg, and soarta
sa e nesigurA, cnd in caz de scoatere el este expus
o rgmnea fgrg mijloace de existentg? Astfel voiti

a prepara viitorul, fgeand totul ea sg nu incuragiati meritul i probitatea?

Respingeti atunei mai bine, pur ii simplu

inamovibilitatea cgei v'asi intelege; cu acest amen-

dament, lug nici eu, nici tara, nu vg va intelege.

V, ingrijiti de persoane, pentru persoane voiti
a respinge principiul eel mai insemnat; dar atunci,

eel putin v intreb, ce propuneti Dv. ea sg perfeetionati personalul magistraturei?

Nimie si iar nimic. Guvernul v propune stabilitatea si Dvoastrg voiti schimbarea; guvernul

91

propune limita dreptului absolut si D-voastrl

voiti un drept arbitrar; guvernul voieste a sustrage
pe magistra0 dela fluctuatiile sehimbarilor politice,
si D-voastr6 voiti a-i 16sh expusi tot la schimbari
Va

si

incertitudini ale treeutului. Dar astfel se va

ameliora, personalul magistraturei? Nu, en 6st mod,

magistratura va perde din ce in ce mai mult, si

astfel va yeti intoarce intr'un cerc vieios, fara a
ajunge vreodata a avek o magistraturg demna de
misiunea ei.

Nu respingqi, D-lor, o instituVune care prepara i asigura viitorul. Inconveniente practice de

moment s5, nu v6 facg a uith principiile esenliale;
caci inconvenientele pier si principiile ramAn.

III
Monitorul Of. din Via Iu lie No 142/1865.

Procedura executiunii civile

Discutndu-se procedura executiunii silite Boerescu
se folosete de aceast 5. imprejurare pentru a spune adun6rii, spiritul general al procedurii civile al cruia autor

era. Ideia principara de care a fost insufletit a fost sa

se foloseasa de ce era ban in trecutul thrii noastre i
si adopte chteva ceva din legislatiunile thrilor eu moraviiri simple, Mirk' prejuditi medievale, ca Elvetia. Ash
ch. opera lui e mai intai romaneasc g. i apoi simpl si
Ii napede.

B. Boerescu. vice-preqedinte al consiliului

de stat. 0-lor, acum s trecem la o a1t1 parte

a procedurei, sd-mi permiteti a vd d oarecari
explicatiuni asupra spiritului acestei lucr6ri.

Ati vzut On/ acum partea relativI la darea i formarea sentimentelor, acum trecem la o
alt parte, la aceea relativl la executiunea
Aceastl parte, Domnilor, are o foarte mare im-

portantg ea este, ea s5, zic aqh, sanctiunea justitiei, cAci la ce ne-ar servi o sentint6, dael nu

93

am aveh, toate garantiile c6 are s6 se execute intocmai. Mud vom examinh, aceast6 parte a procedurei vom sim0 qi mai mult ce insemnat6 lips
aver') in trecut, in procedura veche, i nu ne vom

mai mira dac6 in trecut, sentintele se executau

anevoe, sau se executau r6u.
Child Consiliul de stat mi-a dat misiunea ca
s6 incerc en singur toat6 procedura civi16, eu am
simtit atat greutatea acestei ins6rcin6ri, cu care
am fost onorat, cat qi avantagele ce pot trage din
acest sistem ca o lege sa se lucreze de un singur
om. Am cAutat dar, precum ati putut vedeh, din
p6rtile chte s'au citit pan6 acum, a m6 p6trunde
de toate lipsele i trebuintele noastre, in materia
de procedur6; am c6utat a implini lipsele trecutului, i a corespunde la trebuintele locale. Spre
a atinge acest scop, m'am silit a p6strh atat ceea

ce avem bun in trecut cat qi a indrepth, i

complecth mai ales aceea ce tiarn c cauzh multe
inconveniente. Am c6utat a m6 conformh principiilor qtiintei, i consultnd qi legislatiunile altor

tlri mai ales ale acelor cu moravuri simple,

emancipate de prejuditiile feodale, precum este

Elvetia, am format acest corp de lege uniform,
ornogen6 i pe cat am putut simp16, clara i mai
ales romaneascg.

Acest caracter, care il are toat6 procedura

94

in general, l'am dat, pe cat puterile mele m'au

ertat, si procedurei asupra executiunei silite in special. Am consultat traditiunile i jurisprudenta
noastra; m'am povAtuit dup6, principiile stiintei si
dupg exemplele altor state cizilizate, mai ales, o
repet, ale acelor cu moravuri simple si far6 prejuditii feodale; am lepa'dat formaliatile complicate
si nefolositoare,

cari neavand un scop practic,

complic6 justitia in loc de a. o inlesni, i ast-fel

m'am silit pe cat am putut, a forma, si aceasta

parte a procedurei simpl, omogen6, practica si
romaneascA, adecl corespunzand trebuintelor noastre.

Nu stiu, Domnilor, clack am corespuns sco-

pului ce mi-am propus. Imperfectiunile insa si

lacunele ce vor exista se vor ivi cu timpul, prin
aplicarea acestei legi, si atunci, profitand de luminele ce va aduce cu sine experienta, se vor indrepth i aceste imperfectiuni; astfel Romanii vor
reusi a posede, o procedurA, in acord cu principile stiintei si cu trebuintele tarei Ion

1866

II

Monitorul Of. din 29 Noemvrie (11 Decemvrie) No. 2130806.

Discutie referitoare la excluder ea din adunare a

lui M. Kogalniceanu
N. Blarenberg cere excluderea lui M. Kogglniceanu

din adunare fiindcg nu ava dreptul sg, fie ales. In realitate Blaremberg e contra lui M. KogMniceanu cgci
acesta Pacuse lovitura de stat din 1864. Boerescu del
nu e arnic politic al Ini KoOlniceanu il sustine spunAnd
cit excluderea acestuia nu inseam* cum cred unii, cit
se desaproba lovitura de stat din 2 Mai 1864 i se aprobA
11 Februarie 1866. Cestiunea nu trebue push pe acest
teren. Din acest discurs se vede judecata rece i mintea
cumpAnitg, a lui B. Boerescu.

B. Boerescu hni pare cA discuOunea ieh

o forma, care nu ar fi trebuit s'o aibit. Credeam
la inceput cA, D. P. Grditianu s'a pus pe adevA,ratul trumn, dar am vIzut cit s'a abkut i D-lui.
Domnilor, pentru ca sA vedem ce este in cestiune, nu avem decat sit citim propunerea, care
zice: cit votul constituantei in privinO, D-lui Ko20993

98

galniceanu, eonstitue o incapacitate pentru D-sa,

qi ea prin urmare D-sa, ne mai putand fi eligibil
cand s'a ales, trebue acum exclus din aceasta
Adunare. Domnilor, in aceasta cestiune positiunea
mea este foarte limpede; este cunoscut ca nu am
avut onoare a fi din amicii D-lui Kogalniceanu,
ca nu am fost de ideile D-lui; i ca. in fine am
diferit cu totul de opiniune cu D-lui, In privinta

loviturii D-sale de Stat; i ca, din contra, am

fost dintre aceia, cari prevazand c aceea lovitura
va arra rele consecuente, am combatut-o si am
cautat s o evit.
Ideile i actele mele trecute fiind clan/ cunoscute, pozitiunea mea este foarte limpede i facilit
in aceasta cestiune. Vorbesc liber de ()rice consideratiune personala, de mice simtimant de simpatie

sau antipatie i doresc mai intaiu ca, dupa ce se

va pune cestiunea pe adevaratul ei Mein], sa vedem

daca in adevar este bine sau nu, sa se ia in consideratiune propunerea ce sa facut.

Acum, Domnilor, se poate ca autorii propunerei sA fie preocupati de ideia crt votul constituantei in privinta excluderei D-lui Kogalniceanu,
sit continue a fi obligatoriu i astAzi; el este o
solidaritate intre Camera trecuta i cea actuala
iii privinta acelui vot, i cit pnin urmare i Ca-

99

mera actualh trebue s voteze astlzi cum a votat

COn s ti tu an ta .

Domnilor, aceasth idee de va existh, este gresith: o asemenea solidaritate nu existh intro aceste

Adunhri; chiar aceeasi Adunare poate A voteze

un ce si apoi tot acea Adunare va puteh reveni
Math sau de douh ori asupra aceluiasi vot, dach
alte elemente au intervenit spre a o luminh. Cu
atht mai mult dar o alth Adunare poate prea bine
modifich aceace a filcut o Adunare anterioari.
Solidaritatea de voturi nu poate fi niciodath in
aceasth pivinth. 0 Adunare urmhtoare poate modifich nu numai simplele voturi, dar si legile
votate de Adunarea precedenth. Aceasta este conform

cu natura corpurilor deliberante, este conform cu

natura progresului uman. Un vot sau chiar o

lege au putut fi bune pentru un timp; apoi eiri trebuintele timpului sehimbandu-se,
acela vot sau aceeasi lege se poate in uma, mocumstawcele

difich. Dad., domnilor, am presupune cii un vot

an trebui sh fie ash de perpetuti obligatoriu, cum
ar pretinde D-nii subscriitori ai acestei propuneri
cum s'ar mai puteh atunei nlodifich legile duph
trebuintele timpului? Vedeti dar, donmilor, ch uici
o solidaritate nu poate sl existe intre votul ce
avern a da astrizi, si intre votul ce a dat constituanta trecuth.

100

SI luthn acum cestiunea din punctul de vedere al legalitatei. Domnilor, eu care tin foarte
mult la demnitatea acestei Adunari, doresc ca totd'eauna lucrarile si voturile sale, spre a fi bine
respectate, sa fie nu numai juste i echitabile, dar
si conforme cu legea. Cum dar s'ar puteaca printr'un

vot sa, se poata creia, o incapacitate electorala

pentru o persoana, care, dupa lege, se bucura de

toate drepturile unui eligibil? Se poate presupune
dupa cum a zis D. Blaremberg, ca in privinta D-lui
Kogalniceanu s'a creiat o incapacitate exceptionath,

prin votul constituantei, i ca efectele acelui vot

continua i astazi? Dar, domnilor, chiar daca acel
vot ar fi lovit in adevr pe D. Kogalniceanu de
o incapacitate electorahl, acea incapacitate nu a
pu tut sa-si aiba' efectele sale decat provizoriu, pentru

Adunarea constituanta, si pe cat timp acea Adupare l'a mentinut. Dar odata ce acea Adunare a
incetat, odata ce o constitutiune s'a votat de dansa
in care, se arata cari sunt incapacitatile electorale, cum mai putem crede ca, peste acele incapacitati legale, mai exist i altele create prin
voturi indivicluale? Nu, domnilor! Constitutiunea
noastra ne arata car.' sunt incapacitatile electorale;

Adunarea, mai inainte de toate, cat s respecte

acea constitutiune; i peste dansa, nu putern admite nicioalta incapacitate (aplauze.)

102

in privinta D-lui KogAlniceanu! Rau dar a fcut

acea Adunare cand a gonit pe D. Aricescu; rAu
au Meta dupg mine, alte AduAri cari, tot arbitrariu, au gonit si pe D. Ch. Tell. SA nu cAdem
si noi astAzi tot in aceleai greseli.
Dar ni se citeazA, de D. Blaremberg mai multe

exemple din Anglia, uncle, in secolii trecuti, s'au

gonit mai multi deputati pentru opiniunile lor

politice sau chiar filozofice. Dar ce dovedete asta?

Dovedeste cA fapta Camerei din Anglia a fost

justA? Nici de cum. F?'i en toate astea ar fi aceasta
un cuvant ca sA imitm i noi faptele nedrepte
comise de Parlamentul englez? Dar nu ati vAzut
in exemplele citate cA un deputat englez s'a gonit
pentru o scriere filozoficA, pentru o opiniune abstract6 ce exprimase in public? Acolo am voi sA

ajungem i noi? Nu cred ca aceasta sl fie intentiunea D-v? Apoi atunci feriti-v1 de a intra pe
calea arbitrariului; cAci odat1 ce astAzi ati goni
un deputat pentru o idee sau un fapt politic
al Om, de ce maine sA nu goniti pe altul i pentru
o idee filozoficl sau curat moralA? Uncle va mai
fi limita arbitrariului? Justul nu se mAsoarA numai
dupA obiectul la care se aplicl, ci i dupa natura

faptei in sine; tot atilt de imoral iu sine. este

acel ce furA un ou, cat si ace! ce furA un bou
Nu creati dar astAzi un precedent injust pentru

103

Koghlniceanu; chci odath alunecati pe astA

rhph, nu still' unde ne-am puteh opri? (aplauze.)
Sh nu se creadh iarasi cit, dach asthzi am
D.

voth altfel decht a gait constituanta, am da cu

aceasta un Ham acelei Adunhri. Nu, domnilor.
Fiecare Adunare este suveranh in lucrhrile i apretuirile sale. Constituanta a putut sit aprecieze cestiunea intr'un fel; noi astAzi, aflati in alte circumstante, luminati poate mai bine, avem aprecierea noastrh speciall. Fiecare din aste Adu-

nhri nu au fdeut cleat sh-si exerciteze cu since-,

ritate misiunea sa.

Am mai vhzut inch, domnilor, i cu multh

pArere de rhu, ch unii din noi s'au facut aprhtorii

ori acuzatorii revolutiunilor dela 2 Maiu ori 11

Februarie. Dar domnilor; acesta nu este de loc in
cestiune; i rog, pe unii, sh nu creadh cit gonind
pe D. Koghlniceanu din Adunare, se loveste 2 Maiu

si se laudh 11 Februarie; pe altii, sh nu creadh

iarOgi, ea,

cei ce sustin pe D. Koghlniceanu sustin

pun acesta 2 Main si lovesc in 11 Februarie.

Nu este aceasta cestiunea, si este cred chiar impru-

dent a se pune pe acest thrim.

Revolutiunea dela 2 Main ca si cea dela 11
Februarie, sunt din domeniul istoriei. Nu ne apartine noul, contimporanii interesati, cari am fost
mai mult sau mai putin actori in aste fapte, sit

104

venim a le critich ori a le lludh. Istoria contimporanh nu se scrie, destul de impartial, de cei
contimporani, ci de generatiunea urm6toare. Asa-

zi nu mai avem nici 2 Main nici 11 Februarie:

asazi avem o stare normalA, de lucruri; avem o
constitutiune, avem o ilustra dinastie, qi oamenii
nu au a se mai imOrti duph' ordinea chronologicA. Eu am fost in contra lui 2 Maiu i 1-am
lovit dela aceasta, tribunh; dar n'am avut onoare
a participh Ia faptele din ziva de 11 Februarie.
titre eine dar in yeti clash pe mine? (Ilaritate.)
Nu, domnilor. Toti Romnii astAzi stint
d,,votati regimului actual.

Toti deputatii, cari

combat sau sustin pe D. KoOnieeanu, sunt veniti

aci ca sA, observe constitutiunea i s consolideze
tronul, i dinastia noastr. (Aplause generale.) Nu
voi, niei pentru un moment macar, s presupunem
ch arnica D-lui KoglIniceanu de peste Milcov ar
fi expresiunea celor ce ar vol sa sustina nu tin

ce din 2 Main. Nu domnilor; nici un judet in

Romftnia,n ici aci nici peste Milcov, nu a putut st
trimita un singur deputat ostil regimului de astazi,
dinastiei, care are sit regenereze nationalitatea
noastrh! (Aplause.)

Dad, asemenea deputat ar existh, el n'ar fi

nici din 2 Main, nici din o alt5, datA, ar fi un

simplu rebel, i-1 vom trath ca atare. (Aplause).

105

lush, pe cttt cred, nici un asemeneh deputat, nu

existh intre noi, sau, cel putin, nu trebue sh presupunem ch exist/.
Repet dar, domnilor, sh respingem propunerea ce vi .se prezinth; caci ea e contrarie legei
noastre fundamentale: respingerea ei nu e de Joe
un blam pentru constituanta. NIA la un punct
en imi explie chiar imprejur/rile cari au %cut pe
acea Adunare sh voteze cum a %cut. Erh in adevhr
a doua-zi duph o revolutiune; in momentele child

aveh sh formeze o constitutiune. Fumul poate al

victoriei, instinctul natural al conservhrei, a putut
face acea Adunare sh nu voeasch, a admite in
sttnul shu pe un om care jucase primul rol in
lovirea de stat dela 2 Maiu.

Asth-zi ins/ imprejurhrile sunt cu totul altele.

Asthzi ne aflam in stare normalh i legalIt, asthzi avem o constitutiune in vigoare; asthzi existh
stabilitatea la Tron prin ilustra dinastie ce-1 ocuph.
Cum s'ar mai puteh scuzh expulsiunea unui deputat?
Au voiti sIt faceti din D. ICog/Iniceanu mu
om ah, de mare, luck sh-1 credeti, pe el singur,
ah de periculos? Nu, domnilor. Tocmai pentruch
nu sunt amie al D-lui Koghlniceanu, nu voi
dau aceasth importanth, nu voi sh-1 fac un om
ah de mare. (Aplause.) VinIt d-lui in Adunare, i
va fi privit duph cum se va conduce. Dela tri-

106

bunk i se va da numai erezamatul ce va merith.

Pene straine de va pune, cum a zis D. Sihleanu,
le vom cunoate. Nimeni intre noi, Domnilor, nu
poate fi periculos; caci, gratie cerului, sunt in
asta Camera destui oameni capabili, i cand unul
din noi se va abate dela drumul eel drept, ceilalti vor fi ael ea sa-1 punk, la loe.
A continua dar excluderea in privinta D-lm
Kogalniceanu, ar aveh aerul de o simplk perseeutiune. L'am pune in fata tarei qi a istoriei ea o
victima. Si eu unul nu voi aceasta. Vedeti conseeinta unei aparinte, chiar de persecutiune; ales
de un colegiu, dupa inthia expulsiune din Adunare, D-lui vine ales de doug colegiuri; exclus de a

doua oara, trei colegiuri ni-1 trimit iarti deputat.

De-1 vom exclude i acum, prevedem oare unde
ye va opri numarul colegilor ce-1 vor alege? Apoi
bine e, prudent e, s ne punem astfel in lupta cu
mai multe colegiuri electorale, sa nu tinem socoteala de opiniunea lor, i sa le lasam kirk, depu-

tat? Nu, domnilor; aceasta nu ar fi prudent;

aceasta nu ar fi drept, i, ee e mai mult, aceasta
nu ar fi politic.
Vina dar D. Kogalniceanu in Adunare; i va
merith dela Camera i dela tara numai aceeace
i se va euveni, dupa conduita D-sale ea deputat.

Ai dar Domnilor, v

rog, pentru toate euvin-

107

tele ce le am expus, s respingeti pur

i simplu

propunerea ce vi se prezint6; i fiti siguri, e cu

aceasta yeti fi mai forti, ctci yeti avea, dreptul i
legea cu D-voastra. (Aplause.)

1867

Monitorul Of. din 6,18 No. 5/1867.

Combaterea sporirii numdrului referendarilor.

Ministrul de Fmante depune un proiect de lege prin
care cere sporirea numArului referendarilor la curtea de
compturi inc5. cu 8. Boerescu II combate motivAnd c ser-

vieinl se face bine nu eu cantitatea functionarilor ci cu

calititea lor qi ad'Augind c nurrarul referendarilor e
suficient en conditiune ea membrii eurtii s fie mai activi.

B.

Boereseu.

Domnilor,

din majoritatea comisiunei,

am

ft-lent
aceia rn

parte
simt

de
dator a u t dh oarecari explicatiuni asupra impresiunilor in care s'a gsit comisiunea chnd a votat
i

aeest proect.

Domnilor, se cere prin proieetul de fat6 un

adaos la numrul referendarilor dela curtea de
compturi; prin urmare comisiunea s'a ocupat, pe
hingrt consideratiunile de economic, a se convinge
de insuficienta numerich a acelor referendari, astfel

incilt sit nu sufere serviciul.

Domnilor, nu este vorba de necesitatea ce 0

112

resimte curtea de compturi, ci de serviciele ce ea

este menia s dea; aceasta necesitate e incontestabil6.

Prin urmare dar, nu se discutl sustinerea

sau respingerea ideei de adaos a referendarilor din
cauza servicielor ce este chemath curtea de compturi
sh

dea, fiindc6 nu are a face una ca alta.

eu, Domnilor, stint atat pentru economii,

cat i pentru necesitatea acestei institutiuni; i Inca

cred, ca i D. Ministru de finance, c5, ar trebui

A, nu facem niciodath, economii, incat s, desorganizam un serviciu, caci atunci dupit cum a zis
D. Ministru, e mai bine sA. se suprime acel serviciu.

Yorba este, de a se ti dad, pin neadaosul

acesta, ar suferl in realitate, curtea de compturi;
dacg adicg, curtea in realitate, nu ar putea s6,
producA ceeace este chirnat s c1e i fii,r6 adaosul
acestor referendari. In genere, Domnilor, trebue sa

titi c5, nu este nici un corp de serviciu, care sa,

nu reclame mereu adaos de functionari, nu am
viizut institutiune care sa nu se planga cA, nu are
destui amploiati. Am vitzut eu insumi, cand eram
la minister, cg, in administratiunile serviciilor ce

dirigeam erau functionari de prisos, i eu imi propusesem a-i mai reduce; iar din suacesorii mei,

nu numai nu i-au suprimat, ha inel i-au mai

113

adaogat : si acesta pentru ct amploiatii strigau ch

trebue sh se rnai inmu1teasc5, (A plause).

vedem, daca, serviciul Curtei de

Compturi are neaparat6 nevoe de adaos; i daca

Acum s

trebue asemenea sh se su prime acei doui membrii

acei doui referendari provizorii. Majoritatea Co-

misiunei a zis: nu este nevoe de adaos, lush nu

trebue sh suprimati acei doui membrii provizorii.
Aceastl hotgrire a sa si-a bazat-o, mai inthi pe
consideratiunea cit unii din membrii acestei curti,
sunt distrasi dela serviciul curtei la alte ocupatiuni, i procurorul acelei curti, chemat in sanul
comisiunei ne-a arhtat imposibilitatea ca ea s5, poata

lucrh in sectiuni.
Noi mai inthi am constatat aceasta : cit rhu

si farit cale merg doui membrii la Comitetul de

liquidare, iar nu unul; pentruc6 legea.ruraki, zice
caun singur membru numai dela Curtea de Compturi
se va duce la comitetul de liquidare; un alt membru

se va luh dela Consiliul de Stat, care, fiind desfiintat, s'a inlocuit cu unul dela Curtea de Cas-

i un al treilea membru va fi Ministrul

sau delegatul s/u. Ce cauth dar la Comitetul de
liquidare un al doilea membru dela Curtea de
satiune,

Compturi? Ast6 procedare, duph legea rural6, este

ilegal6; si am spus procurorului sit explice aceasta
presedintelui Curtei, pentruca nu mhine, poimhine
20993

114

lucrarea sa s poatI fi contestata.. tin alt membru

al Curcei de Compturi este Ingrcinat de a se duce
la Casa de depuneri i consemnaOuni. fns, asupra
acestui membru am observat ea, aceast/ Indatorire
nu-1 distrage dela luerArile sale; OA el, ne exercitAnd Ia Cassa de Depunere decal un simplu control, el poate prea bine s5, lucreze totdeodat.it si

acolo si la Curtea de Compturi.

Apoi, chiar in privirAa mernbrului dela Comitetul de liquidare, eu am crezut, i Cornisiunea
a fost de aceastl idee, c acesta riguros ar puteh
lucrh si la Curtea de Compturi i la Comitetul de
liquidare. El ar puteh face aceastit indatl ce si-ar
regulh orele sau zilele ash, trick s poatA, merge
in amandoWi, locurile. Astfel se intampla la Consiliul de Stat, cAnd aveam onoarea a-1 presidh: un
membru aT situ, care erh insarcinat l cu lucrarea
Comitetului de liquidare, mergeh acolo seara, iar
ziva venea de lucra Ia Consilin.

Apoi, Domnul Procuror ne mai spuneh, ca

nu mai poate Curtea s lucreze In sectiuni, nici
in Adunarea generala. Atunci i-am aratat legea
si i-am dovedit c Curtea poate sa lucreze foarte
bine si in sectiuni si In Adunarea generath. In
adevar, dupa art. 2 din lege Curtea de Compturi
se compune dintr'un presedinte, din opt membrii,
si din opt referendari. Dupa art. 3 seqiunile pot

115

lucrh fiecare cu eke 3 membrii; doul sectiuni au

dar nevoe de ase membrii; dar D-lor sant 9; i
prin urmare trei mai rAman de prisos. Apoi dupa,
art. 17 adunarea general se poate tine cu 5 mem-

brii. D-lor inA find noun mai ritman patru de

prisos. Unde dar este imposibilitatea practiel de
a lucrh?

Acum, Domnilor, venim la partea a doua,

la necesitatea de alti opt referendari. Aci s-mi
permitg d. Ministra de finante a diteri de opinisiunea D-lui in privinta modului de lucrare a
referendarilor. Ce zice legea asupra lor? Art. 50
ne zice c5, referendarii asist pe membrii in eercetarea compturilor; clan lamurilele trebuincioase

Curtei i membrilor in parte etc." Vedeti dar ca

referendarii nu fac deck A asiste pe membrii
in lucritrile lor. Aceasta inA nu va si zicg, di, membrii sant scutiti sit fael i ei lucrarea ce o fac referendarii. De uncle a eit oare sistemul c numai referendarii A fac a. cele d'intaiu investigatii, i apoi
membrii Curtei A le controleze? Aceti membrii pot
prea bine A facA i ei lucrarea referendarilor, c5,ci
acetia sunt numai nite ajutoare ale membrilor. Lu-

erarea membrilor dela Curtea de Compturi, este

0115, la un grad. cam ca acea a membrilor dela
Curtea de Cassatiune, cand fac raporturi Curtei

116

asupra unei cauze. Ei iau dosarele acas6, fac raportul lor Curtei, i apoi in sectiuni juded, eauza.
Tot ash s'ar puteh face la Curtea de Conturi.
Pe lang5, referendari, punand i Domnii membrii
mai mult5, activitate, cel putia numai pentru anul
acesta, ar puteh 1ui dosare acas6, i sit lucreze
prima investigatiune sau raportul asupra unei ciestiuni, ash cum fac referendarii. De uncle s'a luat oare
cit numai referendarii eclat sit lucreze raporturile
si Domnii membrii nu trebue sa, fad, altcevh decht
sti, le controleze? Cel putin legea se opune la acest

sistem; dzi ea face din refendari niste ajutoare

numai, iar nu o prima' instan0 indispensabil6; si
prin urmare eel ce are un ajutor poate insusi face
aceia ce face ajutorul slu. Dad, s'ar urmh sistemul ligei, vedeti ce avantagiu am aveh; ar fi

dar nu numai opt, cari

A, fad raporturi sau cele d'intai lueari de insaptesprezece persoane.
vestigatiune,

lucrarea ar merge indoit de repede.

Vit m6xturisese dar, ca, nu am vazut nevoia

de acest adaos, pentrucA dad, ar lucrh si membill cu cevh mai mula activitate s'ar Indeplini scopul legitim de care se ocupA d. Ministru. (Aplauze)

Acum vine ehestiunea, dad trebue s5, se suprime membrii i referendarii provizorii. La aceast5,
suprimare majoritatea membrilor comisiunei s'a

opus si iacit pentru ce:

117

Care a fost scopul legei and in art. 64 s'a zis

cl se numesc doui membri qi doui referendari pro-

vizorii pe doui ani? Scopul a fost ca Curtea s6

poatI examinh socotelile inapoiate ale anilor trecuti. Implinitu-s'a acest scop al legei? Nu, Dom-

nilor; Curtea nu a putut examinh socotelile de

cat On/ la anul 1860. Prin urmare este

ca s5, mai prelungim

logic

pe acest an existenta ace-

stor membrii, spre a se puteh terminh examinarea vechilor socoteli. Odat/ ce acest scop se va implini, precum cred o eit sit se indeplineasca in acest
an, odata, ce Curtea va fi pus/ in stare normal/ cu
examinarea compturilor, atunei neap/rat vom suprimh pe acei membrii provizorii. Pan/ atunci
ins/, Domnilor, trebue sl-i mentinem; c/ci altfel

n'am indeplini scopul ce i-a propus legiuitorul

child a ad/ogat aceti membrii provizorii.
Mai adqoglm pe lang/ aceasta, c un membru al Curtei este distras dela lucrarea sa, crt un
un altul este ocupat accidental cu controlul (Jassei
de Depuneri, i vedeti c, dael am micorh indat/
numitrul membrilor actuali ai Curtei, am risch de
a paralizh serviciul ei.
lata pentru ce cuvinte, Domnilor, cred cg, este
bine a v6 uni cu opiniunea majoritAii comisiunei.
A pl a use).

II
Monitorul Ofieial din 20 lanuarie (1 Fehruarie) No. 16/1867

Discurs privitor la contractarea Imprumuturilor

in strAinAtate.
Guvernul flicuse un imprumut pentru care cereit.
votul Camerei. N. lonescu, P. Gra.disteann combilteau
aceast cerere sub cuvnt ea imprumutul este oneros
i cA, ar fi trebuit inainte de a-1 face in striiinatate
sa.-1 fi supus votului Camerei. Boerescu dei nu taglduelte ca.' i'mprutnutul ar fi putut fi facut in conditiuni
mai bune t, tuq recunoate guvernului dreptul de a-I fi
contractat inainte de a-I fi supus votului adunarii elective.

B. Boerescu. D-lor, a fost un mare finan-

ciar al Frantei baionul Louis, la care a facut

aluziune si D. Ionescu, care a zis: , faceti o
linat politica, daea, voiti sa aveti bune finante".

Prin urmare, contrariu opiniunei D-lui Epureanu,

socotese si eu ea finantele smit strft,ns legate cu
politica, si ca. nici Onor. Camera, nici guvernul

nu vor puteh reusi niciodatit sa OA bune

fi-

nante, daca mai intAm nu vor face buna politica.

Asa dar, Domnilor, vorbind de finante, sa

119

nu credeti cg, nu am A fac i politicg, dar voiu

face politicg, care A fie legatit cu finantele. Voi
ctiuth pe lngg aceasta A fiu scurt, i voi pune
cestiunea pe un tgram, care, dupg mine, nu s'a
discutat in destul Incl.
Preocuparea acestei Camere in cestiunea imprumutului o gsese legitimg, fiindcg imprumuturile sung intotdeauna rgu la ureche. A se imprumuth este a angajh viitorul, i neapgrat, cg trebue
A vedem i st cumpgnim bine conditiunile cu cari
angajgm acel viitor.
Aceastg preocupare o gsim dar legitimg. Tot-

deauna cestiunile de imprumut dau loe la multe

discutiuni. Intre financiarii, chiar cei mai ilutrii,
problema imprumuturilor nu este deslegatg inch' ;
sunt unii, din cei mai insemna0 cari cred cg nimic

nu este mai bine pentru un Stat, decht a se imprumuth, sunt altii, tot cu aceimi autoritate, cari
combat aceastg teorie. Odatg ce am constatat cA
dificultatea cestiunei este naturaM, A trecem la
examinarea ei.

Domnilor, s'a impgrtit de catre comisiunea

budgetarg, prin raportul sgu, cestiunea ce desbatem
in doug mari pgrti: partea financial* care pivete conditiunile qi modul cu care s'au flcut im-

prumutul, qi partea legalg, san mai bine zis parlamentarg ori politicg, din cari se deduc conclu-

120

ziunile la care a voit comisiunea sa ajunga. Voiu

luh dar i eu aceste doua parti pe rand, i le voin
examinh pe cat voiu puteh mai scurt.
La partea financial* asupra celor relative la
calcule, nu mai am nimic de adaogat. In privinta
acestor calcule s'a zis 1 s'a discutat Mat, Meat
pentru mine cestiunea s'a epuizat.
Tot ce aq puteh sa constat ar fi, ca am vazut
ca i in calcule i in matematici sunt controverse
i nu se poate ajunge cateodata, la o certitudine
absoluta. Dar, D-lor, nici nu se cuvine, cred eu,
sa avem aerul c voim a face din aka Camera
o scoala de aritnietica, spre a discuth atat de minutios toate felurile de calcule ce se pot face cu
ocaziunea unui imprumut; ah incat fiecare din
noi sa ajungem la un rezultat diferit, dupa cum
vom adaogh, ori vom sustrage cutare cifra dela
cutare suing, i, cbiar de am face acestea, Inca
nu vom ajunge Ia nici un rezultat practic, fiindcit
ceilaiji deputa0 nu an puteh controlh lucrarea unuia

sau mai multora dintre noi.

Sit examinam dar lucrurile dintr'un punct
de vedere mai practic qi mai general. Sa constatam

mai intain un fenomen care se intampla cu toate

imprumuturile ce se fac azi de &are guverne, fenomen despre care a vorbit i D. P. Graditeanu.
Acest fenomen consta intr'aceasta, clt statul, cand

121

se imprumutI, primete in realitate o surn6 mai

mie a. ded,t aceia pentru care se da, dator. A un
Stat zice c ia cu i'mprumut 100, el nu primete

in realitate decat 60, 75, 80 etc., dup6 cum creditul acelui stat st mai bine sau mai rAu pe
piete. Aceasta constitue diferenta intre valoarea
reall qi valoarea nominall a unui imprumut. Dar
aceasta este o anomalie! o contradictiune!
Se poate, i eu cred c5, este o anomalie, insl

la aceastA anomalie eatl s6 se supunl toti, cci

aqh voesc capitalitu, L voesc speculatorii.
in materie de imprumuturi acetia sunt cari fac
legi i guvernelor i popoarelor.
Ce rezu1t6 insl din aceast6 necesitate financiar6? Rezu1t6 ca, una este valoarea realA ce o
primete Statul, i alta este vaioarea nominalit pentru

care se dA el dator. AO, de exemplu, cand Statul

se imprumut6 cu 25.000.000 rnilioane, dacg el a
primit in monedl sunatoare aceastg, surn6, apoi
sg, titi cg. s'a obligat a plati cltre cel ce 1-a imprumutat, nu 25 milioane numai, ci 30, 40 sau
50 rnilioane. Ast/ combinatiune este absurda,, anor-

mahi, v6t1m6toare chiar; sunt in contra ei i eu,

i D-voastr6, i mai toti autorii financiari. Insh',

o repet, ea se impune de c6tre capitaliti ca o

lege; cxci ak le vine lor bine sa, fac/ impru-

122

muturi; vor sl ail)/ in maul' nite titluri a clror

valoare reall i nominal/ sa. fie diferit/.
Mai toate imprumuturile Staturilor moderne
astfel se fac.

Si sl nu ne mirlm noi cand D.

raportor ne spune el Statul, in imprumutul ee

fleel se dl dator 100, elnd el primete numai 52,
el suma primitl fiind de 50 milioane, noi ne dArn
datori 90 milioane sau altl suml.
Toate aceste sunt adevlrate, insl nu putem
noi schimbh conditiunile creditului ce se practiel.

in toatl Europa. Si dadi voim a ne imprumuth,

catI i noi, ea toate celelalte natiuni, sl ne supunem
unei legi financiare impusl de uz qi de capitaliti.
Ne fiind financiar am clutat i eu sl-mi

dau bine seama de acest fenomen. Am clutat s

vAd bine, dacl numai noi suntem supui la aceastl
lege oneroasl; i am vlzut, Domnilor, ca toate
natiunile au fost silite a se supune ei, intr'un

mod mai mult sau mai putin oneros, dupl imprejurlri.

AO de exemplu, am luat Francia, Stat, al

elrui credit este unul din cele mai bine stabilite
in Europa, i am g/sit di in epoce mai mult sau
mai putin critice ea acelea prin cari am trecut
am glsit, zic, el Franta s'a imprumutat
noi
cu conditiuni foarte grele; aqh, de exemplu, in
1815 un imprumut cu 5 la sutl doblnd/ nu s'a

123

contractat decat 51 franci 23 centime, pentru o

suta franci.
0 voce: Erau armatele aliate in Franta.
B. Boerescu. VI voiu da exemple gi cnd
un erau aliatii in Paris, en toate ca intrarea lor a
ridieat valorile bursei.
AO in 1816, 1817, 1818 imprumuturile guvernului Francez s'au facut pentru 5 la sutit dobanda cu 57 franci. In alte euvinte guvernul
francez primea 57 franci in Joe de o suta, i prin

urmare dobanda ce platea, nu era, de 5 la suta

cum se zicea, ei in realitate da aproape 10 la
suta; adicit pe IngiI altele, guvernul se supuneh
unei uzuri pe care, altmintrelea, legile sale o
pedepseau.

Voii Ufl exemplu i mai apropiat? Tot guvernul Francez in anul 1855 contracteaza, Un impnimut pentim 3 la suta dobandl cu 65 fr.)
25 centime; adica, in realitate, guvernul nu platea,

3 la suta, ci aproape indoit. i ca sa, vg incredintez cit aceste cifre sunt nesupuse indoelei, vg declar ca, le-am luat din manualul speculatorului la
bursa, de 0. Proudhon.
Acum intelegeti, Domnilor, pentru ce, i in
imprumutul nostru, capitalul real fiind de 18
milioane franci iar emiterea lui de 34 milioane,

124

noi plltim in realitate 14 la sutl dobandl, iar nu

seapte.

Din aceastl combinatiune financiarl rezulth .

mai multe consecinti foarte apAsltoare staturilor.
In adevlr, intelegeti,Domnilor, ea prin ingenuoasa
cornbinatiune ce v'am expus, statul in fapt, se afil
dator sume ce nu a prirnit; i aceste slime sunt
foarte man foarte impovIrltoare.
Un insemnat financiar, D. Gustave de Puquode ne spune, c s'a calculat el tezaurul public

al Frantei datork pang pe la 1840 o sumI de

17 milioane franci, ce nu primise deloc.
Tot acel autor ne spune el tezaurul englez,

numai dela anul 1775 pinl la 1816 datorl suma

de 171 231 449 livre sterlingi, pe care iarlsi
nu o prirnise de loc.

Vedeti, dar Domnilor, clt este de grou de

purtat diferenta intre valoarea reall i nominall
a imprumuturilor.

Voiti inel a mai sti o insemnatl sarcinl ce

iau asuprl-le guvernele prin imprumuturile ee
contracteazl? N'aveti cleat sq, examinati ce pllteste guvernul francez pentru rentele sau dobanzile

datoriei sale, nu timporale ci perpetue, adicl a

datoriei consolidate. Prowlhon, in manualul su
de bursI, ne spune eq. de 1814 panl la 1847 guvernul Francez a plltit 10 miliarde 433 milioane

125

jum6tate de rentq pentru o datorie a axei capital nu se urea, tocmai la sase miliarde.
Din toate acestea vedeti, Domnilor, c6, sarcinile unui imprumut stint foarte grele, si ca, tot ce
e mai bine si mai prudent este ca statul, ca i
individul, ea se imprumute cat se va putea, rnai
i

rar. De aceia, cat pentru mine, cu tot respectul

ce am pentru opiniunile contrarii ale mai multor
insemnati financiari, sunt foarte putin favorabil
imprurnuturilor. Dar Dornnilgr, si in contra opi-

niunei mele, si in contra opiniunei D-v. tuturor,

este o lege fatal/ : aceastl este legea necesitatei.
Cand necesitatea se iveste cat si ne supunem ei.
D. Gustave de Puquode, pe care 1-am mai
citat

pe care l'am consultat

de preferent6,

si el e putin favorabil imprumuturilor, nu

admite imprumutul deck intr'un singur caz, acela
fiindc

al necesitAtei. Iac5, propriile sale cuvinte:

Nu este cleat o scua, pentru imprumut: necesitatea cea mai aboluth, si cea mai grgbitii."

Acum in privinta imprumutului ce discutam

fost-a Barr nu necesitatea de a-1 contraca? Mi se
pare, Domnilor, ca asupra acestui punt, suntem
toti de acord. Necesitatea a existat. Chiar comisiunea budgetar6 a constatat aceastl necesitate prin
raportul s6u; i cu toti stim cit era, si necesitate

si urgen0 a se ridich creditul nostru, a se plitti

126

mandatele in suferintl in fine a nu se Ms& datoria

flotant6 de 75 milioane ne
Odatl dar ce necesitatea exist, s vedem pe

ce drept guvernul a contractat acest imprumut;

cu alte cuvinte, sg, vedem ce zice legea care da
drept guvernului a face imprumutul; pentruc&
numai astfel putem aprecih legalitatea sa, precum
i consecintele politice ale conduitei noastre.
Domnilor, legea care autorith pe guvern a face
un imprumut, este din 15 lulie 1866. In cel intaiu
articol, ea specific& necesitAile existente pentru

cari urrnh a Si vinde o parte din domeniile Statului. Tot din cauza acestei necesitaCi, in art. 36,
legea autorizg pe guvern a face un imprumut,
chiar in acesti termeni :
Se autorizit ministerul finantelor a trath en eapita4tii pentru realizarea urini mprumut de 50.000.000,
conform bazelor emise de aceasth. lege".

Vedeti darA, domnilor, c textul legei e precis.

Legea dg, guvernului, un drept absolut de a

face imprumutul curn va sti el. Vin insg, D-nii
Ionescu. P. GrAdisteanu i a1ii 8i ne zic cg, vorba
a trata nu este tot una cu a contracta, c cO. prin
urmare guvernul nu puteh contract& alt imprumut
farl ratificarea Camerei.
Domnilor, rnai intitiu nu stiu dac6 in materie
de finance, c&nd este vorba de un imprumut atilt

127

de insemnat incheiat eu capitalisti strlini, and e

vorba de creditul nostru pe pietele Europei, tin
stiu, zic, dacA ar fi nu numai politic dar i ecuitabil, ca s5. venim si, serios, st discutlm asemenea
interpretAri.

Nu, domnilor, eu nu pot presupune nici un

singur moment, c corpurile legiuitoare s'ar pune
pe un ash fals tthrn; ijudccttnd asupra interpretlrei
judalce, dael vorba trata este tot una cu contractet,

s. vin a dleamh un imprumut, si a da astfel o

lovire de moarte ereditului nostru pe pietele Europei ! (aplause). Daca, oratorii de earl vorbese ar
fi observat mai bine desbaterile constituantei care
a flcut legea imprumutului, cred cg nu le-ar fi
mai rImas nici o indoialit asupra invlesului legei.
Ni se mai objecteaz ins, c, trebue ea Camera actuath, sg, ratifice acest irnprumut. Dar,
domnilor, ast5, insemnatl conditiune nu este scrisl
in lege. Dacg, legea ar fi voit ca imprumutul sa"
fie supus ratificArei, aeeasta insemnh, ca. Camera
ar avea, dreptul sq, primeaseg, sau s respingl imprumutul. Aceasta ins/ mai insearnn, c guvernul
trebuih s fael numai o simpth, luerare preparatorie de imprumut, dar nu s6-1 i realizeze. Dar
aceasta nu a voit-o constituanta, desbaterile ei ne-o
spun, cc e mai mult, textul legei ne-o spune curat.
Acum, dacA, vo4i s critidtm legea, daca.

128

voiti sA, criticthn coustituanta, ne putem intrebh:

bine sau rthi a fAcut ea? i eu zic, da, rlu a
f/cut. Da, era mai bine poate ea constituanta sit
fi zis c guvernul s facl un imprumut, sub
clauza ratificArei ei. Dar nu a zis aeeasta, i pe

catl vreme, nu a zis-o, Dv. nu puteti inventa.

Domnilor, astA lege e definitivl i imprumutul este &cut in puterea ei; el este sanctionat
qi promulgat de Dornn; parte din bani s'au i
plAtit; i dad, ar fi fost in lege vorba de ratificare, nimic din toate acestea nu s'ar fi flcut.
CuvAntul de ratifieare are o mare insemnitate; el
face parte integranth, din valoarea legall a unui
act; i cand Ast cuvant nu s'a pus in textul legei,
nu-1 putem pune noi prin interpretatiuni
Nu est dar. Domnilor, nici politic; nici ecuitabil, nici legal mai ales, ca s presupunem noi
intr'o lege o conditiune subinteleas/ i Iii virtutea
acestei supozitiuni s atacam un contract.
Aa,

dar, Domnilor, sl ne intelegem bine.

Dael este vorba a examina imprumutul sub puntul

de vedere legal, sail constitutional, cum a zis aseara
D. N. Ioneseu, vedeti cl nu se poate admite conditiunea ratificArei. Dacl este vorba sa criticthn
legea constituantei apoi o critic eu impreunA cu
Dv. impreunl cu D. Ionescu, i zie cI bine ar fi
fost ea constituanta sA, fi pus i conditiunea rati-

129

aceia cbiar a maximului de dobAnda.

Dar asta-zi nu este vorba nici de a face, nici de
a critich legea; ci de a o primi ash cum este
facuta; si ea este ash facuta ca guvernul st alba
cea mai absoluta putere pentru contractarea astui
ficarei,

im prumu t.

Acum, Domnilor, s venim la partea politica,

adica la consecintele practice la care trebue sa
ajungem In urma Astor discuOuni. Ni s'au prezintat trei solutinni! una a comisiunei budgetare,

modificata in sediMa de astazi i prin care se

zice a se inscrie imprumutul in budget, insa a se
da un blam ministerului; alta a D-lui N. Ionescu,
prin care se cere ratificare, adica punerea in discutiune a imprumutului printr'un proiePt de lege;
si alta a D-Iui. C. Gradisteanu i Epureanu, prin
care se cere inscrierea in budget a anuitatei, si
trecerea la ordinea zilei, intreb care din aceste
solutiuni, trebue sit adoptam? Eu, Doinnilor de

mai 'nainte ma declar in contra eiltor trei. Solutiunea prezentata de D. loneseu o gasesc eea mai
grava dinntre toate. D. Ioneseu ins/ de aseard a venit
la aceasta tribuna si cu 1111 ton foarte dulee i magulitor, parh c apara ministerul contra comisiunei

budgetare, insa, ash cum stie a aparh D. loneseu,

cum a aparat i pe D. Kogalniceanu (ilaritate).
D-lui a combatut si a inlaturat toate concluziunile
20903

130

raportului comisiunei, i a fost de idee a nu crea

criza ministeriall. A observat numai o singurPi,
mica imcorectiune, sub punctul de vedere consti-

tuOonal, a observat adica ct trebue ratificarea

Aduniirei.

Stiu cIt o sit respingem amendamentul D-lui

Ionescu: lug chiar ideea de a o face, chiar ideea

c6, Camera ar putea s revina printr'o interpretatiune oarecare, spre a anulh tut imprumut facut
in virtutea unei legi, ar exercith in strainatate o
rea impresiune asupra creditului nostru.

De OrtAi, D-lor, mice ar putea atinge creditul nostru. SA nu se compromitit, in modul acesta,

creditul unui Stat, care e la inceputul vietei sale

financiare i chiar politice. Zic la nalterea vietei
sale financiare, fiindeA qtiti ct Oita acum abia
este deschis creditul nostru pe pietele Europe; Omit
acum o singura rentil avem care eircuht pe aceste
piete? suntetn la inceputul vietei noastre politice,

61,6 acum am intrat intr'o ert notiA, care are sI

ne aduca Ia stabilitate si putere; i creditul fiind
foqa oricarui Stat s nu facem nimie care Far
puteh sdruncinh.

Rezulta oare din toate acestea ca criticele

eke s'au adus acestui imprumut sunt toate nefondate? ca avem sit mulOrnim ministerului de
toate citte a &cut? nici de cum Domnilor, re-

131

etinose qi en en multi din D-voastrit adeviirul

criticilor ce s'au adus asupra greut6tei condiOunilor
imprumutului. Da, Domnilor, acest i'mprumut este
foarte gnu; insui ministrul a declarat-o cit conditiunile stint foarte oneroase, mai en seam6 acel
articol care trateazit despre dreptul guvernului de

a contraeth alt imprumut in timp de trei ani, mi

s'au pArut, eel putin pentru mine unul, ea, coprinAnd condiOunea cea mai greh i mai vAtlmiltoare;
acel articol coprinde mai ales un germene de umilintit

la care se revoltit contiinta mea (aplause). Nu pot

dar Domnilor, sit yin la aceastit tribunit qi sit zic

cit admir acest imprumut, aceasta ar fi in contra

contiintei mele, a D-v a tutulor, i chiar a D-lui
Ministru, care insui a declarat, cg imprumutul
este oneros. Nu tiu ce a fi fAcut i en dacI a
fi fost In locul D-lor; nu cunose toate eircumstantele.

Dar poate di en nu m'a fi gritbit, poate cit ft

fi ateptat reennoalterea Domnitorului, care era
deh dus la Constantinopol i prin reennoaterea
sa s'ar ft stabilit ereditul nostril, 1 chnd acest
credit ar fi fost rnai bun pe pietele Europei, am fi
Imtut contracth tin Imprumut en conditiuni mutt
mai putin oneroase. Prin urmare, Domnilor, eu unul

nu stint incantat de acest imprumut, din contra,

II recunose cit e foarte greu, i dupg mine, ar fi
putut poate sit se facit rnai uor, insA aceasta este

132

o cestiune de apreciare a mea, poate c

eu ma

inel, aceea ce vtd i tiu este c6 imprumutul s'a

fAcut ah cum if vedem. Legea in puterea cAreia
el s'a fcut nu impune conditiuni cum A, se fac6;
guvernul a avut carte blanche ca 86-1 fac6 cum
va puteh. Putem recunomte, greutatea conditiunilor
sale; ins5, suntem nevoiti a le respeeth qi prin urmare

a voth contra amendamentului D-lui Ionescu.

Sg, venim acum la solutiunew propusI de comisiunea budgetarl, ah cum s'a modificat astitzi.
Comisiunea budgetarg ne propune mai intaiu

aceea ce nu fAcuse mai 'nainte ea sl thscrim in

budget anuitatea imprumutului. Apoi, fiindc6 acest
Imprumut este oneros, sau neregulat contractat, comisiunea ne propune a da tin blam ministerului
i, deql chiar acest euvA,nt Irni pare cit numai exist&

aetun in concluziunile comisiunei, ins6 o idee rezult6 clar i evident. Comisiunea, in alte cuvinte,
cu ocaziunea acestui imprumut d loc Ia o crizit
ministerial. Aceste concluziuni ale comisiunei bud-

getare s'au criticat de unii i s'au sustinut de altii

cu 0 deopotriva ardoare.
Voiu i eu, Domnilor, s le apreciez efit voiu
puteh mai cu stinge rece i mai impartial.
Mai Inthiu, Domnilor, pitn6 la un loc eu stint
de acord cu comisiune budgetarit i inteleg prea
bine poziti u n ea sa.

133

Comisiunea budgetarg s'a aflat Ia budgetul

ministerului finantelor in fa0 cifrei anuitgtei linprumutului. Vgd cu plAcere cg, ea a admis inscrierea acestei cifre ia budget. Insg, putea, ca sg, admita aceastg, inscriere, pur i simplu Mr nici o
explicatiune Mrg nici o descriere a irnprejurgrilor
acestui imprumut? Cu totii tim, Domnilor, cg
cestiunea acestui imprumut fgcuse dejk valvg, Meuse svon In Org. Ei bine, o repet, putek comisiunea pur s,i simplu sg, propung, Adungrei 'inscrie-

rea in budget a anuitatei imprumutului, MIA nici

un fel de deslus,ire? Nu? A trebuit dar ca s ia

dosarul, s '1 examineze, i s ne spung i noug
Imprejurgrile acestui imprumut. Insa, sg--mi per-

mitg comisiunea budgetara, a-i spune cl pan/ aci

se mthgineg, misiunea sa. Ea nu prea a fost in

regulit, cand a dat i concluziuni, cand mai ales,
prin aste concluziuni, ea ill naltere la o criz ministerialg.

In adevar, Domnilor, noi am ales comisiunea

budgetarg, pentru ca sg, se pronu* asupra budgetului, ca sg, examineze cifrele budgetului, sg, le
coordoneze intre ele, sg, arate suprimgrile qi adao-

sele ce sunt de trebuin0 a se

face,

i apoi cu

raportul general sg, ne arate modificgrile ce propune. cauzele lor, qi noi sg, lugm in examinare
aceste modificgri. Ce face insg, Cornisiunea? in pri-

134

viqx imprumutului ea nu se multumete a face

numai ceeace urrnen/ cu toate cifrele: a expune
adiel faptele i modificgrile ce propune la cifre;
cL ne vine cu nite eoncluziuni din cari rezult, o
criz5. ministerial& Dar, Domnilor, ti-am dat noi
misiunea aceasta? crizele ministeriale 'i an i ele
regula lor, adie/ ele se nasc cnd majoritatea Camerei apveciazA cl este timpul ea sale facla se ivi;

i imi pare c/ nu e de loc timpul a crea crim

ministeriale in mijlocul discutiunei budgetelor; imi
pare c6 nu erit de loe timpul ea comisiunea

prin raportul su s arunce intre noi ca o bomb/

cestiunea ministerial/.

Daca eomisiunea budgetar/ dup/ expunerea

imprejur/rilor imprumutului, ar fi conclus Ia tergerea cifrei anuit/tei din budget, adica la anularea imprumutului, of atunci a fi inteles-o; ca
ar fi fost in regull, c/ei misiunea ei este toemai
a ne propune adaose sau scAderi de cifre. Ins&
Domnilor, ea nu face aceasta; nu scoate cifra,
din contrA se pronunta ea sit 0 mentinem i apoi
propune criz

ministerialii, Dar,

Domnilor,

0,

repet, aceasta nu er a. misiunea comisiunei, Apoi,

Domnilor, cumpgnit-ati bine i cestiunea oportunit/tei? Ati eugetat oare ce va s zic o crizg,
ministedalg, in mijlocul discutiunei budgetelor?

Dar, dui)/ regulile parlamentare. ministerul este

135

In drept s/ se retragl sau s

disolve Adunarea,

i dael nu ing inel, pare-mi-se cl I). Ministru

de Interne ne-a dat sg, intelegem a are sgo disolve
Adunarea. Apoi presupuind c aceastA disolvare
se poate intAmpl, bine este ea noi SA expunem
tara la o asemenea ansg, mai 'nainte de a fi budgetele votate? Lucam noi ca buni Romani, ea buni
patrioti lgsAnd Ora s rAmile fArg, budgete? Prudent

este ea in momentul cAnd avem sl consolidlm

regimul nostni actual, care este menit s ne dud,
la stabilitate, sl expunem Vara, la consecintele
luptelor electorale, cari au s 0 0136 intr'o agitatiune calduroasI in timp de doug, sau trei luni?
Nu, Domnilor, eu nu sunt de idee sg, cregm o
asemenea stare de lucruri.

Poate sl mg, inel; ina eu nu vld decAt

rAul care ar puteit rezulth pentru tar/ dintr'aceastg,

crizl ee am creea; i eu sunt de idee el noi nu

trebue sl voram nici incredere nici neincredere in
Ministru, ci sA lAslm sl meargl lucrurile in cursul
lor normal. A propune dar onor. membrii ai co-

misiunei budgetare, dael D-lor voesc s/ fael un

serviciu real tgrei, dad, voese s ne swat/ din
impasul in care ne aflAm, s retragl ei inqi-i (Hi
ce fel de concluKiunii; eldi, o mai repet, noi, n'am

dat misiune comisiunei budgetare de a veni eu

concluziuni pentru sau contra ministerului, ci numai

136

de a se ocuph cu cifre. S mergem dar inainte

en ministerul in discutiunea budgetelor, ca A, le
terminam odata. Voiti s creati apoi criza ministeriala? Creati-o duel yeti socoti ea va fi bine.
Eu unul, va, marturisese de acum ca nu cred bine
a se crei o asemenea criza, pana, cand nu voiu
vedea budgetele votate .

(aplauze ,ilaritate, mare

sgomot).

Ca s rezum, D-lor, sfarsese cum am inceput: faceti o bung. politica, _dac voiti s aveti
bune final*. Suntem la inceputul vietei padamentare, dorim toti s consolidam noul regim ce
..

am creat. Nu trebue atunci ea dela inceputul

acestei vieti s venim a lovi un minister in cestiuni de credit; nu trebue s lovim ministerul astfel ca s compromitem creditul nostru in strain/tate, si ca sa adueem perturbatiuni in starea noastrt interioa

Nu cu propuneri ea ale D-lui Ionescu voin

consolidh ereditul Statului nostru, nu, D-lor, nu
turburati creditul nostru pe pietele europene, contestand existenta unui imprumut facut in virtutea

unei legi care nu a impus nici o conditiune guvernului asupra contractarei sale. Cu propunerea
de anularea imprumutului credeti, D-lor, c yeti
ajunge a consolidA ereditul nostru? Astfel eredeti

D-voastra, ea yeti ajunge a intari noua stare de

137

lucruri? Oare nu se va presupune cu drept cuvant

ch noi am venit ad cu mandat imperativ in buzunar, ca sh rsturnhm ministerul spre a ocuph

noi locurile ministrilor? -V5, rog dar, D-lor, sh la-

sati la o parte cestiunea ministeriall si sh continuhm pur si simplu discutiunea budgetelor, nevothnd nici incredere in guvern.
Ash dar, Domnilor, conchiziunea mea este ca
sh inscrim in budget, anuitatea imprumutului, care
dupa forme, este in regula. Iar in ceeace priveste
comisiunea budgetara, o rog ca ea inshsi sh-si retraga concluziunile sale san sa votam noi inlhturarea acelor concluziuni.

Supliment la Nona. No. 16.

Until din secretari ati, citire la urnigtorul amenda

ment al D-lui B. Boerescu:

Considerand eh prin legea votata de Adunarea constituanta care a dat guvernului autorizacie

de a contracth un imprumut, nu se vede vre-o

aratare de cond4iuni, nici vre-o rezerv a ratific5rei Adunarilor viitoare.
Considerand ca, in consecinth acest imprumut
este legal si trebue ifra, lui prevazuta in budgetul anului curent.

138

Adunarea decide a- se inscrie -tifra prevAzuth

in budget, aIgturnd concluziunile comisiunei budgetare.
Se pune la vot amendamentul D-lui Boerescu
se adoptg, cu 58 bile albe contra 40 negre.

si
N

111

Monitord Of. din 21 knuarie (5 Fevruarie) No. 19 1897.

Aplicarea legei judeatorilor de pli

Amendamentul de mai jos e combtut de Boerescu
cci nepuniindu-se n aplicare legea judecatorilor de pliisi
s'ar li psi poporul de cea mai mare a lui trebuintg : justitia.

D. Ionescu a prezintat urmiitorul amendament

Ranh la revizuirea legei asupra organizatiunei judectoresti, s'a se amAne instituirea judecatorilor de prasi,
nepus

tu vigoare; iar atributiunile judiciare ale acelor

judecatori .4 se exercite de subprefecti ca i png, acum".

nu stiu dad, ne-am

dat bine mai intAiu seama despre ce sunt judocatorii acqtia do plasi? daca am sti bine ce sunt
eii care e misiunea lor, nu stiu daca erta0-mi
ex presi unea
s'ar fi ivit aceste curioase amendaB. Boerescu. D-Ior,

mente! Domnilor, judecatorii de plasi, cum s'a mai

zis in aceasta Camera, sunt judecatorii multimei,
sunt judecatorii poporului de jos.

Justitia de pima, amsta justitie patriarchala

si poporana, se da pentru pricinele cele mici, pen-

tru dificultatile de fieeare zi si ori, eari se ivesc

140

mai cu seamg litre locuitorii dela targ; utilitatea

ei practicg, se constata. i mai bine pin legile
care o institue.
Dad, voiti s o cunoateti n'aveti deck sg
citii atributiunile acestor judecgtori Ia inceputul
chiar al procedurei noastre civile. (Mei, Domnilor,
vg rog a nu uith c aceti judecgtori sunt insti-

tuiti prin nite legi pozitive, cari sunt in vigoare

qi neabrogate de nici o alta lege, adieg prin legea
organizatiei judecatorti i pii ii procedura civilg.
Dad, dar yeti citi catevh numai din atributiunile acestor judecgtori, ash cum ele se prescriu
dela art.
pang la 9 din proeedur5, v yeti convinge, sunt sigur, de utilitatea practk a acestor
judeckori.
Ei judecg Wit apel pricinele cele mici pang
la 200 lei, i cii apel la tribunal pang la 1500
lei, contracte, invoeli de lucru, cglcgri de tarine,
stricgeiuni de bolde, incendii, etc., toate aceste se
judecg de aceti judeckori atat de apropiati de
justitiabili. Nu ;tiu daeg ei seamgng sau nu cu
judecatorii de plAi ori comue din Italia de care
vorbi D . Fleva; ceeace itiu este cg ei sunt judecgtori curat romaneti, i poate cg nu seamgng
toernai nici cu cei din Italia, nici chiar cu cei din
Fruit&
Nu poate poporul, mai ales eel dela Ora, sa,
1

141

mearga, mereu la tribunal A, se judece pentru cele

mai mici pricini. Aceasta ar cere mult timp; aceasta

mai ales ar costa pe un mic impricinat cat nu

face pricina lui. Judecatorul de plasa, este lnga
dansul, este aproape de justitiabil, aci e avantagiul cel mare. tin alt avantagiu i mai mare, este
ca judecata aceasta nu costa nimic. Cum ar puteh
un om, pentru o pricing de doug sute lei, sa pugteasca 4 galb. taxa de tribunal? Nu vedeti ca, daca
il siliti sa mearga la tribunal ii rapiti dreptatea?
(A plause).

Apoi pe langa toate aceste avantage, aceasta,

institutiune pe care D. Ionescu o critica cu inlesn ire, mai are i acest mare avantagiu ca, toata
procedura inaintea judecatorului de plasa este sumarg.. 0 cestiune inaintea sa se judeca fntr'un
mod patriarchal, fara multe forme, Fara inthrziere,
ffirg cheltueala. Citeasca D. Ionescu i ceilalti call
se indoesc de utilitatea acelei institutiuni, citeasca,
o repet, procedura civila i vor vedeh cht le este

de folositoare. Judecatorul de plasa, judeca fara

forme, fax/ citatiuni chiar, dupg o chemare sumark i ah, ca el sa fie mai mult parintele i povatuitorul justitiabililor decht judecatorul lor.
-4;i

infiintarea, unei asemenea institutiuni voiti

s'o mai inthrziati, chnd legea ordona a se infiinth

expres?

142

Apoi pe langl acestea, judecAtorii de plAqi

au chiar atributiuni de politie; art. 8 din procedurA le dl aceste atributiuni, i vorbele noastre

nu pot sit le ia, art. 9 din procedurA ne spune

cA ei judecit contraventiunile politieneti, i TA intreb cum puteti prin buget sA, faceti a inceth aceastA
jurisdictiune?

Pe de altA parte tot art. 9 ne spune cA atributiunile date subprefectilor i politailor prin art.
141 qi 142 din procedura penalg, se vor esecuth
numai de judecAtorii de plki ; i intreb cum rnai
puteti D-v. prin buget sau amendament sit ati
subprefeetilor nite atributiuni ce nu mai au?
Nu qtiti D-v. cit dacit legea a luat dela subprefecti aceste atributiuni, a fost pentru cit tot
noi toti am strigat necontenit ca sA se despartA
puterea administrativA de cea judecAtoreascA? Sit

nu se facA confuziune de atributiuni intre aceste

douil puteri? i acum cAutAm indirect a-le confundh din nou!
Nu sunteti tot D-v., tot noi toti earl, dela
un timp ineoace, spunem cit nu avem autorititti
can sit garanteze executarea invoelilor, care sit facA
ni se respecth proprietatea i pozitiunea care sit
ne apere de atacurile i violentile aduse holdelor
noastre, pAmanturilor noastre, arAturilor noastre,

care sit ne asigure de violente, atacuri, furturi, in-

143

eendi i altemulte rele? i apoi &and aceste autoritati se infiinteaza, cand legea vine si prin acesti

agenti, ne da garantie in contra tutulor acestor

atacuri, tot noi venim, si nu sthn eum i cu ce
drept, venim sit oprim InirIe esecutarea legei?
Dar, domnilor, eel putin de a vedea cuvinte
valabile pentru care se eere a nu se pune in esecutie aceasta frumoasa instititutiune, care e baza
justitiei In loate statele civilizate, eki ea reguleaza
i garanteaA interesele de toate zilefe ce avem in
viata noastra practica.
0 voce: Finantele.
B. Boerescu Voi veni si la cestiunea finan-

ciatit... Dar, mai 'nainte de aceasta cestiune,

s'a pus de D. Ioneseu cestiunea de constitutionalism. Cuvntul acesta devine la D-lui o vorba

eareia Ii a, tot felul de sensuri, i pe care o incovoa ie si imladiaza du pa trebuintele momentutului.

hi adevar, Domnilor, vit intreb cum voiti

Dv-. A propuneti suprimarea unei legi tu vigoare,

care nu tiu de ce nu s'a pus in

practica pAnA,

aeum? Cum veniti in fapt de suprimati aceastit

lege i pretindeti ea atributiunile unei autorititti
udeeatoresti A treac/ la o autoritate administrativa? Dar aceasta institutiune este formata prin o
lege expreAl Dar nici o altit lege nu a abrogat'o!
Chiar rea daca ar fi legea, trebue sit vit supuneti

144

ei. D-v. din contra, nu numai nu faceti aceasta,

dar voiti din non st confundati autoritAile administrative eu cele judecgtoreti. Acest fapt, D-le
Ionescu, este neeonstitutional; i dad, v5, Indoii
cititi art. 36 din constitutiune care declarl curat

el autoritatea judec6toreescg, se exercit numai de

puterea judeditoreascA, de curti, de Tribunale.
lar, D-v, pretindeti, In contra celor prescrise de
constitutiune, cA, se pot da nite atributiuni judecittore0 unor functionari administrativi?
D. Ionescu ins intelege constitutionalismul
in diferite sensuri; i de aceia D-lui ne-a spus cit
ar fi mai constitutional a nu se aplicit aceastrt
institutiune pAn N. se vor revizui legile.
Dar, Domnilor, tim noi cAnd vom revizul
legile? Oare astg, revizuire se face a lesne cum
cred unii? Am avut oare noi o al indelungl apli-

catiune a legilor pentru .ca s putem cunoqte,

viciile lor, lacunele.? relele ce ar contine, aqh in
cAt c&nd revizuirea se va face, sa. fie serioas1 i
in eunotintl de lucru?
Unde a vkzut D. Ionescu cestiune de constitutiune in toate acestea? Cestiune de constitutiune
este oare de a veni s declarlm o lege, care este
in vigoare, di nu este bunl, i pentrue6 ni se
pare nou6 di nu este bun6, sit o litsitm nea-

plicat6 f6r6 a o inlocui cu alta? AO se respectil

145

legile, aA, o

sg,

aducem stabilitatea? Astl insti-

tutiune s'a creat repede, ne spune Domnul Ionescu, s'a fAcut prin decret numai.
Acest euvnt nu ar aveh valoare, pentru ca
sl se suspende de aceea aplicarea unei legi.
Pe lngli, acestea ca s liniqtesc i mai mult
contiinta D-lui Ionescu, sl mai afle c legea organiz6rei judeditoreqti, care cea dintai a inflintat
judecatorii de plgqi, a trecut chiar prin Camera
inaintea lovirei de stat dela 2 Maiu, ca i condica
penall, ca qi procedura penal, i c aceste legi,
cu oarecare mici schimb6ri, s'au mai examinat
apoi i de Adunarea dupit statut.
ehiar garantia ce o
Vedeti dar
doreh D. Ionescu existl intr'un mod indoit, tn sensul

acesta, c6 aceast lege e trecutg, de doul ofi prin

exa tn i n area pu teri l or legiui toare. Vedeti dar d in
toate acestea ct cestiunea constitutionall, cum a
pus-o D. Ionescu, este o simpla iluziune.
Eu unul v mIrturisese, eg, a preferi aceia
ce a zis D. Ionescu in .edinta de eri, adicA de
a 1s s, doarrn/ i aceasta lege, ea multe altele;
da, D-lor, thsai, dad, voiti, s doafin justitia
poporului de jos! Dar eel putin nu faceti aceea
ce nu puteti, adicl de a da subprefectilor atrihutiunile ce legeh a prescris pentru judeeltorii de
plIsi. Aceasta, D-lor, am zis cl nu o puteti face.
20993

10

146

pentrucg, chiar dac yeti face-o, stiti ce se poate

intamplhsi sunt sigur ca. se va intlnipla se va

intamplh, ca o sentintg, datg, de 1111 subprefect sit
mearg a. la curtea de casatiune; si acesta curte va
fi silitg, sg, caseze acea sentintA, fiindc1 va fi data
contrariu legilor In fiintg,.
A dar, D-lor, vedeti c chiar in fapt va

fi imposibil a desfiinth o lege prin simple voturi,

ori amendamente, o lege, o mai repet, nu se abroagil

dealt prin o alai, lege. Ash dar, inconstitutionale

stint toate propunerile ivite Si aceia a comisiunei
budgetare, i amendamentele D-lui Ionescu, Fleva
chiar acel al D. Grigore Lahovari. D. La-

hovari mai ales, mg, mir cum a fg,cut un asemenea amendament, prin care cere ca

sti

se

adaoge niste grefieri pe langd subprefecti daca

acestora li se vor da atributiuni judecgtoresti; citci
D-Iui tie cit aceasta nu se poate face, si atunci
nu mai "jnteleg ce ar insemnh grefierii pe lkinga
ubprefecti. Toate aceste propuneri trebuese respinse, cAci sunt in contra legilor si a constitutiunei.
Ni s'a mai opus, D-lor, i o alt1 obiectiune,
pentru infiintarea judecg,torilor de plgsi; ni s'a zis
cit ei sunt putini p1ltti1i cu 400 lei pe luna, si
prin urmare sit nu mai infiintg,m, i aceasta s'a
dedus din, aceasta cg, eine o 0 fie acei care 0
voeascii, sit meargg, a fi judeditori in comune pentru

147

o leafh de 400 lei pe lunl! Mai Mt-1i, Domnilor,

aceasta poate li un cuvhnt serios pentru a nu se
infiinth o institutiune Mat de utilh? De chnd oare
legile nu se mai pun in lucrare de temere ch nu
vom ghsi oameni destul de capabili ca sh ocupe
functiunile ce ea creazh? Dar fiti, Dior, siguri ch
nici aceasth dificultate aparenUt nu va existh. Sit
incerchm, D-lor, i veti vedeh eh, vom ghsi oameni.

Legiuitorul nu a ceiut o capacitate aMt de

mare pentru acesti judechtori. El le cere s aibA
numai purthri oneste si oarecare cunostinth de legi.
Aceqtia stint nite functionari midi, niste imphciuitori intre oameni. SA nu venim cu presumtii

de mai nainte, si sub cuvhnt cit nu putem da

o destul de bunil justitie poporului, sit i-o luhm
de tot i pe aceia ce i-am puteh da. Gici, D-lor,
aveti sit lipsiti de tot pe popor de justitie, de nu
yeti mufti*, cu o orh mai 'nainte, asth institutitme, de vreme ce, cum am mai zis, nu poate.
un om dela tat* sau chiar din orale, pentru o
pricinh de donh sute sau trei sute lei, sh vinh a
se judech la Tribunal, a plhti 4 galbeni taxh, a
cheltui pe la oteluri, i a perde un indelungat timp.

Vh temeti ch nu o sh gsiti asemenea judecittori? Sh va pearh temerea chei veti ghsi. Sunt
multi oameni retra0 din serviciu, vechi functionari
administrativi sau judecittoreti, cari astlizi sunt

148

la pensiune i locuesc pe la tart. Ei bine, asemenea persoane pot primi a fi judeatori de plfti
cftei ei au misiune de impftcare, sunt niste adevArati prini ai multimei. Legiuitorul chiar, pentru
ea sa. indeinne pe pensionari cari locuesc pe la tar,
a primi sft, fie judeditori de plAsi, le-a pernlis ca

pe lftngI pensiunea lor, s aib ft. dreptul a primi

i jumfttate din retributiunea unui judec6tor de
plasft,. Art. 10 din legea organizgrei judec'atoresti
prescrie aceasta pozitiv.

Cu aceast dispozi-ciune, pe de o parte s'ar

asigurft, numirea unor buni judecfttori, i pe de
altft parte s'ar asigurk o economie pentru Stat.

Functiunea aceasta nu e ash greh ca aceea

de subprefect; nu stint atfttea alergft,turi, bfttfti de
cap, riscuri chiar. Judec6torul de plasa, este omul
pAcei

i al bunei vieuiri, i fiti siguri eft, va fi o

pkicere, pentru un om bAtran si retras la targ, sft,

primeasca, o ash frumoasft misiune.

S'a mai pus inainte dificultatea financial*

s'a zis, poate fi bunl instituOunea, dar sft, o mai
amanftm pentru anul acesta, fiindcl nu avem mijloace a o infiinth. Iac singurul argument pe care-1
11-01eg, pang la oarecare grad, care poate fi eel
putin discutabil.
Pentru ea A, vedem valoarea acestei objectiuni, sft, s4 mai aduc aminte, D-lor, acea ce s'a

149

zis in ast a. adunare, c adica, impozitele sunt, din

natura lor, nite compensatiuni in schimb de serviciele ce Statul d contribuabililor. Ei bine, D-lor,
la ce servicii mai mari i mai utile, pot aveh drept,
contribuabilii, daca nu la acele ale justitiei? Dar
v'am demonstrat, D-lor, c neinfiinthnd pe aceti
judecatori de plai, luati justitia multimei, contribuabililor celor mici ! Si claca chiar veti sustine
ca mai inainte, a se da aceasta justitie prin subprefectii, astazi, dupa legile existente i constitutiune, nu o mai puteti da tot subprefectilor. Jar

daca va yeti incerc s faceti, aceasta, dael veti

crede c prin amendament, i propuneri yeti putea
modifich aeeste legi, v'am spus ca Inca va 'nelati,

fiindca mice lucrare s'ar face de subprefecti, pe

asemeneh baze, se va cash de curtea de casatiune
fiindea aceasta carte nu judeca dupa amendamentele
sau diseutiunile noastre, ci dupa legi pozitive.

Ah dar, in fapt cred c sunteti envini ca

yeti lash multimea fara justitie, i ce e mai mult,
yeti incarch i tribunalele de judete cu o suma de
pricini, fiindca toate pricinele ate erau sa se stranga
la judecatorii de plai vor merge tot la tribunale.
Cum dar voiti sa faceti economic cu eel mai
insemnat, cu principalul serviciu ce Statul e dator
sa deh contribuabilor, cu justitia? Vom face economia, D-lor, din alta parte; vom scadeh din budget

150

uncle vom puteh, insa, v'o repet, nu putt-4i luh

justitia poporului sub cuvnt de economic: caci
atunci nu viid cuvntul pentru ce nu am desliinth
Si tribunalele si curtile,

Acum, Domnilor, yin st va, pun pe fata

o aith ingrijire de care am vilzut preocupati mai
multi deputati, in eon vorbiri izolate. S'a zis, day
daea winistrul va face o alegere rea cu Asti udeditori? Dac6, ei vor deveni astfel o nenorocire

pentru comune? Daca vor servi de propagatori

pernicioi pe la tara? Daca vor deveni instrumente
de lupte electorale? etc.
Ei bine, D-lor toate acestea se pot latamplh.
Din nenorocire cele mai bune institutiuni pot dei cadeh din cauza relei lor aplicatiuni.
gener
Dar Camera va fi acl; dac nmnirile se vor face
rele, daca legea se va aplic ru, vom interpelh
pe D. ministru, ii vom critich, lE vom sill a se pune
pe calea cea buna. Cncl vom aveh ocaziunea a
revizul legea organizarei judecatoreti, vom mai

cauth i alte garantii, vom vedeh a gasi i alte

mijloace ca sa asiguram buna aplicare a legii. Insa,
D-lor, niciodata o lege nu se poate suspendh, din
cauza unei temeri vage i eventuale ca. ea poate
se va aplich rau. Niste legiuitori nu pot sa opreasca
executarea legilor pe asemenea consideratiuni.
Sfilresc, D-lor, zicnd ca mai presus deori-

151

ce consideratiune este un principie care domin.

Acest principiu este ea, avem o lege neabrogat,
in vigoare; crt aceastit lege trebue sri, se aplice.
Dar flu s'a aplicat Ona acum, foarte r6u s'a flicut,
si aceasta a fost o anomalie. Acum Ins cata" sa, facem

inceth ast6 anomalie; i st aplictm IndaM legea,

c6ci, o repet, prin neaplicarea ei, lipsim pe Popo'.
de una din cele mai mari ale sale necesithli, de

aceea de a aveh justitie (aplauz0.

IV
Suplimentul Mon. Of. No. 32 din 10/22 Fevr. 1867.

Propunerea strimularii curtii de casatie la Iai.

B. Boerescu coinbate propunerea de urgenth' de mai
jos spunind ea nu este nevoe A. se intrerupg desbaterile
bugetului pentru a se studia, cestiunea transfergrei curii
de Casatiune dela Bucuresti la Iasi prin doul cuvneari.
Urgenta este respinsit. Propunerea de urgenth,' este conceput4 in modul urmtor.

Subseinnagi deputafi suntem pentru strdmutarea

Curfei de casatiune la lafi ci propunein a se lu in

desbatere de urgentd raportul comisiunei delegaglor
(ss) Gr. IW. Sturza, G. Vdrnar, A Holban, A. Cilibidache, N. Costandache. D. Tacu, C. Emandi, A. 1.
Ghiorghiu, C. Rosetti Tetcani, M. Cogdlniceanu, N. C.
As lan, Ghr. Tell, II. Adam, Dr. A. Fetu, P. Arbore,
C. Mdrzescu, 1. Fetu, I. S. Filibi liu, D. Cozadini, G.
Ghitescu, G. Ilasna, M. Jora, V. Foiescu, M. Plesescu,
G. G. Sturza, C. A. Rosetti. E. Alcaz, C. Boliac.

B. Boerescu. D-lor, ai vkut ca, in mijlocul

discutiunei budgetului ministerului de culte, mai
mult decat attaa ai vgzut el in mijlocul discuts-arei

153

articolelor din acest budget ne-am intrerupt din

lucrare prin ivirea unei propuneri care cere urge*
spre a se discuth qi voth proiectul pentru stramutarea curtei de casatiune la Ia0, mai nainte chiar
de a se voth i terminh budgetele. Ins6, domnilor
este un ce gray a se intrerupe astfel discutiunea
unui proiect Ia ordinea zilei, sub cuvant c un
alb)) este mai urgent, 0, pentrucl aceste chestiuni
de urgenta, au o ah mare insemnAtate, Camera,
prin regulamentul Au, a luat mg,suri ca nu, sub
pretextul de urgen0, sa se intrerup6, lesne discutiunea legilor care sunt in drum de a se voth sau
sa se rAstoarne ordinea zilei. i pentru a atinge
acest scop, se cere prin regulamentul nostru la
art. 79, ca s6 fie doul treimi de voturi spre a se
primi urgenta. A dar ar trebul ca motive foarte
grave sa militeze in favoarea acestei propuneri,
pentru ea in mijlocul discutiunei budgetului sa ne
intrerupem i s d6m loc Ia o alta, discutiune, care
are sa fie destul de animata pe cat se vede duS
aparintele de acum. Ei bine, D-lor, cari sunt cuvintele fundate cari s'au adus spre a se justifich
chestiunea urgentei? S le examing,m, i voi evith,
peck voi puteh, de a intrh In fondul chestiunei, spre

a mg m/rgini numai in discutiunea urgentei.

Mai intai, D-lor, fiindc a. sunt dou'a chestiuni
in fata una cu alta, adid aceea a budgetelor qi aceea

154

a urgentei astei propuneri, mini pare ea este logic

ea inainte de toate, st comparam aste doua diestiuni intre dansele, spre a vedeh care din natura
sa este mai urgenta; budgetul prezinta natura
mai urgenta san chestiunea stramutarei eulei de
casaOune? mu pare D-lor, c comparand aeeste
(lona chestiuni intre dtinsele, rezulta, intr'un mod
necontestat i pozitiv ca budgetul trebue sa aibrt
prioritatea asupra ori carei discutiuni. S'a i dat
nfl vot do Adunare in sensul acesta, intr'una din

qedintele trecute, qi prin net vot s'a hotarat ca

sa nu turburam prin nimic diseutinnea budgetelor. i aceasta, D-lor, rezulta din natura chiar
a lucrurilor.

Budgetul in adevar ofera, un interes general

el trateaza despre nite interese generale ale tarei
intregi, in vreme ce, cel putin dupa mine, chestiunea stramutarei curtii de casatinne la Iai, per-

va spun, ea nu atinge decU nite

interese curat locale; i cu toate astea autorii pro-

punerii voesc st ne distraga dela aeeasta discutiune a budgetelor care intereseaza tara intreagii,
pentru ea 0, discutam o chestiune cu total locala,
i, cand zie ea ehestiunea cur(ii de casa-ciune este
en totul locala, veV vedeh el luerul este 10,, qi
cred ca i D-voastra yeti ft de acord en mine
In adevar, D-lor, cand este ehestinnea de bud-

155

gete nimeni nu poate zice ca aceasta este 0 ellestiune local6; c6ci budgetele reguleaza, servicile publice, ele introduc amelioratiuni si economii in chel-

tuieli, a0 in cat toata tara, toate localitatile se

intereseaz la aplicarea cat mai curand a acestor
budgete. Nu este aqh, qi nu poate fi a cand
este vorba de stramutarea curtii de casaOune
la Jai. Veti vedeh mai ales, cand se va discuth
aceasta chestiune in fond, ca, ea nu poate fi de
cat o chestiune local/. i in adevar, D-lor, daca
se va dovedi ct aceasta stramutare este foarte folositoare pentru multe localitti, se va putea, asemenea dovedi, prin fapte, ct ea este in contra intereselor a o suma, de alte localitati. Este destul pen-

tru aceasta a va spune c locuitorii din judetele

din Romania mica, 0 din mai multe alte judete
de dincoace de Milcov vor fi siliti sa se duel toemai la cea alta extremitate a tarii spre a-si apar
interesele lor inaintea curtii de casatiune. Apoi, In-

datt ce unele parti ale tarei au un interes contraria stramutarei curtii de casatiune, iat ea ellestiunea devine curat locall: caci cand o chestiune
prezinta foloase numai pentru o localitate, iar nu
pentru tara intreaga, aceea chestiune se zice ca
este de interes local.
Cu toate acestea s vedem care stint cuvintele, care sunt consideratiunile ce ni s'au adus in-

156

nainte spre a ne convinge, eI trebue sl hisIm discutiunea unei legi ca a budgetului care trateath
despre interesele generale ale Orei, spre a ne ocuph

cc o chestiune de interes local. Am aseultat pe

toti

oratorii, cari au vorbit in favoarea acestei

propuneri, i anume pe D-nii deputati dela Iai,

i am ykut a toate argumentele D-lor se redue la unul singur, eI, adicI, aceastl chestiune
este o arml in mAna separatitilor, di ea este o
materie de exploatare de care se servI i inamicii
noqtri : cl prin urmare este necesar, este urgent
sl se strImute cu 0 orI mai inainte curtea de
casatiune la Imi SI mi se permitl ing a nu
participh aceste temeri, a nu vedea qi en lucrurile a0, de negre (NO cum le vId acei onor. de-

putati. Eu unul vI declar curat ca. nu cred in

realitatea pericolelor anuntate, cA nu ne aduc nici
un argument, nici un fapt prin care sit se probeze
aceastI realitate.
Se crede oare di ni s'a demonstrat realitatea
pericolelor, i prin urmare necesitatea strImutitrei
curtii de casatiune la MO, prin aceasta el ni s'a
zis cit interesele populatiunelor de dincolo de Milcoy suferI foarte mult ? Da, D-lor, din nenorocire
este adevkat; aceste populAiuni suferl foarte multe

insa sl-mi perinitI D-nii oratori a le spune, ea'

nu veld sorgintea nici cauza acestor suferinte in

157

lipsa eurtei de casatiune din Imi, pentru ca A,

pot crede el, IndatA ce aceastl eurte se va transporth in Iaqi, toate aceste suferinte vor inceth.
Nu, cauza suferintelor o vld in lipsa unor altor
masuri i imbunItItiri call nu s'au Ricut nici in
Iai, nici in Moldova intreagA.
0 voce. Propune-le.
B. Boerescu. Le voi propune la timp. Piln5
atunci constat astAzi c6, Mail Moldovei provine
din lipsa budgetelor pe anul 1867, pe care am
intArziat a le voth; din lipsa de osele i drumuri de fer care trebue s, uneascl Moldova
cu Muntenia; din neaplicarea destul de exactl a
legilor; din lipsa unei bune organizatiuni administrative qi finaneiare qi din mai multe alte lipse.
Jar cat despre curtea de casatiune vg, incredintez,
D-lor, cg, ea va puteh fi la Iai qi relele Moldovei
vor fi tot aceleai i soarta chiar a justitiei tot nu
se va imbungtAti. Intrebati, domnilor, multimea,
intrebati populatiunea Moldovei 1 yeti vedeh di.

va surhde cand ii yeti spune el relele de care

sufere au sl inceteze prin transportarea unei curti
i dovadA despre aceasta este cg nu este
populatiunea care cere, care se intereseaz5, a se
transferh curtea de casatiune la Iai.
Prea putini oarneni din masa poporului au
interes la curtea de casatiune, procesele lor sunt
la Iai !

1.58

prea mici ca s ajunga pana la casatiune. Examinati dosarele acestei curti, statistica ei, i va
yeti covinge de acest adevar; yeti vedeh mai
ales ca procesele proprietarilor mari, capitalistilor
mari, merg 'Aril la casatiune. Masa poporului nearand decat procese mici, de se termina la tribunale
5i

curti. Chiar de ar veni cinevh ca, cu un pro-

ces mic, s mearg6 Ia casatiune, un ar putea-o face,

fiindca, cheltuiele vo intrece validarea procesului.

Daca dar ar fi cinevh care sit se intereseze de
transferarea curtei de casatiune la Iasi, acestia ar
fi marii proprietari i capitalisti. De unde dar s'a
scos aceasta idee c cestiunea transferarei curtei
de casatiune este o cauz de agitatiune in masa
populatiunei, ca ea atinge interesele celor mai de
jos, ca. este urgenta de a face sa inceteze aceasta
agitatiune, fiindca s'a. pus in pericol chiar Unirea?

Eu unul, Domnilor, nu cred hi acest pericol. De aceasta caw/A de agitatiune nu se pot servi

decat aceiadaca vor mai esisth asemenea persoane

car; n'au dorit unirea niciodatit (aplause).

i dadi prin masura ee propuneti credeti D-voastra,

ca le-ati luat mice arina, oi ce preteest de nemultumire, va inselati; caci, daca inimicii unirei
vor existh, ei vor afla totdeauna alte arme. Intre
noi Insa, D-lor, intre D-voastra, toti care tineti la
unire, nici nu trebue sa cugetain macar ca se pate

159

da cuiva vreodath, o arma in contra unirei; i ca

chestiunea curtei de casatiune poate sa fie vreodata

de natura a pune in joe unirea sau desunirea tarilor. Lasati asemenea pericole numai in spiritul
acelora cari proflt i vor profita de mice ocasiune
spre a strigh: iata unde ne-a adus unirea; iaca ce
ne-a facut unirea!
Plangerile in contra unirei nu pot, Domnilor,
fi niciodata juste. Am vaznt in alte ri, alte Capitale, cu mult mai mare fortrt, materiala si moraki, i cu toate acestea ele au renuntat Ia rangul

lon de capitala gra nici o plangere; caci aceasta

renuntare s'a &cut acolo ca si la noi in favoarea
fortei naturale.
Tot astfel, Domnilor, au cugetat si cugeta la
noi toti adevaratii patrioti.
unitatei

Spre a ni se demonstrh urge* desbaterei ce

ni se propune, D. Marzescu ne-a mai spus ci
aceasta cestiune a devenit populara, si c trebue
si satisfacem o cerere ash de populara.
Eu, domnilor, nu stiu daca aceasta cestiune
a devenit popularl, sau daca ea este o cestiune
de popularitate; caci, domnilor, e o mare deosebire
intre una i intre alta. Pe mine unul nu mq, poate
face nimeni, sIt cred ca cestiunea este in adevar
populara in Moldova, en tot manifestul, ce vad

160

e. ne sosl dela Iai, subseris numai de un singur

individ.
Dar sa p-resupunern,

Domnilor, chiar

ca

aceasta cestiune este populara in Moldova. Ce ar

insemnh aceasta? Aceasta ar insemnh c, opiniunea
publica de peste Milcov ar fi, pentru moment, A,tacit/ in privinta acestei cestiuni; ar insernnh efi
fratii notrii de peste Milcov au luat drept un re-

mediu la suferintele lor, acea ce este o iluziune,

acea ce chiar are sa le aduca mai mutt rau, cad
cand vom vorbi in fondul cestiunei, v voi demonstrh, Domnilor, c justitia are i mai mult s.
sufere prin stramutarea acestei Curti. Dar cand opi-

niunea public/ este inelata; noi nu trebue sa

urmam, ci s'o luminam i s'o indreptam. Ar fi
dar de datoria noastrit, i in aceasta imprejurare,
sa luminam opiniunea publica in Moldova; qi sa-i
demonstram c suferintele ei n'au sa inceteze prin
stramutarea unei curti la Iai; i c prosperitatea
IauIui i a Moldovei are A, rezulte din alte masun; de imbunatAtire ce trebue sa se iea...
Voci. .$ care nu se vor luh niciodata.
B. Boerescu. i care se vor luh de your
starui noi, qi de vom ti sa lucram. Dar Domnilor,

eu sunt sigur c opiniunea publica in Moldova

nici nu are nevoe deasernenea luminare, caci ea
imi pare ca este luminata i nu se ina16 Ora

161.

a crede ch toath Moldova are sh prospere dach o

curte se va transporth la Iasi.
Negresit eh vedem pe multi din Deputatii de
peste Milcov sustinInd asth eestiune cu chldurh.
Dar poate eh si D-lor, sunt siliti sh se conformeze
dorintelor unor localithti, poate ch trebuese sa execute promisiunile ce vor fi dat mandatarilor D-lor.
Insa Domnilor, nu toti deputati de paste Milcov cugeth astfel; sunt foarte multi, o mare parte
dintre D-lor, care nu vor eere de loc transferarea
curtei de casatiune la Iai, i care prin urmare nu
vhd de loc vreun pericol pentru asth netransferare. Pe eine dar sh credem mai bine?
Dach eel putin as fi vhzut i eu o unaniinitate Intre toti deputatii de peste Milcov In asth

cestiune; dach toti ne-ar fi spus a strthnutarea

acestei Curti la Iai, a devenit o trebuinth adanc
simtith de toata populatiunea de aeolo; dach toti
D-lor, Impreunh en guvernul, ne-ar fi expus pericolele ce ar rezulth peutru tail din amAnarea
Inca a acestei diseutiuni, atunci, ID-lor, a fi zis
si eu qi D-voastra, toti, ca sa Intrerupem discutarea
budgetelor care trateza despre interesele generale
ale threi, spre a ne ocuph de aceasta cestiune care
dei localh, este adevhrat urgent&
Fiindea insa aceasta unanimitate nu exista i

niei aceast expunere nu ni s'a facut, sa-mi per20993

11

162

miteti, D-lor, a crede c'a, este mai bine sl continugm discutiunea projectelor de budget, care intereseaza, tara intreagA; si sa, nu intrerupem aceast
discutiune prin o chestiune locath, a crei urgent6
nu ni s'a dovedit, c exista.. OdatI insg. ce vorn

terminh cu budgetul, ne vom ocuph de aceastA

cestiune a transferlrei curtei de casatiune la Iasi,
care dejh se af1h pug la ordinea zilei.
Pn atunci Ins permiteti-mi D-lor, a voth
in contra oric6rei propuneri de urgentl.

IV
Mon. of. din (24 Fevr. 8 Martie) No. 44 1887.

Perceperea veniturilor statului.

In aceimi edinta,' fiind la ordinea zilei legea depus5,
de guvern pentru perceperea veniturilor Statului, deputalii

Gheorghin i Vericeanu o combat cu inverlunare. Luind

parte la desbateri le respunde Boerescu sustinnd proectul
guvernulni.

B. Boerescu.

Domnilor, acest proiect s'a

combltut mai 'Main de cltre doi onorabili oratori,

D-I Gheorghiu si D-I Vericeanu, earl, ca economisti sunt negresit presupusi competen0 in
asemenea materie.

D. CernAtescu Pa combltut asernenea ca i

D. Boliac din, alt punct de vedere.
Eu, Domnilor, voiu A. critic aceastl combatere,

voiu d,uth a vl dove& cg, ea nu este fondath,

prin urmare Camera ar face foarte rgu de
a voth contra acestui proiect, cei ar lipsi sistemul
nostru financiar de una din ramurile sale cele mai

164

principale, de acelea adic/ cari reguleaz/ perceperea

veniturilor.

SI incep dar mai Intiu cu aceia ce s'au

zis in privinta prirnarilor, i in privinta

solidari4i

comunelor, i apoi voiu expune In scurt observa-

tiunile mele asupra criticelor financiare, care s'au.

fcicut acestui proiect.
Despre primari mi s'a p/rut prea putin fondath .

observatiunea ce s'a f/cut cl nu trebue s facem

dintr'insii functionari, cl nu trebue sl-i incArcthn
cu asemenea atributiuni. Ins/, D-lor, primarii sunt
foarte in rolul lor cand sunt insArcinati i cu
perceperea veniturilor. Prin ast/ noug atributiune

ei nu sunt scoi afar/ din cercul comunei Mr. Ce

e mai mult legiuitorul nici nu puta s/ g/seasc5,

un agent mai bun deck primarul pentrp

a-1

insrcinh cu perceperea veniturilor din comun/ ;

ex& el, ales find de cornunl prezint mai multe,
garantii morale; qi apoi ca om din localitate,
cunoate mult mai bine atAt pe contribuabili cAt
puterea san averea lor. MI mir cum D. Yeticeanu care vorbeqte necontenit de descentralizare,
se revolt/ cAnd primarul, agentul comunei, reprezentantul comunei, are i sarcina de a adunh impo-

zitele. Dar nu vede D-lui c noi nu facem deck

aft

descentraliz/m? i cum sPi, nu primim o asemenea

165

descentralizare, al cArei efect este de a se da primarului cea mai natural/' i mai simplA a tributiune?

S'a mai observat de mml din D-nii preopinenti, a este ingust a se stabill solidaritatea de
rspundere, intre primari, perceptori i comura.
Dacg, Domnilor, vom consider/ aceast dispozitiune
din punetul de vedere al justitei absolute, negreit

exist/ azi o justitie, c/ci este ingust ea comuna

sg, se facg, responsabilg, de faptele altuia.
Dac/ insg, 1/s/nd dorneniul teoriilor abstracte,

vom trece pe terenul practic, i ne vom pune i

in prezenta necesiatilor faptelor, atunci vom vedeh
cg, teoria absolut g. cat/ sg, cedeze necesitMei practice,

precum vom vedeh cg, aceasta s'a flcut i de alte

naOuni in cazuri identice cu ale noastre, qi la cari
aplicarea principiului responsabilitItei eomunelor a
produs efectele cele mai salutarii.
Mai intMu, Domnilor, nu uita0 eg. aci este

vorba de un functionar ales de comung,, c/ruia

comuna i-a dat toatg, increderea. Prin urmare
comuna nu se face solidarg in privinta strangerei
veniturilor cu un functionar ales de &Ansa. Este
dar o obligatiune moral/ din partea comunei ca
sg, aleagg, oameni cari sa. corespunz/ en misiunea
care li se ineredir4eazg, care sa aibg, toate calitAtile

de moralitate i probitate, spre a nu abn7)a de

166

increderea sa.

Asigurlm dar mai inaiu o mai

bun/ alegere, de primari deat pAnl acum.

Apoi, un alt rezultat practic ce rezultl din
solidaritatea comunei cu perceptorul au, este cl
insgli comuna se aill moralmente interesatl a nu
se comite abuzuri de primar in pereeperea veniturilor ;

clei ina are sl sufere de acele abuzuri.

Prin urmare la cel mai mic abus ce s'ar comite

la perceptor, ins/i comuna il va denunth la guvern

cea dIntliu; aci toti

locuitorii comunei sunt

interesati ca abuzul mie sl, nu devie in urnal

mai mare.
Astfel, in practicI, paguba ce ar rezulth pentru
comung, din solidaritatea sa cu perceptorul, se va
reduce la putin lueru. Aceasta este i mai adevArat

and vom eugeth cum are,

in

practia, sl

se

exerciteze rspunderea comunelor. Mai intliu, pentru

impozitele neadunate, are sl se urm/reasa contribuabilul, i toti din comunl sunt interesati ea sa,
denunte averea lui ; apoi se urm/rete averea primarului ; apoi, nurnai dupl, aceste urmriri

impliniri fleute asupra averei con tri buabililor i

a perceptilor, se va exereith urrn/rirea i asupra

comunei. De aceea in practia, o repet, responsabilitatea comunei nu va aveh ceva, consecinte

grave pentru &Ansa; ins /. temerea, ideea el are sa,

pllteasa, in oarecare caz, and primaral nu

'i

167

va face bine datoria, o va sill ca s

ieh toate

mh'surile spre a evith un asemenea caz. i folosul

care va rezulth pentru Stat din aceasta, va fi foarte
mare; caci i se va asigurh strangerea exacta qi
complecta a veniturilor sale.
Asmenea legi exist/ i in alte tari, exista, si
in Franta de exempla. Ah in timpul marei republici,

in anul 1795 s'a facut o lege prin care comuna

deveneh raspunzatoare, nu de faptele unui agent
ales de dansa, ci de crimele sau delictele comise
pe teritoriul ei chiar de un strain. i unii din
noi gasesc c e rau ca aceeali responsabilitate sa,
se puna pentru un functionar ales de comuna
chiar?

Ei, D-lor, e lesne ca i in cestiuni de finante

sa venim cu teorii abstracte i filosofice; insa cu
asemenea teorii nu vom ajunge s garantam Statului
incasarea banilor W.! cand e vorba de cheltueli
nu suntem ah de abstracti; acolo toti suntem
practici; acolo fiecare din noi propunem a se inscrie
in budget cutare i cutare cheltueall. i apoi cand

ajungern la venituri, chnd vi se propune creari de

venituri sau masuri prin care sa. se garanteze

strangerea lor, atunci tot noi venim i invocam
teorii abstracte, i ne ocupam de niqte susceptibilitati pe cari alte natiuni, i mai civilizate i
mai dernocratice cleat noi, nu le-au avut (aplause).

168

Lesne vine D-nii Vericeanu 1 Gheorghiu ea

in numele unei teorii abstracte, s propunl respingerea proiectului de fatl. Dar arltatu-ne-a, Domnilor,
un alt sistem mai practic? nu ; apoi Domnilor, atunci

vt intreb pe D-voastrA, aveti nevoe de venituri

sau nu? aveti nevoe ca sg, preseriti nite mAsuri
car; sg, vt asigureze adunarea acestor venituri? da,
aceasta este pozitiv. Apoi atunci rug6m pe cei ce
critic proectul acesta, s6 nu se m6rgineasel numai a-I critich ci s6 ne prezinte altcevh in locul
fiindc
nu putem rAmilneh fara'. nici o lege
In aceastg, materie.
And in epoca regulamentului organic s'a cAutat mijlocul de a sd.ph tara de talhari, nu s'a

ocupat legiuitorul numai de teorii abstracte, 0 a

adoptat legea republicei Franeeze pentru r6spunderea comunelor in privinta crimelor qi delictelor
comise pe teritoriul su i toi noi recunomtern,
D-lor, c acea lege s6 se aplice din nou i astAzi
(aprobari)
Acestea le zic spre rgspuns i la cele sustinute

de D. Boliac qi D. Cerratescu.
.

S6 trecem acum la partea financiarg propiu zisa,,

la observatiunile finaneiare ce D-nii Ghiorghiu i

Vericeanu, in calitatea D-lor de econorni0i, au fAcut

asupra acestui proect.

Sub acest punct de vedere, D-lor au flcut

169

mai intaiu niste observatiuni generale asupra sistemului proiectului si, pe aeest -Milan, -vor puteh
D-lor aveh totdeauna dreptate ; caci stiinta fins nciara,

find o tiinta abstracta, e destul cinevh sa adopteze

un sistem oricare pentruca apoi A, poata critich

toate celelalte sisterne. Ash, D-lor, ne-au spus ea
nu este unitate in Intregul nostru sistem financiar
li ca proiectul de fata aduce Inca un element eterogen la restul sistemului nostru. Nu ne-au aratat
Insa cari sunt acele punte, acele parti eterogene
din sistemul general. Ne afirma Insa D-lor, i mai
ales D. Ghiorghiu, ct au qi D-lor un sistem al
D-lor financiar, i ea sistemul D-lor nu se potrivete
de Mc cu al nostril. Se poate; Insa Ii rog i eu sa
binevoiasca a ne arath i noug, acel sistem al D-lor
pentru ca A, ne convingem i noi despre perfectiunea

hii; insa pan/ atunci sa ne permita D-lor a conservh pe al nostru (aplauze).

Destul timp ar fi avut D-nii financiari ai
notrii sa ne comunice i noel, sistemul D-lor.
Proiectul de fata este de mai multe luni in adunare;

el a fost tiparit, i. oricine a putut sa-1 studieze

in linite. De ce D-nii financiari ai notri, cari
gasese ca acest proiect e foarte ran nu au venit cu
un contra-proeet prin care A, ni se arate un sistern
mai perfect pe cad noi am fi fost incntati de a-1
primi? dara nimic din toate acestea nu s'a facut.

170

S'a lgsat proiectul a veni in adunare; i apoi se

zice; nu ne place 1st sistem; este imperfect; noi
avem alt sistem financiar mai bun.
Toate astea pot fi prea adevgrate; insg in. finante trebue sg fim practici i pang sg vedem un
alt sistem mai bun catg sg ne multumim pe ceeace
avem; cdci tot e mai bine a avea, ceva, decat nirnic.
Ca critice mai speciale asupra proiectului s'a
zis de D. Ghiorghiu, c prin el se inmultesc func-

tiunile; apoi s'a mai adogat i de D. Ghiorghiu

i de D. Vericeanu, cg remiterile sunt cheltueli de
prisos; cgci ran-16001e tot n'o sg intre in casa
Statului i ct atunci e mai bine ca ele sg rgrnge
in punga contribuabilor. V rngrturisesc, D-lor,
cl nu pot intelege toate aceste critice. Eu qtiu ce
sistemul acestui proect are de bun; intM cg descetralizeazg serviciul financiar in privinta perceptiunilor ;

de vreme ce prin sistemul solidaritgtei, in-

sgi comuna, iar nu numai primarul, este insgrcinatg

cu strangerea veniturilor; al doilea, se asigureazg

exacta strngere a veniturilor, pentrucg se adopteazg,

de cgtre Stat, precum se face de multi particulari

fabricanti oH comercianti, sistemul de primiri sau
remiteri prin caH se stimuleazg strAngerea ramgitelor, a acelor rgmgite de mai ulte milioane,
din lipsa cgror milioane, noi am fost siliti s6, contractgm imprumuturi a0, de grele ca cel de deungzi.

171

Cu ce euvant s'a criticat toate aceste avantagii _ce

prezinta, proiectul de fatg? Cu cuvantul cg se inmultesc functionarii? el se centralizeazg serviciul?
Dar D-lor acest proiect face tocmai contrariul.
El nu inmulteste functionarii de vreme ce d pri-

marilor misiunea de a strange veniturile; el nu

centralizeazg, de vreme ce insgsi comuna. alege pe
perceptor i privegheazg indeplinirea acestui servici.
Dar ni s'a zis cg in desert se plgtesc pre-

miile, c. rgingsitele nu o 0, se strangg, i cl de

aceea e mai bine ea acei bani s ramang tot in
punga contribuabililor. Eu vg mgrturisesc, Domnilor, ca. nu inteleg de loc acest liinbagiu. Oratorii
cari 11 tin au aerul de a vol s. incurajeze neplata
datoriilor cgtre Stat. Apoi ce fel de economisti ar

fi D-lor, dac ar recomanda cl ar fi mai bine ca

banii Statului s ramae in buzunarul contribuabililor? cum voiti s existe un Stat en un asemenea sistem?

D. Ghiorghiu. Eu nu am zis aeeasta.

B. Boerescu. D. Ghiorghiu a zis ca. este
inuman ca sl se perceapg toate rgmasitele, si D.
Vericeanu, a zis cg, fiindcg nu o sg se adune toate
rgmasitele, este mai bine ca ele s rgmae in punga
contribuabilor. Ideea 'cum vedeti este tot una;
insa, logica ei nu o inteleg. Ilmanitatea, Domnilor,
este un sentiment foarte bun, foarte frumos i lau-

172

dabil, Ins

st sentiment 10 are marginele sale.

Eu pana aeum nu am vazut nici un economist,

nici un filozof, nici un publicist care sa ridice
neplata datoriilor Ong la Inaltimea unei teoreme
economiee sau morale (ilaritate aplauze).
Domnilor, pe lAnga datoria de umanitate mai

avem alta 0 mai mare, aceea de a moralizh poporul de a-i inspirh constiint4a datoriei de a-1 face
adic st stie c oricine e dator trebue sa plates*

si ca, mai ales datoria catre Stat este un lueru

sacru. D-voastra eitiO jurnale straine, i a-ti vazut
de multe ori publicilndu-se c un anonim a trimis
guvernului o suma oarecare, de multe ori foarte mica,
pentru o plat datorita, fiscului, care se vede c fusese
fraudat la vama, sau oriunde alt de catre acel anonim

sau un om al Am. Asernenea plata, este dovada

de respeetul ce exista, in statele eivilizate pentru
dreptul cuvenit fiscului ; datoriile fiscUlui se considera ca sacre, i cel ce 1-a fraudat are o mustrare
de cuget ash indt, sub scutul anonimului, vine
apoi de plateste aceasta datorie. Iar la noi unde
aceasta consciinta de datorie catre Stat este deja
destul de slaba, am veni s o sla,bim si mai mult,
propagand niste doctrine earl sunt contrarii moralei
stiintei economice i bunului sims.

Am mai vazut criticndu-se cifra rerniselor

ct ar fi prea mare, el legea aceasta este incom-

17a

plecta pentruca nu cuprinde dispoz4iuni de constatarea veniturilor. Dar, Domnilor in privin0 cifrei
remiterei, D-voastra stiO ea nu este esagerata, duph

cum vi s'a dovedit prin ealculele ee s'a facut la

discuOunea de articole. Apoi, D-voatrh mai stiti
cl constatarea qi perceptiunea sunt doua lucruri
en totul deosebite; astazi este vorba nurnai de percepfrunea veniturilor, este vorba mai en seama, de
a se adunh imensele ramasite ce stall la contribuabili. Prin urmare sh nu se eonfunde perce-

perea en constatarea, eaei sunt doul lucruri en

totul cliferite.
VI rog dar, Domnilor, s

vota0 acest proiect ;

el are sa umple o lacuna ce se HU in sistemul

nostru financiar; caci avem o lege asupra constatarilor, insa ne lipseste asupra perceptiunei. Cand va
fi timpul a se critich intregul nostru sistem financiar,
voiu aveh i eu, Domnilor, multe de zis, si voiu fi
gi eu pentru o reviziune i o simplificare a acestui
sistem. PAna atunei ins st complectam aceeace
ne lipseste,
fi vieios.

si la timp vom indrepth ceeace va

V
Mon. Of." No. 54, din 8/20 Martie 1867

PROIECTUL DE LEGE
Pentru ratiticarea conventiei din 11 lunie 1866 relativi
la reziliarea conventiei Imprumutului de 150 milioane
lei turce0i, dela 19 Martie 1865

Cu oeazia disentiunei acestui proieet de lege, Boereseu ia euvntul i spune c ratificarea acestei transaetiuni trebui prealabil supusA votului Camerei conform
prineipiilor constitutionale.

B. Boerescu. D-lor, aceasta chestiune "ii are

importanta ei din douA puncturi de vedere: intaiu, din punctul de vedere financiar qi al doilea
din punctul de vedere constitutional.

Sunt unii din oratori, precum D. Kogalniceanu, care a cgutat A, lege dou q. chestiuni de o
natura diversa. AO D. Kogalniceanu a zis cg, trebue
mai intaiu s examinthn imprumutul Zarifi In sine,

i apoi s ne ocupthn de chestiunea care e la ordinea zilei, adicl de rectificarea transactiunei irnprurnutului si de inscrierea tifrei de 2.700.000 lei
in budgetul statului. A mai adaogat Inca D. Kog/Iniceanu, ca aceasta din urm6 chestiune a tran-

175

sactiunei e aceesorie si prin urmare depinde de

chestiunea intliu care este cea principalg.

D-lor, ca sl nu mai repet ceeace s'a zis, mill

mgrginese numai a aminti D-lui Kogglniceanu, el
aceste doll/ chestiuni nu mai pot fi astazi legate
impreung. Clci mai intgiu, chiar de am primi sit
ne ocupgm de imprumutul Zarifi in sine, ce am
awl oare sg judecam ? Am judech oare greutatea
conditiunilor sub care s'a fleut acest pretins imprumut ? Dar aceasta nu se mai poate; clei acest
impruTut este reLiliat, el nu rnai are o existentI
realI. Fi-va oare pentru ca sl judeclm, precum
a zis I). KoggIniceanu, cl nu au existat cauze
pentru ea O. se contracte acest imprumut ? D-lor,
atunei ar fi sl intram in examinarea unor idei de

o ordine morall numai, si nu cred iar c/ este

timpul astlzi de a ne ocupit deasemenea chestiuni; cu atgt mai mult el ati vgzut cl alti oratori au si aratat necesitltile reale ean l. au silit pe
guvernul de atunci sit facl aceastg operatiune financiar6.

De ce dar se confundg sau se algturg doug

chestiuni de o naturg diversl ? Imprumutul Zarifi
nu mai existI; aceasta este un fapt pozitiv; el a
fost reziliat cu vointa ambelor pgrti, si prin unmare mice critice am face asupra lui, numai putem

176

sg-1 indreptarn; eaci, o repet, el nici numai exista,

i

apoi nici nu e pus la ordinea zilei.

Eu, D-lor, nu voiu aveh, in aceasta chestinne

ea si in altele, doug masuri, dup l. cum va fi vorba

de un individ simpatic Ban antipatie mie, de o

persoana din partida mea sau din alta, partida.
Am si voi aveh o masura pentru to0, i voi judech lucrurile en o egalg impartialitate i justitie.
Nu inteleg insa pe D. Kogglniceanu pentru
ce voeste en ()rice prec sa lege ehestiunea ratificarei actiunei facutg de D. loan Brgtianu ca ministru de finante, en chestiunea imprumutului con-

tractat de D. Strat ? Eu nu am asistat la sedintele eonstituantei, insg am auzit pe oratori ce rn'au

preeedat, pe D. Ioan Bratianu chiar spunandu-ne
cl D. Strat si-a expus in sedi* secreta a
constituantei toate cuvintele sale, si unii chiar
afirmg ea, s'au prirnit eu aplauze. D. Kogalniceanu

pare tns a fi de altg opiniune; egei, pe cat a

lasat sa transpire din envintele D-lui, se vede cl

D-lui e prea dispus a condamnh pe D. Strat.

Poate s'o fug dacg crede de cuviinta; insa atunci
II intreb si eu de ce nu examineazg en aceeasi
egalg impartialitate si condiOunile transactiunei fl-

cutg de D. Bratianu ? De ce aceasta deosebire ?

De ce pare ash de sever in privinta luerarei D-lui
Strat, cand acea lucrare nu e la ordinea zilei,

177

nu zice niinic asupra chestiunei care este deja la

ordinea zilei. CAnd Arad ca se fac asemenea distinctiuni, nu-mi este permis sa presupun ca D.
Kogalniceanu este poate preocupat de oarecari consideratiuni de antipatii i simpatii personale ?
Dupa oareeari expbeatiuni date de Lasear Catargi,
continua tot B. Boereseu.

B. Boerescit. Domnilor, din cele ce am zis,

rezulta in scurt, ca chestiunea vi s'a pus sub
cloua faze. In ceeace privete faza relativa la contractarea imprumutului Zarifi, cred ca vom renunta
a o mai tract, de vreme ce aceasta nu este ches-

tiunea ce se discuta, de vreme ce o Camera anterioara a declarat acest imprumut reziliat; i cred,
ca nu este regulat, intr'un mod incidental, sa, mai
revenim asupra acestei chestiuni.
Sa preciz&n dar bine ce este la ordinea zilei.

La ordinea zilei este daca trebue sg, se ratifice

conventiunea incheiata pentru rezilierea acelui con-

tract, daca trebue sa se inscrie in budget suma

de 2.700.000.
lata chestiunea financiara care este la ordinea
zilei. Vorn vedea, apoi i chestiunea constitutionath,.
Domnilor, in privinta chestiunei financiare

cautl mai intai sa ne lamurim asupra unor consideratiuni puse de D. Iorgu G-hica; Duninealui ne-a

spus cg aici nu e vorba de un act; nici macar

209M

12

178

de o- transactiune, ci de executarea natu'ralg a unui

caz prevgzut de contractul inclieiat cu Zarifi. Imi

pare, domnilor, cl D. G-. Ghica se insall foarte

mult; Dumnealui, ce este mai mult, se dig in
contradicOune chiar cu declaraliunile D-lui Bratianu, chiar cu ceeace se afl la biurou, adica cu
proiectul de lege prin care se propune ratificarea
transactiunei. Ash dar vedeti cg existg in realitate

un act public asupra rezilierei unui contract, si

cg un ministru ne propune prin 0 lege s ratificam acea transactiune.

Dar D. G. Ghica, spre a ne convinge si mai

mult cg, transactiunea nu existg, in realitate, si cg
este vorba numai de executarea clauzelor din contractul Zarifi, ne adaogg ca reziliarea s'a facut
numai cu perderile prevIzute prin acel contract,
afarg de diferenta obligatiunilor Stern. Sg-mi permitg D. Ghica a-i spune el si aci se insalg. Transactiunea, domnilor, este realg, chiar sub punctul
de vedere al concesiunilor reciproce ce si-au flcut
partile. Perderile primite de ministrul, ce a fAcut
transactiunea, sunt mai mari decat cele prevgzute
prin contractul primitiv al imprumutului.
In adevgr, domnilor, dupg cum am citit contractul imprumutului, am vgzut cg, ca despggubire pentru reziliarea contractului se prevedeg plata
din partea noastrg mai intgi a unei sume de 7.500

179

lire turceti, i a unei alte sume de 30.000 lire

turceti. In actul de transactiune ce s'a fcut, vad
el perdeau afar de cele 7.000 de lire, alte 45.000.
Iacl dar o intAie perdere de 15.000 lire mai mult
dec&t in contractul primitiv.
Vine apoi i ceailaltg, perdere de eke un milion care rezult5, din sc6z6mantul obligatiuniunilor

Stern pe care I-am primit drept bani cu o valoare mai mare decat erh in realitate.
Asupra acestei din urm5. perderi nu am sA
zic alt decht c6 comparatiunea ce a fAcut D. G. Ghica

intre aceste obligatiuni i politele din zapisele pe

care un debitor onest este dator a le primi drept
plata, cu valoarea lor intreagl, nu este destul de

exactrt; fiindcl, dacl ar fi fost ah, atunci obligatiunile Stern, nu trebuiau primite numai cu 84

drept o sutg, ci o sutl in cap, adica, au pair;

cazi o sutg, este valoarea lor nominal.
Apoi s5, tie cl de obte, amortizarea unei
datorii sau retragerea din circulatiune a unor actiuni sau obligati uni se face rAscumpaTnd titlurile

dupl valoarea ce au ele in momentul operatiunei.

Eu ins5, nu uit cg, aci a fost vorba de o transactiune, i c5, casa ce ne-a imprumutat nu a voit
A, transige decat cu condiciune sI primim i titlu-

rile lui Stern pe pret de 84 in loc de 54 cum

180

circulau atunci. A trebuit dar sit suferim i aceastA,

perdere.

Ce este acum de zis in privinta conditiunilor

chiar cu cari s'a Rent astA transactiune? SA o

examinAm oare in fondul ei? SA calculAm eat tara
catigat, oricat a pierdut printr'insa? D-lor,
pentru mine aceastA, chestiune este secundarl. Odatl

ce am fost siliti s facern o transactiune, apoi

caut s ne ateptArn qi la pierderi. Si eu i
D-voastrA toti titi cat de gra era pozitiunea tArei
atunci,

prin urmare nu trebue astazi

ne

miram de sacrificiile ce a trebuit sA ne impunem

spre a ei din multe dificultAti.
Ceeace mns rnA preocupg pe mine, i ceeace
are in adevAr o important6 in aceastA chestiune,
este partea constitutionalA. Si in asta privintA

sl-mi permit d. Ioan BrAtianu, ministrul de finante

care a incheiat aceastA conventiune in anul trecut,

a-i spune el a comis o eroare, el nu s'a conformat principiilor constitutionale. Nici d-lui, de va
voi sA fie drept, nu va puteh contesth aceasta.
Eu am toata. stima In d. BrAtianu i cunose
onorabilitatea d-sale, i numai respectul ce trebue
s datorAm toti principiilor constitutionale, mg face

sd-i arAt ea, d-lui, cu aceastA ocaziune, a comis,

poate dinteo scApare de vedere, o eroare constitutionath, esentialg.

181

Imprumutul Oppenheirn.
B. Boerescu. VI voiu raspunde i asupra lui.
voce.

Deocamdata sa constat ca din explicarile ce ne-a

dat d. Bratianu i d. Catargiu ne-am convins de
aceste fapte.
Intaiu, ca, un vot al Cainerei constituante prin
care sa se autorize d. ministru de finante de atunci,

de a incheih transactiuni nu a fost de vrewe ce

insusi d. Bratianu declara astazi ca a crezut ct
are o autorizare morala, i tim, d-lor, ca, in Adunari se fac voturi pozitive, iar nu se dau autoHzari morale.
Al doilea, s'a mai constatat c aceasta transactiune s'a facut fr autorizarea colegilor d-lui
ministru de finar-4e, fara s incheie macar un jurnal

al consiliului de ministri prin care sa se aprobe

acea transactiune, si tot ce ne spune d. Bratianu
este ca d-lui credeh ca are si consimtimantul cole-

gilor sal, iar d. presedinte al consiliului de ministri de atunci ne declara ca d-lui nici n'a stint
macar de aceasta transactiune.
Prin urmare iata constat, intr'un mod pozitiv

cert, ca d. Bratianu, ministru de finarqe din

anul trecut a facut o transacOune de chtevh milioane in numele Statului intr'un mod definitiv,
ash incht transacOunea s'a i executat, fara votul
si

Adunarei. MIA autorizarea consiliului de ministri,

182

fAr6 mai ales sg, se rezerve Camerei In acea transaetiune dreptul de ratificare precum se obinuete
in toate transactiunile deasemenea naturA.
Acum, vg intreb, bine a flcut, regulat, constitutional a lucrat d. ministru de finante procedand

astfel? D-lor, este un principiu foarte elementar

in sistemul constitutional

c,

nici-o transactiune

asupra unui proces, sau asupra unei averi a Statului nu se poate incheih definitiv i executh mai
inainte de a fi votat6 i aprobata. de Adunarea
legiuitoare.

Nu tiu, d-lor, daa, sunt intre noi persoane

cari apnea, principiile constitutionale intr'un mod

sau altul, dup6 cum va fi vorba de cutare sau

cutare partid la putere, dac, amicii san adversarii

sti vor fi ori nu la guvern.

Eu unul tiu cA, nu schimb nici opiniunile
mele nici aplicarea principiilor constitutionale dupl
considerOunile ce a aveh asupra persoanelor dela
guvern. Opiniunea ce emit astki am avnt-o i am
cerut aplicarea ei, Inc a. de mult, eu alte ocaziuni,

i in edinta de astki nici ml preocup eine e la

putere, nici nu tin ea aceast6, opiniune a mea, sIt
aibI majoritate ci, ca un om care voesc s fiu
totdeauna consequent cu mine insu-mi, ea un om
care, mai mult sau mai putin, sunt competinte in
materie de legi, tin ca s6 declar c6 principiile

183

constitutionale cer ea nici-un ministru sg nu-i ia

dreptul de a face transactiuni in numele Statului,
fgrg invoirea expresg si pozitivg a puterei legiuitoare. Daeg d-voastr yeti fi de altg opiniune n'aveti

decAt sg declarati i tara va judech.

Eu unul o repet eg aceastg opiniune am

avut-o totdeauna.
AO, dupg 11 Februarie anul trecut, guvernul

de atunci mi-a acut onoarea a mg consul* impreung eu altii asupra coneesiunilor 0 eu unul,
impreung cu altii, am recunoscut eg Statul va
trebui sit facg transactiuni cu concesionarii, expunandu-se la oareeare saerificii, ins aeeste transactiuni vor trebui sg se faca, numai cu invoirea
expresa, a Adungrei.
Mai deungzi d. Haralamb, ministrul de resbel,

m'a mai consultat in special asupra concesiunei

d-lui Godillot cum ar puteh segp de aceastg concesiune. Eu iargli mi-am dat opiniunea cg ar trebui

sl facg o transactiune, care ing nu se va puteh

executh mai inainte de a aveh expresa invoire a
Achmitrei.

Acum cAtevg sgptgmani am fost iargi con-

sultat in privinta unui vapor de resbel care este

adus la Galati i care in adevgr nu insuete calitgtile cerute pentru a fi un vapor de resbel; insg
i aci am consiliat pe ministrul de resbel, e, ar fi

184

bine sa ajunga la o transactiune cu fabricantul,

dar tot cu expresia si invoirea Adunarei. Prin
urmare. domnilor, cand am fost consultat de diferite ministere, in diferite cireumstante, si cand

mi-am dat opiniunea in seris ca nu se poate face

transactiuni fra, invoirea Adunarei, intelegeti prea

bine eg, nu pot eu astazi, sa masor cu o alta ma-

sura decat am masurat atunci, intelegeti ca nu

este de loc o opiniune pe care o inventez astazi,
fiindea e vorba de d. Bratianu; si ca din contra
n'as fi nici drept, nici logic daca a-si aplich astazi
altfel principiile consitutionale, fiindca este vorba
de d. Bratianu.
Auzii insa adineauri pomenindu-mi-se de imprumutul Oppenheim; in alte cuvinte, intrerup-

torul parca a avut aerul de a-mi zice de ce nu

am zis acestea si pentru acel imprumut. Insa, D-lor,
comparatiunea ce se face nu este de loc nemerita.

Din contra, ea ma intareste si mai mult in convinctiunea mea ca neregulat s'a facut transactiunea
ce este astazi in chestiune

Stiti, Dior, ca imprumutul Oppenheim deli

foarte oneros pentru Stat, s'a facut in virtutea

unei legi care, fara nici o restrictiune, autoriza pe
guvern sil contracteze acest imprumut. D. Kogalniceanu, care a fost in comisiunea budgetara, a
fost cu toate astea foarte sever in privinta guver-

185

nului de atunci, si tine0 minte 'ca, prin raportul

D-lui de atunci, macar ca existh o lege formula,
care autorizh pe guvern sa faca imprumutul, fara
nici o restricOune, Ina numai pentru e crezuse
ca un agent secundar al guvernului a lucrat neregulat, D-lui ne propuneh atunci un vot de blam
ministernlui trecut. Eu insa am raspuns D-lui
atunci c. sunt silit a recunoate imprumutul fiindca

guvernul a lucrat in virtutea uuei kgi, promulgata prin Monitor, si nu pot da vot de incredere
sau de neincredere de vreme ce, cu toate c imprumutul este oneros, insa legea nu a pus nici o
condi(iune, nici o restrictiune; iar cat despre agentul
secundar, care ar fi trecut limitele mandatului sau,

am zis ca aceasta nu este treaba noastra, ci a

guvernului.

Astazi insa nu este tot ah. Astazi vedeti ca

guvernul sau D. I. Brtianu, in circumstantele dificile in care se afia preocupat negreqit de binele
public, preocupat s scape starea dificila in care
se afi finan0e, a facut o transacOune care poate
ft

folositoare in sine, ins/ a trecut peste o lege

fondamentala, adica peste principiile cele mai elementare constitutionale. In chestiunea cu Oppen-

heim guvernul erh in regula, oricare ar

fi fost

greutatea acelui imprumut, oricare ar fi fost chiar

gresehle agentului guvernului; nu puteam dar eu

186

A dau vot de blarn ministrului pentruck agentul

sku a lucrat rku.

AstAzi *tusk, cum a-si vkzut, un ministru a
transigeat neregulat, adiel intr'o chestiune, unde este

vorba de mai multe milioane, a luerat fkrA, Indeplinirea formelor esentiale, arg autorizarea prealabith, a Came lei, fArk autorizarea colegilor ski,

sau, in alte cuvinte, grk a se rezerva Camerei

dreptul de ratificare.
Si in adevkr, D-lor, totul se reduce la aceastk

rezervI, ce ar fi trebuit sk o fad, D. Brktianu.

Riguros vorbind, puteh sk nu existe autorizarea
sau votul prealabil al adunkrei. Tusk D. Brktianu
era dator, trebuia ea in actul de transactiune sk
zick ck ea va fi va1abith dupg ce se va ratifica
de adunare. Asta va s zick rezerva Camerei,
dreptul de ratificare; aa s'a fkeut cu toate transactiunile asupra concesiunilor cari sunt depuse la

in adevkr, D-lor, ark astk rezerva, la

ce s'ar reduce rolul adunrei ? Dack dar ve0 admite i vei stabili ca teorie ck un ministru poate
face transacOuni asupra intereselor Statului, ea un
particular, fr s rezerve Camerei dreptul sAu
natural de ratificare, atunci Camera nu va aveh
de fAcut deck sk inregistreze actele implinite, qi
averea Statului va fi la dispozitiunea ministrului;
feriti-vg tusk Domnilor, de a crea asemenea prebiurou.

187

cedente. ista gresa15, involuntarl, sunt siguri s'a

comis astazi de D. BrAtianu, care e de burl credintg, de a cArui onorabilitate nu ne indoim nimeni. Dar nu tiu maine eine poate fi la guvern;
nu tin dacg, un alt rninistru de rea credintg, nu
va abuz deasernenea precedent; i pentru ca A
evit un asemenea rgu posibil, pentru ea A nu
creez un precedent fatal, cat st spui chiar ministrului de burl, credinO, care a acut o eroare,
cat6 st-i spun c, a cornis eroare, cl a lucrat ne-

regulat (aplauze). Ei, Domnilor, cnd pentru nite

mici sume de sc6deri discutqm ore intregi, cand
avem la biurou o transactiune numai de 193 mii
lei, care este supuA, la prealabila invoire a adungrei, just i logic ar fi ca asupra acestei chestiuni
de catev6, milioane A trecem fr mIcar a menVonh gresala ce s'a cornis, pentru ca s6 serve in
viitor i altora de precedent ?
Sg, venim acum la rezultatul practic la care
trebue A ne duc5, aceasta discutiune.
Este vorba de chestiunea financiar6 dacg, trebue
i dacg, trebue

A ratificnn aceasl transactiune,

A se inscrie in budget -tifra de doll milioane

eapte sute de mii lei; i apoi este vorba i de
chestiunea constitutionala, in privinta regulariltei
transactiunei.

188

Cat despre ratificarea transactiunei, noi trebue

s'o dgm. Imi pare ca D. Tell a zis ca sa nu ratificgm. Insa. Domnilor, ratificarea trebue data.,
caci in fond, ea trebue fcut i apoi, in fapt,

nici nu putem face altfel. Transactiunea este definitiva, este ehiar executatg. Ambele WO au pri-

mit-o; banii chiar s'au pltit, i a nu o ratifich

ar fi a ne expune la alte dificultati neprevazute.
Din nenorocire imprurnutul Zarifi era oneros;
o transac.ciune era neaparata. Dar aceasta transactiune trebuia facutg cu rezerva ratificarii Camerei.

Daca asta rezerva s'ar fi facut, Inca am fi rnai

putut discuta, clauzele transactiunei. Insa rezerva
aceasta nu s'a facut i ailandu-ne astazi in fata
unui fapt implinit, repet c trebue s ratificarn
transactiu nea.

Ca o consecinta a acestei ratificgri este

ca,

noi trebue sa inscriem in budget si acele doug milioane lei; caci aste rnijloace sunt proprietatea

noastra. Dar s'a zis c acesti bani, fiind primiti

in obligatiunile Stern, nu stim scaderea la care
vorn fi expusi, din diferer0 cursului acelor obligatiuni. Asa. este; insa, aceasta e o chestiune de
regulare a comptabilitatei. D. ministru va calcula
aceasta scadere i va inscri in budgetul anului
viitor diferenta in minus ce va rezulta.
Nemai ramane acum a zice cateva cuvinte

19
privin0 opiniunei D-lui Mehedinteanu, care
eonchide ch 50 mii de lei turceqti sa se implineasch, dela D. Strat i ministrii ce i-au suceedat.
In

Negreit c D-lui a emis aceasth opiniune inspirat

de un sentiment de justitie si de economie pentru

fina1.4ele Statului. Dar o asemenea propunere este
identich cu un act de acuzatiune; si stirn procedura ce trebue sa, se urmeze cu asemenea acte.
Noi putem acuzh, insa nu putern i s osandirn

la plata unei sumi. Apoi trebue sh se precizeze

de D. Mehedinteanu, eine anume sunt gi ceilali
ministrii, cari ar trebui sh fie acuzati; chci D-lui
mentioneazh numai pe unul; 1111 citeazh Irish si
numele celor1a4i. Propunerea dar a D-lui Mehedinteanu nefiind in. regull sub nici un pullet de
vedere, noi nu o putem voth.
AO dara *in seurt, zie; trebue s. ratifichm
aceasth transaqiune; trebue s inscrim cele douh
milioane in buget. Dara, fiindch e vorba de un
principiu constitucional de cea mai mare insemnhtate e de imperioasa datorie a noastrti nu sq.
dam blam rninistruluici sa constatarn numai eh
procedarea nu a fost constitutionalh pentruch nu
s'a rezervat Camerei, dreptul de ratificare. Asth
constatare, domnilor, nu poate aveh nici-un amestec

cu cestiunea ministerialh de astAzi, pentruch nu

este vorba de ministrul de interne actual, ci de

190

ministrul de finante din anul trecut care a incheiat

transactiunea. Prin urmare 1i are euvntul d.

BrAtianu cand ne-a zis cl se retrage din minister
dm/ Camera va constath greseala D-lui din trecut.

Cci, cum v'am mai zis, nu e in cestiune nici

buna credintl, nici onorabilitatea D-lui, ci numai
o grevala, o scApare din vedere. Este ing de in-

teres pentru WA, este chiar de interesul D-lui

BrAtianu ea sA nu lase a se trece asemenea erori,
ah hick ele sA creeze un precedent. Eu a face apel

apoi chiar la D-lui, ea insui D-lui sa. recutwasca

eA cu adevArat a gresit in asta, imprejurare. SA
ne ajute chiar D-lui a implini o forrnA care este
esentiall in regimul parlamentar.
,titi, Domnilor, eg. este de regulA in mArirea
Statelor europene, el dael mi egpitan de un batel
a avut nenoroeirea, intr'o furtung sl-i piarda. vasul

Am, cu toate luptele eroice ce a facut spre a-1

sell* el merge cu toatA astea inaintea judecAtei
spre ali expune faptul sAu. Judecata il va declarh
de inocent; big forma s'a indeplinit spre a puteh
evith alte rele in viitor.
Tot in acela caz ne afigm i noi. Intentiunile d-lui BrAtianu au fost poate prea bune. Ins/

catl A, se constate faptul greselei, pentru ea sl

evitAm un alt riiu posibil in viitor.
Este de datoria noastrA, este de datoria mea

191

care am obiceiul de a vorbi mai in toate chestiunile importante, ea sa declar ca nu regulat a procedat d. Bratianu cand a ineheiat o transactiune
arl sa reserve Camerei dreptul de ratificare. $i
aceasta cata sa o zic astazi D-lui Bratianu, care
poate fi un ministru bun, pentru ea A, o pot ziee
qi maine unui alt ministru rau, care ar fi dispus
sa abuseze de asemenea precedente (aplause).

VI
.,Monitorn1" No. 67 din 23 Martie 1867

Proect de lege pentru organisarea ministerului

de finante
Ledinta Camerei din 18 Martie 1867
Acest proect de lege e comlAtut de deputatii Gheorghiu, Valeanu fiindea sporetite biurocratia i infirete bugetul Statului. Boerescu fi apAr.

B. Boerescu. Domnilor, Onor. D. Gheorghiu

a eriticat acest proieet ar6tAnd cuvintele pentrn
cari D-sa este contra lui. Mgrturisesc cg, nu am
vAzut nici-un cuvnt financiar, economic nici chiar
istorie in argumentele ce a adus D-lui spre a cornbate acel proiect.
Ce ne-a spus in adevr (1. Gheorghiu? Ne-a
spus mai intaiu cg, asta lege seaming en legea
financiarl din Francia dela anul 1828 si combate
proiectul nostru fiinda seamgra en acea lege, si
vg citeaza, apoi expunerile ce face asupra legei din
1828 un financiar francez. V Ingrturisesc, damnilor, cA, acest argument nu este de loc de naturg.

193

a convinge pe cinevh. Noi putem in principiu sa

.adoptarn o lege financiara din (nice an, i din mice
tara, indestul numai ea acea lege sa se poata, aplich
la noi. Uita insa, D. Gheorghiu ea in celelalte legi
financiare ale noastre precum este legea comptabilitatei i legea Curtei de eompturi nu sunt

luate tocmai duet cele franceze, ci seamana mai

mult eu ale Belgiei. .Aceasta am facut-o pentru
ca, in Francia sistemul financiar este mult mai com-

plicat deck in Belgia, al carui sistem este mai

simplu i mai putin costisitor. Apoi, dact intregul
nostru sistem financiar nu este tocmai ea eel din
Francia, este logic ca sa ne ateptam ea i organizarea ministerului nostru de finante A, nu fie intocmai ea aceia a ministerului din Francia. Prin
urmare eritica D-lui Gheorghiu sub ast punct de
vedere este cu totul fara loc. Pe de alta parte sa,

nu creaza, D. Gheorghiu el de cateori vom luh

un sistern intreg din Francia i-1 vom transplanth

la noi, el va puteh produce fructe bune, iar la

noi aceleai fructe ii pot pierde i savoarea i
parfurnul. De aceia cand criticam o lege nu trebue
sit compulsam nurnai texturile i sit zicem ca nu
a fost destul de exact copiat dupa, cutare lege din
cutare lara, ei sa examinam ce viciuri poate aveh,
i dad, la noi poate produce bune rezultate.
Apoi, domnilor, imi pare ea noi toti am cri20993

13

194

tieat eu drept curAnt, cit si ceeace am copiat din

rLri, i mai ales din Francia, in materii finan,'
a1t
ciare, nu este tocmai potrivit en trebuintele noastre,

exci sistemul altor tAri este Ind prea complicat,

prea costisitor pentru noi, i vedem astki, cu toate
astea, pe d. Gheorghiu imputilnd unui proiect ert
nu seamlna. exact en acel al Franciei, e adid,
nu este destul de complicat i difieil in practid.
Bine ar fi fleut darl, D. Gheorghiu, dad s'ar
fi narginit a ne arla numai defectul proieetului
ce avem a voth. Sub acest punet de vedere in*
D-lui s'a mgrginit numai a ne spune, d. In proiectul
de fat6 nu se prevede un consiliu finaneiar, preeum
este la ministerul Franciei; se poate, Domnilor, ea
ideia D-lui Gheorghiu sit fie bunit, ca foloasele
unui asemenea consiliu sd, fie reale; de ce lug

D-lui nu ne-a propus asth, ideie pun un amendament dud s'a discutat proiectul in articole? Atunei
numai am fi putut discut i intelege valoarea
pnapunerei.

Ne zice insl, D. Gheorghiu rAspunzand Ia

cuvintele D-lui Epureanu, cit D-Ini nu a avut timp
destul sit studieze acest project; cit el a fost oarecum o surprindere pentru noi; ins5, D-lor, acest
proiect se aft depus de dotiA, luni pe biuroul Adunitrei, i cred eg, este destul coneeptiunei i tiintej
financiare a D-lui Gheorghiu, pentru ea in douit

195

luni sa poata studia, si intelege viciile sau calltdcile unui proiect financiar. Cred chiar cit i cateva

zile ar fi fost destul pentru D-lui a medith asupra

unui asemenea proiect. Surprindere dart nu exista
si nu poate sa existe nici pentru noi, nici mai
ales pentru D. Gheorghiu.
Dar ne-a mai zis D-lui ea pnin proiectul de
faCt nu se amelioreaza sistemul nostru financial%
hist uita D. Gheorghiu cit acest proiect are de scop
numai a organiza ministerul de finance si cit nu-si
propune de loc reorganizarea sistemului nostru financiar. De ce dar nu vorbese de acest sistem?
Ce are a face organizarea serviciului ministerului
de finanCe cu sistemul financiar, si de a pune in
armonie si serviciul ministerului de finance cu restul

sistemului nostru financiar? NIA actin' era o desarmonie, daca nu o contrazicere intre acest sistem

si serviciul ministerului. Acum se cere ea sa organizam serviciul central, sa amanam puterea mo-

trice dela centru, ash ea sistemul nostru financiar, bun sau rau, cum exista, sit poata fi pus in
miscare, sa poata merge. D. Gheorghiu ne zice:
Nu mai organizati serviciul central, lasati putere
motrice sa adoarma, ci lucrul va merge mai bine".
Dar atunci sA-mi permitA D-lui a-i spune ca face

ca cela care, dupa ce a incereat un car eu producte, uita de a inhama la dansul animalele cari

196

s6-1 tragl i se mirl atuncea de ce carul nu merge.

Dael D. Gheorghiu nu voete sl organizeze servi-

ciul central al miVsterului, apoi lag la o parte

puterea ce are g pun6 in micare tot sisternul
nostru financiar, i cum D-lui, i cum chiar noi
nu o sl ne mirlm apoi chnd vom vede c acel
sistem nu poate functionh, nu poate merge.
Am auzit Inc zieandu-se de D. Gheoighiu
ea i de D. Vgleanu, el prin acest proieet se mlrete biurocratia, ba i cheltuelele. La aceasta, D-lor,
n'am nimic a rlspunde; cititi proiectul i yeti vedeh
cA printeinsul numlrul functionarilor i cheltue-

lile se imputineazl. In fine, Domnilor, ce s vl

mai spun? D. Gheorghiu a mers pinA a imputh
acestui proiect el este ran, fiindcl s'a Osit in portofoliul unui ministru din cei dinaintea lui 11 Februariu. Nu qtiu dacl faptul va fi exact. In orice
caz, aide g declarAm dupl D. Gheorghiu c nurnai
cetia-l'alti dupl 11 Februariu, sunt oameni perfecti capabili de a produce cevh, cei dinaintea lui
11 Februariu nu pot produce nimic bun ! (Haritate) DacI ing vom vol sl fim cevh, mai modeti
vom constath el dacl cu adevlrat ministrul ce a
prezentat acest proiect 1-a gasit in portofoliul predecesorului sau, apoi bine a facut ca ni 1-a prezentat, i acel ministru merita chiar laude, ca indata ce a aflat o idee buna a preclecesorului sau.

197

el nu a inl6turat-o, ci a antat s o realizeze. Din

nenorocire, Domnilor, de cAtivh ani fiecare mini-

stru nou cautg, A paraliseze sau A dthArne lutrrile predecesorilor Ai 0 cu aceasta se paralizeaza, chiar interesele publice. Eu dar6 voiu 16uda,

pe un ministru care va renunth la 6st fatal sistem

0 care va c6ta, A realizeze tot ce a aflat bun dela

predeeesorul Au. Nici o alt/ critic6 nu s'a mai

adus acestui proiect.
Ceeace a zis D. Cern/teseu, in privinta administr6rei padurilor, este numai ca A atragl atentiunea D-lui Ministru asupra acestui serviciu. i
D. Cernatescu are dreptate; cxei, cu adev6rat, st
serviciu meritl toat6 atentiunea, i D. ministru va
trebui, ca A-1 faca, prin oamenii cei mai competinti ce avem in tara in asta. specialitate.

D. Vleanu ne-a mai vorbit despre constatarea drilor. Ins ast6 cestiune nu este in discutiune astAzi, qi acest proiect este a se face. Paul
atunei lug v observ c un element foarte puternic
pentru constat6ri este statistica qi recenAmantul.
i fiindel se alb, la birou un proiect in catevh
articole asupra acestei materii as rugh pe Adu
nare ea la cea intai ocaziune A-1 voteze, fiindcg,
o repet, cu acest proieet are mult A se in1esneasc6
0 A se per fectioneze serviciul constatIrilor dgrilor.

198

Pentru toate aceste cuvinte vg, rog, D-lor, sl

votati proiectul de lege ce vi se prezint6.
Se cere inchiderea discutiunei fi, puinclu-se
la vot se incuviinteaza.
Se pune la vot proiectul in total f i se adopta.

VII
Monlhorul No. 74 din 113 April 1867.

Prolect de lege pentru lnfiintarea unui sistem

monetar i pentru fabricarea monetelor nationale
Acest proieet sustinut de d. D. Sturdza gi Cezar
Boliae este apttrat en cklur. i de B. Boereseu.

B. Boerescu. ID-lor, cestiunea fabric6rei monetei, are la noi in targ, o important6 specialA,
nu numai sub punctul de vedere al suveranit/tei

noastre nationale, precum en mult talent a arltat

fl Boliac, dar si sub punctul de vedere financiar
si economic. Sub acest punct de vedere, fabricarea unei monete nationale, are acest mare avantagiu ctt, d. leului nostru, acestei valori par4 acutn
ideall, o existentg reall cli vizibi1 6,

Din realizarea aeestei valori, are in practiel

sa.

ias/ un foarte mare folos pentru comert

si

pentru toate relatiunile de daraveri ale particularilor; cAci, Domnilor, fluctuatiunile, care vedem

200

ca, se ivesc in valoarea monetelor straine, provin

in mare parte din cauza lipsei unei monete nationale reale. tNi se zice, in adevar, c cutare moneta straina, are la noi cutare valoare, adica 10,
20, 30 lei; insa ce va sa zic c o moneta are
valoare de un leu? Ce este acel len? Cine a vazut
moneta de un leu? Leul dar nu este in realitate;
el e o moneta curat ideala si fietiva, serveste de
termen de comparatiune spre a Exh valoarea mo
netelor reale. De aci urmeaza, c agiutagiul i speculatiunea pot cu inlesnire influenth pentru ca sa
aduca o perturbatiune, o fluctuatinne periodica in
valoarea monetelor straine. Odata ce nu avem o
moneta norma, un etalon dupa care sa, putem preuI valoarea monetelor straine, odata, ce moneta
noastra etalon este o fictiune numai, apoi valorilor monetelor straine, se poate urch sau scadeh fara
macar sa, putem intelege ratiunea acestei urcari

sau scaderi. Iaca dar c o persoana, care credeh

ea poseda eutare suma de bani in cutare moneta,
deodata, intr'o zi, se pomeneste, c starea sa a
sporit san a scazut, Ara sa stie pentru ce alt, de
cat numai pentruca valoarea monetei ce posedh
s'a urcat sau a scazut in raport cu valoarea fietiva a Ieului nostru imaginar. Dar toate aceste
perturbatiuni qi perderi, atilt pentra averea publica,
cat i pentru eea privata, vor ineeth prin fabri-

201

carea unei monete nationale, prin monetizarea ca

A. zic as,h, a leului. Intelegeti dar Domnilor, cg,
sub acest punct de vedere economic, fabricarea
unei monete nationale are sa exercite o salutar
influenta asupra comertului i daraverilor noastre.

Sub un alt punct de vedere financiar, sau

mai bine fiscal, fabricarea monetei prezinta Inca o
mare utilitate practica in sensul acesta ca. prin
fabricarea monetei de bilon sau de arama, statul
are sa-i creeze un adevarat venit. In adevar, Domnilor, D-voastr/ stiti, oh moneta de arama, mo-

neta marunta, are o valoare nominala mult mai

mare decat valoarea sa realg,. Aceasta diferenta

in general e aproape de jumatate; aa, beat o

moneta, de arama care valoreaza, de exemplu cinci

parale In realitate n'are valoare decat de doug. i

jumatate parale. Ei bine, eine catiga astazi aceasta,

difereata! 0 castiga acele taxi care ne tramit moneta de arama i Statul nostru pierde aceasta insemnata diferenta, care legitim, i se cuvine numai
lui. Aceasta, anomalie va pieri i ea prin creiarea
monetei noastre de bilon, i statul va realiza un
insemnat i legitim profit.
St zic acum, Domnilor, cateva cuvinte i asupra consideratiunilor politice expuse eu elocuenta
de D. Boliac. Este adevarat, Domnilor ca noi am

avut din veehime dreptul de a bate moneta; dela

202

un thnp incoace n'am mai exercitat acest drept,

insa el a continuat de a exista, i prin urmare
II avem.

Este iarsi adevarat c dreptul de a bate moneM este un atribut al suveranitatei unui popor;
insA acest atribut nu este cel mai insemnat, nici
cel mai principal; i dovadg, despre aceasta este
crt in secolul de mijloc, statele vasale din Francia
att avut, si Egiptul, astazi are dreptul de a bate
moneta. Pot dar sg, fie State, cari fara sa fie absolut
suverane, sg, aibg, dreptul de a bate moneM. Ho-

manii ing, au avut i au pe langa acest drept

i alte drepturi mai insemnate, cari probeazg, intr'un
mod evident perfecta lor suveranitate interioara.
Ni s'a zis insg, Domnilor, c pentru a afirrna

si mai bine suveranitatea noastra; trebue sa fabricam i eva, monetg, de aur i de argint.
Sg. ne intelegem i ins. Daca se crede cg, e
mai suveran de a fabrich moneta in cutare metal
decat in cutare altul, aceasta mi se pare un simplu

prejuditiu pentru timpii de astzi. Ca drept, ca

atribut al suvernitatei, aceia ce se considerg, este
dreptul in sine de a bate monetg. Cat despre metal, economitii qi financiarii moderni nu se mai
ocupg de dansul sub punctul de vedere politic, ci
sub un alt punct de vedere. Cei moderni au constatat, cu drept cuvant c moneta in sine, nu este

2oa

numai un sernn conventional de schimb, ci qi

marfa care are o valoare reala intrinseca.
Din alt punct de vedere dar plecand, econo-

mi0i i financiarii de astazi se ocupa daca este

profitabil pentru un Stat ca s fabrice monete in
metaluri pretioase; cdei moneta de aur i de ar-

gint, fiind o marfa, ea are o valoare reala mai

egala cu valoarea sa nominall; insa fabricarea sa
costa foarte scump, aVa incht, in realitate, Statul nu *tigd nimic fabricand moneta; ba de multe
ori este chiar o pagubd simtitoare pentru un Stat
a fabrich moneta in cutare ori in cutare metal
pretios. Acolo unde Statul c4tiga, intotdeauna este
cu fabricarea monetei de bilon. At dar oamenii
cle Stat nu se mai ocupa astazi de nobleta metalului, ci de profitul ce el poate aduce Statului.
Ne Intrebam dar, sub punetul de valere al
utilitatei practice, dad, este bine sa fabricam si
noi monetil, de aur sau argint2 Raspundem afirrnativ, qi aceasta pentru euvantul prea simplu cI
daca, ne-am margini a fabrich numai moneta de

arama, atunci nu vom realizh valoarea leului;

atunci aeeasta valoare fictiva i ideald nu se va
realizh i va continua a fi tot un mit, un ce ideal
i impalpabil. Am aratat insa inconvenientele ce
rezulta din lipsa unei unitati monetare reale.

Dar aceasta, unitate nu se poate monetizd cleat

204

de un metal pretios, aur ori argint. Leul nu poate

deveni monet cleat de aur sau argint. OricAt de
multg, araml vom fabrich tot nu vom puteh aveh
leul monetizat. Insg, ne trebue aceastg, valoare fic-

tivg, transformat in valoare realg; ne trebue cu

un cuvant, s avem un etalon fix. Numai cAnd
vom aveh asemenea etalon, vom puteh ti i VOIT1
puteh mentine adev6rata valoare a monetelor strg,-

ine; numai atunci vom schph de schimblrile periodice i neprevgzute in valoarea cursurilor monetelor. Prin urmare sunt pentru fabricarea unei
monete in metaluri pretioase, fiindeg, prin astg, fa-

bricare vorn aveh un folos practic, un folos real.

Ins/ tocmai din cauza folosului ce ei inteleg
a trage din moneta de aur sau argint, tocmai din
cauza rolului ce asth monetg, are sg, joace pe
pietele noastre, nu sunt deloc de ideia D-lui Boliac
ca s ne multumim deocamdat a fabrich catevh
piese numai de aur sau de argint. Dar, Domnilor,
numai medaliile se fabrich in catevh piese. Ce ar
insemnh, v intreb, dacg, am fabrich monetg, de

aur pentru trei sau patru mii galbeni? Acestea

nu ar fi monete, ci adevgrat metal; ele s'ar trimite
pe la muzee, s'ar purth pe la gatul femeilor

noastre; insh nu ar circulh pentrucl nu ar puteh

st circule, pentrucg, ar fi ca qi cum n'ar existh

pentru intinsele daraveri ale comertului nostru.

205

Dacg avem mijloace financiare ca s fabricthn

monete de aur ori argint, apoi s'o fabriegm irt
cantitate indestulgtoare, ah ea in realitate st
corespundg la scopul ce ne propunem prin fabricarea acestei monete. Dad, nu putem, s ne rnultu-

mim deocamdatg cu moneta de bilon,

tot de

odat a. sg ar60,m guvernului cg va aveit tot concur-

sul nostru cand, la timp oportun, ne va propune

cheltueli i pentru crearea monetelor in metaluri
pretioase.

SI zic acum cateva, cuvinte in privinta monetei de bilon sau de aramg. Nu tiu dacg opiniunea D-lui Ministru actual de finante este in
privinta metalului acestei monete, tot aceimi ca a
predecesorului D-lui.

Moneta aceasta de bilon se obicinuete in

Europa a se fa brich din doug metaluri; ori din
aramg, bronz, ori din metalul acela care se nume-

te nikel. Acest metal nikel este de curand eit

la luming i s'a adoptat pentru fabricarea monetei
celei mgrunte in Belgia, Elvetia i State le Unite
ale Arnericei de Nord.
Acum mg adresez cgtre D. Ministru de finante
qi '1 rog a ne spune care este opiniunea D-lui

asupra acestor doug feluri de metale, pe cari

preferg D-lui? Eu tiu numai cg nikelul este rnai
avantagios pentru stat, in sensul acesta cg el dg

-206

mn profit aproape de 750/o in vreme ce arama da

lin profit de 500 o prin urmare in starea financiara

In care se A/ tezaurul nostru, cred ca, nu prea

.este de lepadat un profit de 250/0 mai mult.
RamAne numai ca D. ministru de finante sa

ne spuna dad, D-lui a examinat asta

cestiune,

daca de exempla, s'a convins ca' acest metal nikel

are o rezistenta egall ca aceia a aramei, daca,

-and s'ar retrage din circulatiune din cauza inve-

chirei prin uzura s'ar puteh vinde ca o materie

bruta, inteun mod avantagios; caci, in caz cand
Aspunsul D-lui ministru ar fi afirmativ, eu cred
ca ar fi mai avantagios pentru noi ca sa adoptam
nikelul, macar c proiectul guvernului ne propane
a rarna:

In sectiuni fiind, eu am intrebat pe D.

Mavrogheni, fostul ministrul de finante, pentru

ce nu a adoptat nikelul, i D-lui mi-a raspuns

ca nu l'a adoptat pentru doug cuvinte: intAiu
pentruca moneta de nikel prezinta o prea mare
diferenta intre valoarea sa reali, i intre cea nominala; si al doilea pentruca la vedere s'ar confundh

moneta de nikel en cea de argint de vreme ce

nikelul este mai mat de alb si frumos la vedere
ca i argintul, ash incat de multe ori oamenii,
din popor, mai cu seama taranii, ar confundh
aceste doua monede i ar primi on an da o piesa

207

de nikel de 6116 parale drept o piesa, de argint

de un leu. Aceste doul obiectiuni nu mi s'au
Omit destul de tail.
In privinta celei d'intfiiu obiectiuni, e valoarea reala a monetei de nikel este prea mica

in raport cu valoarea sa noniinath, cata sa ne

aducem aminte c 111 toata moneta bilon aceasta
diferenta este mare , Ia moneta de arama, propusa
de guvern, ea este de peste 500 o; la nikel se
mai adaoga Inca 250/o. Insa in moneta de bilon,
in

moneta cea marunta nu se ocupit nimeni de

valoarea sa reala; aceasta, moneta este cu adevarat

numai un semn conventional, i nu se aduce nici

o paguba publicului cknd valoarea sa nominala

va fi mai mult sau mai putin mare in raport cu
cea reall. Numai pentru monete de aur sau argint
care este i o marfa, catA sa ne preocupam de
valoarea sa reala; caci daca aceasta valoare ar fi
prea mica in raport cu. cea nominala, atunci ani
crea monete false. La bilon insa, la moneta cea
marunta, valoarea reala 11U joaca mai niei un
rol : aceia ce cauta s consideram in aceasta moneta
este daca ea are destula soliditate, a$, incat sa
11U se strice lesne prin uz; daca ca materie brutit,
ea

se poate vinde far/ mare pierdere cnd se

retrage din circulatiune; acestea sunt cestiunile principaAe de care trebue sit ne preocupam &and exa-

208

ming,m metalul ce trebue sl adoptlm pentru moneta

de bilon.

Trecand acuma la a doua obiectiune a D-lui

Mavrogheni, c5. adicI s'ar puteh confundh de
cAtre popor moneta de nikel cu acea de argint,
observ iarAsi a. acest pericol nu mi se pare real.

In privin0 monetei, Ora noastr6 este un fel de

turn al Iui Babel. Avem tot felul de monete, de
diferite mgrimi, si dela diferite naVuni. Cu toate
astea vedeti, in practicA, dacl vreodatg, un om
din popor, mai ales un Oran, se insealq, asupra

unei monete. Niciodat. Din contra n'are deck

sl vad a. o monetg, n'are decat sl o pip6e poate,.
pentru ca, mai bine deck, noi, sl--0 spung ce mo-

neta, este si ce valoare are. Nu se va inselh dar

nici cu moneta de nikel, dacl o vom adopth, si
prin urmare pericolul de care se vorbeh nu existti,
in fapt.
AO dar, D-lor, in privinta monetei de bilon
zic numai c6, de vreme ce vedem c6 Belgia, Elvetia
si America de Nord au adoptat nikelul pentru
ast6 moneta,, de vreme ce statul castig6 75/o

cu acest metal, trebue sl examingm daca, nu ar

trebui s6-1 adopam si noi. Eu nu fac deck sI

pun cestiunea, spre a atrage atenOunea D-lui
ministru asupra acestui punct.

VIII
Mon. Of. No. 77, din 5/17 Aprilie 1867

Proiectul de lege pentru pensiuni

La ordinea zilei in qedinta Camerei din 30 Manic
este proiectul de lege pentru pensiuni, combAtut cle KoOlniceanu, Vernescu i sustinut de Boereseu.

B. Boerescu ia cuvantul asupra ludrei in

consideratiune a proiectului, i zice:
Domnilor, atftt D. Kogglniceanu cat i D.
Apostoleanu au arltat avantagiile legei de fao. D.
KogAlniceanu, 1/udAnd acest project vine mai pe
urml qi combate dispozitiunile sale privitoare la
drepturile dobAndite in virtutea legilor in fiin0,.
Negre0t, Domnilor, ca, D. Kog/lniceanu care are
ideile D-sale asupra acestui proiect poate A-1 laude
sau A-1 blameze, ins/ D. Apostoleanu g/sesc, eA

a acut bine de a Iludat mai intai acest proiect,

fiindcg, el este 0 opera D-lui, fiindcl acest proiect
este mai tot acela pe care 1-am lucrat la consiliul
20103

1 1

210

de Stat i D-lui s,i eu, pe cand aveam onoarea de

a prezidg acest corp (ilaritate). Ins mg mir cum
apoi D. Apostoleanu prin amendamentul ce a
propus voeste s respingg acest proiect la ca, e
repet, am conlucrat impreung cu D-lui!
Domnilor, ea sg discutrun pe larg toate cgte
s'au observat asupra acestui proieet, ar fi oarecum
a ne perde timpul, fiindcg, la discutiunea articolelor in parte vom fi sillti sg repetgm aceea ce
vom zice acum la discutiunea generalg. De aceea.
cat pentru mine, eu mg voi mgrgini a face cgtevet
scurte observgri asupra celor zise de D-nii Kogglniceanu s,i Apostoleanu.
Mai intgi D. Apostoleanu ne propune respin-

gerea acestui proiect, din cauz c. Statul nu ar

puteg sa-i in promisiunea ce dg; din cauzg, cu
alte cuvinte. cg dreptul funqionarilor la pensiune
ar fi un ce iluzoriu, de oarec,,, cgnd ar veni sa
cearg pensiunea, ar ggsi fondul epuizat. D-lor,
cred cl temerea D-lui Apostoleanu, temere care
servete de 'Jaz/ amendamentului D-sale, flu e destul

de fondatg, i c

prin urmare aceastg temere a

D. Apostoleanu nefiind fondatg, i baza propunerei

D-lui va cgdeg. Viitorul sunt sigur, va probh crt

cele ce am sg, zic sunt adevgrate.
In adevgr, Domnilor, sg nu uitgm cg, casa de
pensiuni, dupg cum se propune prin proiect, este

211.

o cas6 separat cu totul de easa Statului; Statul

d6, odatI pentru totdeauna o subventiune anuall;
si casa de pensiune pe lang6 ast/ subventiune se
va alimenth cu toate celelalte venituri arltate in
art. 14. Dar un asemenea fond, fiind bine administrat, putAnd deveni chiar productiv prin darea
la doband a prisosului, va fi totdeauna de ajuns
ea sa, acopere toate cererile de pensiuni. Sunt si
alte tri, Domnilor, precum Austria, imi pare, care

i unde casa pensiunilor a

devenit atat de avut, 'Meat nu a mai avut trebuintA nici de o subventiune din partea Statului.
La acest rezultat este logic a ne atept i noi,
dupl ativh ani; c/ci nu uita.ci, D-lor, c vacan-Oe eari se produc pnin moarte sunt foarte nuare tot acelas sistern

meroase, i ca, din partea celor rnorti profit/ cei vii.

Luati tabelele de mortalitate, faceti calcule

yeti asigurh, eg, fondul pensiunilor, alimentat precuni

vi se propune, va fi de ajuns ea sl satisfaeg toate

cererile pensionarilor cari vor ajunge la vArsta legiuit. Chiar subvenOunea Statului sunt sigur c
are s inceteze in total sau in parte peste civ ani.
Prin urmare dar, temerea D-lui Apostoleanu
este o iluziune; ea nu va deveni o realitate. Dar
odat6 ce temerea D-lui nu este fondata., i propunerea D-sale, si sistemul propus de D-lui catI s

212

cadg, fiindc6, acel sistem se bazeazg, pe acea temere nefondat.

Dar sA, vedem, eel putin, ce ne propune, D.

Apostoleanu ? D-lui ne propune, curat i simplu,
respingerea dreptului de pensiune; D-lui nu voete
a reeunoate functionarilor acest drept; i cu toate
astea, tot D-lui ne propune ca sa, se facg o re-

tinere la lefile functionarilor, spre a se formh o

eas1 de asigurare pentru damii.

kg, D-lor, eu nu vAd logiea acestei proce&xi. Daca nu se recunoate functionarilor dreptul
la pensiune pentru ce li se mai face retineri ? Daa,

Statul nu intervine de boo, prin o subventiune

anuall, ea 0, asigure i el viitorul functionarilor
i a eopiilor lor, pentru ce atunci ar mai interveni Statul ea sa institue o casa de asigurare cu sila ?
Ori se recunoate functionarilor dreptul la

pensiune, ori nu li se recunote acest drept. Daea

li se recunoate acest drept, intelegeti el legea cata
sa reguleze toate Imprejurarile la cari poate da loc
exercitiul acestui drept, precum vArsta, anii de serviciu, dreptul vaduvei i al motenitorilor etc. Daca

nu li se recunoate acest drept, precum face D.

A postoleanu, atunci de ce ne mai vorbete de re-

tinerea de 10 la suta. ? D-lui nu an mai trebui

sa ne vorbeasea de aceasta retinere, precum nu ne
vorbete in contraproiectul D-lui de nici una din.

213

celelalte chestiuni, ca varsta, stagiul, dreptul mo-tenitorilor, etc. D-lui ar fi trebuit sa. se margineasca inteun singur articol, prin care sa se zica
ea, de acurn inainte functionarii numai au drept
la pensiune.
Acest singur articol 1-aqi fi inteles. liestul
sistemului D-lui Apostoleanu nu-1 i*leg de loc.
Aceeace ne propune D-lui este o adevarata socie-

tate de asigurare mutuala; dar pentru ea nite

indivizi sa formeze o soeietate de asigurare nu au

trebuinta de intretinerea Statului. Pentru ee dar

D. Apostoleanu mai face sa intervina Statul i
legiuitorul intr'o masura, care este eu totul de
domeniul initiativei private ? Ce are Statul sau le-

giuitorul sa-rni impuna, o asigurare eu sila? Nu

sunt qi astazi la noi case de asigurare asupra
vietei ? Cine va vol sa-i asigure viitorul sau sau
al copiilor sai n'are deeat sa se adreseze la acele
societati. Pentru ce D-1 Apostoleanu, avand aerul
de a regula, un fel de drept de pensiune, trateaza
qi reguleaza, in realitate o ehestiune de asigurare,
care, o repet, depinde cu totul de vointa indiviziloy,

li

in ca-e Statul sau leginitorul nu pot

avek niei un amestec ?'

AO dar, din toate aceste, unneazit ca contraproiectul D-lui Apostoleanu trebue respins: intM

pentruea ternerea care ii servWe de baza, ea nu

214

vor fi foncluri de ajuns, mi este fondat; al cloilea,

pentrue/ el reguleaza, nu dreptul la pensiune, ci

o asigurare mutua16, care trebue 16satA numai la
libera ointil a printilor.
Proiectul ce ne-a prezintat guvernul este foarte
util i foarte practic. El ne prezint5, doug marl i

esentiale avantaje: asigurl mai intai fiscul, ca,ci

II deseara de aceast teribill perspectivA de a
vedeh pe fiecare cu subventiunea pensiunilor cres-

cAnd intr'un mod inck s acopere, cu timp, cea

mai mare parte din venituri. Statul nu va aveh
sg, pl6teasc6 de acum inainte deck o subventiune
fixit i nestr6mutat6 de cinci milioane; i Inca.
aceastA subventiune se va puteh micsorh, ba chiar

inceth cu timpul. Apoi, pe de alt6 parte, asigur/

intr'un mod real si practic functionarilor celor 12d-

trani, sau copiilor lor o viatl modest6, dar onorabill; caci nu este bine, nii este just, nici demn
pentru Stat, ea functionarii sgi cei onesti sa. fie
redusi, in timpul bkrametelor, Ia conditiunea umilitoare si mizerabill de a-si cersi pftinea (aplause).
Nu, Domnilor, Statul trebue s6, asigure batrnetele vechilor servitorj,./
Tree acum, Domnilor,*la observatiunile fcute
de D. Kogg,lniceanu. D-lui a zis, in privinta drepturilor dobandite, eg, trebue sq, hotaxim. dupa, care

lege au A, se reguleze aceste drepturi, de acum

215

inainte, dupa legea din Moldova sail dupit legea

de dincoace de Milcov. 1nsa, domnilor, va mArturisese ca nu inteleg de loc pe ce principii se fondeaza aceasta opiniune a D-lui Kogalniceanu. D-lui,
i noi toti, stie ca, din nefericire, pe cat timp
principatele au fost separate, fiecare si-a avut legile sale speciale, i nimeni 'Ana acum nu a contestat drepturile dobandite in virtutea acelor legi
speciale. D-lui stie ea, nu numai legea pensiunilor,
dar si toate celelalte legi difera in ambele principate. si aceasta diferenta a tinut pana cnd aceste
legi s'au unificat.
D-lor, este peste putinta ca s luam drept
norma o singura lege; aceasta ar fi nu numai absolut contrariu cu principiile cele mai elementare
cari constituesc un drept dobandit, dar ne-ar expune, si in practica, la rezultatele cele mai inguste
si rnai absurde.
Numai voin st staruese asupra acestui punct
desi a aveh multe de zis; caci imi rezerv dreptul
de a vorbi, cand vom veni la discutiunea articolelor, i cand negresit, D. KogAlniceanu va pune
din nou chestiunea.
Raul ce rezulta din diferenta a (lona legi, ii
recunose i eu; i tocmai de aceia sunt pentru adoptarea proiectului de fata, caci numai ash acest ru

ca

va ince* numai prin votarea unei singure legi

216

de pensiuni vom face sit Inceteze cele dou legi

ce sunt i astzi in vigoare; chei chiar astAzi, cererile de pensiuni, ce se prezinth, au sl se reguleze,
tot duph aceste doul legi diferite, i efectele ce
aceste legi produc nu vor ineeth decht child se va
promulgh noua lege de pensiune.

De aceia, Domnilor, s ne silim cu totii a

voth cat mai curhnd aceasth lege, qi pentruch sesiunea este aproape a se terminh, pentruch D-nii
Deputati se rhresc; vh, rughm sLt punem toata
bunhvointa, sa, fim cat mai economi in vorbe,
pentru ca sh se voteze asth lege cu o orh mai inainte; chci, cu cat votarea ei se va inthzih, cu atht
tezaurul se incarch mai mult, qi cu atht paguba
pentru tarl este mai insemnath.
Se pune la vot inchiderea discufiunei i se
primeqte.

Se pune la vot luarea in considerafiune a

proiectului guvernului fi se prinieste.

1868

Monitorul No. 282, din 15 27 Deceinvrie 1868

Proiectul de raspuns al Senatului la mesagiul Tronului

Rolul armatei rom'ane

In Senat se discua proiectul de riispuns la mesagiul Domnesc. In edinta din 3 Decemvrie 1868, la paragraful privitor la rolul armatei romne vorbe#e Boerescu

care explick cuvantul ameninfare" din adres.

B. Boerescu D-lor, imi pare bine cg, onorabilul D. Costa-Foru voteaz1 acest paragraf, ins
mi permitA a face o explicaOune asupra cu vntului de ameninfare, i sunt sigur c ea va fi
conforml cu intentiunea D-sale.
Costa-Foru. Schimbati-1 dacA voiti.
B. Boerescuministru al Justitiei. (Continuand).
D-Ior, negreit cl D. Costa-Foru cand a zis c pritnete

ca armata noastr6 s constitue o amenintare, st

servit de acest cuvAnt spre a se pune in acord

220

cu D-nii Senatori, cari voesc mentinerea acestui

paragraf. Dar negre0t ct D-lui nu a voit s

dea,

acestui cuvant sensul uzual ce are. Nu, D-lor, armata noastrl nu este amenintatoare pentru nimeni,
ea este o armata destinata, a conservg si a aparg
drepturile noastre, cand aceste drepturi s'ar atach
de altii. Iat marea i frurnoasa sa misiune. Cu-

vantul de amenintare este sinonim cu cuvantul

agresiune i seel ce este agresiv poate fi animat i
de spiritul de cucerire.
Dar armata noastra nu este nici agresiva nici
de cucerire. Este ca s zic aa, o armatl conser-

vatoare. Ea are acea pozitiune politica ca si tara

noastra. Suntem neutri am zis-o i o repet. Dar
este neutralitate i netrtralitate. Este neutralitate
demn 1 armata (aplauze). Noi iata prin urmare
ca avem o forta armatl, cu care fail, sa fim cat
de putin nici agresivi nici amenintatori, ne putem
opune acelora cari ar vol sa ne atace, sau sg violeze neutralitatea

noastr

drepturile noastre

(aplauze). SI viu acum, D-lor, la oareeare fapte

sau preocu-patiuni ale D-lui Costa-Foru. D-sa a
revenit asupra subserierilor cari se fac pentru cumpararea de arme. Vi s'a mai dat, D-lor, qi alta
data explieatiuni asupra acestui punet. Vi s'a spus

c. guvernul actual nu a vazut in aste contributiuni nimic de anormal si prin urmare a lasat de

221

a se continua. Ce inconvenient ar fi in adevar ea

pe cand suntern si1ii a schimbh sistemul armelor
vechi, s vin i* partieularii in ajutorul budge-

tului spre a se putek cumpara arme noi ? Este

Insa legitima preocuparea ea aceste contributiuni
sa se intrebuinteze bine 1 regulat, i ca aceti
bani sa rnearga la destinatiunea Mr. Dar pentru
aceasta, D-lor, va declar i acum c s'au i luat
masuri de guvern, ca banii adunati sa mearga la
destinatia Mr, i odata intrebuintati, se va qi puMica un compt exact kat de sumele adunate eat
qi de armele ce guvernul a cum parat cu dansele.
(V oci. Prea bine, prea bine). Onorabilul domn
Costa-Foru a mai vorbit despre multimea ofiterilor creati de predecesorii notri i modul aplicarei legii asupra punerii lor In neactivitate. D-lor,
nu aunt competinte In chestiune i nu va pot rits-

punde mult, vt voi zice insa cateva cuvinte,

fiindca Ad ea eolegul meu dela resbel sosi acum,

D-lui ma va indrepta, dad, voi grei. Faptele men-

tionate de D. Costa-Fora sunt pentru trecut i

prin urmare nu ne privesc, sau daeit voiti, puteti
face din ele obiectul unei interpelatiuni. Cu toate

astea va pot spune ca mai aceimi chestiune a

multimei numarului ofiterilor s'a ridicat astazi i
in Adunarea de jos i D. I. Bratianu, fostul ministru de resbel, a raspuns c en toata, aceasta

222

multime de ofiteri, cadrele nu sunt Inca complecte

si am vazut el D. general Florescu care se afla

fata, nu a combatut aceasta.

fr

Dar, ni se zice de D. Costa-Foru, de ce cadre

soldati? Ei, D-lor, lucrul 'e prea simplu. Ca-

drele nu costa mult; dar a le umple costa prea

mult, qi budgetul nostru nu sufera ca aceste cadre
sa fie totdeauna pline si cu soldati.
A mai observat insa D. Costa-Foru, c s'a
abuzat cu legea punerei in neactivitate, incat avem
acum doua randuri de ofiteri, unii activi i altii

neactivi. D-lor, nu e treaba mea a intra in discutiunea faptelor. Va' pot insa zice ca in adevar
ar fi un inconvenient prea mare, oneros chiar pentru

budget, ca O. se inmulteasca prea mult numrul

ofiterilor, in neactivitate. Vorn cauth dar a face
uz de aceasta lege, in limitele cele mai stricte
mai moderate; si totdeodata vom cauth a chiema
in serviciu cat vom putea, rnai multi din ofiterii
din neactivitate.

Cat despre consiliile amicale ce ne da D.

Costa-Foru ea sa nu ne luam, sa nu ne ametim
manifestri sau de boala popularisuntem la adapostul acestor sensatiuni. De multe ori multimea sau opiniunea publica are dreptate; de multe ori n'are dreptate.
De multe ori un om just e recompensat i aprede aplauze
tefii. cred c

223

tuit de multime; de multe ori ins/ am vgzut multimea prigonind i persecutAnd pe cel just. Nu
dar ovatiuni efemere vor regulh linia noastrl de
conduitl! ()ea mai bun/ garantie de a se feri de
asemenea sensatiuni i de a multumi opiniunea
publie/, drcapt i luminat/, este de a-si face totdeauna datoria, de a fi totdeauna in limitele legei,
frt preocupatiune de a atrage aplauze sau a displace. Dac/ opiniunea public/ va fi dreapta, ea
va fi cu noi; dac/ nu, vom aveh multumirea,
linitea ce aduce contiinta curata, a unui
guvern ce-i face datoria.

pacea

II
Monitorni No. 283, din 17/29 Decemyrie 1868

Proiectul de rAspuns al Senatului la mesagiul

Tronului

In aceimi edint a Senatului, la paragraful privitor la justitie, vorbete Boerescu ministru de justitie.

B. Boerescu, ministru de justitie. Domnilor, pozitiunea care mi-a fhcut-o acum onorabilul D.' Costa-F'oru este in adevr dificilh, fiindch

D-lui emite in privinta mea niste sperm* mari,

incht nu stiu dach voi puteh corespunde la asteptarea D-lui, si dach acele sperante, in viitor s'ar
puteh toate indeplini.
tiu lush atht, ch este lesne de a emite sperant% este lesne de a formulh critice. Greutatea
mai mare este pentru acela care este chemat de a
st a. pe aceste Mnei si a realizh sperantele altora.
Prin urmare D-lor, inch dela inceput, rog pe onorabilul D. Costa-Foru, sh nu aibh ash mari spe-

225

rante; caci, fAra a fi de o modestie exagerata, mi-e

teama ca nu le -voi putea, realiza, pe toate.

SI vedem acum, D-lor, in ce conk/ sperantele D-lui Costa-F'oru ? D-lui spell, ca en voi indrepth in justitie, toate actele predecesorilor mei,
cari dupa D-lui sunt rele.

Eu nu pot sa discut nici sa ma, pronunt

asupra acestor acte. SI fim 'MA drepti Inainte de
toate. Predecesorii mei au putut corn ite greseli,

precum si en, la rAndul men, voi puteh comite

greseli. i precum eu, cand ma voi retrage din
minister, voi fi foarte rnultumit cand succesorii
mei, imi vor indrepta greselile mele ; ash, sunt
sigur ca si predecesorilor mei nu le poate Ora
rau daca voi indrepth din greelile ce Domnialor
au putut comite. Este dar natural ca onorabilul
D. Costa-Foru sa ceara dela mine a indrepth aceea
ce au putut face rau predecesorii mei.

Ce am dar de facut ?
Mai intai va declar, ca voi fi fidel, programului meu inscris, atlt in ceiace priveste special
justitia cAt i politica generala, a guvernului. Voi
cauta, sa' ridie magistratura respeetand-o; i nimie
nu poate ridich justitia decal atunci cand organele
ei se respecta in demnitatea si independenta lor;

si ered ca, mult mai tare si mai cu prestigiu este

un ministru inconjurat de un corp de magistrati,
20993

15

226

demni i independenti, decat Un ministru inconjurat

de niste magistrati umiliti i servili
Voci.

Foarte bine! Ash! Ash!

(Aplauze prelungite).
Boerescu, ministru al justitiei. k;i aceasta pentru
cuvantul, ca mult mai tare este un ministru pFlfl puterea sa morala, cleat prin eea materiala, i aceasta

este si mai adevarat, and este vorba de justitie.

Acum, venind la aceeace se chiama partea gre-

salelor predecesorilor mei, fiecare din noi ti are

modul Om de privire asupra faptelor, i eu, D-lor,
poate ea nu am aprobat multe din acele fapte.
Mrt voi sill dar ea ministru s indreptez, pe
at voi puteh, aceiace poate fi gresit, din faptele
predecesorilor mei, insa D-lor, nu uitati c posibilul are o limita, nu uitati el in domeniul faptelor
se afla o stnca, care se numeste faptul implinit,
asupra efectului cruia nu se mai poate reveni. St

mi se tie dar si mie seama de aceasta stavila.

V edeti ca nu specific nimic, nu intru in arna,nunte.

Dar daca ar fi s vorbim numai de Curtea

de Casatiune, sit vedem daca teoria emisa de D.
Costa-Foru ar fi ash de absoluta, inat sa numai
existe obstacolul, stanca de care am vorbit. Ei,
D-lor, nimeni ca mine nu regreta mai mult aceeace

sa intAmplat la Curtea de Casatiune. Dar raul

ce ne arata D. Costa-Foru crt s'a facut cu humirea

227

unor membrii, cari, dupa D-lui, nu au nici un caracter legal, nu se poate repar ah lesne cum crede
D-sa. Acei judecatori nu judea oare ? nu dau hotariri care au putere legala ? Oare and s'ar declarh

nul tot ce s'a facut, nu ar rezulth o mare perturbatiune in toate interesele societatei ? Eu cred D-lor,
ca toate acestea ar face cbiar pe D. Costa-Foru eh
se opreasca in marginile impuse de natura lucrurilor.

In examinarea faptului nu intru, a fost liber

predecesorul meu sa-i aiba i el aprecierile sale.
Aceasta ehestiune s'a mai tratat i in Camera
i in Senat. Fiecare din noi ne avem dar opiniunile noastre asupra faptului ce-1 putem aprobh
sau desaprobh.
Dar nu e vorba numai de un fapt, este vorba de
a indrepth aceeace mi s'ar Ora a s'a greit in trecut.
Voi reparh D-lor, pe cat voi puteh, insa o repet, in limitele posibilului, i tinand seama de faptele implinite, asupra efectului arora nu se mai poate reveni.
Rog dar pe onorabilul D. Costa-Foru ca sh-si

mai reduca sperantele D-sale, in limitele posibilului i de aceia, D-lor, m'am i explicat indestul,
aci nu voi sa, dau mai mari sperante decat acelea
ee tiu a le pot implini i atunci i multumirea
tuturor va fi mai mare (aplauze).

1869

Proiect de lege pentru modificarea legel electorale

Se depusese un proiect de lege care modifich legea
electorala. Proiectul fusese votat de Camera Qi guvernul
11 retrasese din diseutia Senatului. Stolojan sustinea A
guvernul nu are acest drept. Boereseu arafa cii. guvernul
poate sa. faca acest lucru.

Camera
Monitorul Oficial No. 6, din 10 22, Ianuarie 1869

B. Boerescu, ministrul justifiei, Domnilor, [11

dori s6, se precizeze natura acestei discuOuni, atht

din punctul de vedere teoretic, ca SA zic al, cat

i din punctul de vedere al rezultatului practic la
care am puteh sl aiungem.
Onor. D. Stolojan, cu foarte drept cuvant a
al./tat, a aceastA chestiune poate A, constitue una
din acele chestiuni de drept constituOonal foarte
controversate li asupra cgrora se poate zice foarte
multe pentru sau contra; insl pe langl acest adeviir

2,32

arhtat de D-sa, eu pot ca sh mai adaog c aceasta

regulare a dreptului care aci se diseuta, nu este
scrish nicheri in constitutiunea noastra, i nici nu
se puteh eerie, de vreme ce asemenea chestiuni de
detalii, de regularea raporturilor intre ambele corpuri legiuitoare, in general, nu fac obiectul nici
a unei legi mhear, ci ele sunt inserise, de obinuit,
in regulamentele corpurilor legiuitoare; i aceste
regulamente la noi nu prevM nimic in privinta
aceasta. Ak dar vedeti intr'un mod general in ce
conga chestiunea de fata. D-v., voiti sh, discutati
i s rezolvati o chestiune de drept constitutional
foarte controversata, chiar duph acei D-ni cari au
pus aceasta chestiune; i pe de alta parte voiti sh

regulati o chestiune care nu este regulata nici

printr'o lege speciala, niei prin constitutiune, nici
chiar prin vreun regulament. Nefiind dar nici o
lege in privinta aceasta, pentru ca sa tim dupa
ce s o regulhm, ne mai rarnhne uzul. Prin urmare totul se reduce a regulh un uz, i Inca a regulh un uz de curhnd stabilit la noi, care numai
are precedent, regirnul de care ne bucuram astazi
fiind foarte nou, i care deabia eri cu ocaziunea
proiectului in chestiune, s'a ivit pentru prima oarg.
Luerurile fiind astfel, chestiunea se reduce la cea
mai simpla expresiune, i cade cu totul dela trialtimea aceia uncle a voit sh fie ridicata de onor.

233

preopinent. Nu este ins mai putin adevgrat ca,

din punctul de vedere al rezultatelor ce ar puteh
esi din aceastA, diseutiune, acele rezultate 'pot sA,
fie destul de insemnate.
SA, examinAm mai intai faptele.
Acest proiect de lege, D-lor, dup6 ce a fost

discutat si votat de D-v., a fost trimis in diseutiunea Senatului, si a fost trimis acolo dupq, regulg, insotit de un mesagiu domnese; din mornentul

acela, din momentul ce el a fost trimis Senatului

printr'un mesagiu domnesc, putin import6 nasterea

sa, ea sg, zie astfel, putin impora, dacl acel project a provenit din initiativa Camerei sau a guvernului, el nu puteh fi considerat cleat ea al guvernuldi, fiindel din cauza mesagiului ce-1 insoteh
guvernul si-1 apropiase.
Modul de a se trirnite proiectele dela CamerI

la Senat prin mesage, este bazat numai pe uz.

Voi veni la partea cea constitutional a chestiunei

mai la urm6; o voi discuth si se va vedeh dae/

preoeupatiunea a unora din D-nii Deputati cari
au ridicat chestiunea aceasta, este fondatl sau nu.
Domnilor D-v. titi, eq, de multe ori formele
exterioare joadi, un rol foarte important spre a
determinh fondul unei chestiuni. D-v., stiti negresit
regula ce se urrneaz6, formele ce se indeplinesc
pentru ea un proiect de lege s se trirnia inaintea

234

corpurilor legiuitoare printr'un mesagiu. Aceste formalitati sunt: ministrul care voete sI propunl

corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru o

chestiune de cornpetintl a sa, studiaA chestiunea,
face un proiect de lege, i-1 Inainteaz/, cu un raport in deliberarea consiliului de minitri; considiseutI, 11 cereeteazI i apoi aprobl, sau nu
liul
trimiterea lui cu un mesagiu inaintea corpurilor
'11

legiuitoare dupg, ce s'a dat i aprobarea Domneasel.

Va A zie/ mice ministru, de Indatl ce prezintI

un proiect de lege Inaintea unui corp legiuitor, se
constitue naturalmente prin aceasta chiar aparltorul acelui proieet, Ii considerl ea opera sa, i
astfel ii sustine.

Astfel

este formalitatea care

s'a indeplinit in totdeauna in asemenea cazuri,

astfel s'a urmat i acurn; i pentru ea A nu se
urmeze astfel, ar if trebuit ea uzul de pang, acum
sg, fi fost desfiintat, ar fi trebuit ca s
specifice
prin regulamente speeiale ale corpurilor leginitoare
cA, regularea unor asemenea luerlri sit nu se mai

fael ca phnl aci, ci sl se fael printr'o simplg

corespondentl de birou; i atunci negreit el ar
fi fost cu totul alteevh, crici atunci intr'u nimic
responsabilitatea ministrului nu ar fi mai fost pusl

in joe. Nici odata' ins/ asemenea lucrri nu s'a

%sat sl se fad, numai prin corespondenta biurourilor ambelor adunlri.

235

Ei bine, D-lor, din momentul ce nu exist&

un alt mijloc de a trimite Maintea unui corp legiuitor un proiect de lege decat prin mesagiu, ce

este mai natural cleat de a intelege c

suntem

datori, ea unii ce subsematm acel mesagiu, sI-1

apgrAan, i s6-1 sustinem. Tot restul chestiunei
este o conseeintl a aeestui principiu.
Conform cu acest principiu ne credem datori
ea s aprrn un asemenea proiect; egei (lac/ nu
dintr'alte puneturi de vedere, dar cel putin din
punctul de vedere al euviintei constitutionale, noi
credem cg, nu s'ar puteh ca un guvern st prezinte
unei adungri un proiect de lege printr'un mesagiu
ineuviintat de toti minitri, i sI-1 arunce pe biurou
zicand :

poftiti, faceti cu dnsul ce veti voi, eu

nu-1 sprijin, ba chiar sunt inamicul lui ! Conveniti

D-lor, c aceasta ar fi o anomalie ne mai
auzita..

Un proiect de lege, cand se discutA in corpul

acela care i d natere, nu este lipsit de ap6r6tori,

chiar dael guvernul nu-1 apgrg, fiindc6 are ea

defensori naturali pe deputatii aceia cari l'au propus;

dar cAnd acel proieet de lege ese din corpul care

i-a dat naltere pentru ea A, treael In

ce161alt

corp, acolo, dac a. guvernul nu-1 ap1r6, este expus

a rImAne fAxg, ap6r6tori. Ei bine, D-lor, gsiti
oare D-v., o asemenea stare de lucruri rationa15?

236

Puteti admite D-v., c o asemenea stare de lucruri, este constitutional/ ? Eu cred c6 nu.
Iat/ D-lor, cum am apreciat noi lucrurile, i
odat5, fiind astfel punctul de valere al nostru, am
venit la practicl, i conform cu aceste prineipii,
conform cu consecintele ce tragem noi din aceast/
form/ a mesagiului Domnesc; am sustinut proiectul in discutiunea general/ in contra acelora
cari voese s1-1 arunce chiar dela inceput.
Vine ins/ chestiunea de detaliu, ajungem la

art. 1 din acest proiect. Noi am crezut c

acel

articol modifica, legea electoral/. Ideia D-lor, nu

e inventatl ad-hoc, nu e g/sitl cu aceastA oce,ziune ci erh deja manifestatl de trei dintre noi,
mult mai inainte: de onorabilul Preedinte al consiliului Inc/ de c/nd s'a dat proiectul acesta in

discutiunea acestei Camere; de D. Koaniceanu

tot in timpul acelei discutiuni, i de mine, ca advocat, Inc/ de mult timp; prin urmare D-lor, yedeti c asupra sinceriatei convinctiunei noastre nu
poate fi indoiala, fiindc/ noi de mult eram contra
acestui articol. Prin urmare am sustinut i insistat
la Senat foarte mult, in timp de don/ zile sa, convingem Senatul c acel articol e inconstitutional,
i am cerut, nu sl se pue un articol in sensul interpret/mi noastre, ci sa, se lase legea electoral/
aa, cum este.

237

Ei bine, in urma a doul zile de discutiune

nu s'a putut face nimic; am vazut ca, opiniunile
erau foarte pronuntate in o parte i in alta; am
vazut ca' s'a ridicat mai multe chestiuni importante; am socotit atunci de cuviinta a pune capat
tutulor acestor dificultati, ili am retras proiectul.
Ni se obiecteaza insa astazi i ni se zice: dar
ce se alege din initiativa Camerei i a Senatului?
Pe aceasta, obiectiune, pe acest unic argument se
invartete aci discutiunea provocata de D. Stolojanu; s'a zis ca s'ar paralizh dreptul de initiativa,
al Adunarilor, dac guvernul ar retrage un proiect care e in discutiunea celuilalt corp; ca. infine
s'ar atach constitutiunea.
D-lor, sistemul constitutional e sistemul eel
mai bun, eel mai ingenios, al carui mecanism este
astfel ca diferitele puteri ale Statului sa fie echilibrate aqh incat sa, poata fi in armonie unele cu
altele, fara A, se neutralizeze, fara sa se paralizeze. In ce consista dreptul de initiativa al Camerei, inscris in constitutiune ?

In aceasta, de a propune legi, de a le discuth i voth. Ziceti 'MA D-voastra, a daca guvernul ar av eh dreptul sa retraga dela o Camera
un proiect provenit din initiativa celeilalte, atunci
acest drept s'ar paralizh ? i acum aceasta ? Dar
atunci ar trebui sa ziceti ceeace s'a zis intr'un

238

mod indirect, eh chiar dreptul de a nu sanctionh

o lege ar fi a paralizh dreptul de initiativ. Dar
aceasta nu este ah, pentruch Camera i Senatul,
child un proiect discutat i votat nu se sanctioneaz a. de guvern, an dreptul sh vin s exprime
opiniunea lor in privinta acelui guvern; sh'-i deh
vot de neincredere ca sh vie alt guvern sh fad,
alt proiect, sau sg-gi apropieze i sh supunh sanetiunei domneti proieetul nesanctionat de fostul
guvern. Tocmai ah e D-lor, qi cu dreptul guvernului de a retrage un proiect. Guvernul vine i

&dal* cum am fheut noi la Senat.

Arest articol modified legea electorald, credem

ca acest articol constitue o violare a acelei legi,

ci-t retragem" . D-voastrh ati voi sh siliti guvernul
sit sustinh sau sh sanctioneze un proiect In care
el crede c5. se aflh un articol inconstitutional ?

Aceasta nu se poate. Dar ce rnn'ane atunci de

fAcut ? ithmane, D-lor, intr'un asemenea caz, pentru

a echilibth diferitele puteri ale Statului, ca s6 se

pun5, chestiunea ministerialh; sh se deh un vot de
blam guvernului. i dach va veni un alt minister,
acela va sustine sau va sanctionh proiectul; dar
nu voiti ah ? Este atunci un alt mijloc, este initiativa membrilor Senatului sau ai Camerei? acestia
ii pot insui acest proiect, il pot discuth i voth.
Prin urmare credeti el dreptul de initiativ6 nu poate

239

fi de loc atins, i permiteti-mi a spine, ca pericolele

de cari vh preocupati, sunt, duph mine, imaginare,
de vreme ce remediul s poate afl agh de uor.
Odata acestea find astfel, odath ce chestiunea

de care ne ocupam astazi e o chestiune constitutionalh foarte nedeterminath, controversath dupa,

chiar autorii interpelarei; odata ce aceasta chestiune
nu .se aft, regulata prin nici un uz constant, odath
ce chiar regulamentele Adunhrilor, in oarecare arti-

cole generale, sunt in favoarea noastra, sa vedem

acum la ce se reduce rezultatul deliberarei de astzi.

Chestiunea se reduce, precum in adevr s'a

redus dela iticeput, la o ehestiune de regulament,
in ceeace privete Senatul, i tot ah a considerat-o i Senatul. In adevar, D-lor, a doua zi duph
retragerea acestui proiect, unul din vice-preedintii

Senatului vine i propune o chestiune de regulament, nici chiar o interpelare, i arata D-lui ch,
du
regulamentul Senatului, guvernul nu aveh
dreptul s retraga proiectul.
S'a Rent multa discutiune asupra acestei ciestiuni in Senat, am riispuns la obiectiunile acute
de onor. D. N. Rosetti, probez cu regulamentul

in mhna astazi, ca guvernul e in drept sa-1 retraga,

Senatul, in urma discutiunei acesteia, mai

in unanimitate, trece la ordinea zilei. Va sa zich

Senatul, corpul acela despre al chrui drept se face

240

aci discutiunea, mai in unanirnitate s'a crezut satisfacut de explicatiunile date, singur a recunoscut
ca regulamentul nu s'a calcat.
De vreme ce dar Senatul a zis, ca s'a urmat
conform regulamentului, rezulta ca guvernul a
avut dreptate sa, retraga acel proiect, rezulta ase-

menea, ca Senatul a adoptat teoria guvernului.

Ramane acum sa vedem, despre ce mai poate
fi chestiunea in Camera astazi ? Mai poate fi ches-

tiunea de a se pune in discutiune ce s'a urmat

la Senat? Nu cred, D-lor, pentruca cel putin noi,
nu admitem teoria, ea Senatul poate sa controleze
Camera sau Camera poate sa controleze Senatul;
pentruca, de0 fiecare corp au relatiunile lor reciproce, insa sunt independente unul de altul.

Senatul dar s'a pronuntat 0 nu mai poate

fi vorba de drepturile sale, dar este vorba de a
se da o satisfactiune unei preocupari legitime de
a stabill un alt uz, sau de a cauth sa nu se atinga
indirect, cum s'a zis, dreptul de initiativa al Camerei. Ei bine, D-lor, un raspuns asupra acestei
preocupari; v'arn aratat dela inceput ca am retras
acest p-roiect, nu pentruca avem preventiuni in
contra lui, clei l'am sprijinit, ci l'am retras, crezAnd crt eth in dreptul men, de vreme ce venise

inaintea Senatului cu un mesagiu. Dar voiti ea'

sa se stabileasca un alt uz ? D. preedinte al Con

241

siliului v'a raspuns, i v'a zis: formati un proiect

de lege; regulati raporturile dintre Senat 0 Camera.; poate sa fie 'Inca i alte multe chestiuni neprevazute,

i eu cunose vreo calevh., i atunci vom

discuta. i vom veda pana la ce grad ar fi bine

sa se adopte cutare sau cutare sistem. Insa pana
atunci guvernul crede, ca. a lucrat conform cu
dreptul sau, conform cu constituOunea, fiindca
nimic nu priveqte dreptul de initiativa.
Gasi0 D-voastra, ca acest drept de iniciativa
s'a lovit prin faptul nostru, atunci Camera este
in dreptul sau sa vie ai exprimh parerea sa lamurit in privinta acestui guvern; sau, prin o lege
speciala, prin regulamentul sau, sa, villa A, specifice, sa reguleze cum are sa se urmeze cu proiectele provenite din iniVativa sa. Numai prin unul
din mijloacele acestea se poate pune capat acestui
conflict. Aceasta este opiniunea mea, D-lor, afara

numai dad, onor. Camera nu va voi sa deh un

alt caracter acestei chestiuni (aplauze).

20993

II
Monitornl No 11, din 16/28 Iannarie 1869

Teoria partidelor
In sedinta din 16 Decemvrie 1868 a Senatului N.
lonescu interpeleazk guvernd asupra sgomotelor ce circulau despre dizolvarea corowilor legiuitoare si face cu
aceastk ocaziune o teorie asupra drepturilor ce ar avek
un Cabinet sk stek la carma Orel cu majorifatile unui
guvern ckzut. Rkspunde B. Boerescu.

B. Boerescu ministru justifiei.

Domnilor, onorabilul D. Ionescu a inceput
prin a pune in indoialg, credinta noastrg, cl nu
existA actualmente in aceasta. Adunare nici majoritate nici minoritate, ci numai unanimitate. D-lui
argurnenteaz1 apoi qi arat c aceasta nu poate
existh, de vrerne ce este tiut, c un guvern constitutional nu poate sq, existe deck cu o majoritate; i apoi conchide ca, de vreme ce aceastg, majoritate este a guvernului trecut i de vreme ce
guvernul actual este contrar guvernului trecut,

243

apoi nu tie Domnia sa cum am puteh av6

majoritate chiar in sftnul acestui corp.
Domni lor, la aceastI teorie a D-lui Ionescu

iatl ce am onoare a rIspunde din partea guvernului : chestiunea de majoritate i minoritate este

un fapt care rezult1 din mai multe alte fapte cotisecutive,

i ea se apreciazI dupl putictul de ve-

dere din care le considerl cinevh. Care este pinetul nostril de vedere din care cofisiderIm aceastl
chestiune i care sunt faptele difi care ati sd rezulte majoritIti i mit-writ/4i ?

VI marturisesc In toatl francheta, el se aude

dela 'cm timp IfiCoaee, vorbinclu-se la riol necon-

tenit de particle. Ce sunt

de pot fi oare aceste
particle ? Sunt ele oare bazate pe nite principii
1

imutabile, a0, ificftt sl constittle adetrArate partide?

Sunt doul feluri de partide lii toate *tile lumei:

partide call se rapoartl la forma guvernului unui
Stat i partide cari se rapoartl la principiile coprinse ir constitutittnea uttui Stat, Ia Modul tie a
pune in aplicare acele principii. Cele dintfti pattide sunt lesne de distins, sunt chiar lesne de format,

.ele se nasc deodata, ca sl zic ah, cu forma gfivernului, astfel vedem id uncle State particle amnarehiste, reptiblicaue, etc. relelalte partide, earl
dei in acord asupra fortnei guvernultii, difer asupra
moclului de a apnea, priticpii1e sociale coprinse in

244

constitutiune, sunt mai greu de format, de multe

ori ele sunt efectul evenimentelor petrecute in mai
multe zeci de ani, astel este partidul conservator,
progresist, radical, ultra-radical, etc.
S. venim acum la noi. Sunt mai mult de

doi ani de (And la noi a avut loc o insemnatg

revolutiune socialg. Efectut acestei revolutiuni a
fost d'a substitui regimului electiv, regimul ereditar. De unde pang la aceastg revolutiune, capul

Statului era electiv, desi viager, noi am preferit

cu drept cuvant de a fonda o dinastie. Ei

si
bine, o asemenea insemnatg revolutiune socialg, ne-

gresit ca, i-a produs efectele sale, si in ceiace priveste

raporturile dintre partidele ce existau pang aci.

In adevgr, Domnilor, mai toate partidele la
noi, inaintea acestei revolutiuni sociale, erau formate in vederea vacantei eventuale a Tronului.
Dar asemenea partide nurnai pot exista de acum
inainte; pretenden0 la Tron numai pot fi, fiindcg
constitutiunea insasi determing, eine are sg succeadg la Tron. Gratie cerului am scapat de acele
perturbatiuni teribile ce aduceau cu sine vacanta
Tronului, am scapat si de acele frgmantgtoare partide ce se formau numai in vederea acestei vacantii. Aceste partide numai existg, dar la noi, cgci
nu vedem pe nici unul care EA se proclame republican, sau pentru sistemul electiv.

245

Care partide ar fi

noi, de
acum inainte? Ar fi negresit numai acele partide,
Pali ar aveh de baza, aplicarea principiilor sociale
cuprinse in constitutiune, am aveh si noi particle
conservatoare, radicale, ultra-radicak etc. Dar unde
stint aceste partide?
deci posibile la

Abia de doi ani ne-am dat si noi o constitutiune, una din cele mai liberale constitutiuni din
Europa. Toti suntem uniti imprejurul acestei constitutiuni. si fiecare manifesthm devotamentul cel

mai mare pentru aceastl constitutiune. Nimeni

dar la noi nu se proclaml contra acestei constitutiuni, nimeni nu voeste sg, schimbe principiile
sociale cuprinse intrnsa, toti declar/ c.' voesc sA
o aplice, toti voesc a se con formh si literei si spiritului ei.
Uncle stint dar partidele noastre sociaie? Unde
stint conservatorii nostri ? liberalii nostri ? radicalii
nostri ? ultra-radicalii nostri?
Nu-i vedem niceri. Nici un partid nu a scris

pe stindardul s6u aceastl denumire. ii nici nu

putem Ina, vedeh, asemenea partide, pentruc6 ele
se formeazg, precum am zis, dupA un foarte indelungat timp, si dupa, trecerea a multor evenimente si (NO Tncercarea a multor experiente.
Inteleg, D-lor, partidele, o mai repet, inteleg
partidul acelora cari vor schimbarea formei gu-

246

vernului. Dar aceste partide la noi nu se aft. Inteleg, partide cari vor schimbarea principiilor sociale de administratiune, cuprinse in constitutiune,
dar acele particle noi nu le avem; cIci nu am
avut timpul a le avee..
Avem noi dar adev6rate particle, particle de
acelea earl reprezinth, principii, cAci sunt fondate
pe principii, cari sunt imutabile ca i principiik
ce reprezint6, cari petrec ani i de multe ori se-

coli, arg, a se schimbh, hrg, a Muth de a exist?

Nu! asemenea partide noi Ind nu avem!

(aplauze).

Am puteh oare numi partid acele grupuri

de oameni adunati imprejurul unor persoane sau
unei persoane ce ar face din acele persoane sau
acea persoanl seful lor ? Nu! Asemenea grupuni
nu se pot numi partide, in adevIratul sens al cuvntului! Influenta lor poate s5, se vad6 ckeodat6,
Ms e iluzorie si trecgtoare,.si acei oameni adunati
.

strAnsi numai prin simpatii personale, nu pot

constitui un adevIrat partid, in sensul lady al cuvantului! (aplauze).
DacA dar la noi partide in adevar nu existA.
inc6, pentru ce am aveh idei preconcepute asupra
majorit6ti1or i minoritgtilor ? Majoritatea a cgrui

partid ? Minoritatea pentru care partid ? Noi dan

nu vedem in corpurile legiuitoare deck reprezen-

2'17

tanti ai naiunui, cari impreuna, cu guvernul sa

conlucreze pentru binele 6,rei, de aceia child am
vorbit de majoritate i minoritate, noi am zis totdeauna fosta majoritate i fosta minoritate si am
zis pentru noi in Camera se afla unanimitate i
thmane, ca la fapte i la lucru sa vedem daca

avem sau nu o majoritate; odath ce dar pentru

noi partide nu exista, singura preocupatie a noastra

a fost binele public; i prin urmare este logic sa

declaram ca vom luh i vom primi binele ori de
unde II vom afih fara discutiune, fara preocupatiuni de partide (aplauze).
Vine acum partea practica a interpelarei D-lui

lonescu. D-lui ne spune e un guvern constituOonal nu poate existh fara o majoritate. Negreit,
D-lor, i eine zice altfel? Acesta e un principiu
foarte elementar, este in natura lucrului ca un
guvern constittrcional sa nu existe fara majoritate.

Dar noi nu putem zice phna acum, nici ca avem

o majoritate nici ca nu o avem.
La lucru vom vedeh.
Fiecare zi, va fi o zi de experien0, majoritatea care nu este astazi poate sa fie maine. NIA
acum nu ne-a lipsit majoritatea, ea se formeaza
duna chestiunile ce sunt in discutiune.
Chteodata ai vazut amici personali ai notri
vothnd contra cutarei chestiuni sustinuta de noi.

248

Altadath a fost altfel. Aceasta este o chestiune

de convinctiune si trebue sh stim sh respectam libertatea fiechruia.

Sh asteptam dar fapte, D-lor. si cand faptele

se vor ivi, atunci vom vedeh. Pada atunci insh

noi nu avem idei preeoncepute asupra majorithtilor, fiindch noi nu am venit aici nici cu simpatii, nici en antipatii preconcepute. Dach dar la
fapte se va formh majoritate, atunci negresit ch
va fi si minoritate, adich si o opozitiune.

i aceasth

opozitiune este un ce foarte natural in regimul

constitutional. De aceia noi, cand opozitiunea se
va formh, nu o vom privi ca inamich, ea ostilh,
ci dela inceput o asigurhm ch are sh i se respecte libertatea acestei tribune,

acestui loc de

unde ea are sh-si exprime liber opiniunile sale!

Avem, D-lor, si noi incetul cu incetul sh ne invaihm a nu mai considerh ea inamici pe ceice se
aflit in opozitiune. Aceasta este legea progresului,
si eu cred eh sistemul nostru parlamentar a facut

progres. Mi-adue aminte numai dela 1859, cat

am progresat!

0 voce. 0! da, am progresat.

D. ministru al justifiei. Am progresat, chei
progresul este in natura lucrurilor si consequenta
acestui progres va fi ch nu se va mai confundh
Augusta persoanh a Mariei Sale eu ministrii si se

249

va zice si la noi ca in alte taxi fldela opozitiune

a AlAriei Sale" (aplauze prelungite).
0 voce. Ask.

D. ministru justitiei. i aceasta, D-lor, este

foarte natural intr'un guvern constitutional.
0 opozitiune se formeazg, in contra upui guvern. Aceastg, opozitiune poate deveni majoritate
si un conflict se naste intre guvern i majoritate.
k4iti insg, cari sunt rezultatele unui asemenea conflict ? Dad, ministerul se retrage opozitiunea ii la
locul, i atunci ca una ce a fost fldehl opozitiune
a Maxiei Sale, ea devine consiliera tronului. Dae
ministerul nu se retrage el face apel la natiune,
si natiunea se va pronunth. Ins, D-lor, asazi noi
nu suntern intr'un asemenea conflict.
D. Ionescu precizAnd
chestiunea voeste sa-i rgspundem intr'un mod pozitiv, dae avem sau nu de gg,nd sg. dizolvgrn conpurile legiuitoare. Sgi motivul principal al D-lui
eu toate acestea,

este, pentrua stiind de mai inainte, sg. ne despg,rtim ea buni amici, sg, ne lugm adio, s ne
putem chiar da o strangere de ing,n6 frgteascg,
(ilaritate).

Dar ce voiti sg, vg, rspundem, D-lor? Dupit

eate am spus Ong ael; acest raspuns este dat dejh:
,,nu stim nimic, sa venim in fapte i vom vedek".
Dar stiti a In aceasfa, Adunare noi nu prh im pe

250

nimeni de mai inainte, nici ea amici nici ca ad

versari.

Voim i dorim libertatea cea mai absoluta

pentru &care. Ai vzut, o mai repet, adesea ca
amici personali de ai notri cateodata ne combat,
cateodata ne sustin, caci intre noi domneste totdeauna cea mai intinsa libertate de opiniuni. Asteptarn dar s vedem ce majoritate se va forrnh,
ce opozitiune se va afirmh.

Pn cand nu se va ivi un conflict nu stim

nimic.

Mild se va ivl conflictul vorn vedeh, i daca

va fi necesar sa dizolvam Adunarea, vom anunth
mai inainte pe D. Ionescu, ca s ne despartim,
ea buni amici.
Pana ce
un asemenea conflict nu se iveste
nu inteleg, in adevar, preocuparea D-lui Ionescu.

D-sa nu a vazut pang, acum nici un act care sa

legitimeze sgomotele de care ne vorbeste.

Dar sgomotele, D-lor, sunt libere de a circulh, indestul ca. din partea noastra nu e nici un
act care sa le deh oarecare aparent de realitate;
caci vom vol s evitam, negresit pe cat demnitatea noastra ne permite, mice conflict, din care
poate s rezulte o dizolvare, caci ar fi o noul agi-

tare i o perdere de timp pentru 0,ra, i tim,

D-lor, ca eu cAt luptele vor fi mai crancene i

251

mai dese cu atat interesele threi vor suferi mai

mult. Dar astazi mai cu seamd, Romania are trebuinta de acord si de unire intre fii sai (aplauze
prelungite).
La replica lui N. Ionescu rAspunde din nou Boerescu.

B. Boerescu, ministru de justitie.

D-lor, sunt sigur, ca daca onor. D. Ionescn
near fi fost aci in timpul discutiunei adresei,
.

gresit cl am fi lost dispensati de plPicerea de a

auzi multe din cuvintele rostite de D-sa astazi,
fiindca negresit cu ocaziunea acelei discutiuni, D-sa
ar fi aflat multe din cele ce voeste s oie astazi,
i pe can negre,sit ca nu le-ar fi mai repetat acum

Eu voi cauth, en toate astea, sa dau satisfactiune curiozitatei D-lui Ionescu, de vreme ce D-sa,

nu s'a multumit numai cu raspunsul ineu dintaiu.

Onor. D. Ionescu nu-i place definitiunea ce
am dat en partidelor, sau modul cum inteleg aceste
particle. Ei bine D-lor, 16sand la oparte teoria
venind la practic, mi se pare ca experienta celorlalte natiuni vine sA confirme ceeace am zis eu;
caci D-lor, in alte ri am zis,si la noi nu poate
fi altfel, sunt doua feluri de particle; acelea cari
se raporta la forma guvernului in sine, si acelea
cari se raporta Ia modul de a executa, principiile
sociale coprinse in pactul fundamental.

252

Altfel de partide, in sensul exact al cuvan

tului, eu am zis ca, nu inteleg. i aceiace ar fi
altfel,

i s'ar numi partid, nu ar fi

in realitate

decal niste grupuri de ambitiosi, cari dispar mai

curand sau mai tarziu.
eititi, D-lor, istoria tutulor natiunilor, si yeti
vedeh ea' pretutindenea nu a fost si nu sunt partide serioase, can sg aibA, rldilcini in tar5, cari
sg, reprez,inte o putere reaK decAt numai acelea
(.ari s rapoart5, la forma guvernului, sau la
principiile sociale i modul lon de aplicare. De
veti privi Anglia, care este model in ceeace priveste guvernul constitutional, yeti vede c acolo
nu se afl6 particle, cel putin particle serioase, cari
s6 se raporte la forma guvernului; toate partidele
serioase in Anglia sunt monarchice; sunt Ins par-tide in ceeace priveste principiile sociale, sau modul
de aplicare si intelegere a acelor princiipii coprinse
in constitutiune; astfel la Englezi, sunt conservatorii, liberalii, radicalii i ultra-radicalii, etc. Oare
la noi s poate zice c exist6 asemenea particle?

Negresit cq, nu? si cum ar puteh fi altfel, cand

abi de doi ani avem o constitutiune ? Oare asemenea particle se improvizeazI ele? Oare asemenea
partide nu sunt opera unui timp foarte indelungat,
a mai multor zecirni de ani chiar ? Asemenea particle ca sI existe, trebue s aibe traditiuni: cAci

253

ele sunt rezultatul, cateodata, a secoli de lupte

experienta. Si credeti D-lor, noi am trecut atat
de repede prin at&tea experiente, incat contrariu
de ceeace s'a petrecut in Anglia, in cAtivh ani de
zile am qi improvizat partide. Cuvinte, D-lor, putem

sl improvizam, dar partide nu putem improvizh,

and ele reprezinta nite principii, i principiile
nu se pot stabill cleat dupa, lung timp de experiente i de lapta. Partide dar, in adevaratul sena
al cuvntului Inca nu pot existh la noi.
Ce insa ne-a obiectat onor. D. Ionescu! D-lui

ne-a zis: Nu, avem partide, pentruca unii chemati la guvern, aplica ran principiile i altii le
pot aplich bine; unii au cutare sistem in politica
exterioara, altii au alt sistem". Dar aceste fenomene le numete D. lonescu partide? Partidele earl
reprezinta in adevar principii au semnificare i o
irnportairta mult mai mare qi mai reala decAt aceia

care o da D. lonescu. Ace le ce arata D. Ionesca

sunt fenomene individuale, de multe ori nuan0
ale aceluiai partid, nu constitue insa aceia ce se
numete partid. Sa v dau un exemplu ce se vede
in unele State monarchice, sa luam Franta unde
partidele sunt bine desernnate, caci foarte multe sa

raporta chiar la forma guvernului. Partidul cel

mai puternic, este partidul imperialist sau bonapar-

list, cum yeti vol.

254

Ei bine, chiar In acest partid sunt grupe de

inclivizi de nuante diferite.
Dar sa, 16Min aceste exemple de un interes

mai mult abstract, sl venim la practicA.

D. Ionescu, care tine s ayem i noi particle
adevgrate, a voit sg, le gseasc
i traditiuni, i
numai in itst scop cred en, ne-a spus D-lui cl
fondarea unei dinastii la noi nu este nici tin lucru
nob, nici 0 revolutiune socia1, fiindea dinastii am
mai avut in vechime, dupa, cum ne sptine istoria.
Negreit ea, D. Ionescu este inti orn foarte
doct in materie de istorie; tns cu Were de ru
trebue sd-i spun cA ael mi se pare cd, se insealA.
.i eu in adev6r cunosc acest regulament pe care
1-am invocat orideckeori am sustinut fondarea unei

dinastii, insl 1-am invocat spre a aratA, c4 in ye-chime au fost Incercgri de a se fonda o dinastie,
Aar o adeyg,ratA, dinastie nu am atilt decArt acum.
Este adevrat c in vechirne s'au vazut adesea

Domni alei, chiar in tirnp de mai multi secoli,

seri oarecare intervale, din aceiasi farnilie domnitoare. InM aceasta se facea, totdeauna prin alegeri.

Tara recunoscgtoare pentru serviciul unui mare

Domn, unui eron. alegeh de multe ori pe bornnul
Mu tot in aceiasi familie, tot in familia ilustrului
siiI fondator. l aceastg, alegere repetat6 itt aceiai
familie numeste D. Ionescu o dinastie? Nu D-lot!

255

cand este o dinastie, succesorii Tronului numai au

puterea prin alegere, ci prin dreptul lor de batere, drept recunoscut i scris in pactul fundamental al tarei: o asemenea dinastie nu am avut
Ong acum; acum o avern pentru prima oara.
D. Ionescu, terminand cu partea istorica a
cuvantarei sale, ajunge la partea politica. D. Ionescu. din grija sa pentru acest guvern, lucru
de care-i sunt foarte recunoscator se preocupa
prea mult de pericolul de a nu lash sa ne atragem
cl
majoritatea actuall pe o cale, care nu este cea
bung,. D. Ionescu ne-a zis: Fiti expliciti, gi spuneti daca aveti sa dizolvati Adunarile; caci iaca
ee se poate intamplh: majoritatea actuala reprezinta un sistem de guvernare care astazi numai
exista; acea majoritate continua aceleai opiniuni,
Rceleai tendinte, mai ales in ceiace priveqte pollticit exterioara; daca nu dizolvati Adunarile, va
sit

zica aprobati modul de a vedek, al acestei ma-

joritati, va s

zic

0 sa fiti atrai pe drumul ce

va insemnh, ea. Acestea sunt, in scurt, ideile

D-lui Ionescu.

111

Monitoral Oficial No. 12, dia " 29 anuarie 1860:

Politica esterioara a guvernului

La intrebarea hi N. lonescu care este politica

esterioar5, a guvernului Boerescu easpunde n numele

guvernului ca,' in ce privete relatiunile esterne linia de
conduitg a guvernului e rezumata, intr'un singur cuvnt:
neutralitate, cxci dupg cum foarte bine argumenteaz;.1
Boerescu neutralitatea este politia traditionalA a Romthiei comandath, de situatiunea ei geograficii, i de
interesele ei.

D-lor, i acum cat sd repet, c dach D. Ionescu ar fi fost aici in timpul discuOunei adresei,
negreit, ch s'ar fi dispensat de a mai reveni astazi asupra acestor idei ; s'a zis i atunci tot ate
se zic asthzi, i ministerul i-a expus ideile sale
Este de mirare cum D. Ionescu poate crede
cd ministerul ar puteh fi atras, de majoritate sau
de oricine altul, in o altd politicd cleat aceia pe
care i-a desemnat-o el insui. Aceasth, politicd, este

257

cuprinsh in programul situ, i cred c onorabilul

D. Ionescu trebue s creazh acest program, ne-

find in drept a-I bhnui, phnh cel putin nu-I va

vedeh desmintit prin fapte. In acest program se
zice foarte expres eh linia noastrl de conduith in
politica noastrA exterioarg este insemnath printr'un

singur cuvant neutralitate". Muhl discutiune a

fost in timp ct erh la ordinea zilei adresa chtre
Tron asupra faptelor ministerului trecut. Noi ne-am
tinut in cea mai complecth rezervh, 0 am declarat
cit noi nu avem a rhspunde cleat de faptele noastre,

aqh precum se ormeazh intre toate guvernele ce

se succed. Cnd insh a fost vorba de actiunea

noastrh, ne-am afirmat pozitiv 0 am zis: tunawntru vont cautet a face cat mai multa administratiune, i cdt mai putina politica. In afara politica noastra, va fi politica traditionala a acestei
tari, politica bazata pe tractate, i comandata de
situatiunea noastra geografica i de cele mai mar i
interese ale noastre, politica neutralitacei". Ins
am adhogat indath, c intelegem a conservh o
neutralitate demnh, neutralitatea armath, neutralitatea unei natiuni care sit fie in stare de a se
aphrh chnd altii i-ar atach drepturile sale (aplauze
prelungite).

Odath ce politica noastrl a fost expush, intr'un mod atht de clar, intelege D. Ionescu c mi
20993

17

258

avem nimic a-i raspunde nici asupra chestiunei

Orientului nici asupra regatului daco-roman. Toate
pericolek, toate preocupgrile D-lui Ionescu dispar

inaintea acestui singur euvant neutralitatea", cuvant pe care majoritatea Adun'arilor, pana acum
nu numai ca nu 1-a combatut, dar 1-a si aplaudat

and 1-am pronunOt (aplauze). Prin urmare nu

este nici un pericol ea aceste majoritAti sa le tragA

pe tin alt t'aram politic decat al nostru, pentruca

nici noi nu ne vom lash a ne abate dela politica
noastra, nici majoritacile nu se vq,d Ona acum in
nimic dispuse a vol sa," pretinda sehimbarea politicei noastre.

Pericol dar pentru guvern, in aceasta privinta, nu exist6; fie D. Ionescu foarte linitit
despre aceasta; ii suntem negresit foarte recunoscatori pentru preocuparea si solicitudinea D-lui;
ins6 grija ce are, ea s'a nu devenim cu timpul

mai rai deal crede a a fost guvernul trecut, nu

ni se pare fondata.
SI creaza D. Ionescu c pozitiunea noastra
fa0 cu Adunarile este foarte clarg. Noi ne-am
expus principiile i politica noastra, i cautAm
apoi ea faptele sa fie in aeord cu vorbele. Nu
provocain majoritatea in contra; noastra; dar iarAqi

nici nu c6ut6rn dupa zisa D-lui Ionescu, a fi tole aceasta majoritate. Atitudinea noastra

lerati

259

este demna ca i pozitiunea ce oc.upam. Nu avem

nevoie de toleranta, niei nu suferim a fi tolerati;

ci voim ca majoritatea s. ne aprobe, sau sa ne

desaprobe, dupa cum va crede mai bine. Mei ca
guvern, voim s traim prin noi insine, si numai
cu demnitatea noastra. Nici nu
cu 'dreptul
suntem continuarea cuiva, nici nu servim cuiva
de para van; si rog pe D. Ionescu a nu vorbi si
D-lui de influente straine, caci noi nu cunoastem
1

nici o ingerintd straina in afacerile noastre; i daca

am venit la guvern, am facut-o, precum am mai

zis si alta data, chemati numai prin singura

gi

unica initiativa a Ma'riei Sale Donmului (aplauze).

1i fie sigur D. Ioneseu a, cu toata recunostinta ce datoram in mod egal tuturor puterilor
garante, niciodatd nu vom tolera uici unei puteri
straine, dreptul, contrariu tractatelor, de a interveal in afacerile noastre interioare (aplauze). Odata

ce acest punct e bine stabilit, odata ce am mai

constatat cd, dad, am primit greaua sarcina de a
guverna am facut-o numai pentru ca sa, corespundern la increderea ce Maria Sa a binevoit a
ne arata, sa reviu iar la D. Ionescu, la intrebarea
ce D-lui ne face, daca avem sa, dizolvam corpurile legiuitoare? Nu numai D. Ionescu, stim ea i
presa, si mai multi altii indeamna pe guvern de
a ajunge la o dizolvare.

260

Rog Insa pe D. Ionescu, care totdeauna a declarat ca, stie A se mentina pe taramul curat constitutional, sa-si aduca aminte, ca este un ce elemen tar in mecanismul constitutional, ca o Camera
A nu se dizolve, 'Ana ce nu va fi un conflict
intre &Ansa si guvern. Fara un asemenea conflict
cum s'ar putek pe niste presumtiuni vage, pe niste
temeri presupuse, sa, venim a declara de mai Ina-

inte: avem sau nu sa dizolvarn Adunarile"? sa

astepte D. Ionescu fapte; si cnd acele fapte se
vor ivi, vom vedea ce vom face.
Pang, atunci insa, dm/ este vorba de fapte,
am vazut a in fapt, Adunarile au aplaudat programul nostru, in care sa cuprinde declaratiunea,
ca, politica exterioara este neutralitatea; ce e mai
mult, Adunarile, in raspunsurile lor catre Tron,
au invocat acea politica de neutralitate. Prin urmare, D. Ionescu vede, ca eel putin in ceace priveste politica noastra exterioara, D-lui poate fi linistit ; caci, pan acum nu se vede pericol ea majoritatile A fie dispuse a ne atrage pe un alt taram
decal acela al neutralitatei.
Conflictul dar neexistamd, ternerile de pericol
nefiind fundate, D. Ionescu poate prea bine veni la
aceast tribuna sa-si exercite talentul sau oratoric,

spre a cere dizolvarea Adunarilor, noi nu putem

insa A ne pronuntam si A prejudecam niste con-

261

flicte eventuale, cari Inca nu s'au prezintat. Constitutional ar fi dacg, am urmh noi astfel? D. Ionescu cu toate astea, se preocupit de stabilitate;
D-lui voete stabilitate in toate, qi chiar in administratiune. Curioasa insa metoda, ar fi de a aduce
stabilitate prin dizolvari de Cameri, fail. conflicte;
D-lor, durata chiar a unei legislaturi titi a este
destul de seurta dupa constitutiune, abia de patru
ani. Daea este vorba ea opiniunea publiel sa. se
manifeste cht de des prin alegeri, imi pare el o
poate face cu inlesnire, termen.ul legislaturei fiind
destul de scurt. Bine insa ar fi, in interesul stabilittei ca pe lAng a. aceste alegeri normale, destul

de dese, sa mai venim i noi, i WA cauza, fall

conflict, intr'un mod inoportun, sa mai dizolvam
Adunarile, i s mai perturbam tara cu alegerile
cari titi ca produc totdeauna o mare agitatiune?
Nu, D-lor; o clizolvare este un ran necesar, i ea
trebue sa se faca cu multa prudenta, pentru cauze
grave, i far/ precipitare. CAnd dizolvarile se fac
usor, fara conilicte i precipitat, stabilitatea nu chtiga nimic ; cad stabilitatea nu poate nate din

nestabilitate, cum nici ordinea nu ese din dezordine, nici lumina din intunerie. Apoi ceeace mai
face pe D. Ionescu sa doreasca dizolvarea, mai
este si o alta, preocupare. D-lui banuete sau lag
sa se inteleaga, ca nu numai guvernul actual a

262

fost productul sau efectul ingerintei strh'ine in afacerile noastre, ba lna i camerile actuale, pot fi
efectul aceleia0 ingerinte straine.

Imi pare rau a onor. D. Ionescu sa mearga

phi)/ acolo inat sh presupuna a ingerinta straina
ar puteh aveh la noi atata efect, Mat sa da naltere, nu numai la guverne ba q,i la Adunari Legiuitoare! Pentru onoarea natiunei romne, o asemenea ingerinta nu trebue nici macar a se presupune, i erect a i D. Ionescu este de opiniunea
mea (aplauze).
Domnilor, am crezut de datorie, i poate chiar

de onoarea guvernului, ca sa dau aceste explica-

tiuni. Cred a insui D. Ionescu este satisfacut.

D-lui nu a fost tnsa tocmai multumit, and am
declarat a, inlauntru guvernul va face at mai
multa administratiune i cat mai puOnk politick.

Cu toate astea imi pare a 1st program este cel

mai util Wei. In afara, am zis ca politica noastra,
actiunea noastra se rezuma intr'un singur cuvInt:
neutralitate". Inlauntru, actiunea guvernului cata
sa fie mai ales absorbita In administratiune; caci
Ora, D-lor, traete mai ales cu administratiunea
de toate zilele, 0 bung, administratiune, li poate
da bune finante; prin o buna administratiune, Ora
poate aveh, coli, osele, armata, etc. Prosperitatea
material/ se chtig/ prin administratiune; i and

233

nu ai prosperitatea rnateriala, nu poti aveh nici

prosperitatea morala. Ce vrei s faci cu o Ora
saraca, inculta, fara drumuri, fara coli, fr armat'a? Poti face politica cat vei vol; acea tar/
va fi tot in mizerie. NegreOt ca, nici un guvern
nu poate exclude absolut politica; Insa politica sa
nu absoarba' toata actiunea guvernului, i administratiunea s predomineze politica. Caci ordinea
materiala e cea mai buna garantie a ordinei morale, i nu vom putea, face o bung politica cleat
dupa, ce vom incepe a face o mai buna administratiune (aplauze prelungite).

III
Monitorul No. 279, din 19/31 Decemvrie 1869

Imprumutul cu premii al oraplui Bucureti

D. Th. VIcArescn interpeleazg, ministerul la 15 De-

cemvrie 1869 asupra imprumutului oraplui Bucureti.

Ii rAspunde B. Boerescu care demonstreadi ea acest imprumut nu este 0 loterie ci un imprumut ea prelnii, deci
nu e pedepsit de codul penal.

B. Boerescu, ministru de justi0e. D-lor pe

cnd s'a incheiat acest contract aveam eu onoarea
a ocuph ministerul de interne ad-interim; tin dar
a risipi mice ihdoeli ce s'au putut ridich qi iau
asuprg-mi a vg probh cit acest imprumut este eorect, Mat sub punctul de vedere al legei, cat i
al qtiintei.

i ce e mai mult, mg, pot landh ca

am putut confirmh unul n cele mai avantagioase

imprumuturi care s'au fgcut vreo data in tara
noastrg. Dar s'a criticat qi acest irnprumut, s'a

265

ridicat opozitiuni qi in contrA-i! SA vedem InsA

dacA, critieele au fost fundate.
Onor. D. Interpelator nu s'a pronuntat intr'un
mod pozitiv asupra caracterului acestui Imprumut;
D-lui a atins numai multe chestiuni fArA, a le rezolvh. A parut c recunomte legalitatea lui, pe

deoparte; ing pe de alt/ parte, pare cA, s'a indoit asupra caracterului gu esential. Dad, l'a gsit

corect in forml, pare cA nu l'a aflat tot atAt de

corect in ceeace numete D-lui punctul de vedere
constitutional.
SA examinAm D-lor valoarea tutulor criticilor

ce s'au putut produce; cAci o repet criticele sunt

lesne i abundente in regimul constitutional. VA
observ numai un amAnunt important, ea in timp
de mai mult de doua luni acest imprumut a fost
scutit chiar de critica, lucru foarte rar iii ara
noastrd. Legalitatea sa, avantagiile sale erau slat
de mari, incAt chiar i ziarele opozitiunei nu l'au

atacat. Toemai lug peste 2 luni, un jurnal al

opozitiunei emite repede aceasta idee, c acest im-

prumut ar fi o loterie, care ar fi oprita de legea

penalA, cA guvernul prin urmare, a fcut un act
care cade sub prescriptiunile legei penale. Celelalte
ziare ale opozitiunei furA fericite a apuch aceasta

idee emisa deoeamdath fra mult curajiu. i pe

pipite, o propaga apoi cu un ton tare i o pro-

266

clamg ea o axiom/. V/ mrturisese, Domnilor, ciii

la intaia vedere and am citit aceastl idee in str/inAtate am surfts; cci niciodat/ nu-mi inchipuiam
cl se poate sustine mutt timp el un imprumut cu
premii este o loterie. CAnd insl am vzut ct aceastl

idee se mentine i se propagl, m'arn cony ins el,

notinnile financiare fiind putin rlspandite la noi,
nu e de mirare ea toate ereziile s/ poata Aft
crezltori.

Este timpul ins/ acum Ca s5, vg lumin/m

spre a nu mai lsft, spiritele in indoiall. Voiu,
examinA, Domnilor, acest imprumut, atat sub
punctul de vedere al legislaOunei, cat 1 al tiinei
financiare i economice i v yeti convinge cat el

este de cored i de legal. i fiindcl'mg afla maintea unei Camere luminate, ehematI de a discuth
tiinta i a face legi, s/-mi dati voe a vl eitft
autoritlti mai superiore deck noi, mai desinteresate chiar cleat noi; i a v da probe palpabile
despre toate asertiunile mele.

D. interpelator a inceput prin a v6 eft/ un

autor, din ale cgrui citatiuni pare D-sa, e a inteles el imprumutul cu premii este o loterie, panl
la oarecare punct. Procedura este bur* tug restrictia este rea. OperaOunea ce a facut Primria
este sau imprumut sau loterie, nu poate fi 0111
la oarecare punct loterie sau imprumut. Dacti, este

267

o loterie, este opritl de lege; dac1 este imprumut,

ea este 1icit6, ea este corect.
Cum s6 tim dar dac6 aci este un imprumut
sau loterie? Lucrul este prea lesne. Luati caracterele esentiale ale Imprumutului, luati caracterele
esentiale ale loteriei, aplicati-le la cazul de fatl,
i yeti aflh Indatl adevrul.
Este, Domnilor, general cunoscut, este o notiune elementar, vulgarA,, cunoscuta de toti, i eu
atat mai mult de D-v. legiuitori, c, caracterul esen-

Oat al unui IMprumut const6 in intoarcerea capitalului imprumutat. Imprumut este atunci cnd o
parte, ImprumutItorul, (16 capitalul sAu cu con-

ditiune ca ceailalt1 parte sg, 1-1 intoareq, inapoi

dupl un oarecare timp. Dar am vgzut prin ziare
am auzit zicAndu-se, ca un imprumut Ii pierde
natura sa, dacl nu s'a stipulat i dobAnda. Permiteti-mi tns, D-lor, a vt declarh c aceasta este
o enormg erezie in tiintA. Imprumutul este din
natura sa gratuit, i dolAnda exist numai atunci

cAnd pgrtile o vor stipulh expres. Fr o stipulatiune expres6 dobanda nici nu se presupune.
Ceeace economitii i publicitii au cfttat s pro-

beze, a fost nu legitimitatea unui Imprumut ftr

dobandg ci legimitatea unui imprumut cu do-

land& A se- vedeh insl

et un imprumut fttr

se sustine
dobandl este un ee ilicit i
la noi c

268

imoral, este a se rAsturnh rolurile si a se comite

una din cele mai man i. erezii stiintifice.
Care este acum caracterul esential al unei

loterii? D. Vlearescu ne-a citat un autor din un

dictionar; si bine a ;Rent, desi eu cred c citatiunea sa nu a putut fi comp1ect6; cici nu e cu
putintA ca un autor serios sit suAind c un imprumut cu priml este o loterie. Trebue Ins6 sl
alergAm la dictionare &id voim a aveh adevIrata
Insemnare a cuvintelor. Ei bine, Domnilor, deschideti (nice dictionar yeti vol cititi mice antor yeti
don, si yeti afla, pretutindenea, c caracterul esen0111 al unei loterii este cAnd miza, &Ind depunerea,
cnd pretul biletului ce se cumpArl este in rise,
in pericol de a se perde. Nu voesc a v osteni

cu citatiuni; Insl am aci o suml de citatiuni din

dictionare academice i economice, din enciclopedii,

citatiuni trase din cei mai insemnati economisti,

cum Adam smith, J. B. Say, Edgard Duval, Joseph Gamier, etc., cari toate v vor spune c loterie este atunci cand capitaiul este in rizic de a
se perde.
Ash dar intr'o operatiune oarecare, dacg capi-

talul ce se depune, trebue sl se intoarc6 inapoi,

dupg un timp oarecare, acea operatiune este un im-

prumut; And capitalul ce se depune risc6 a se

perde, operatiunea este o loterie.

269

Aplieati, D-lor, aceste principii elementare la

contractul primgriei, si yeti vedeh indatti cg este
vorba de un simplu imprurnut.

Cum tug s'a putut ivi indoiall? Cum s'a

rascut mgcar ideia de o loterie?

Ei, D-lor, in cazul de fatg au lost indoeli

cari au provenit din doug eauze diferite. Unii voiau

cu mice pret sg critice, s atace imprumutul primaciei, ei erau foarte voioi de a gdsi (nice ocaziune ca sl loveaseg in guvern. Acestia intelegeti
ca

sunt de rea credintg, si nu pe ei voi dna a-

convinge. Au putut insg, fi persoane de bung eredintA,

cari au putut et se insele, cari au putut

sg `comitg o eroare involuntarg. De acestia trebue

s. ne oeupgm; pe ansii Ii putem lurnin. De

unde dar le-a putut veni aceastg idee gresit?
In mice imprumut cu prime, este in adevgr
o sang, este aceeace se numeste in drept un alea".
Aceastg sans5, lug, nu este asupra capitalului, ci
asupra dobanzilor cari forrneazg primele. Cel ce imprumutg eu primg, este tottleauna sigur c capi-

talul (si cevh mai mult peste el, cum este la noi)
are sg 2i-1 iea inapoi; aceeace insg depinde de sorti,
de sansg, sunt numai dobanzile, este prima pe
care o poate chstigh sau perde. Insg aceastg sang
asupra primei numai, nu dens tureazg de loc caracterul imprumutului. De aceia i veclem cg eco-

270

nornistul Joseph Gamier, intro diversele imprurnuturi, aleatorii, citeaz a. si imprumutul cu prime, chiar
prin aceste cuvinte:

In fine imprumuturile aleatorii sunt acelea

prin care guvernul, n schimb de ceeace primefte
face promisiuni bazate pe un eveniment incert ;
astfel loteriile, primele trase la .sorti, tontinele
aparfin la aceasta categorie".
As'a dar imprumuturile cu prime, rentele viagere, tontinele intr6 in categoria imprumuturilor
a leatorii.

Imprumutul dar contractat de primArie este

un imprumut aleatoriu cu prime. Eroarea pentru
persoanele de bung credinta s'a putut naste din
aceasta, ea' au vault cg, sansa, joacl un rol in
aceast6 operatiune. Nu au observat Ins6, c'a" aceast

sansg, este asupra primelor, nu asupra capitalului;

si And notiunile financiare nu sunt destul de ra's-

Ondite, intelegeti cum aceastl eroare s'a putut

propagh i prinde crezthnant.

Apoi, Domnilor, ad6ogati pe Ung a. aceasta,

limbajul practic, limbajul uzual care adesea nu

este destul de corect. Ce e de mirare ca mu1i, mdata ce va,d cg, un ce, fie capital, fie doband6, ese
la sorti, s1-1 si numeascg loterie? Ins6 atunci acest
cuvant este o metafor a. si nu are sensul sau legal
stiintific. Mi s'a intAmplat, D-lor, s vld cbiar

271

un mare economist, un phrinte al economiei politice, servindu-se de acest termen ca o metaforh.

Ash, Adam Smith, vorbind in tractatul shu de economie politich eh' ceice intr in armata de mare

au mai multh sans/ decht ceice intrh in armata

de uscat, zice textual:
Loteria de mare nu este atdt de desavantajoas4 ca cea de uscat' . (v. I. p. 207).
Apoi, Domnilor, dm(' un economist ea Adam
Smith a putut, intr'un mod impropriu, sh numeasch

aceasta loterie, cum sh ne miriim, ch s'au gAsit

si la noi oamenii earl sh numeasch loterie imprumutul municipal (aplauze)?
Nu cred dar eh D. interpelator s'a preocupat
de acest limbajiu metaforic ce nu poate aveh nici
o importanth stiintifich si legalh.

De ce alt s'a preocupat? S'a preocupat oare

de criticele morale ce unii vor sh fach asupra imprumuturilor cu prime? Nu stiu.. Insh inteleg prea
bine aceste critice. Opiniuni sunt multe, si eu le

respect. Insh sh nu uitm a domeniul critieelor

este foarte intins. Eu vh voi da de exemplu pe
J. B. Say, acest mare economist care critich, nu
imprumuturile cu prime, ci si alte imprumuturi
aleatorii acute sub forml de renth viagerh si de
tontine; el ne spune eh aceste imprurnuturi constituesc o operatiune de egoist; si favorizeazh ri-

272

sipa capitalurilor, procurAnd imprumutgtorului un

mijlon de a-li manch capitalul cu venitul, de frieg
sg nu moarg de foame.

dar de ne vom pune pe domeniul criticelor, vedeti cg drumul este foarte intins, i nu
qtim unde am puteh *Inge.
Dupg ce dar, Domnilor, am probat cu autorittile in mkt* din punctul de vedere al tiintei
economice qi financiare eg aci nu poate fi vorba
de loterie, i eg a emite numai aceastg idee, este
a comite una din cele mai enorme erezii tiintifice,

sg examingm aceimi chestiune qi din punctul de

vedere al legislatiunei.
Am vazu.t, Domnilor, cu o profundg mirare,

cg unele ziare au mers cu curajul pang a sustine

nu numai cg imprumutul municipal ar fi o loterie, ba Inca cg ar fi o loterie, din cele oprite de
art. 350 din legea noastrg penalg! Da, sunt oa-

meni la noi earl vorbesc de legi arl a le cunoaste, A.A. a le fi citit, ba sunt incg multi cari
tiu a le interpreth dupg persoanele ce se alb, la
gu vern !

Insg aci luerul este atAt de simplu, bleat lesne

se pot confundh ceice au volt sg specnleze asupra

bunei credinte a publicului. SI ne urcgm la sorgintea legei qi sg vedem ee se petrece in tgrile de

uncle ea derivg.

273

Art. 350 din codul nostru penal este intocmai

art. 410 din codul penal al Frantei i al Belgiei.

Sg, vedem dar ce se urmeazg in Franta i in Belgia

unde se afil aceimi lege ca la noi, i indatl vom

putea Oi intinderea i sensul legei noastre.
Domnilor, loteria, in adev6ratul sens al ei,
a existat cu o mare furie in Europa, in secolul
al 16-lea, 17-lea si al 18-lea. Nu numai particularii, ci Statul chiar creea loterii i se folosih de
beneficiile lor. In Italia, in Anglia, in Franta, in
Germania furia jocului de loterie era foarte mare.
Pentru Stat ea deveneh o sorginte de venituri i
sub Ludovic XIV, acest impozit hnoral i ruingtor

era, trecut regulat in budget ca o sorginte de venituri. Precurn a ar6tat i D. V6clrescu, in timpul
revolutiunei franceze, s'au lovit loteriile in Franta,
ins/ numai cele particulare, nu i cele publice.
Odata, s'a suprimat i loteria publicl, ing apoi
iar s'a infiintat; ah incAt in timpul revolutiunei
franceze loteriile publice ale Statului, functionau
liber in toate depa' rtamentele Frantei.

La 1810 se f/ca codicele penale ale Frantei

i prin urmare art. 410 de unde derivg, articolul
nostru 350 care vorbete de loterii. Credeti insit
cit loteriile publice, in adevaxatul lor sens, au incetat din cauza prescriptiunilor art. 410? Nici de
cum, D-lor. Loteriile an continuat sI functioneze
20903

18

274

in Franta pan/ la anul 1836, eand a venit o lege

special/ care le-a oprit anume.
In Belgia lucrurile s'au petrecut tot astfel.
Macar c i acolo era tot legea penal/ ce avem
noi, loteriile publice au continuat de a exista, pan/
la 1830. Tot Da lloz ne spune aceasta.

Mud dar ne all/m in faIa unor fapte atat

pozitive, cand vedem c6, in Franta, c/ in Belgia,
de unde am luat legea noastrl, loteriile publice

au existat, i nu au putut inceta cleat prin o

an ume lege, cum ar mai putea cineva ayek cute-

zanta de a invoca art. 350 din codul penal, ca

aplicabil, nu nurnai la loterii, ba i la imprumuturi cu prime?
Nu cred, Domnilor, 0, mai fi venit cuiva in

gand pan/ ast/zi ea sA, con funde imprumuturile

cu loteriile, i sg, le supunA apoi la toate legile
penale. La noi numai se v/d asemenea minuni.
Loteriile astzi sunt oprite expres, i pedepsite sever,

in Franta, in Belgia, in Anglia, in Elvetia, in

Italia; ele exist/ numai in unele state din Germania.

i cu toate astea i In Franta i in Belgia, in

Elvetia, in Italia imprumuturi cu prime, Mr/ nici
o dobandl, se contracteaz1 pe fiecare zi de orae.

Este modul de imprumut eel mai avantajios al

ormelor.

i cauza mi-o explic lesne. Imprumuturile

275

Statului sunt mari, i in deobte dobanda ce se

oferl este insemnatI. Oraele contractl Imprumuturi mai mici i ca sl evite de a se ineArch cu
marl dobanzi, au preferit mijlocul primelor, ash
ineM imprumuttorii pot fi atra0 ea i f6r1 o
mare dobAndI s6-i depunl capitalurile lor, avand
in perspectivg, beneficiul acelei prime.
De aceea vedem a mai toate orasele din Eu-

ropa fac imprumuturi, ea eel dela noi, adid, cu

prime numai, fArg, dobanzi. Mid in eglAtoria mea

am auzit pentru prima oar/ cl la noi se acrediteaza. akeast5, erezie, c5, un imprumut cu prime
este o loterie, am avut curiozitatea a-mi procurh
mai multe obligatiuni de imprumuturi cu prime
frA dobanzi, din mai multe tlri. AO am aci obligatiuni ale oraelor Friburg, din Elvetia, Neuchatel,
Ostenda din Belgia, Milan .1 ale oraelor Roubaix

1 Fourcoing din Franta.

Toate aceste obligatiuni Bunt de imprumuturi
cu prime fax5, dobanzi; toate aceste obligatiuni,

notati bine acest insemnat punct, sunt din OH

unde loteriile sunt en desAvArit oprite prin legi
speciale foarte desvoltate! *i la noi, unde avem
aceiai lege penalA ea in Franta, Belgia, Elvetia,
s'ar pretinde e5, imprumuturile cu prime nu sunt
permise, ba Ind, ea, sunt i pedepsite de legea
penalg ?

276

Clutmi, Domnilor, dosarul rnunicipalitMei, i

yeti vedeh el toate propunerile de imprurnut cate

s'au flcut, trei sau patru, fricA din timpul consiliului precedent, toate au fost tot cereri de Imprurnuturi cu prime.
Dintre toate insA propunerea cea mai avantajioasl a fost aceeace s'a intArit; pentru prima
oarA, Domnilor, se vede in Romania un imprumut

gat de avantajios, ca cu 11 la sutl sl se plgteasel i dobandl i arnortisment.

SA nu cAutAm dar a critich 0 a denigrh aceeace

prin natura sa este atat de avantajios, atat de co-

red, gat sub raportul qtiintei economice, cat qi

sub raportul legislaOunei. SA numim fiecare lueru
pe numele sgu, i sA dAm tennenilor adevarata
lor semnifieare; atunci numai vom procedh in exa-

minarea noastrl ea oameni luminati 0 vom da

luerurilor adevArata lor valoare (aplauze).

1870

Monitorul No. 58 din 14/26 Martie 1870

Dreptul de control al Reprezentatiunei ,nationale

asupra V3udgetelor statului.
In edinta din 6 Martie 1870 a Camerei Deputatilor,
cu ocazia discutiei budgetare pe 1870/71, mai multi deputati, intre cari Codres.u, Gr. Bratianu i Agarici ch'utnd
a provock o crizg ministerialk prin refuzul budgetelor sub
cuvnt eh% nu ar fi equilibrate, iek cuvntul gi B. Boerescu
care sustine cg, budgetele find ale trii nu ale mini-

trilor nu se poate refuzit votarea bor.

B. Boerescu. D-lor, aqi don

coborim

chestiunea de pe t6rArnu1 abstraqiunilor vagi pe

earl au pus-o unii din onorabili ID-ni oratori can
m'au precedat; aqi dori s'o coborim de pe t6rarnul
teoriilor fgra, nici un scop practic, pe cafi am

vgzut cl le-a desvoltat onorabilul D. George Bratianu qi chiar onorabilul D. Joan Codrescu, al

280

carui discurs mi s'a parut cevh mai practic; asi

voi, zic, sa coborim aceast chestiune pe un taram
cu totul practic si mai aproape de bunul simt. Cu
alte cuvinte, asi dori sa definim bine chestiunea si
sa de dam o socoteala exacta despre ce este vorba.
Despre ce este vorba dar, D-lor astazi?
Este vorba de votarea budgetelor; e vorba de
exercitiul unui drept, cel mai important ce are
Camera, despre dreptul de a examinh expoziOunea

'

ofieiaJ

a cheltuelilor si a veniturilor pe care gu-

vernul este dator s'o prezinte Camerei in fiecare an.

Acest drept este in adevar foarte important

i eu ct importaMa sa este mai mare cu atAt mi
se pare ca Camera trebue s proceada in exerciiul lui cu tot tactul si cu toga seriozitatea ce
trebuie s aibe un Corp menit de a controlh interesele cele mari ale natiunei.
Numai in Statele constituOonale, numai in
acele State in cari natiunea controleaza afacerile
guvernului, stiti ca sunt budgete regulate; numai
acolo, D-lor, se voteaza regulat pe fiecare an budgetul de venituri si acela de cheltueli; stiti c acest
drept noi 11 executam ca In toate Statele constitucionale, numai din timpul de cAnd s'a inaugurat
sistemul nostru reprezentativ, numai dela 1859 avem
i noi dreptul sa controlam afacerile guvernului

nostru, numai dela 1859 avem si noi budgete,

281

avem dreptul sl le cereetAm, s le votAm. Numai

de atunci acest control se face de natiune, i se

face Intr'un mod bine simtit.
SA vedem dar, D-lor, cum trebue sA se exerciteze acest drept in oHce Stat constitutional, pentru
ca sa tim i noi sa, luerAm tot astfel. CAci cred
cA ar trebul sg, ham exemple de la alte State constitutionale; sa vedem cum se exercita acolo acest
drept; cAci socotesc ea este bine sA, tinem seaml
de experientele Statelor celor mai batrane cari ne-au
servit de model in noua noastra organizatiune!
Domnilor, este adevArat e6 en ocaziunea disbudgetului se discuta totdeauna chestiunile
en
cele mai importante; cu ocaziunea budgetului de
cheltueli se pun pe tapet toate chestiunile din IAuntru, chestiunile de administratiune, toate chestiunile cari sunt legate, direct sau indirect, cu afacerile publice i CU serviciile cari se indeplinesc
prin acel budget. Cu ocaziunea budgetului de venituri se discuta natura impositelor, cotitatea Mr,
modul de perceptiune, in fine se face o discutiune
potrivit cu natura obiectului care se afla in chestiune.

Prin urmare Ia ce rezultat se poate ajunge

en ocaziunea discutitmei generale a budgetelor? Cu
ocaziunea acestei discutiuni nu se poate intamplh

decat doll/ lucruri: Camera sau corpul care este

menit de a examina, budgetele, exprima intr'un mod

282

franc 0 categoric, el nu are ineredere in guvern,

cg, nu voete prin urmare cg, incredinteze punga
Statului in mhinile unor minitri cari nu se bucurg,
de inerederea reprezentatiunei nationale 0 cAnd se
face aceasta, atunci titi cari sent consecintele:
minitrii sau se retrag, sau dizolvg. Adunarea.
Dad, se intAmplg, insg, ea Adunarea sg, nu
voiasca, a pane chestiunea pe acest arg,m, atunci
se discutg, i se reguleazt equilibrul budgetar, adieg,
balanta intre cheltuielile i intre veniturile Statului,
0 astfel se rezolvg, chestiunea budgetarg, cand mini-

sterul are o majoritate in Adunare.

Iatg,, D-lor, rezultatul practic al desbaterilor
care se urmeazg, in toate State le constitutionale
unde se examineazg, pe fiecare an budgetele: iat6,
D-lor, ce obiecte speciale i bine determinate, poate
sg, aibg, discutiunea iscat cu ocaziunea votrei budgetelor. La noi ce se intamplg, cu discutiunea de tatg,?

Mai inainte de toate, inteun mod general,

intr'un mod vag, s'au aruncat temeri, s'a argtat
pericolele eari rezultg, din creterea exageratg, a

budgetelor dela un timp incoace. Apoi, onorabilii

D-ni oratori cari au combittut budgetele, 0 earl
en toate astea nu au pus chestiunea ministeriala,
intr'un mod precis i regulat, au socotit a vorbind
numai despre pericolele ce au sa, rezulte din sporirea

exageratg a cheltuelilor ce nu sunt in proportiune

283

eu eheltuelile,
budgetele.

ne vor induplica,

sa,

nu votthn

Dar, D-lor, lasand deocamdata, la o parte neregularitatea procedurei, oare sporirea cheltuelilor,
in sine, este ea o eauzl reala a perturbatiunei
noastre financiare? Aceasta cauzl fi-va ea un pericol?

acest pericol fi-va el adevarata cauza care face

pe acei domni s declare ea, refuza budgetele?
A venit onorabilul D. Codrescu i ne-a facut
panegiricul sistemului nostru financiar din vechime;

a venit s ne arate in ce stare de fericire ne-am

afiat atunci cand comptabilitatea Statului er a.
de simpla, aa, de patriarhall!

aa,

Dar, D-lor, este cunoseut de toatl lumea c

un Stat merge spre civi1izaiune, cu cat merge
spre civilizatiune, cu atat Ii cresc i trebuintele,
cu atat ii cresc i cheltuelile; cu cat un Stat este
mai putin inaintat, mai in stare primitivl, mai in
stare patriarhall, cu atat i trebuintele, cu atat i
cheltuelile sale sunt mai mici.
La noi s'au urcat negreit cheltuelile, i era,

natural O. se urce dela 1 859 incoace, dela acel

an de dud dateaza inceputul unei noui ere sociale
de eivilizatiune in care am intrat. Dela acea epoca,
societatea noastra a luat o mare desvoltare, i nu
trebue prin urmare s va mirati dad, .1 cheltuelile
s'au ridicat in proportiune cu desvoltarea nouilor

284

trebuinte i nu trebue D. Codrescu sa se mire daca

gi sistemul nostru financiar numai poate fi a
de
simplu i primitiv ea In vechime.
17n singur exemplu: aduceti-va aminte cum
era in vechime numai o singura parte a activitatei
noastre: lucrarile publice, eel putin in Romania
de dincoace de Milcov; i ce aflati? Aflati c inainte
numai de 1859, acest serviciu insemnat abia figuth
ea o singura i rnodesta sectiune in ministerul de
interne. Astazi, insa, pentru indestularea acestui
serviciu s'a instituit un minister special qi zecimi
de rnilioane sunt consacrate pentru lucrarile publice
de tot felul.
Putem oare zice e o asemenea cheltuiala este
o sarcina? Putem oare zice e o asemenea adaogire de cheltueli este o anarchie, este un semn de
slabiciune sau de desordine? Cred e nimeni din
D-voastra nu admite aeeasta.
Cu toate astea este un rau, necontestat, ea

cheltuelile sa nu fie in equilibru eu veniturile.

Dar de unde a provenit raul? De unde a venit ca
ne-am aflat intr'o buna dimineata ca, cheltuelile
noastre sunt in disproportiune cu veniturile?
S. ne explicam cauzele acestui fenomen, nu
eauzele politice, cum necontenit s'a facut, ci cauzele reale, cauzele economice. tii, D-lor, cari sunt
dupa mine cauzele? Ele sunt, ca nu s'a putut

285

dela 1859 pang astiizi sa, se creeze prin acele cheltueli destule luerlri productive.
Cheltuelile ce s'au flcut erau neapArat utile,

chiar, nu de lux, cum a zis onorabilul

D. G. BrItianu; clei, WO ael, tim el numai lux
nu face Statul nostru, abih are utilul, abih are
necesarii

necesariul i nirnic mai mult.

Trebuintele dar desvoltndu-se, s'au putut
face multe cheltueli utile, s'au putut indestulh servicii indispensabile,

dar nu am putut ineg On/

astgzi face incl destule cheltuieli pentru lucr/ri

productive. Intr'un sens general i cheltuiala util/

este productiv1; cAci, productive sunt cheltuelile
ce se fac, de exemplu, en justitia, cu administratiunea, cari apIrg averea, persoana onoarea noastrl. Ins/ intr'un sens restrilms, in sensul economic, eheltuiala productivA este numai acea prin
care se m/rete avutia public/. Child un Stat are
multe asemenea cheltueli productive, eu felicit acel
Stat; c/ci cu cat asemenea cheltueli vor fi mai
multe, cu atat avutia public/ qi privatI se va marl,

i win urmare cu atilt resursele de venituri

in

Stat vor fi mai numeroase.

Am puteh noi care s/ ne plangem daca, in

budgetul nostru s'ar prevedeh o sum/ pentru exploatarea de mine, pentru parchetarea de p/duri,
pentru inlesnirea navigitrei rhurilor i altele ase-

286

menea? Negreit ea, nu, D-lor, pentrucg, aceste

cheltueli, nu ar produce desordini in finaMe, ar

fi din contra o sorginte de avutie, un mijloc de a

crete veniturile Statului i de a se face posibilg,
equilibrarea budgetului.
Din nenorocire insg,, D-lor, trebue sg, mg,rturisese cg, numai de putin timp incoace au inceput a
se inmulti si la noi asemenea lucrg,ri, productive in
sensul adevg,rat economic, pang, acum aceste lucraxi
sunt drumurile, numai mijloacele de comunicatiune.
Iatg, Insg, intr'adevax o lucrare productivg,. *i
oric`at ar critich cinevh drumurile de fer, eu voi
binecuvanth In totdeauna efectuareh acestor dru-

muri, cxci sunt cea mai mare sorginte a avMiei

noastre publice.
Mai sunt s,i alte lucrgri deasernenea naturA ;
Insl toate abih au inceput a se efectuh, Incht
Inc/ n'au putut sq.-0 producg, efectele lor, n'au

putut Ali deh incg, roadele kr.

Aci se aflg, adevArata cauzg, econornicl a neequilibrIrei budgetelor noastre. Am avut cheltueli,
insemnate
consecintg, naturalg a necesitg,tei tim-

pului, a desvolarei cari a luat societatea noastrg,

i interesele ei, insg, cheltueli mai mult utile de
cat productive; i astfel pe nesimVte, pe dad cheltuelile s'au mrtrit inteo proportiune insemnatg,, veniturile n'au crescut in aceemi proportiune.

287

De aci, dificulatile financiare, jena financiara,

neequilibrarea budgetelor.

Apoi dad, pe langl aceastl caug principall

qi primordia1, s'ar adlogit din timp In timp i
o nedibace gerare a finantelor, qi o aezare de im-

pozite mai mult sau mai putin nenemerita, i o

perceptiune mai mult sau mai putin neg1igent5,,
Intelegeti, D-lor, ct dificultAile financiare au putut deveni i mai mari !

Dad, dar ar fi s ne ocuplm intr'un mod

serios qi practie de chestiunea budgetelor, ar fi
mai cu seamit spre a examina, toate aceste difi-

cultIti financiare, ar fi spre a ne urch, la cauzele

economice cari au adus deficitul; atunci am duta
i modul cum s pIar. dificultMile, cum s aducem equilibrul in budget, cum sg, punem in fine
finantele noastre intr'o stare normalg,!
Aceasta este oare tinta D-lor oratori cari
combat budgetele? Preocuparea D-lor este oare o
preocupare economid sau numai o simp1 preocupare politicg!

Nu voi

fac analiza cuvintelor D-lor;

aceasta au fAcut-o altii. S observgin numai intr'un

mod general, modul cum fiecare din D-lor a comba,tut budgetul, i vom intelege indaM care a fost
adevArata D-lor preocupare. Atunci vom vedea, qi
ne vom putea, da seama cum BM chestiunea; atunci

288

vom cugeth dach, e bine sau rhu s asculthm pe

acei D-ni deputati cari ne indeamna, sh., nu vothm
budgetul
Constitutionala, este procedarea D-lor deputati cari propun refuzul budgetelor? Spre a ti dach

aceasta este bine, este prudent sh consulthm uzurile altor natiuni eivilizate. Cel d'intAi popor care
a avut budgete regulate, uncle natiunea ti-a exercitat mai inainte de toti acest drept de control a
fost Anglia. Acolo pnin urmare uzul este mai constant, mai sigur.
Consultand dar uzurile parlamentare ale acelor
natiuni, vom vedeh eh, budgetul se considerh ca
apartinnd natiunei, iar nu minitrilor. Nu se face
o chestiune ministerialh, din up budget, i aceasta
cu drept cuvant; chci budgetul este, cum se zice
peste Milcov, gospodhria Statului; precum fiecare
famine ii reguleaza, veniturile i cheltuelile sale
de peste an, tot astfel i familia cea mare, Statul,
reguleze veniturile i cheltuelile sale.
trebue
Nu este nimeni in drept, sub cuvant de neincredere in minister, sh, opreasch aceasta gospodhrie a
Statului, s opreasch economia domestich a familiei
celei mari, a Statului, sh finpiedice astfel mersul
societhtei i sh ameninte siguranta publich.
Dar aud c mi se objecth c s'au vhzut asemenea exemple, ca s'a vhzut Camera in acele ni

289

refuzand budgetele. Da, este adevhrat; dar stiti

cnd ? Sa v spun en and.
Asemenea aete s'au vhzut, de exemplu, in
Franta, in timpul lui Carol X-lea, cnd Camera,
i-a refuzat budgetele; sa vhzut in Anglia, in timpul
vechilor ei parlamente, and ele smulgeau dela Rege

una tate una liberthtile publice, i cAnd Ii zica:

dh-mi cutare drept, ca sa-ti votez cutare impozit!"
dar asemenea acte s'au vhzut in aceste thri numai
atunci chnd se aflh o lupth intre Camera, i capul
Statului ; aceasta erh pozitiunea intre Camera Frantei

i Carol X, intre vechile parlamente ale Angliei

1 regii ei; pozitiunea erh anormalh i actul erh
revolutionar.

Mai voiti i alte exemple ? Le voi ghsi mai

aproape deck ati erede, le vom ghsi chiar la noi.
Fiindch facem istorie, de ee i istoria noastrh sh
nu ne serve a ne lumina ?
Chiar la noi s'a intamplat asemenea acte. Vh
aduceti aminte ch in anul 1863 s'a fcut In Adunarea noastrh o propunere de a se refuzh budgetele. Am avut curiozitatea a citi procesele-verbale
spre a-mi improsphth memoria acelui fapt, petrecut

in ziva de 26 Februarie 1863. Acea propunere

erh fcuth, de d-1 C. A. Rosetti, i intre alte considerante pe cari se bazh d. Rosetti spre a refuzh
budgetele i perceperea impozitelor, era un consi20993

290

derant care se potrive0e mult cu ceeace s'a zis

astAzi.

D-lui ziceh intre altele: Consiclerdncl crt prin

votarea proectului de lege proectat de comisiunea
financiard s'ar da un vot de incredere ministerului
qi, teoriilor constiturionale ce a susfinut in Aclunare, i dupd care voeqte a conduce tara, etc.".
Vedeti ca. D. C. A. Rosetti vorbeh in acea epoca

toemai mum au vorbit unii astazi.

Am combatut atunci propunerea D-lui Rosetti

cu ace1ea0 argumente cu can m serv i asthzi;

am spus atunci, ca i acum, 0, nu se face din
votarea budgetelor o chestiune ministeriall. VI
adaog Inca asthzi, c inteleg ea budgetele sa se
refuze atunei cand este o lupta de o a1t1 naturA,
o lupta mai mare decat ministeria1, o lupta intre
Camera 0 capul Statului. Atunci inteleg a se refuza budgetele! Dad, lupta ins/ nu este de aceasta

natura, atunci, vl mai repet, cum se poate face

din budgete o chestiune ministerialA, ?
Asa dar, D-Ior, din aeest punct de vedere.

Imi pare ca s'a probat in mod pozitiv cA, propunerea de a nu se voth budgetele nu este constitutionall; cAci ea este contra a ceeace se urmeath
in Statele constitOonale; eaei ea, prin natura sa,
este un act revoluOonar.
SA eonsideram acum chestiunea sub un alt

291

pullet de vedere; sg lgsgm uzurile i exemplele

strgine i locale; sg, vedem dacg, dupg legile
noastre, dupg constitutiunea noastrg, constitutionalg
este o asemenea propunere ? Sg, vedem daca, dupg

constitutiunea noastrg se poate face din bugete o

chestiune ministeriall ? Iat ce zice art. 113 din
constitu tiu ne :

Budgetul se va prezinth totdeauna cu un an

inainte de punerea lui Th lucrare, Adungrei legiu itoare, etc.".

Din nenorocire acest articol nu s'a pus Ong

azi In lucrare. Spergan Ins e peste putin ne
vorn pune in stare normalg, vothnd budgetul en
un an inainte. Insg ce dovedete acest articol ?
Na vedeti D-voastrg, in modul cel mai clar, cg
constitutiunea noastrg nu permite ca din budgete,
din expozitiunea oficialg a veniturilor i cheltuelilor zilnice, sg se poatg, face o chestiune ministerialg ? Nu vedeti cg, prin obligatiunea de a se
voth budgetele cu un an inainte, a fgcut imposibile crizele ministeriale cu ocaziunea budgetelor?
(aplauze). Cum, in adevgr, en votarea budgetelor
s'ar puteh face o chestiune ministerialg, child nu
se tie ce miniqtrii vor fi peste un an chnd ele
se vor aplich ?
Presupuneti c suntem In regula.; ea. in hma,

lui Noemvrie 1870 ni se plezintA ca

sg,

votgrn

292

budgetele pentru 1871. Ei bine, presupuneti D-v.

ca ar fi constitutional, ca ar fl regulat, ea ar fi
chiar fapt de om cu minte ca A, se refuze ministerului din anul 1870 budgetele destinate pentru
anul 1871? Aeeasta ar fi absurd si 1111 cred ca,
ati aprobh o asemenea enormitate.

Imi yeti zice ins6: Da, ash este; insa, acum

ni se prezinta budgete pe anul curent; daca, din
imprejurari independente de vointa noastra nu s'a
putut de zece ani a se aplieh art. 113 din constitutiune, apoi atunci profitam de ocaziune si zicem ministerului : te-am prins la mna, nu-ti dam budgete".

Dar atunci, D-lor, D-voastra ati profith numai de o ocaziune pe care nu ati avea-o de am

fi in starea normal/ a art. 113; dar atunci

eel

putin spuneti ca aceasta este o curata stratagem6,

o tocmeala intre D-voastra qi minister? Numai
vorbiti insa in .numele dreptului!... Dreptul este
contra D-voastra si constitutiunea este in contra
D-voastra (aplauze)!

Formati francamente o propunere categorica

de neincredere in minister dar nu sicanati ! luptati
franc si leal; aveti curajul de a pune chestiunea
de neincredere, si atunci guvernul, dae6 veti aveh
majoritate, sau va va cedh locul, sau va dizolvh
Adunarea, cu budgete votate, i vom sti unde ne
aflm.

293

Daca nu yeti avek majoritate, aveti s va

supuneti la legea comuna, in virtutea careia minoritatile cedeaza majoritatilor, i iara0 tim unde
ne aflam i tara va merge inainte (aplauze).
Tug cu modul D-voastra ce faceti mai mult
deck simple incurcaturi? cum veniti D-v. i ziceti
guvernului: noi nu propunem vot de neincredere;

dar nu votam nici budgetele; dar atunci ce voiti

sit faca guvernul? ce consilii are sa dek el capului
Statului? S6-0 da demisiunea? dar eine i-a spus
ca nu are increderea Adunarei? sa dizolve Adunarea? dar ce conflict s'a ivit intre ea i minister?
p'ana cAnd majoritatea Camereinu s'ar pronunth
asupra unei propuneri de blam, ce voiti sit faca,
ministerul? A! dar D-voastra tii ca nu sunteti
majoritate i iata, de ce nu cutezati a va expune
Ia votarea unei propuneri de blam! voiti dar sit
ajungeti la scop, de a decimk ministerul, prin stratageme numai, prin simple amenintari! poate aceasta
sa fie dibaci, MO, nu este cavaleresc (aplauze).
Cred, D-lor, ca am probat astfel pana la eviden4a, ea, scopul ce urmaresc ceice propun refuzul
budgetelor, cit remediul ce prescriu la un rau ce-1
recuuosc chiar D-lor, nu este practic, nu este logic,
nu este mai ales constitutional.
Pot adaogh acum ca aceasta a D-Ior procedare nu este nici patriotic& D-v. cari a;i constatat

294

rAul, D-voastr5, cari cunoateti deficitul budgetului,

cum puteti ajunge la concluziunea cl mai bine este

ea tara pa, meargl cu un budget ce are 24 milioane deficit, deck cu un budget al cgrui deficit
este redus la 11 milioane? Nu este patriotic sl
voiti astfel a mg,ri rAul prin continuarea lui!
Fac dar apel la Ins6i sentimentele D-v. patriotice, ca sA. pgAsiti o ah cale rkkit6! In mice.

caz, sunt sigur cg, aceast/ Adunare nu v, va urrnh,

i cA ea, conform uzurilor parlamentare, conform
datoriei sale esentiale, va aduce cel mai mare serviciu t6rei, curmAnd r6ul i restabilind echilibrul
financiar prin votarea budgetelor tlrei (aplauze
prelungite).

II
Monitorni No. 271, din 9 21. Deeemvrie 1870

Alegerile Colegiului III de Deputati din llfov

Contimporanii isi aduc aminte de furtunile ce provocau alegerile in primii ani ai Domniei Regelui Carol
I. In Bncuresti mai cu seamA se dedeau advg.rate IAfalii en prilejul acestor alegeri.
In sedinta din 2 Decemvrie 1870 abilt a ajuns la
ordinea zilei rapertul sectinnei de verificare a alegerei Colegiului III de Ilfov. Acest raport conchide conform opiniunei majoriatei membrilor sectiunei la invalidarea

alegerilor si la convocarea din nou a colegiului, ad'aogand ca sit se numeasa o anchetl parlamentara care sit

cerceteze cum s'au facut acele alegeri si sa' asiste de drept

la alegerile cele noi.
Se naste o diseutinne aprinsa care dureazg, trei zile.
In sedinta din 3 Decemvrie a Camerei Deputatilor
ia cuva,ntul B. Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor, am A combat con-

cluziunile raportului, s,i A-mi permite0 a le corn-

bate pe un t6ram cu totul altul dect acela pe

296

care s'a pus chestiunea de catre mai multi Domni

oratori.
si

Nu ma voi urea in acele regiuni superioare

abstracte uncle s'au urcat unii din onor. preo-

pinenti, facand teorii vage asupra libertatei de ale-

geri si a tot felul de libertati, cari teorii se pot

ksne copia din autori, ci ma voi tine pe taramul
mai modest al faptelor ce discutam.
Nu ma voi ocupa nici de chestiuni personale,
mci de ehestiune de guvern, ci pur i simplu voi
examina concluziunile raportului ash precum dor6

onor. D. Voinov, care insusi a constatat, ca mai

toti oratorii s'au departat dela chestiunea prineipala.

Este in discutiune alegerea din Bucuresti; si

permiteti-mi a crede, ca lumina nu este, nu poate
fi facuta, numai dupa discutiunea ce a urmat.
Eu presupun acestei onor. Adunari, intentiunea

de a lucra cu impartialitate. Dar fiindea cei mai

multi din D-voastra sunt din districte, cred c nimeni nu poate eunoaste mai bine faptele ca noi
cari suntem din eapitala; i dovada despre aceasta
este ca onor. D. Fleva, spunandu-ne ea la alegerea capitalei s'ar fi votat cu frauda, s'a exprimat
chiar astfel: Afet ii s'a spus, i cred ca este
adevarat". Tot cam ash s'a exprimat si D. Voinov.
Va st zica, Domnilor, cred dupa spuse, dupa afir-

297

mgrile altora; cici nici unul din D-lor nu au fost

prezenti in caltitalg, i prin urmare nu au fost in
pozitiune de a cunoaste lucrurile prin D-lor
Ash dar, sa examinam acum chestiunea cu
impartialitate i cu rgcealg mai cu seam& Nu voi
s pun alegerea capitalei mai presus de t, ate celelalte alegeri, cum se pretinde de unii D-ni oratori,
cari ne-au spus cit capitala este inima si capal
natiunei.

Eu, Domnilor, nu cred cg capitala este capul

si inima unei natiuni; caci atunei s'ar presupune
cg celelalte pgrti ar fi un Corp inert: capitala nu
este, Domnilor, nici capul, nici inima unei natinni,
ci o parte din capul i inima unei natiuni; insg,
o parte ce ocupg locul cel dinthiu; capitala, cu alte
cuvinte, este prima inter pares.
Sa examinam dar alegerea capitalei, intocmai
cum s'ar examinh acelea ale colegiilor odor mai

depgrtate din OA i sit vedem daca le putem

anulh in drept, farg a da votului nostru nici una
din semnificarile la can l. au voit sg ajunga unii
din preopinenti. In alte cuvinte, nu trebue, D-lor,
ca din acest vot sg iasg un blam pentru minister;
nici asemenea a dori, mai ales ca acest vot asupra
alegerilor capitalei, sa aibg semnificarea pe care
toti, ati inteles-o, la care a voit s6, ajungl D.

Candiano. Votul nostru, in chestiunea de fata, nu

298

poate fi, nu trebue sl fie deeht un simplu vot

de justitie; i pentru ea justitie sa, fie sA-mi permit/ onor. D. Blaremberg, a-i spune, c trebue
sa votAm cu rAceall, en impartialitate, i WA a

arnestech politica, sau alte consecinte politice de

blam sau nu tiu mai ce. CAci, Domnilor, este

tiut el, nu poate fi justitie acolo undo nurnai
sunt garantii de impartialitate.

A dar, Domnilor, s examinAm chestiunea

Bucuretilor, eel putin eu aceiai mAsurl en care
s'a examinat i alte alegeri pang maim.
Cht despre mine, Domnilor, v voi probh ea,
vorbesc cu cea mai mare impartialitate, fiindel
toate argumentele mele le voi bazh pe fapte si acte
pozitive. A nigh nurnai i eu pe D. Deputati
can vor vol s/ mA combatA, sit o facA tot in acela

mod, adicl sl nu mg cornbata numai cu fraze i

deelamatiuni, ci eu fapte, cu aete (intreruptiuni).
B. Boerescu.
Domnilor, o alegere se poate
atach sau ca fAcutA in contra legei, ea lipsitA
adica de formele esentiale cari o fac valabilA, sau
ea fAcuta, cu violentA, i atunci Camera, transformhndu-se Intr'un Malt juriu, apreciaza, dacA au
fost violente de naturA a face ca alegerile sA nu
fi existat, i va judech cum va crede mai drept.
Subt ambele aceste puncturi de vedere s'au ataeat
alegerile Capita lei.

299

Le vom examinh pe arnAndoug; vom produce

fapte, vom expune acte, 0 vom vedeh daca Adunarea, fie numai cu legea in mhna, fie chiar ca
juriu, va puteh invalidh aceste alegeri. Vorn vedek
atunci daca aceste alegeri se pot lovi, prin motive
kgale, sau prin motive numai morale, sau daca anularea lor ar fi numai o chestiune de partid, executarea unui pact care a fost baza fuziunei de particle..
Toate acestea le vom vedeh 0 tam, le va aprecih.

SI. incepein dar mai intai, cu partea legala; sa.

examinam daca aceste alegeri au fost sau nu facute conform legei.

S'a pronuntat neincetat de unii din D-nii ovatori qi de D-nul raportor, cuvantul de ilegalitati,
fara sa precizeze in ce constau acele ilegalitati.
Ce e mai mult, ati putut observh acel curios fenomen, ca. toti din D-nii oratori cari au vorbit de
violarea legei, s'au ferit de a cith anume articole
de lege. Numai d. Fleva a mentionat, in treacat
0 foarte repede, ca s'ar fi violat art. 62 din legea.
electorall; iar toti ceilalti oratori s'au ferit de a

ne cith vreun articol de lege ce s'ar

fi violat.

D-nul raportor insu0 repeta de mai multe ori in

severa D-sale lucrare, ca s'a violat legea, 0 cere
anularea alegerilor numai pe unicul motiv de ilegalita,ti, fara sa-0 ,deh osteneala a ne arath ce
anume articole de lege s'au violat.

300

SA luAin dar noi legea; sA o exarninAin, sit yedem formele esentiale ce ea cuprinde, spre a putea,
apoi vedea reproducAnd faptele, dac6 legea s'a
putut viola.
SA luAm dar textul legei electorale; sit vedern

cari stint formele esentiale ce ea prescrie, acele

forme, earl direct sau indirect se leaga, cu alegerile de acum, i s ne pronuntrun apoi in cunotintg de cauzA dacA legea s'a putut sau nu viola.

Aceasta e lesne de flcut. IatA legea electoral/.

Ce aflAm?

Art. 54 care ne spune c., sub pedeapsil de nulitate, alegerea trebue s6 inceap/ la o orA oarecare.
Aceasta ins/ nu are a face cu chestiunea noastr.
Sunt apoi art. 60 qi 62 care ne spun cum se voteazA, ea' adicA fiecare din alegAtori merg chernati

dupg ordinea alfabeticA s6-0 scrie votul lor, etc.,

gi c votarea nu tine deckt panl la 4 ore.

Art. 65 ne mai spune cA nu pot vota decgt

acei cad sunt inscrii in liste.
Iar art. 66 ne spune, intr'un mod expres, cl numarul voturilor Deputatilor se inscriu pe o indoitg
listA, una tinutA de secretari i alta de scrutatori.
In fine, sA nu uitAm c'/' art. 69 ne spune c.
clespre toate operaliunile gi incidentele electorale
se va tine un proces-verbal, subscris de biurou i
de alegAtorii prezenti can vor voi.

301

Iatn, Domnilor, toate dispozitiunile legei, cari

cuprind formelb eele mai eseMiale de observat in

operatiunile electorale.

Acum lucrul este lesne. Odat ce am constatat

cA legea cere ea fiecare alegkor s voteze dupg
chemarea ce i se va face, ca votarea s tinA nu.

mai pftnA la 4 ore, ea A, se tina doug, tablouri

de numrul voturilor celor a1ei, i cg, despre toate
aceste operatiuni s6 se fac6 proces-verbal. subscris
si de aleg6torii ce vor vol ; odatA ce toate acestea

le stim, st venim acum la fapte, sA vedem dacl

faptele comise, daa, neregularitAile .ce se impuM
acestor alegeri, constitue atatea violAri ale formelor
esentiale ce am mentionat cu textul legei in mAng.
Dar de unde s6, lutim aceste fapte? Negresit

trebue sg le iau din lucrarea d-lui raportor; caei

baza discutiunei noastre este raportul comisiunei,

care este depug la biuroul nostru. St rezumez dar,
domnilor, toate observatiunile, toate pretinsele vio16ri de lege expuse in raport, is le rezum Intr'un
mod mai exact si chiar mai generos deck toti.
IatA, Domnilor, cum se rezum6 dup6, acel raport
toate lipsele de formA ce s'ar fi comis Ia aceste
alegeri.

Li se imputa adie6:
01, nu s'a cusut la dosar apelul nominal, si cg
nu s'a tinut lista votantilor;

302

CA nu s'a votat la sectiuni 0 du$ patru ore

in ziva Int Ma;
CA la sectiunea III, hartia pe care erau serise
voturile biuroului definitiv, este tliatA dela un
Joe incolo;

CA la seetiunea de albastru, procesul-verbal

pentru alegerea biuroului definitiv nu s'a subscris
{le 25, ci numai de 10 alegAtori;
CA tot la sectiunea de albastru, procesul-verbal
pentru rezultatul votului, e seris de o alt/ manA,
decAt restul procesului-verbal ;

CA la sectiunea dela negru, este o rAsAturg pe

tabloul de voturi, in dreptul numelui unui candidat.

Iatri, Domnilor, in rezumat, toate faptele ce se

imputl de D-1 raportor ea ilegalitAti ale acestor
alegeri; i vedeti cA se recunomte cA, rezumatul
melt este corect, scurt i compleet.
Acum, Domnilor, dupl ce am expus qi coprinderea legei, 0 analiza faptelor, lesne le putem
-apropia, unele de altele, spre a vedea, dad, faptele
iniputate eonstitue at&tea violAri ale famelor exprese.

i atunci Camera poate spune, in cunoqtinta

.de lucru, dael s'a violat legea.

SA venirn la imputArile cuprinse in raport,
la pretinsele ilegalitAti ce se zice c s'au eomis in
aceste alegeri.

Mai inthi, D-lor,

sa.

constatArn acest fapt

303

esential, ek alegerilor de astazi se imputk nite

lncruri, asupra ckrora nu se afik nici t-th protest
al alegktorilor, pe care sk-1 fi judecat biuroul
secOunei. Se constat a. ea' in toate verifickrile pre-

cedente, Camera a admis aceastk jurisprudentk

constanta ck ea sk se ocupe numai de acele viciuri
pentru cari aleggtorii vor fi protestat la biurouri;
tusk cand intr'un dosar de alegeri nu se ggsete

nici un protest Camera s'a mkrginit totdeauna a

admite alegerea ca bunk.
Acum numai, i anume pentru cazul de astAzi,

voete a se face o exceptiune la aceastk generala,

jurisprudent ? Fie; primim i aceastk exceptiune.

Macar cl nu exista nici un protest in dosarele

acestor alegeri; sk primim a judech viciurile ee Ii
se imputk.
Am rezumat earl sunt acele viciuri. Am vazut

ck cele mai principale, acele cari s'a invocat mai

mult i de D. raportor i de ceilaW preopinenti,
sunt a, nu s'a cinut o listk de votanti;cg, nu s'au
anexat la dosar apelurile uominale.
SO

ne preocupkm dar mai inthi

de acest

important viciu.
Aceastk lips /. de formalitate constitue ea o

violare a unui text espres din legea electoralit ?

iata prima chestiune :

Tam citit, D-Ior, toate articolele din acea

304

lege, cari se referd la formele de votare; i ati vdzut

cd niedieri legea nu cere nici sd se coase la dosar

apelurile nominale, nici sd se tind listd de votanti.
Legea, in art. 62, ziee: cd votantii sd voteaze

dupd fandul lor alfabetie. Aceasta presupune

negreit ed este un apel nominal; fiinda, altfel
nici un s'ar pita, vota.
Insd din aced articol nu se deduce de loc el
acel apel nominal sd fie i anexat la dosar. C.
s'a fdcut votarea dupd apelul nominal, se constatd
din procesele verbale, subserise de sumd, de alegdtori, dela toate sectiunile; i prin urmare legea
s'a observat, i necoaserea la dosar a acelor apeluri nominale nu constitue de loc o violare de lege.
Asemenea legea, in art. 66, ne spune c. voturile eandidatilor de deputati se vor inscrie pe cloud
tablouri: astfel in cat legea cere, intr'un mod
espres, existenta numai a tablourilor de voturi; ea
nu cere nicderi ea sd se tind i listd de votanti
qi tablouri de votnri; qi netinerea listelor de votanti
nu constitue de loc o violare de lege.
Eu nu tagdduesc, i recunosc cd este mult mai
bine sd se tind i liste de votanti, i sd, se anexeze
la dosare apelurile nominale. Dar a se zice cit lipsa
acestor formalitAti constitue o violare de lege, este

un ce prea arbitrar. De aceea toti s'au i fait a

vit ardta ce anume articol de lege s'a violat.

305

Poate ca legea sl fie incomplectl sau imper-

fect& Aceea nu este treaba noastrl; nu ne este

noul permis, ca prin interpretatiune, sg, compleeUtm legea, i ce este mai rnult, din eauza imperfectiunei legei, sl anulgm o alegere.
Dar, D-lor, sl llsgan legea la o parte. Poate
sA mi se zieg, cl nu este totdeauna nevoie de o

lege expresl; el Adunarea poate, in materii de

aiegeri, prin interpretatiuni i ap1ietri, sa, creeze o
jurisprudent& Sa cercetam dar, cel putin, aceasta,
jurisprudent6; s vedern dacl in privinta listelor
de. votare i a anexIrei apelurilor la dosare, se

aft, creatl de Cameral sau cel putin de uzul din

trecut al biurourilor electorale din capitall, o juris-

prude* atat de constantl i uniforml, 'Meat sl

poatl, pang, la un punct, suplini chiar legea. Primese i acest sistem. S llsgm la o parte legea,
i sg, ne ocuplm numai de jurisprudentI din trecut in privinta listelor de votare i a apelurilor
norninale.

Pentru a Ala aceastl jurisprudentl este neaplrat D-lor, ca s facern istoricul tuturof alegerilor dela 1866 i panI acum i atunci %TOM afla
adevgrul.

Dug, D-voastra yeti afla cg, a existat o jurisprudentl constantl i uniforrn6 pang, la aceste alegeri, i eg, numai acurn s'a sehimbat luerul, atunci
29903

20

306

anulati actualele

alegeri, iiti

cit fortnalitatea

listelor de votatori nu este prescrisl de lege.

Dar dacg yeti afla contrariul., si dacg, cu toate

acestea tot yeti anula alegerlle capitalei, hu s'ar

zice atunci cit adel vot nu a fost de dteptate, ci

un vot de partid. un vot de combinatiune intre
niste elemente politiee ce se fUsioneazA?

SA facem dar acel studiu.

Penttu h-1 face, D-lor, am examinat toate
dosarele dela ministerul de interne qi dela muni-

cipalitate, relative la alegeri cari s'au gent dela

1866 si Ong acum.
Din dosare rezultg, in modul eel mai autentic,
cg dela 1866 Ohl acum nu a exIstat nici o jurisprude* constantg i regulatg In privinta tinerei
listelor de votare i anexgrei apelurilor nominale.
Insuf0 ministrul de interne, D. Eptireanu, cand
i s'a prezintat spre confirmare alegerile celor

seapte municipali dela Aprilie trecut, a rgspuns

primarului, prin adresa sa din 6

Mai CA. desi

crede esentiala existenta listelor de votare, totusi,

flihdcg, nu s'a flout contestare aniirne de cgtre
aleggtori, D-lui confirmg, alegerile.
Apoi, Intreb act= : cum niste persoafie zise
libetale, ca D. St. Golescu i altii, primese la
Aprilie trent mandatul de municipali, si altgdatg

307

mandatul de deputat, macar ca erau a1ei gra

EsM de voturi,

i uneori chiar i fth apeluri

nominale, qi astazi amicii D-lor, din aceasta Camer vor sa anuleze n4te alegeri facute absolut
in aceleaqi conditiuni, cum au fost i acelea and
s'au ales D-lor?
Dreptate ar fi aceasta, sau o curata afacere
de partid?

Ash dar s constatarn bine a de vase ani

de and se aplia actuala lege electorall, nu este
nici o jurisprudenta constanta in privinta tinerei
listelor san apelurilor nominale.
Dar daa, cel putin, cu ocaziunea verificarei

alegerilor capitalei de atre Camera, s'ar fi ridicat in sanul ei discutiuni asupra acestui punct;
daa s'ar fi dat macar un vot expres prin care
A. se oblige colegiile din Bucure0i a tine asernenea liste ! Insa nimic, absolut nimic din toate ace8tea. In Camera se vorbea de violentele intrebuintate; insa nimic de aceste chestiuni de forme, la

toate verifiarile ate s'au facut ! Dar se vede c

astazi s'a schimbat procedura, i se pot anula ale-

geri chiar and nu exista contestatiuni!

Ei bine, va, intreb, Domnilor, este just, ea
tocmai ati, dupa 6 ani de zile, i cand alegAtorii
nu au fost preveniti prin o lege pozitiva, nici prin
jurisprudenta, nici prin discuiunile sau voturile

308

Adunlrei, just este ea sq. anulati o alegere, numai

pentru lipsa unei formalit/ti, care nu s'a observat pang, la Aprilie 1870? Spuneti dacg, aceasta
este o mlsurl de dreptate?! Am zis, uzati pentru
Bucuresti de aceeasi dreptate ca pentru toata, tara;
apoi totdeauna s'a admis aceasta teorie c, in materie de verificarea titlurilor, nu se poate pedepsi
si nici atinge alesul pentru motive de Interpretgri
de lege, ci Camera pe deoparte confirml alegerea i pe de alta stabileste o doctring, cum sg,
se urmeze la alte cazuri de alegere. Aceasta s'a
fleut pentru toate alegerile ce s'au verificat in
Camera.

i ati voi sq. faeeti o exceptiune numai pentru Bucuresti? Dar nu vedeti, Domnilor, c atunci
toti vor intelege

eg,

ati lucrat numai cu pa-

si un e?

Am terminat astfel cu cea mai importantl

imputare ce se flea acestor alegeri, lipsa adicl
de Este de votanti.
Toate celelaite imputgri au o importantl cu
totul secundarl.
Acestea aveam de zis in privinta

br ce s'a spus el s'au comis la aceste

alegeri.

S'a pretins de unii, se pretinde de raportul verificlrilor, ea sl se anuleze alegerile numai fiindcg,
sunt ilegale. Eu am venit cu legea, am venit en

309

fapte i cu dosarele tutulor alegerilor i v'am probat

el nu vl puteti pune pe tramul legalitltei, caci ael

sunteti prea slabi; nu aveti in favoarea D-voastrl
nici legea electorall, nici, jurisprudenta, nici ante=
cedentele. Prin urmare pe acest thrall' nu se poate
anula alegerea de oarece caleare de lege nu existl.
Aplauze).

Dar A facem abstractiune de toate acestea,

A nu mai vorbim despre legalitate sau ilegalitate,
A treeem la partea morall a cestiunei, A ne punern
pe tarmul juratilor.
Oonorabilul D. Voinov a zis: Violet* au
existat! Faptul e evident! SA anulam alegerile: Dar
cum a probat D. Voinov evidenta, acea evidenta,
pe care D-sa a descoperit-o dela Focani (ilaritate,
aplauze) ? D, Voinov s'a multumit a afirma, i a

nu proba nimic, nu ne-a citat macar un fapt.

nici ea putea D-sa proba ceva; era nevoit a afirma
numai cu un aer mandru i eu un accent emfatic:
falq, violentl! rlAturg! faptul este evident!
Dar, Domnilor, am zis, Camera poate judeca
alegerile i ea juriu, facand abstractiune de lege,

i forme; dar trebue eel putin ea faptul imputat

A se eonstate el a existat. Cum voiti altfel sh
judice un juriu? Pentru ea aceste alegeri A se
anuleze pentru violente, trebue neaparat A se pro-

beze ea au fost violet*, el au fost persecutiuni

310

de nattirg aqa in eat sg facg imposibilg votarea.

Daca, violenta nu este probat, pe eine s credem!
Pe onorabilul D. Voinov care nu trgete in capital i pare afirmh numai lucruri din auzite? Dar
afirrngri avem i din o parte i din alta. Pe eine

sl credem? Yedeti cl Adunarea, ca juriu, nu poate

sg se convingl eu simple afirmgri; cici a afirmh
nu este a proba. i ce au facut pang acum 0
ceiIaIi D-ni oratori contra acestei alegeri, deck a
pane inaintea Camerei tot nite simple afirmari?
SA-mi permitg D-nii deputa0 mai ales aceia
earl nu sunt din capitalg, sg le spun eI lupta
alegerilor din 13ucureti are a lung, qi interesantg

istorie, care nu dateazg cle asazi. Expunandu-vg

pe scurt astg istorie ve0 puteh lesne intelege ea,
jurati partea morath, a thestiunei, i yeti vecleh
din ce parte au provenit violetAele, daeg violente
au fast.
D-lor, in Bueure,Iti sunt doug partide cari se
lupt a. spre a, aveh onoarea de a reprezenth capitala. Este partidul care se numete din stanga,
partidul radical dug voiti; este apoi partidul celalalt, mai moclerat...
Aceste doug partide dar se lupta, pentru a
puteh reprezenta capitala. Insg lupta este numai

de cativh ani. pang la 1866 trebue sg vt declar

cI partidul zis liberal, sau mai exact radical,

311

domina singur 0 exclusiv capitala ; qi o domina,

Winn mod absolut.
Acesta este adevitrul, 0 eu nu am nimic de
criticat; aci este prea natural ca un partid sq, voiasa a avea, cea mai mare influen0 in capitala,

ca i aiurea. Dar atunci mi se pare a, este tot

ma de legitim ca 0 pelalt partid, numit al ordinei,
O. aspire 0 dansul la onoarea de a aveh o legitim5,
influenta in colegiile electorale ale capitalei. S'a, inceput dar lupta intre aceste don/ partide dela 1866.

AO vlzut din istorieul ce am acut al alegerilor,

cam in acel an 1866, in mijlocul, pot zice, a teroarei

care domnia, in capital, s'au ales la seqiunea II

de galben numai candidatii partidului moderat.
Acesta er a. un bun inceput, i un mare pas.
Iatg una din cele cinci colori ale capitalei c$,tigate de noi.
Lupta ta'a continuat 0 mai pronuntaa Particlul ordinei s'a organizat spre a avea, aderenti.
Care era, mijlocul eel mai natural i mai legitim? propaganda, luminarea. Pentru acest scop
am inceput a face marl adun6ri publice, meetinguri, spre a lumina opiniunea public. titi ins5,
ce am pAit? adversarii notrii, D-nii liberali radicali, la intAia noastra, adunare dela sala Sl6,ti-

neanu, au times un mare nunalr de amici

ai

31.2

D-Ior, au intrat in sail, au Mont larm

vio-

lente, ne-au luat locul noua, cari platisem i sala

si lumanari, ne-au dat afara si an vorbit D-lor
in locul nostru! (intreruperi, ilaritate, aplauze).
Asa intelegeau D-lor, exercitiul libertatei discutiunilor publice! (intreruperi, aplauze).

Dar in urma ne-am lust si noi precautiunile

noastre Si ne-am putut adunh in liniste eke o mie
cinci sute i doua mii de alegatori in sala Slatineanu spre a discuth in deplina libertate. Imi pare,
D-lor. ca n11-111C nu poate fi mai legitim deck asemenea propagande.
A) mers flan inainte. La 1867 positiunea partidului moderat erh foarte critica. Hadicalii erau la putere, i ne-au combatut in alegeri cu multa vioienta.

Lupta apoi a continuat. In alte alegeri am

dobandit majoritate si in culorile de albastru, verde
si negru. In ceilalti ani am dobandit majoritate

si in alte trei culori ale capitalei.

De ce dar, D-lor, v'ati mir daca, am ajuns

in curs de patru ani s avem majoritate in patru

colegii electorate in Bucuresti? colegiul din culoarea
de rosu a rlanas i OA, acum cu majoritatea

ad versarilor nostrii. Dile/ partidul moderat numai

cu violenta i frauda a reusit de ce nu poate must
tot ash si in culoarea de rosu? si sit nu ni se ras-

313

punza cu acea banalitate cunoseuta, a, adica,

coloarea de rou, este cea mai:inteligenta, i de
aceea nu am putut sa ajungem a domina i in ea ;
caci inteligenta este pretutindeni raspandita ; inteli-

genta nu este monopolul unei culori. Si apoi, sa

vedem, Domnilor, din eine se compune culoarea
de rou? ea se compune mai ales din mici comercianti, mici industriai i proprietari. Dar unde
sunt inscrii astfel de alegatori? ei sunt mai ales
inserii in colegiul al doilea. Ei bine, in acest colegiu

al capitalei m'am ales eu, i acum de doui ani se

alege D-1 Simeon Marcovici. Va s ica o mare
parte din culoarea de rou este pentru noi.
Ak dar Domnilor, vedeti c dacit partidul
chiamat al ordinei, a isbutit in ulegerile din Bucureti, aceasta isbanda n'a dobandit-o in mod repede

qi spontaneu. Aceasta isbanda s'a facut gradat i

cu incetul, in timp de 4 ani. S'a catigat mai

intaiu euloarea de galben, i colegiul al II, apoi
alte trei culori i colegiul al IV; numai culoarea
de rou nu s'a putut catigh pana acum.
Dup a. ce am do vedit legimitatea acestei lupte, sa
vedern dad, a fost o violenta de natura a vicia alegerile.
Am zis c aceste violente trebuesc probate
prin fapte; cum le-au probat adversarii notrii,

servindu-se necontenit de cuvantul de bande. Dar

314

pot eu crede ea intr'o camera matura i serioasa,

aceste simple cuvinte de bande, euvinte de cari
s'a uzat qi s'a abuzat Mitt qi can In realitate uu
sunt cleat o Injurie, Q porecla ce'i aruuca un
partid alttlia pot g de ajuns spre a anul o alegere? Dar nu numai cu vorbe, nici cu injurii nu
se probeaza violentele, ci ne trebuesc fapte, fapte
materiale, dupa care Camera, ca Malt juriu, sa se
pronunte in deplina cunostinta, Dar care sunt faptele

materiale ce vi s'au citat spre a probh violentele?

Voii fapte materiale de natura a probh adevarate violente? eitii cele ce s'au petrecut in alegerile dela 1.866, acute sub 11 Ion Ghica, i veti,
vede?i, acolo ce va s zica violenta.
Voiti s v dau mi specimen despre natura

acelor violente din 1866? N'arn decht sa va citez

Un singur orator, pe P. N. Blaremberg care prin
elocueute puvinte critica aceste alegeri, dupa tribung,
Adunrei, In edinta dela J. Decembrie 1866.
VI voi pith inel o autoritate mai ales pre-

tioasa peutrn aeeasta parte din stanga Adunarei,

voiu cita pe inau P. I. Bratiarni, care va va
convinge a nu este njoi drept, nici patriotic, sa
loviti alegerile capitalei pentru asemenea motive.
IA, 1866 se atacau in Camera, ca facute cu
violenta, alegerile capitalei. Afar/ de )3. N. Blarem-

315

berg, le mai ataca i D. D. Ghica, care tia, mai

ales prin violentele exercitate asupra venerabilului
i onorabilului sau Irate, C. Ghica, cat de violente
fusesera acele alegeri.

D. I. Bratianu, ca. ministru, aparand acele

alegeri, zicea in edinta dela I, Decembre 1.866.
Ati zis, D-lor, el aci in capitala fin s'ar
fi facut majoritate pentru noi, daca nu erau vapte,
opt oameni caH i-au sumes nianicile, i au amenintat, i s'au incruntat, etc. Ei, D-lor, pentru nit
ora mititel, cum a zis onor. D. Ghica, nu este o
desonoare daca s'ar fi gasit &Ova oameni, cari au
=Mat prin munti cu annele L apoi au venit in
acest ora- i au facut asemenea amenintAri. Dar
pentru un ora de 200.000 locuitori, s4, ziceti el

cutare su cutare a tinut in loc pe alegatori i a

fgcut atUea desordine, este in adevar o rusine.
ziceti c intr'un ora ca acesta, cu o gal*, natio-

nail ma de mare, si caH tine la onoarea ei tot

eat cat i onor. D. Ghica, a wat Bali bath., joc
de alegeri vre-o cinci, vase misei cl.ci in adevar
miei ar fi acetia, o repet, este o adevarata ruine.
8,1

onor. D. D. Ghica, cafi aa de des face pro-

testatiuni de sentimentele D-sale de Roman, i as,4

de gelos se aratit de demnitatea poporuini nostru,
i d'e

datoria ce aveau cu totii a da thwezi ce

suntem o natiune destul de matting, i inteligenth.

316

ea 0, meritAm institutiunile liberale i s putem

figura, cu demnitate intre natiunile civilizate ale
Europei. Dar care acuthrile ce D-sa face eapitalei

pot ti de natuth a se atrage stima si increderea

Europei in viitorul acestei 0,6 ! (aplause)."
Ce zieeti, D-lor, din stnga, de acest elocuent
cuvnt pe eari odat5, l-ati aplaudat? (ilaritate aplauze). Atunei D. Bthtianu a ap6,rat eu putere gi
succes alegerile capitalei contra carora erau multe

fapte de violente raxturisite din partea a 1.000

alegrttori ; astAzi tot D-voastth voiti s votati con-

tra unor alegeri, pentru ale c6,ror pretinse violente,

nu puteti s adu,eeti nici un fapt!
V'ati putea dar cOntraziee, intr'un" mod atat

de evident, si comite un fapt atAt de injust?

Nu vedeti, D-lor, cg, dacg, nu yeti tine socotealg, de toate cele ce preced, daeg, condusi nurnai

de pasiune san de interes de partid, yeti anula

aceste alegeri, creati un thu precedent, care maine
se poate intoarce in contra D-voastth cand yeti fi
in rninoritate?
Terminand, D-lor deputati adaog don/ cuvinte.
Votul ce yeti da in aceastg, chestiune, trebue
sA fie un vot de clreptate. Dar dreptatea nu pote
fi, cand votul dat este efectul pasiunilor, este rezultatul calculelor de partide, si al pasiunilor politico.

Tara asteaptl acest vot i va judea.

317

Pe cat insl nici legea, niei chiar jurisprudenta

nu este ea:Leath., cu ocaziunea acestor alegeri, pe

cat faptele jnateriale ce ar constath violente nici

nu s'au produs, nici nu s'au probat, D-voastrA nu
puteti, i ea judecalori 0 ea jurati, deck s, confirrnati aceste alegeri. Votul D-voastra, nu pote fi
expresiunea drepatei cleat cand veti voth contra
concluziunilor raportului, deck cand yeti admite
pe deputatii, a1ei cari sunt adevAratii reprezentanti
ai capitalei, (aplauze prelungite).

1871

Monitorul No. 55 din 11 23 Martie 1871.

Cestiunea Strousberg
In edinta din 12 Ianuarie 1871 D. Ministru al
Finantelor (D. Sturdza) s'a adresat Camerei ziand:
Una din cestiunile cele mai grave cari ocup'6, pe
guvern i pe tall este cestiunea concesiunei acordath,
D-lui Strousberg; cestiunea a intrat, cum titi Intr'o
fazg foarte grav. Depun dar astazi pe biuroul Aduniirei
dosarul acestei afaceri, care cere cea mai maturA deliberatiune a D-voastr.
Cestiunea este foarte delicat`a, foarte difici1, i de
aceea v'aq rugh sa, binevoiti a numi o comisiune care
s'a se ocupe de &Ansa, ca, atunci &And se va prezintit maintea Adungrei, s i se dea o solutiune conform cu im-

portanta ce ea comportg".

Si drip aceste grave cuvinte D. Ministru a depus pe

biuroul Adunrei dosarele relative la afacerea Strousberg.
Adunarea uimit 5. de declaratiunile D-lui Ministru

i micath de o legitim6 ingrijire a nurnit de indatg, o

comisiune de eapte membri, compus'a din deputatii C.
Bozianu, N. Ionescu, I. Codrescu, N. Blaremberg, C. F.
Robescu, A. Sihleanu i A. D. Holban.
Comisinnea ateptnd ca D. Ministru al finantelor
s binevoiased a'i Intl-144k o relatiune l'amurit a ces2 OA

21

322

tiunei Strousberg, a intrebuintat mai multe sedinte in

studiul amnuntit al dosarelor Ministerului de Finante,
diva, laborioase investigAri a insArcinat pe D. Holban
s expura rezultatul cercerarilor sale intr'un raport. A cest
raport s'a prezentat in sedinta Camerei din 24 Febr. 1871.
S'a ineins o lung5, discutiune, la care au luat parte
in mai multe sedinte mai toate somith4ile Parlamentului
si ale gnvernului.

In sedinta din 28 Februarie a fuat cuvantul B.

Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor deputati, mai multi

din D-nii oratori earl s'au urcat la aceastA tribun,

au inceput prin a declarh ct vor pune in

astii,

discutiune cel mai mare spirit de impartialitate,

ct vor lep6dh mice consideratiune de partid,i eh,
vor trath aceast5, cestiune condus,i numai de ecuitate, qi mai ales de interesele generale ale statului.
Nu tiu, Domnilor, dac a. toti acesti Domni
s'au tinut de cuvAnt; nu tiu dae In discursurile

D-lor au avut in vedere numai justitia, iar nu i

consideratiuni de partid. dae an avut In vedere
ecuitatea iar nu i consideratiunile de persoane;
nu tiu dacl toti s'au preocupat numai de interesele generale ale statului, i dadi nu au cgutat,
intr'un chip indirect, s5, loveascl altceva decat pe
minktrii ale elror fapte erau in discutiune i sA
apere alteeva decAt interesele generale ale Statului
Las, Domnilor, ca onorabila Adunare, ea publicul,
ca Ora intreag6, care citete desbaterile noastre, sit

323

judece impartialitatea, dezinteresarea i mai ales

corectitudinea constitutional./ a multora din oratorii

cari au ocupat aceastl tribuna.

Eu nu voiu fi acela care va apretui aeeea ce
a vorbit fiecare, ci cuvantarile rostite sunt suficiente, pentru ea fiecare s poatl apretui dacl toti
oratorii ce au promis impartialitate i lips/ de pasiune i-au tinut cuvantul. Aa de exemplu, ati
vazut eke promisiuni de impartialitate ne-a facut
onor. D. raportor la inceputul cuvant/rei sale.
Dar putin dupl aceste promisiuni i in cursul discursului slu D. raportor, sa-mi perrnit iari a'i
spune, a inceput a produce nite argumente, cari
pentru multi pot da inult banuiala, c/ D-lui nu
a fost lipsit nici de spirit de partid, nici de pasiune poate. Aa ati varzut, Domnilor, ea, D. raportor, vorbind de D. Brltianu, autorul come-

siunei, a ajuns pana a face apologia unui fapt

regretabil, i de toti reprobat, violentele dela Bacau
contra persoanei D-lui Bratianu.

Adevarat InsI este, Domnilor, el in aceasta

cestiune ar fi trebuit ca fiecare orator sa, nu fie
inspirat nici de pasiuni, nici de interese de partid.

Clei cum s'a pus cestiunea prin raportul ce discutam? Ea s'a pus sub trei aspecte, sub trei puncte:

el legea concesiunei s'ar fi violat, el asta violare

s'ar fi fleut de unii din minitrii trecuti, i ca. in-

324

teresele financiare ale statului se afia vatgmate sau

in pericol, Fiecare din aste 3 puncte trebuesc discutate lamurit, si probate cu raceall, cu probe, en
argumente solide. Asemeni cestiuni nu se trateaza,

nu se probeazg, numai on fraze, cu pasiune, en

declaratiuni, mai mult sau mai putin combinate si
chiar cilteodata invatate pe din afara. Nu asa se
probeaza c legile s'au violat, nici asa se acuza,
rninitrii cari au guvernat. Camera ca i natiunea
pentru asemenea cestiuni cere fapte, i numai fapte
bine precizate; bine exprese! Nu asa, nu prin declarnatii i fraze de efect pentru aplause se apara,
interesele financiare ale statului ; pentru apararea
lor trebue argumente i rnai precizate, si mai clare
si mai limpezi.
Prin urmare, Domnilor, pentru ca sa putein
castigh ceva lumina in aceasta discutiune, eu ni
voiu pune pe acest tarm solid, si voiu calla a
va produce numai fapte.

Asa dar voiu examina, si eu cestiunea sub

cele trei faze de cari am vorbit. Voiu cauta, mai
intal a cunoaste bine care este acea lege care ar pretinde c s'ar fi violat, adiea voiu cauth, a va face
'At se poate o idee cIar i preeisa, despre acea lege.

Apoi voiu cauth sit vedem in ce const6 pretinsele violatiuni Ia acea lege comise de ministrii;
daca ele se produe in un mod precis si mai ales

325

dacA ele se pot probk, si se Inte lege eu mA voiu feri

de a face repetitiuni inutile. In fine, Domnilor,

voiu atinge 0 al treilea punct relativ la interesele

financiare, despre cafi alti oratori mai competinti
au vorbit i vor vorbi; i asupra acestor punete
pot declara, de pe acum cA, Domnii concesionari nu

sunt in regulA, ca, D-lor n'au indeplinit obligatiu-

nile ce le impun contractul, 0 ca. prin urmare

sunt rAspunzAtori.

Voiu cAuth de a fi cAt se poate mai clar i

precis in examinarea acestor trei puncturi ale cestiunei de fatA.
SA-mi permiteti 'MA, mai Int Ai o mica digresiune. Inte leg, Domnilor, cA, in aceasta cestiune a
concesiunei Strousberg cAnd se discuta, daca s'a
violat concesiunea, i dacg miniqtrii sunt culpabili
mai tate leg, zie, sa vina sA, aeuze, sA, loveasea mai

mult sau mai putin just persoanele sau partile,

acei cari nu au luat parte la crearea acestei eoncesiuni, aeei cari au cornbatueo, sau aceia cafi eel

putin au fost straini de &ma. In* vl marturisese

ca este un fenornen straniu care isbete lumea Intreaga de o mare mirare, vAzand ea un mare partid
al Camerei, stAnga, ro0i, sau ori cum veti vol sA-1
numiti, vine 0 acuzA pe cei ce au pus in luerare
o operA vitioasa a D-Ior; 0 de aceea comparatiunea

de eri a D-hii Cantacuzino, a fost la locul sau

326

and s'a

zis: apoi, Domnilor, aceasth operl este

copilul D-trh, i de ce oare vh speriati daca este

urht? Chei el a fost urht, el a fost pocit Ina din

naqtere! Ce vinh avem noi dach ngsand, el a

llamas tot urat, tot pocit? Acum intoarceti capul

i voiti sg, vh 1ep6dati de el; dar nu se poate!

Urat, frumos, trebue s1-1 primiti cum este; chei
aqa l'a ngscut. (Aplauze).

Prin urmare voiu rugh pe partea aceea a

onorabilei Adunhri Ca, eel putin sh aibh mai mult
moderatiune la aceasth cestiune; chci vom vedeh

indath, c, dacg ar fi vorba de o culpabilitate,

dach ar fi vorba de persoanele cari se pot acuza

a din cauza acelora s'a adus r6u1 threi apoi,

Domnilor, ar fi acei culpabili. Ins6 eu nu voiu
veni aci sh acuz, ci sg, luminez numai cestiunea,
yeti vedeh a noi suntem mai juti de at credeti.
Domnilor, baza discutiunei a fost aceasta, c.
concesiunea s'ar fi aplicat rhu. Onorabilul D. Fleva,
ea i onorabilul D. Holban, ea gi alti D-ni oratori
cari au sustinut raportul, au recunoscut dificultatea
tezei ce voiau a sustine i au avut grije dela inceput a ne spune, a D-lor nu se ocupa, de concesiune, aci bung, sau rea ea existh, ci de aplicarea
ei, ci de acei cari au aplicaeo. Prin urmare, D-lor,
au trecut totdeauna repede peste concesiune, nici
n'au voit sh se opreasa la examinarea ei, ci s'au
i

327

multumit a aruach vina tutulor relelor rezultate

0 a efectelor produse, numai asupra acelora cari
au asistat la producerea acelor rele efecte, iar nu
asupra acelor cani au asistat la producerea chuzelor din caH au izvorat acele rele efecte.
Apoi, Domnilor, este oare aci vorba de violarea unei legi dare, precise pozitive? Este vorba
de o lege in care toate masurile ce legiuitorul
prescrie sant ap, de dare, in cat sa, nu mai fie
nici o indoiala asupra aplicarei lor?
Domnilor, despre mine cel putin, am vAzut cu

Orem de rau a% nu un sentiment de impartialitate .1 de dreptate a animat in asta discutiune pe

unii din D-nii preopinenti; caci D-lor au criticat
aplicarea concesiunei, &A, ca sa arate tot deodata
ca textul concesiunei nu este nici dal-, nici precis;

sa fiti siguri, Domnilor, ca daca an fi fost vorba

de o lege clara, pe care ministerul ar fi violat-o
prin o rea aplicare, o! fiti siguri, ea aeei D-ni s'ar
fi grabit a pune in evident& claritatea acelei legi;
s'au ferit insit toti de a ne expune legea, s'a oeolit,
0 s'a afirmat numai ca s'ar fi violat concesiunea;
insa cum? care articole, care parte din asta concesiune? Nimic din toate acestea. S'a criticat numai

modul cum minitrii au lucrat, ca obligatiunile

trebuia mai bine a fi aa redactate, iar nu aqa;
se poate ca D-nii critici sil aibe dreptate; se poate

328

ea dacl D-lor ar fi fost minitrii ar fi aplicat mai

bine concesiunea. Dar dela o aplicare mai mult sau

mai putin rea la violayea unei legi, distanta este

-mth mare. AstI criticl este foarte comodl din

partea acelui partid care se numete fractiune;
elci membrii sli an concesiunea, i prin urmare
pozitiunea D-lor le este mai lesne. Dar dad, Dior
ar fi flcut mai bine decat acei ce au aplicat legea,
aceasta este un ce necunoscut; cici titi ce a zis

un mare filosof: critica este lesne, arta e difi. Fractiunea a criticat concesiunea cand s'a
votat de Adunare; astAzi se vecle relele efecte ce
ea a produs, tot fractiunea critic6; comocll, pozitiune; i sigur c fractiunea va ti s profite de
dansa.

Noi ins/ celtilalti cari am fost chiemati sl

apliclm aceastl lege, sl vedem dacl putem fi culpabili, cum zie unii din preopinerrti?
Spre a sti aceasta trebue sl incepem dela inceput, sI incepern a vedea care este legea care se
pretinde c s'a violat? este ea o lege clarl, precisl,
sau are ea dispozitiuni vage?
Cat

v, declar insl de mai inainte

ca

aceastl cestiune o voiu examina numai in ceeace

priveqte drepturile concesionarilor i actele minitrilor; cici cat despre obligatiunile concesionarilor,

329

ele sunt mai toate dare qi precise, qi astazi, din

nefericire se vede ca. nu le-au indeplinit.
Zie dar, child se vorbeqte de violarea. unei legi,

cad concesiunea este o lege, nu este natural sa

vedem mai intai ce este acea lege, ce se pretinde
ca s'a violat? Trebue dar in puOne euvinte, sa va
expun ce este acea lege a concesiunei, a carei aplicare se pretinde a s'a facut rau de catre minitrii.
Domnilor, trebue mai intai sa. Ira declar, ea,
dupa mine cel putin, s'a acuzat pe nedrept guvernul D-lui Bratianu despre mobilul care l'a impins
a cere sa se voteze drumurile de fer. Dupa mine,
imputarile acuzatoare contra acelor miniqtrii au fost
injuste; cad sa nu uitam, Domnilor, ca necesitatea

drumurilor de fer era tare simVta, inea cu mai

mu10 ani inainte de 1868, 0 va aducqi aminte
cum sub fostul Domnitor mai multe propuneri de
concesiuni s'au votat. Votarea unei coneesiuni de
drum de fer era o necesitate, iar nu efectul unui
capriciu ; ea rezulth din natura lucrurilor, caci era
un interes mare pentru Ora noastra ea sa nu rgmama in urma celorlalte tari vecine; drumuri de
fer se creau in Rusia, altele se proectau in Serbia, si
Ora noastra era sa ramana izolata in mijlocul
acestui cere de transit european ce se crea imprejurul sau. Erau dar interese economice de cea mai
mare importanta call cereau imediata votare a dru-

330

murilor de fer, era chiar i un interes politic. Va

aduceti in adevar aminte cate intrigi erau pe atunci,

cum se zicea, de exemplu, cl Unirea era in pericol. Toti credeau c numai prin drumurile de fer
intre Moldova si Tara Romneasca se va formh o
legatura forte si se va consolidh Unirea. i aceasta
era foarte adevarat, caci nimic nu poate conservh
mai bine Unirea ea drumurile de fer.
Prin urmare, Domnilor, s fin venim azi sa

inculpam intentiule acelor cari in 1868 au voit

i an votat drumuri de fer. Avea dreptate D. Stolojan en child a cerut s ;au se inculpe intentiunile. Aceasta repet i eu azi, insa eu mai adaog, ca
i sustiitorii raportului sq. nu inculpe intentiunile
altora, adica sa nu faca aceea ce D-lor nu Yoese,

sa le fug altii.

i child en nu acuz intentiunile

altora, o fac cu cea mai perfectl impartialitate,
caci eu nu am facut parte din Adunarea delp, 1868,
care a votat concesiunea, i prin urma re mi-ar fi

fost foarte comod sl viu i en sl acuz pe altii.

Insa, Domnilor, nu numai nu o fac, dar Yin
din contra i constat necesitatea bazata pe ratiuni
economiee i politice care a provocat votarea drumului de fer. Dar aceasta necesitate scuzl oare uu

rinta cu care s'a votat concesiunea? Scuzl oare

nepreciziunea i contradictiunea textelor sale! 0!
aceasta nu! i aci mi se pare el a fost greall.

331

Necesitatea, urgenta chiar a posedh drumuri de

fer, era evidenta. Acest scop patriotic l'a avut in
vedere i guvern i Camera, i eful statului i to0

chti au contribuit la dotarea tarei cu drum de fer.

Ins/ guvernul era acela care conduceh acest
interes major. El trebuih sa aiba un zel luminat
0 sa faca ca Camera chiar sa proceada cu maturitate, cu un rece examen, astfel in cat prin votarea
unei legi, atht de necesarii sa nu se cauzeze un prejudiciu statului. Din nenorocire insa nu s'a urmat
astfel.

Dar oricum ar fi concesiunea s'a votat, i ca

orice lege trebue respectata. Bine insa s'a votat ?
Votatu-s'a intr'un mod ea diferitele ei dispoziOuni
sa nu dea loc in aplicare la controverse, la dificult4, la contradictiuni. i ca interesele statului
sa nu poata fi compromise niei espuse la daune
eventuale? Aci e cestiunea.

i din nenorocire trebue

sA afirm ca aceasta coneesiune nu s'a votat in cele
mai bune conditiuni.

Nu voin veni, Domnilor, sa va ostenesc cu

analiza cestiunei intregi, aceasta ar fi o opera mare,

lung* dificila. Vi s'a expus in parte de alti oratori i anume de D. G. Cantacuzino chteva din viOurile acestei legi. Sa-mi permiteti sa fac i eu o
ochire retrospectiva asupra partilor celor mai importante din asta coneesiune, spre a !luta sti daca

332

ea este clara, precig, necontradictorie, spre a putea

vedea claca relele rezultate la care am ajuns sunt
efectul neglijentei sau incuriei guvernului, oH nurnai

ale legei chiar ce a trebuit sa se aplice. Spre. a recunoalte bine rail] prezent trebue s ne suim la
cauza liii, si asta cauza este chiar concesiunea.
Sa ne facem o idee generala despre &Ansa.

Domnilor, cand in ziva de 16 Maiu 1868

I). Hurmuzache, raportorul acestei concesiuni, 0-a

depus raportul gu pe masa Adunlrei, era atftt

de incantat de lucrarea sa, in cat zicea acestea in
raportul su :
Dupa multe conferinte, negociaiuni i desbateH avute cu sus numitii reprezentanti, comitetul a
obtinut in fine urmatoarele rezultate: textul concesiunei s'a precisat i s'a lamurit intr'un mod
care nu mai da loc la veintelegeri sau nedomeriri, etc.".

Aqa dar vedeti ce idee avea comisiunea de

atunci de opera sa. Cred ing, ca s'au inelat.
In adevar, nu a trecut mult, adica indata ce
s'a inceput discutiunea, i s'a vazut la cate nedomeriri, la ate dificultati a dat loe textul acelei
concesiuni, preting aqa de clara. Nepreciziune i
contradictiuni in text, avantaje enorme pentru concesionari :

iata mai ales calitatile cu earl se dis-

tingeh acea concesiune, i pe cari oratorii opozi-

333

tiunei de atunci, mai ales D. Vernescu, le-a pus

foarte bine in evidentg.
SI parcuram repede cateva dispozitiuni principale ale concesiunei.
De vom .incepe cu articolul 3, ce vedem? edem cl cohcesionarii ti rezerva, dreptul de a alege
liniile en caH sq, inceapa.. Avantagiu pentru concesionari, i sorgina de neintelegeri intre ei i guvern. Mai mult decat atat, un paragraf ulterior al
aceluias articol mai 6, drept coneesionarilor de a
incepe luerriIe pe mai multe sau mai pe toate liniile de odat. i acest avantagiu este foarte insemnat, cAci de vA veti raporth la art. 9 yeti vedeh
el dreptul de a confection& obligatiuni este in proportiune cu liniile in lucrare; asa in cat dacg toate
liniile vor fi numai ineepute, toate obligatiunile se
pot confectionh. Se intelege la cate discutiuni si

dificulati mai poate da loc si ast articol, cu Mat

mai mult cA si texturile intre articole se contrazic.
Apoi chiar paragraful final al acestui articol

3, d6 iarasi un avantagiu concesionarilor; 616

acest paragraf ne spune c6 dacit guvernul asupra
planurilor prezentate de concesionari nu se va
pronunth intrun termen fix, acele planuri se vor
consider& ca aprobate. Dar intelegeti, Domnilor,
Ia chte difioult6ti si controverse poate da loc numai
acest paragraf?

334

Sa mergem insa inainte.

De vom trece la articolul 4, vom afla, un ee

foarte important, adica e6 nu se precizeaza de loc
conditiunile constructiunei. Cu toate astea lucrul se
pare straniu! 0 casa eu zece incaperi, de exemplu,
se poate construl i cu 3, si cu 5. si cu 10, si cu
30.000 galbeni; totul depinde dela modul de constructiune, de materialul intrebuintat, de luerul ori
simplicitatea stilului. Cu toate acestea concesiunea
in art. 4 multumeste numai a zice c toate lucra-

rile technice de asemenea natura sa se faca ca in

Prusia, si unele dupa legea dela Dresda din 11 si
16 Septemvre, 1865.
Insa in Prusia, ca si in Saxonia, ca si iii
toate tarile, pot sa fie drumuri de fer de mai multe
calitati. Cum au sa, fie ale noastre? Ca in Prusia
ni se zice? Dar ast termen este foarte vag. In Prusia
pot fi drumuri de mai multe categori. S'a cerut de

unii oratori pe egad se discuth, ca eel putin sa se

specifice care linie anume din Prusia are sa ne serveasca, de model? A. promis-o un ministru, dar nu
s'a facut nici aceasta. Ast-fel incat vedem c o lu-

crare colosala de 1200 kilometrii se voteaza de

Adunare fara caet de insarcinari, fara ea sa, se specifice eonditiunile de construetiune, modul cum au
sa se faca luerarile. -Uncle se mai vac' drumuri de

fer, fr a fi insotite de un caet de insarcinari,

335

uncle se mai vede o lucrare aa fgrg, specificarea

conditiunilor executarei?
Cu toate acestea minoritatea, dupa cum v'a
citit eri, D. G. Cantacuzino, a fcut observatiuni
asupra acestui punct.
Pe MAIO cele ce v'a citit D. Cantacuzino, mai
iat un paragraf din discursul D-lui Codrescu care
zicea : Dacg nu ne putem pronunth eu certitudine
asupra aceia ce trebue sl dgm, cuvine-se oare sg
rmgnem in asemenea intuneric i asupra aceia ce
avem sa, lugm in loc? ce are sg dea lD-lor dupg

dupg aceasta concesiune? Are sg ni se dea drumilli de fer, ni se ritspunde; negreit. Dar D. Stolojan v'a spus eri cg, drumurile de fer sunt de diferite calitati, unele mai lucsoase, altele mai simple;
unele mai trainice, arltele mai igritii. Trebue dar sit

tim cu certitudine ce fel de drumuri de fer are

sg, ni se deg. Trebue, prin urmare, en alte cuvinte,
sii avem pe 15,1)0, concesiune i caet de sarcini.
Aceasta se face pretutindeni. lug i Adungrile trecute, mice s'ar zice despre ansele, totdeauna and
au dat o concesiune, s'au interesat sg tie, cel putin,

in ce chip au sg fie lucrgrile ce tara va aveh a

primi; i totdeauna pe langg concesiune, ele au

facut a se anexa, i un caet de insgrcinitri, care,

ca i concesiunea, a trebuit sg, fie disentat i adoptat
de puterea legislativg.

336

D. Codrescu aveh dreptate cxci i eu tiu

minte ca, am votat dou, trei concesiuni, in timpul
i

fostului Domn, i totdeauna a fost caet de ins/cingri, pe Mug/ concesiuni, pe care Adunarea le-a
discutat i votat.

Stolojan. In Franta se public/ caetul

de insIrcin/ri ea regulament de aplicatiune al
A.

concesiunei.

B. Boerescu. Ar fi fost mai bine A. urm/m

uzul care era la noi
D-voastrl ati IPisat dar ca toate lucrrile sa.

se fac/ ca in Prusia, fr maear s/ specifica0 o

linie din Prusia, i apoi tot din ai D-voastrl,
membrii eomisiunei de atunci, serial' in raport c/
concesiunea este clarg! i la obiectiunile fcute, l
acelea ale D-lui Codrescu, Ia acelea ale D-lui Holban, iat/ ce raspunde D. Bratianu.
Apoi a venit D. Holban la partea tehnicl qi

a inceput a ne strigh: Ce drumuri faceti D-trA?

Statul vars/ milioane farit s6 aib a. dreptul de control ! Uncle vg este caetul de ins/rcinaxi? Unde va
este garanta pentru constructiunea podurilor, a 0,-

rilor, a pantelor, etc.? i atunci s'a rAspuns din

aceasta parte c se vor face dupa legea Prusiei.
0! atunci D. Holban a inceput sa nc spuna, ca in
toate afacerile importante, recurgem la legi straine,

la legea Prusiei care nu ne privete! Apoi, ono-

337

rabile D-le Holban, D-ta care esti om invat, mai

cu seaml In chestiunea de fatl, D-ta care stii si ne
dai lectiuni fn toate, cum nu te-ai informat sl vezi
ce lege este aceea &vile care se vorbeste? Ce con-

ventiune este aceea la care recurgem noi ?... S'a

flcut, D-lor, un lucru care a servit de exemplu
tutulor, si aceasta D. Holban trebui sl o stie, si
nu era D-sa SA, facl caete de sarcini mai nimerite,

mai asigurAtoare deck lucrarea atkor capacitki

germane, adoptate chiar de experienta Europei
intregi, etc ".
Ou asa ctivinte, si en alte asemenea, adicl

mai mult prin persiflagiu eomblted atunci D. I.

Bratianu observatiunile judicioase ale D-lui Holban,

si acum D. Holban devine apArltorul D-lui Brltianu, si sustine cl D-lui nu este vinovat intru nimic.

i dad, dela D. BrAtianu vom trece la D.

Donici, ministrul de atunci al lucrarilor publice,
vom vedek cl D-lui dembnstrh stiintific c/ un drum
de fer nu are Devoe de un caet de insgrcintiri.

Iatl ce zicel D. Donici:

Despre proectul sau proectele cafi s'au Inatisat, s'a zis: nu avem caete de insrcinlri. Eu unul

in aceastl privint am fost mai putin sever deck

D-voastrl, cici mi se pare cif, veniti, dati-mi voe sl

vl, spun, a cluth inadins dacl n'ar mai fi eeva

de zis contra acestei lucrlri. In aceasta nu zic el
20993

22

338

rau a-ti fcut; din contra ati facut bine; dar sa

nia ertati s v explic ce va s zica caet de insareinari, etc.".
k;i D. Donici incepe a explich ce va sa zica
caet de .inslreinati, spre a ajunge la concluziunea,
ca nu trebue caet de Insarcinari.
Vedeti, D-lor, ca Mat de multe persoane din

partidul roqu de atunci credeau in perfectiunea

acestei concesiuni, In cat se mirau cum se mai
gasesc oameni earl s'o critice. ste dar de mirare
ceva astazi ; acelemi persoane odata atht de favorabile concesiunei, aceia o g6sesc rea, i sunt atht de severe In critica lor, i inculpa pe aceta, can l. au aplicat

o opera pe care D-lor la, nalterea ei o lauda atht.

Ofi cum ar fi, D-lor, era o convinctiune i 11I1
sistem din partea guvernului i majoritatei din 1868

ca sa nu primeasca un caet de insarcinari. D-lor,

cred de prisos un asemenea act; dax child din lipsa

unui aa, act s'a putut naste vreo paguba pentru

Stat, atunci trebue sa ne referirn la sorgintea chiar
a acestei pagube.
D-lor, dad, vom trece la art. 5 din concesiune,
vorn aflh iar o dispozitiune foarte importanta,
asupra careia credem ca, a atras atentiunea numai
D. Vernescu. Acest articol iar poate da loc la sume
de neintelegeri qi nedomiriri, la multe controverse
Intre stat i concesionari.

339

ce zice art. 5 :
Guvernul numai atunci va puta, cere modificarea dispozitiunilor de mai sus and cheltuelile
concesionarilor nu s'ar spori prin aceste modificatiuni. Concesionarii vo puta face in cursul constructiunei numai modificatiuni partiale, i numai
atunci and ele nu vor aduce prejudicii, nici diTat

rectiunei totale a liniei, nici so1idit6tei constructiunei,

nici sigurantei exploatatiunei.

Vedeti, Domnilor cg, dupA acest articol, gu-

vernul nu poate sl cearl modificare la planurile

primitive, decft,t numai atunci and nu s'ar spori
cheltuelile concesionarilor, Ins. concesionarii pot face

modifiari prin cari sA, se scaz cheltuelile. Vedeti

ce inegalitate de conditiuni intre Stat si concesionari. i ce sorginte de neintelegeri pentru ambele

Orti. D. Vernescu, in. Camera din 1868, a atras

atentiunea Adungrei asupra acestui punct important; iat6 cuvintele D-lui :
Trec inainte, aei la un lucru curios, si rlu
zic curios, un lucru principal i mai important
pentru Ora; este vorba de modifiarile ce se vor
face concesiunei. Ei bine, Domnilor, stiti care este
conditiunea pus5, in aceastl eoncesiune? Alta este
pentru concesionari, si alta pentru guvern: conce-

sionarii pot sa, propunl modifiari in cursul constructiei care sq, fie de preturi mai sazute, pe and

340

guvernul nu poate face modificiiri de lucrari care

sa, fie mai scumpe. Aceasta este foarte drept pentru
D-nii concesionari, ing nu i pentru noi, pentru cA
D-nii concesionari vor face lucrAri eu preturi mai
sckute; noi BA nu putem scAdeh pretul kilometric;
iar cAnd noi vom propune ceva lucthri de o valoare mai mare atunci A, le mitrim ql pretul etc.
Sunt.dar i contra acestui articol cum este redactat".
Aa dar, Domnilor, vedeti c i din acest articol la care nu s'a admis modific6ri1e ce se puteau
face, se pot nate surtil de netntelegeri, sumA de dificultAti. Ins onorabila majoritate de atunci a trecut
i peste aceste consideratiuni.
Acum, Domnilor, dac A. vom trece la art. 9 relativ

la confectionarea obligatiunilor, vom spune numai

atAt c ,rin acest articol s'a dat concesionarilor
dreptul de a confectionh obligatiuni pentru 300 kl.,
fArg, nici o garantie din partea D-lor concesionari.

Dac6 treceM la art. 13, asupra cruia iarai

vom mai reveni, yeti vedeh ct concesionarilor li se
dl dreptul de a aveh, til toatl durata concesiunei,
impiegati, nu numai p6mAnteni dar i strin, i
acest articol s'a admis cu toate observatiunile importante ce s'au fAcut contra acestui art., precum
vom vedeh mai la vale.
Asupra acestui articol 15, avem putine de zis;
cAci

el este relativ la garantia obligatiunilor,

341.

dupa mine cel putin, acest artieol nu este in cestiune. Cad confectionarea obligatiunilor se face pe
contul si rizicul coneesionarilor; si aeesti D-ni con-

cesionari nu se pot prevalh de garantia statului,

spre a nu aveh o direeta obligatiune, un direct angajament catre detentorii de obligatiuni pentru plata
cupoanelor in tot tinapul constructiunei.

Acum, Domnilor, trecftnd la art. 17 &lin

iari dispozitiuni foarte importante; aci se speciflea suma de cheltueli care se scad prealabile din
venitul brut, spre a formh venitul curat. Asa de
exemplu, se scad cheltuelile pentru reparatiuni,
pentru reinoirea eonstructiunilor, astfel in cat constructiunea fiind rau facuta, o reinoim noi tot cu
banii nostril, etc.
In fine, Domnilor, se seade i un beneficiu de
30/o, ce se (la concesionarilor, ca sa i-1 hnparta
intre damii; aceasta este un dar pe deasupra, cum
se zice, i asupra acestui art s'a facut in Camera
la 1868 multe observatiuni; s'au aratat i sareinele

pentru Stat ce el contine, si vagul ce el prezinta

in multe parti. Dar s'a trecut inainte de onorabila
majoritate a Camerei, si nu a voit sa se tina in
seama nirnic.

De vom trece la art. 20 avem sa vedem iari

ca se rezerva coneesionarilor o suing de alte avantage i seutiri pe lnga toate celelalte call le-ain

42

vg,zut, cum sunt : cedare de th'ramuri ale Statului,

scutire de taxe de import, qi mai multe alte avantage.

In fine, prin art. 26 pe langl toate celelalte

incertitudini ce euprinde ast lege, se adaogh' i cea

ce este cuprins in 1st art., redactat astfel :

Toate amlnuntele neprevazute in actul de
fatA vor fi regulate, prin o eomura intelegere,
luandu-se de baz6 dispozitiunile legislative ale
Austriei pentru e6i ferate".
Iatl dar, Domnilor, iath' o altA, dispozitiune
vagA, iatA, cl ne mai aflAm ineurcati, acum s,i en
legile Austriei luate drept normit prin o comuna
intelegere. Dar cnd nu se va puteh infiinth acea
comunh intelegere? Dar cand se vor schimbh acele
legi ale Austriei ? CAnd legea Austriei dela promulgarea acestei concesiuni nu va mai existh in
Austria, ce vom face noi atunci ? Care lege strAin6
are sa, ne mai serveasc6 de norma in neintelegerile
nostre cu concesionarii ?
Astfel, Domnilor, am terminat en expunerea

pe scurt a celor mai principale dispozitiuni vagi,

incerte i contradictorii din astl concesiune.
Cu toate acestea, D-nii Deputati din stnga

erau atunci foarte departe de a fi aa de severi

contra acestei concesiuni cum ii vad el se arat6
astgzi. Cititi, Domnilor, cuvintele D-lor de atunci
0 yeti vedeh cAt5, incredere aveh aceti D-ni De-

343

putati in aceast6 opera. Aa, Domnilor, aveti sa

vedeti c dupa pomposul raport al D-lui raportor,
se afla un cuvftnt tot aa de pompos al D-lui Stolojan, prin care se fat* prin foarte lungi desvolCarl, istoria drumului de fer din toata lumea, i D.
Stolojan era aa de mult incantat de aceasta, concesiune, in cat critia chiar propunerea ce se facuse
de a se da o parte din aceasta concesiune companiei
Opfenheim, i propunerea ca trebue sa se dea toata
concesiunea lui Strousberg ca cea mai buna i cea

mai avantajoasa pentru Ora.

Dm/ dela discursul wag i teoretic al D-lui
Stolojan, vom trece la altele mai practice, aflam
discursul D-lui Holban, in care face, intr'un mod
foarte judicios, critici importante asupra acestui
proect.

Ati vazut insa, Domnilor, cum la asemenea dis-

cursuri serioase raspunde D. Bratianu; raspundea

ca sa zic aa, prin persiflagiu; i cand D. Holban

zicea, intre altele majoritatii de atunci I:44 de

seama ca angajati generat'iunile viitoare lucrAnd
cu uurinta in niste asemenea luerari". tii ce

raspundea D. Bratianu? Nu mai vorbiti de generatiunele viitoare, ele o sa IAA foarte mult de
teoriile noastre de astazi, i o s multumeasca
ca, le-am dat drumuri de fer"... Insa, Domnilor,
vedeti c5, nu am ajuns la nici o alta generatiune

344

ci tot generaIiunea din 1868 vine si condamna

opera D-lui Bratianu i n Ata, generatiune, si in
majoritatea de astazi se afla chiar i partidul D-lui
Bratianu, care si el ar voi al condamne concesiunea, en deosebire c voeste a-si face partea sa
cea buna, c voeste adic s ne acuze numai pe
noi

i A, se scuze pe D-lor.

sa nu ne zica

fl Fleva c D-lui nu a, facut parte la 1868 din Camera, si c D-lui vorbeste In numele sau personal.
ca un deputat liber si independent, Se poate Domnilor, o mai fi si asta, dar noi stim ca partida
din stanga adunarii, este q partida disciplinata si
nu prea vor crede lesne oamenii simplii si cu bun
sims, ca un membru din acel partici si membru
ca D-1 Fleva, va vorbi intr'o cestiune ash de MIportanta numai in numele sau i fara sa prezinte
opiniunile intregei particle. Si negresit ca daca nu

ar fi fost ash, intreaga partida ar fi protestat in

contra euvintelor D-sale. Vedeti, prin urmare, Dom-

nilor, ca opera D-lui Bratianu are aerul de a se

condamna acuma, chiar de aceia earl au votat-o
la 1868, si earl atunci ziceau el TM se poate
coneesiune mai buna de cat aceasta.
Sa, continuam insa, Domnilor, a expune o-

bieetiunile principale ce s'au facut la 1868, de

catre opoziOune, si sa, vedem modul cum ele se
respingeau de majoritate, astfel voln putea aprecia

345

mai bine faptele de astzi. Dintre oratorii cari au

vorbit contra acestei concesiuni, i can au aratat
intr'un mod serios toate lacunele si vitille ce existau

ilatr'insa, au fost D-nii Codreseu, lio lban i Vernescu. Ei bine, Domnilor, nu va. rhspundeau atunci
in cea mai mare parte la criticele serioase ce se
facea, de cat prin persiflagiu sau Kin generalitti

si intr'un mod ash de vag, !neat nu se darama

de loc obiectiunile produse; si astfel cele mai multe
amendamente cafi aduceau modifichri si indrepthri

impirtante, nu au fost admise.

Dintre toti D-nii Vernescu a facut recapitulare
generala, de toate phrtile vagi si nedeterminate ale
acestei concesiuni; cu toate afirmgrile cc acuse D.

raportor cum eh textul gat este precis, este clan,

iat ce raspundea D. Yernescu:
Am inaintat eri in sedinta un lucru care s'a
parut exorbitant; am anuntat eh aceasth concesiune in mai multe puncturi nu este determinath
si poate sh dea loc la contestatiuni. MI voiu sill
a arAth aceste puncturi si a atrage atentiunea

D-voastrl asupra lor.

,,Mai intaiu voiu veni la art. 4 care se ocuph
de formarea planurilor detaliate, etc.".
Apoi D. Vernescu expune partea vagh si in-

doioasA a art. de care v'arn vorbit deja. Trece

apoi la art. 9, pe care-1 critich eu severitate, si

346

continua, astfel a arath mai multe parti din aceasta

concesiune care nu sunt nici dare, nici determinate.
si cad pot da loc la multe contestatiuni. S'a ascultat
atunci D. Vernescu? Nu, astki numai se mai gasesc
D-ni tot din partea stnga, a Adunarii, cari afla ca
concesiunea este defectuoasa.; dar acum e prea tArziu.

Atunci multi onor. D-ni cari compuneau ma-

joritatea erau incantati de opera D-lui Bratianu

care asigura ct generatiunile viitoare au sa-i
fie recunoscatoare pentru aceast6 concesiune. D.

Chitu a facut si mai mult, D-lui si-a. pus lauri

pe cap despre meritele acestei concesinni. EMI ce
gasesc in procesele-verbale: imputa D-lui Vernescu
efi sustinuse odata, concesiunea Ward, concesiune

pe care am sustinut-o i eu, D. Costa-Foru, sub

Domnia lui Voda-Cuza, D. Vernescu rkpunde:
,Nli-am facut datoria de reprezentant sustinftal
acea concesiune; cuvintele mete au r6mas cerise...
Am aphat concesiunea Ward, fiindca, era cea mai
avantagioasa din cate ni se prezintase, dac ea, din ne-

fericire, pentru noi, a cazut, vina nu este negresit a

acelora can an ap6rat-o ca cea mai us,oara. pentru

Ora. S dea D-zeu ca D-voastra, ap6rand astazi

pe cea mai grea, s dobtiditi i laurii acestei 06.
G. Chitu. Ii primim.
Apoi, Domnilor, D-v. cari v-ati asigurat laurii,
pastrati-i acum (ilaritate, aplauze).

347

0 voce. Sunteti gelosi de acei lauri?

B. Boerescu. 0, nu! Laurii D-voastr sunt

de spini, nu-i dati la a1ii, conservati-i pentru D-v.
(aplauze).

Dui.* ce dar D. BrAtianu asigurl el aceast5,

concesiune va fi bine cuvntath de generatiunile
viitoare, dupl ce D. Chitu primeste laurii acestei
concesiuni, oferiti de D. -Verneseu, si-i pune pe

cap tocmai acum, dui:A ce vede el acesti lauri

au spini, voeste sa,-i pung pe capul nostru!
lath dar, Domnilor, faptele ash cum s'au petrecut, i imi pare ran c5, nu pot ca sh insist mai
mult spre a vA expune toate vitiile acestei concesiuni ; cazi intelegeti D-voastrh eg este peste putintl sh yin acum i s6 analizez cu de-amnuntul

cum a flcut D. Vernescu atunci, child a arItat

toate puncturile vicioase ale acestei concesiuni. Insk
din chteva exemple ce am dat, este lesne a vl
convinge c aceastl concesiune este fAcuth cu avantagil man i. pentru concesionari, c coprinde intr'insa
o sum/ de dispozitiuni vagi i nedeterminate, earl
pot sA, dea loc la multe neintelegeri. Ce se face

astki? Acum cand din nenorocire timpul si-a pro-

dus efectul su, c6ci timpul trebuia s produch

acest efect, acum ca,nd o eaus a. rea a produs un
efect rA,u,

vine D. raportor

i afirrn a. cit toate

aceste efecte rele provin din neglijenta guvernelor

348

chemate de a pune In lucrare aceasta, concesiune,

iar nu din causa naturei chiar ,a acestei eoncesiuni.

Domnilor, dael cel putin, D. Fleva, qi ceilalti oratori din sthnga ar fi avut acel stoicism
roman de a se fel.) qi D-lor singuri ea victirne pe

altarul patriei de a zice mea culpa, atunci cel

putin am admira acel stoicism vechiu gplicat in
timpii noi. Dar nu este aa, Domnilor, D-nii din
stnga win ea nite bravi i simplii burghezi din
epoea moderng, sa loveasca in altii, nu zic, din
pasiune, nu pentru a inlaturh pe cei ce le-ar puteh
face coneurenta la ceva, dar intr'un comun sentiment de conservatiune. Domnilor, spre a se puteh

apara, i pune la adapost, yin i ne zietv noi am

facut bine.

Bratianu nu a fleut nimica; D-voastra

sunteti culpabili. far cand noi le aducem aminte
I).

ca si D-nul Bratianu ii are partea sa, D-nul Fleva

ne raspunde: A ! voiti a avea pe D-nul Bratianu
cu. D-voastra, pentruca titi ea D-lui este popular,
i voiti a va se6ph. Ei, Domnule Fleva aceasta

este un cantee vechiu din alte timpuri, nu mai

are valoare mum. Popularitatea D-lui Bratianu
o fi existat, dar acum s'a dus. D. Bratianu a fost
popular pana a venit la guvern; dar din nenorocire venirea la putere stinge mice adoratiune
i entusiasm popular. Popularitatea acum o are

349

altii, o are D. Ionescu, de esemplu, i cnd va

veni i D-sa la guvern o va perde (ilaritate). Popopularitatea o au totdeauna cei ce nu fac ui-

Incur/ de

privilegiul nihilismului. Prin urmare, cum voiti D-voastr s aveti

mica, cei ce se

doul privilegii de odatl, privilegiul ct ati fost la

guvern, ct ati administrat aproape doui ani si
ati dat aceasta, concesiune; i voiti s aveti in
aeelas timp i privilegiul popularitNtei? Muhumih-va numai eu unul, cum se multumeste si D-1

Ioneseu. A avea pe amAndoul este prea mult

(aplause).

Popularitatea este un fum prea usor pe care

vantul 11 face s/ disparl la cea dinthiu suflare

a sa. Acest vAnt a Suflat peste D-1 Brltianu.
Si dael este vorba de dreptate, iar nu de popularitate, dacl voiti cu mice pre s spuneti lumei
cl raul s'a causat t/rei nu de concesiune, ci din
eausa minitni1or, atunci tati s vin6 la ritspundere, si intre ace0 toti, guvernUI D-lui Bratianu este cel Intliu. Dar nu voiti aceasta i

D. Meta are aerul de a voi s dea In gura lu

pului pe U. Donici ministrul de atunci al 1ucrlrilor publice.

Dar de ee numai pe D. Donici, en care se

vede cl v'ati ratit, voiti a-1 sacrifick? San poate
cl vl este greu a vg, aplra, pe D. Donici din causa

350

rolului principal ce D-lui a jucat ca ministru al

lucrarilor publice? Dar aceasta nu este just. D.
Donici era ministru cu toti ceilalti in cabinetul
D-lui BrAtianu; qi daca credeti ctt, D-sa era de
vinA, apoi intelegeti c principiul solidaritAtei face
ca 86, se atragl toti ceilalti miniorii la Aspun-

dere en D. Donici. Cel putin acest principin al

solidaritItei trebue sA-1 recunoWeti.
Dar s6 vedem oare numai in virtutea acestui

principiu al solidariatei este r/spunzItor D. Bratianu? Nu sunt din partea acelui guvern, acte pozitive care ii angajeaza raspunderea, cAnd s'ar primi
oft raul provine din actele miniOrilor.

Aceste acte sunt bazate pe fapte numeroase

care arata intr'un mod pozitiv qi probeath ce in-

seamnat parte are guvernul D-lui Bratianu in

aplicarea acestei concesiuni, qi prin urmare ce parte

de rIspundere i se cuvine qi D-lui. i cand contra

guvernului D-lui Bratianu existA fapte pozitive, nu

n face contra celorlalte guverne decat imputari

vagi .i nedeterminate, de D. Fleva, de D. Holban,
i altii. D-lor nu specifica nimic, nu arata nici legea
pretinsa violata nici fapte pozitive, ci expun critice
cu totul personale i speciale asupra modului cum
s'a aplicat concesiunea, cAci D-lor ar fi aplicat-o
altfel, ar fi facut a se confectiona altfel obligatiunile, ar 11 fitcut altfel traductiunea texturilor din

351

corpul obligapinilor, ar fi ars in cutare mod nite

obligaOuni ce se anulau, qi in fine ar fi regulat in
felul D-lor multe alte detaliuri earl privesc numai
pe concesionari. Chiar de am propune ca aceste
critice ar privi pe minitrii, de ce alt ar fi vorba
decat de cestiuni de serviciu, iar nicidecum de lege?

Lucrul ins/ nu este tot ma cu onor. D. Bratianu,

pe care D. Fleva voete a-1 pune cu desavarire la
ad/post, rezervand toata raspunderea numai pe
seama altor minitrii.
Ia A, examinam D-lor, faptele, sa vedem exist/
fapte pozitive contra D-lui Bratianu de o alta gra-

vitate de cat acelea .ce ni se imputg? Ei, D-lor,

aduceti-v a. aminte istoria ; caci imi pare ram ca,
uita0 prea lesne, si o uitati numai and va, vine
bine in favoarea D-voastra, iar niciodata in favoarea altora. El bine, ati uitat oare c pe and
Camera 0 Senatul in 1868, gi pe cand D. I. Bratianu era in strainatate, se ocupa cu concesiunea
OlIenheim, de nu ma inel. D. Bratianu intorcandu-se din strain/tate i gasind un pretext oarecare
dintr'o interpretare inofensiva disolva Camera; qi
apoi qi la lumina concesiunea Strousberg? Ce s'a
facut in urma? Indata ce s'a votat acea concesiune

de Camera, Senatul care a dat un vot de blam

rninisterului, s'a disolvat. i titi, D-lor, cu ce alaiu
au fost petrecu0 D-nii Senatori trimiqi acasit! Ono-

352

rabilul D. Ionescu i Costa-Foru 0 aduc aminte,

cred de onoarea extraordinart i patrioticl ce li
s'au fcut cu aeea ocaziune! (aplause).
A! Domnilor, uitati prea mult istorial... S'a
ales dar un alt Senat. Si bine, eel putin pftn5, aci
am fost in regull.. Guvernul are drept sl disolve
Camera. Cat despre alaiul extraordinar al unor Senatori, aceasta este treabA de gust i nu mijloc de
convictiune pentru unele partide. (aplauze). Dar, in
fine constitutional vorbind, guvernul a fost in
regull..

S'a facut dar un alt Senat. Cel putin dael

se aqtepth ea acel Senat sl vinA sl voteze concesiunea, clei concesiunea este o lege, i aceasta nu
trebue s'o uitrtm, de0 nnii din preopinenti s'au
pitrut el tm qtiu el concesiunen este o lege, ei bine,
mai inainte de a se voth astl lege qi de Senat, 0 a

se promulgh, mai inainte adicI de a deveni executorie, ce face guvernul D-lui Brltianu? 0 pune
in lucrare. Ceva mai 'mult, ki permite de a o modifich intr'un mod ocult, misterios; i aceste modificAri nu erau relative numai la mijloacele de
lueritri preparatorii, conform votului Camerei, care
vot era neregulat dui)/ mine, ci relative si la digpozitiuni din corpul concesiunei.

Dar sl vedem mai Mai votul Camerei dela

4 Iunie 1868, caci este bine sl, ne dlm soeoteall

353

de cele ce s'au petrecut, ea A tie Ora bine ce a

fAcut fiecare.

Voci: AO! Aa!

B. Boerescu. Iatrt acest vot al eamerei dela
4 Iunie:
Consideretnd di concesiunea drumurilor de
fier este votatil de camera deputatilor ;
,ca acest aet este obligatoriu pentru deinfii;

Ca pdna la convocarea noului Senat poate

trece un termen indestul de lung, acel prevazut
de Constitutiune, fi a afet poate trece campania
anului curent fi ametna 'Inca pe un an inceperea
cailor ferate, reclamate de tara intreaga I n atdfi
ani, precum o constata numeroasele concesiuni votate de fostele Adunari,apoi Adunarea deputatilor,
cu dreptul ce-i este acordat de Constitutiune, de a
hotari cestiunile financiare, autoriza pe minister
a se intelege cu concesionarii spre a se puteet incepe indata lncrarile pregatitoare pentru caile ferate concedate".
31. Costalei. Senatul era convocat atunci?

B. Boerescu. Nu era, era dat afarl, disolvat.

(Sgomot, Intreruperi).
CA,nd se vor potoli ilutrii intrerupWri, voiu
continua.

Al. Lahovary. Propunerea a fost f/euta, de

D-nii Mieleseu indreptatl de D. Kogglniceanu
20993

_3

354
hi

combatuta de mine, de D-nii Carp, Vael-

rescu i alIii.

B. Boerescu. Domnilor, v'am spus c dupa,

opiniunea mea, acel vot este neregulat; iar acele
considerante ea Adunarea singura hotarmte fn cestiuni financiare este o sirnpl subtilitate; caci cu
modul acesta, In mai toate legile, se afl o cestiune de bani i atunci s'ar zice c Adunarea poate

autoriza ca acea lege sa se puna in executiune

mai Inainte de a se voth la Senat. AO, de exernplu,
s'ar voth o lege pentru infiiMarea unei curti, intr'o
localitate oarecare; in acea lege s'ar regula salariile functionarilor acelei curti; s'ar pretinde apoi
ca ea reguleazit o cestiune financial* qi ea prin

urmare se poate pune in aplieare fara sa fie votea de Senat; dar aceasta ar fi absurd qi nu se
poate sustine serios.

Camera dar, riguros, nu era in drept s dea

un asernenea vot; dar 1-a dat. Prea bine!
Dar despre ce vorbeqte acel vot ? El vorbe&ite

numai de lucrari pregatitoare, qi se qtie ce va sa

zica luerari pregatitoare fn chestiune de luerari
publice; caci indata ce nu mai e vorba de studii,
ci de luerari de constructiuni, acele lucrari inceteaza de a mai fi pregatitoare; sunt lucrari
de fond, cari nu se mai pot ,desfiiirch, lucrari definitive.

355

Ce se face insA, in fapt? Urmatu-sa numai

aceste lucrAri pregAtitoare? MArginitu-sa numai aci?

Nu! au mers mai departe.

S'a incheiat, Domnilor, acea faimoas6 conventiune secret1 aditionala. D-nul Holban care el.&

atat de sever cand s'a votat concesiunea si care

este atat de indulgent astIzi spre a seuza i aplra
pe aceleasi persoane caH an votat concesiunea, D-nul

Holban, zic, ne-a spus, ineurcat de actele ce prezintain, di, nu stie D-lui dadt acea eonventiune era
numai un proiect intr'o cancelarie a acelui guvern,
sau dacl acea conventiune era un act definitiv.
Ei bine, am onoare a lumina pe D. Holban
si a-i spune c acea conventiune aditionall era un
act definitiv, subscris de ministrii si dat in mans,
concesionarilor, era dar un contract ea toate contractele, era un contract sinalagmatic, care deli
nu indeplinea poate toate formele constitutionale,
insa nu e mai putin adevitrat c guvernul a format
un act aditional la o concesiune, fArA, votul Adungril or.

Acest act vi s'a citit de onor. D. Dimitrie

Ghica; eu imi voiu permite numai de a-I analiza
in scurt.
Domnilor, v'am spus c motivul acestei conventiuni aditionale era de a se executa votul Camerei din 4 Iunie in ceea ce priveste lucrlrile pre-

356

ghtitoare. *i iath, Domnilor, ce zice art. 1 din

aceasth conventiune:

Concesionarii se autorizeaza a procede de

indata la toate lucrarile pregatitoare izecesitate de
constructiunea drunzurilor de fier aratate mai sus,
fi cari fac obiectul concesiunei, precum asemenea
a incepe lucrarile de construcfiune a lor, cu conclifiune ca planurile set fie conforme cu traseul
adoptat fi dupa regulele aratate in actul de concesiune".

Ash dar, Domnilor, vedeti ch acest articol

1 trateazh despre vot; va sh zich au fost planuri

aprobate. t?'i apoi se mai vorbeste despre Inceperea

lucrgrilor de constructiune. Va sh zich este vorba

de aplicarea concesiunei chiar inainte de a fi votath

de A dunare, lucrhrile de constructiune nu sunt

luergri preghtitoare ci lucrhri definitive.
Dach apoi vom trece la art. 2, iath ce se zice:
Termenele prescrise la art. 4 din concesiune

pentru inceperea fi terminarea lucrarilor vor Ii

socotite dela data convenriunei de Ma".
Din acest articol vedeti, Domnilor, ch aci este
vorba de rnodificarea concesiunei chiar; chci acest

acest articol ne spune ch punctul de plecare si

terminarea lucrhrilor nu mai sunt cele indicate de
concesiune, ci data actului aditional.
Este dar constatat cit guvernul D-lui Brit-

357

tianu a modificat o lege, afarit din Oonstitutiune,

fArl intervenirea corpurilor legiuitoare.
A. liolban. Aceste angajarnente stint ele oare
subscrise si de cltre concesionari?
B. Boerescu. Stint fAcute in toatl forma unui
contract prin jurnalul consiliului de ministri. Dar
A vA arlt, Domnilor, alte angajamente ce gu-

vernul le ia prin art. 3.

IatI ce zice art. 8:
Guvernul se obliga a pune staruinta spre
a se vota de Senat fi a se sanctiona de thtre 111. S.
Domnul concesiunea votata deja de Camera leginitoare, precum fi a interpreta prin un act aditional

articolele care ar da loc la grefite interpretari".

Nu stiu, Domnilor, dac a. este regulat, i daeg
este constitutional, s,i dacit nu este umilitor pentru
o art, cand guvernul ei ia angajarnente inaintea
unor concesionari strini c va sta.rui ea concesiunea sa% se voteze si de Senat, si la caz ekid nu
s'ar voth concesiunea si de Senat atunci dupg art. 4,
guvernul se angajaza a despagubl, de toate cheltuelile cari vor fi fost facute, fie pentru studiu, fie
pentru lucrari executate, dupa o pretuire JcuUL

de experti numifi de ambele parr.

Apoi, Domnilor, in fata acestei conventiuni,
unde mai este votul Adunlrei dela 4 Iunie? Cand
guliernul ia angajamente ea s5, despAgubeased pe

358

concesionari, nu numai de sumele ce acecstia vor

cheltul pentru studii, pentru planuri, dar qi chiar

pentru 1ucrri executate, mai puteti sustine el

v'ati conformat chiar votului neregulat al Adurarei? (A plauze).

Ei, Domnilor, nu eu voi condamnh intentiunile; dar voi condamnh procedura D-voastra, de
astzi, cafi veniti s acuzati pe altii spre a vg
scAph pe D-voastr6, i atribuiti altora nite rele
cari sunt rezultatul operei D-voastre, iar nu al
faptelor noastre. Cci indatl ce vorbiti de faptele
noastre pe ce bazI vg sprijiniti inculprile? Nimic,
faceti critice, i expuneti numai sisteme; artati
cum ati fi acut Dv. cand ati fi fost la minister;
nu mentionati nici un art. pozitiv violat, nici un
fapt care ar constitui o ilegalitate, i nu pe asememea baze se acuzl un ministru. In vreme ce,

cand e vorba de D-voastrl de ministerul D-lui

BrAtianu, ce vedem? Vedem fapte pozitive, eari
nu se pot contesth; se vgd atatea i1ega1itti pozitive

se vede faptul de a se executh

legea mai inainte de a se voth de Senat; se vede
si nediscutabile;

faptul conventiunei aditionale, care modificl legea

fArg. formele legale; se vede, in fine, lucrAri, nu
numai de studii, ci lucrri de conventiune, adicA
lucrAri definitive.

M mir dar, Domnilor, cum onorabilul D.

359

Brgtianu nu vine i D-lui, i in fata tuturor acestor

fapte, sa, se declare ct ia solidaritatea cu noi WO,
i rtispunde i D-lui de faptele D-lui.

Daa, mai aveti tndoial, cl concesiunea s'a

executat i de D-nul Bratianu, iath Inc6 o probl
in Monitorul din 12 Noembi ie, care zice in revista sa:
In6ltimea sa Domnul, luni 11 corent, flednd
o preumblare, a binevoit a examina luer6rile ce
se fac, pe linia ferat BucuretiPloeti, i, gAsind
o mulOme de ingineri i 1ucr6tori ocupa0, pe o
intindere de aiiva kilometri, eu lucr6rile de terasament ale acestor linii, exprim a. doriMa c6tre
D-nii ingineri, ca s6 se imprime lucr6rilor cea mai
mare activitate, si c astfel sl se realizeze promisiunile D-lui Dr. Strousberg; totdeodatl Ii aratA,
a sa nml(umire de a vedea lucrrile inaintate".
Vedeti, Domnilor, c tnsui prin Monitond
oficial, organul Statului, se afirma intr'un mod
pozitiv, c. inceputul de lucrgri de terasamente s'a
fgcut; prin urmare, Dombilor, ministrul de atunci,
afirmg prin Monitor c, D-lor, nu au f1cut numai
nite lucrlri de studiu, nite lucrri preggtitoare,
ci au fcut chiar lucr6ri definitive; c6ci cand este
vorba despre lucarile de terasarnent, atunci asemenea luerAri nu se pot numi dealt definitive.
Pe MAIO aceasta, Domnilor, ati mai vlzut cu-

360

vintele pe cari vi le-a citit eri onorabilul D-nu Dimitrie Ghika, cuprinse in discursul Tronului, la deschiderea sesiunei Adunrei din 15 Noernvre 1868.
;4i in acelas discurs se vorbeste iarksi de lucrAri de terasamente dela Suceava la Iasi i Bucu-

resti, dela Galati spre Roman, si dela Bueuresti

spre Ploesti. Tar din rkspunsul la discursul Tmnului, fcut de camera de atunci, vk voi citi numai
acest pasagiu:

k,Stim insa ca fara Augusta Sa influenta

asupra capitalurilor din Europa, mult timp 'Inca
am fi afteptat inceperea construirei cailor Prate" .
Ash dar, Domnilor, vedeti ca acea Camerk,
care s'a nurnit a D-lui Brktianu, a comis douk
neregularitkti; intai eg, a autorizat ea sk se execute
o lege mai inainte de a deveni definitivk ; i al doilea,
el a filcut sk se intervink si persoana Capului
Statului in astk chestiune. Apoi regulat este, constitutional este, ea o Adunare s angajeze persoana

Capului Statului ash Meat sk spunk ek numai

prin influenta sa personall am putut sk ckpktkIn
credit in Europa? Dar clack a fcut-o, apoi cu ce
este acoperita, persoana Capului Statului, clack nu

de ministru? Prin urmare mice ar face si orice

ar zice Capul Statului In actele publice, nurnai
minitrii sunt i rkmn responsabili.
Ash dar, Domnilor, precum bine a zis D. Ni-

361

colae Blaranberg, sa nu ne dam nimeni dupa

spatele tronului, spre a ne scaph responsabilitatea
noastra, ci fieeare sa spunem franc cum s'au petrecut lucrurile, i fiecare sa ne darn socoteala de
faptele noastre. (Aplauze).
Faptele, Domnilor, titi

care sunt. Se afla

o concesiune en o suing de dispozitiuni ineerte,

vagi, nedeterminate, contradictorii. Nu vorbesc de
cat de dispozitiunile cari privese pe minitrii, i
de call D-nii concesionari lin pot profith chiar de
am presupune ca din partea acelor fogti minitrii
ar fi fost neglijenta; cad obligatiunile concesionarilor sunt pozitive, i nimic nu poate scuza, violarea Ion.

Fiindo dar trebue sa ne ocupam numai de

minister,

intreb ce se imputa in asta chestiune

guvernului dela 1 6 Noembrie? Aveti oare eeva

fapte pozitive i dare contra lui? Enumarati-le,
pentru ca este just ca fiecare sa-i ded, socoteala
de faptele sale. Para acum insa niei o acuzatiune
precisa nu s'a produs. Din contra, cei ce ne acuza,

i)e noi du contra lor, sau mai bine contra amieilor, fapte ilegale de o mare elaritate i preciziune.
Iatiti insa ca. aceleaqi persoane, unite cu ceea

ce se chiama fractiune, yin sa impute guvernului

care a succedat onorabilului D. Bratianu, ca, ar fi
facut niste neregularitati cu ocaziunea punerei in

362

aplicare a acelei concesiuni, a acelei legi neclarh

i nedeterminath care lAsh loc la sumg, de controverse. Dar eel putin, Domnilor, dach s'ar puteh
precizh in contra noastrg, fapte de o naturl pre-

eish i determinath; tot am ti pe ce bazg, s'ar

diseuth; i chiar dach grevalg, ar fi, ei bine errare
humanum est, se poate cineva inela. Dar oare ah
este? ia s lugm faptele.
Nu voi mai repeti, Domnilor, puncturile desvoltate de umi preopinenti cari au combhtut raportul; dar voi reaminti numai fapte mai impor-

tante, i din cele ce voi mai expune i eu se va

demonstrh cred, nefondarea acuzatiunilor ce ni s'au

%tut. Lasam in lhturi partea tehnich a cestiunei;

ni se imputh cg, am comis erori, cu ocaziunea
numirei D-lui Ambron, cu ocaziunea confectionhrei

obligaOunilor, i mai ales in privinta controlului

ce trebuia sg, exercite asupra Iiherrei certificatelor de obligatiuni.
Domnilor, sh vorbim franc, i s punem cestiunile pe tapet ah, cum sunt spre a se vedeh ce
trebue sh, facem. Chci, Domnilor, chnd o'Adunare
legislativh ar trebui s formuleze nite acuzatiuni
contra unor minitrii, contra acelora cari au avut
puterea executiva in manh, trebue ca acele acuzatiuni sg, fie dare, precise, i mai ales fondate.
Nu se cuvine pentru o camera ca asemenea acu-

363

zatiuni A, se formeze intr'un mod vag ash cum

sa nu stie nimeni de ce este vorba.
SA incepem dar cu D. Ambron. Se zice ca
D. Ambron s'a numit neregulat. Mai inainte de
toate insit, sa-mi permiteti a face o mica rectificare

la raport in ceea ce priveste cele aratate de D.

raportor, si care se raporteaza la persoana mea.
D. raportor, foarte nepasionat si impartial, asa
cum 11 cunoastem toti, model de seninatate si de
justitie. foarte blAnd, asa de blAnd in cat faceh
apologia neomenosului incident cu D. Bratianu la
Bacau, si ataca eri chiar, intrun mod necuviincios
pe D. Kogalniceanu, acest dar model de raportor,
D. Holban, sa-mi permita a face o mica rectificare
la impartialul sau raport, in ceeace ma priveste personal. Domnia sa, dibaciu redactor, care stie foarte
bine a cornbinh frazele si a face sa alunece insinuarile nesimtite, raporteaza cele ce zice ca i-a spus

D. Golescu in comisiune de fall cu mine; si nu

trebue sit uite D. raportor cit daca vorbele noastre
din comisiune erau sa fact', obiectul unui raport,
apoi atunci un simtimnt de delicateta trebuia imi
pare sa faca pe D. Holban a ni le comunich, mai
inthiu pentru a vedeh i noi daca sunt reproduse
exact. D-lui insa nu a facut aceasta, ce e mai mult
imaginatiunea D-lui personala a jucat un mare rol
in expunerea cuvintelor mele.

364

lath, in adevar ce zice D. raportor:

, D. A. Golescu a declarat ca, D-sa abia a
sosit de doua zile dela agentia dela Constantinopole, n'a avut nici o cunotinta, despre cele petrecute in privirea concesiunei Strousberg, i di nu
cunotea bine nici chiar conventiunea care a fost
subscrisl. D. Golescu intrand la Finante, era in
plecare sa, nurneasca pe D. Winterhalder comisar
al Statului la Berlin, ceeace se dovedWe chiar din
dosarul ministerului finantelor, dar ca in consiliul
de miniqtrii D. Boerescu, care fusese adinterirn la
finante, panl la sosirea D-lui Golescu, i care ennotea toate imprejurarile, a. scris repede in edinta
jurnalul mentionat, pe care, subscriindu-1 ceilalti minitrii 1-a subscris i D. Golescu de bung, credinte.
Iata,, Domnilor, descrierea epitoreasca, i inge-

nioasa ce face 0. raportor despre zisele noastre i

faptele petrecute in sanul consiliului de minitrii.
Mai ales modul repede ma face sA admir talentul i imaginatiunea D-lui Holban; caci D-v.
intelegeti ce tablou ingenios i variat face sa. se
nascA din acest singur cuvnt repede. VA puteti
inchipul o edinta a consiliului de rniniOrii sub
preqidentia Domnitorului; puteti veda pe D. Boerescu scriihd repede un proces-verbal, 0 D. Golescu subscriindu-1 de buna, credinta. Nu este aqa
c tabloul este patetic i misterios? Nu pot face

365

cleat s6 adresez D-lui Ho lban complimentele mele

pentru puterea imaginatiunei sale, pentru ingeniosul

tablou ce a voit a face.

A. Holban. Face0 complimente D-lui Golescu.
B. Boerescu. Nu, meritul este numai al
D-tale. Un singur mic cusur are tabloul Dumitale;

este cg in fapt n'au fost lucrurile cum le athtati.

Este adevArat, D-lor, c a fost consilii de minitrii
asupra acestui obiect. Astfel se intamplA, totdeauna.

Asupra unui subiect important dup ce ministrii

delibereaz1 i hotIrlsc, unul din ei ia coudeiul i
redacteazg opiniunea consiliului. Ce reiese de aci
pentru cel ce a scris procesul-verbal? Dar cuvantul
repede de unde l'a scos D. Holban, i cum l'a reprodus, chnd nimeni, nici D. Golescu, nici eu, nu
1-am pronmAat. Asta dovedete incl odatg, impartialitatea exemplara a inocentului D. raportor!

Ce e mai mult, D. Golescu, inaintea comisiunei, a vorbit, nu despre numirea D-lui Ambron,

ci despre clauza, ea sg, se da aprobarea guvernului pentru eliberarea certificatelor, coprinsit in

acel proces-verbal. Asupra acestei clauze D. Golescu a spus c4 a primit a se inserh in jurnalul
consiliului de miniqtri Mil, a cunoalte bine conce-

siunea Dar D. raportor se ferWe a ar6th acest

punct; ba, ce e mai mult, se ferete de a insisth
asupra acestei clauze de control, cici poate prin

366

aceasta s'ar fi adus o mica laudh pentru acel jurnal

pentru ministrul ce l'a redactat; i aceasta nu

puteh conveni D-lui Holban, chci atunei ce s'ar fi
f/cut ingeniosul tablou creat de brilianta D-sale
imaginaOune?

Tree dar peste aceasta, mica scapare din vedere a D-lui Holban, i yin la fapte; cu atAt mai

mult ch toate aceste tablouri sunt de prisos, de

vreme ce eu am declarit i declar c ian responsabilitatea, iau solidaritatea tutulor aetelor colegilor

mei; chei eu Ineleg solidaritatea ca unul s

pundh pentru to0, i to0 pentru until.

rhs-

Voci. Prea, bine.

B. Boerescu. Dar ia s vedem cum s'a petrecut faptele ?

Noi am afirmat si afirmhm ch numirea D-lui

Ambron, de0 e adevIrat ca, in forml e acuth

subscrish de noi, dar In fapt ea existh de mai
inainte, inch din timpul guvernului D-lui Brhtianu.
Domnilor, nu numai noi sustinem aceasta ci

o afirml chiar comisiunea prin raportul shu. gu

toate intortochierile ce D. raportor a dat expunerei
faptelor, cu toate perifrazele tn cari sunt ascunse
ideile sale, totu0 nu a putut sh nu deh pe fath nite

fapte pozitive ce se impuneau prin puterea evidentei bor. i pentru aceasta cath s rnultumim generozithpi D-lui raportor

367

In adevar, dupl ce D. raportor enumlrl actele

din call se constatl faptul material cl D. Ambron
functionl mai inaintea venirei noastre la guvern,
concbide in modul um/tor :
Prin urmare se constat/ din cele ce preeed
ca, epistola prin care D. Ambron decIar c prirnWe sarcina de comisar al Statului roman. adresatI M. S. Domnitorului, mentioneaza despre un
inalt ardin al Domnitorului din 30 Septemvre, in

virtutea cIruia D. Ambron a facut act de autoritate in numele Statului, stipuland dejl cu D.
Strousberg despre forma obligatiunilor, odic& cg,
D. Ambron intrat In functiune la 18 Octomvre,

cu 42 de zile inainte de numirea sa oficiala flcutI la 30 Noemvre, 1868".

Au,dar vedeti, Domnilor, c comisiunea inslO

a constatat ea D. Ambron funcOonh cu 42 zile

inainte de a fi numit i functionl flcand acte de
autoritate. Apoi, Domnilor, acum cum justifica0
D-voastra, faptul acesta?

D-nii din stanga cari sustin raportul acesta,

cum combat D-lor constatarea comisiunei in privinta numirei D-lui Ambron? Cum D-lor mai pot
sustine c guvernul D-lui Brltianu este curat ca
cristalul, el toate actele cari probeazl contrariul

cat/ sI se lase la o parte qi el tot rlul ne privwe numai pe noi.

368

Acura s'a constatat ea numirea D-lui Ambron erh un fapt indeplinit sub D. Bratianu, prin
urmare el nu ne priveste pe noi.
Cu ce s'ar puteh combate aceasta, constatare
a comisiunei? Nu pot fi deck doug mijloace :
unul s'a expus de catre aparatorii D-lui Bratia nu; altul s'a sub inteles poate. SA vorbim despre
eel subInteles.

S'a vorbit despre un consilier privat al principelui, despre o scrisoare a Domnitorului; D-lor,
nu still daca, scopul acestor insinuari a fast ea sa
se acopere ministrii prin persoana Capului Sta-

tului. Insa nu pot crede ea vor existh ministrii

earl s caute a scaph de raspundere, punandu-se
la spatele Tronului, si asemenea nu cred ca va fi
einevh care sa. creaza ca. D. Brtianu nu stia de
acest fapt, macar ea D. Ambron functionh de 42
de zile. Nimeni asemeni nu poate admite ea ministerul finantelor din Prusia, a autorizat pe un
impiegat al sau superior, sa primeasca o misiune

straina, aa ca sa fi fost convins ea aceasta misiune ii este oferita de guvernul roman, adica de
ministrul roman.
Forma am facut-o noi; dar noi am confirmat

un fapt kja indeplinit. Acest fapt existh en 42

zile sinaintea venirei noastre la guvern, spuneti
D-voastra. Repet, este un

singur om care sa

369

admitA di, in fillip

de 42 zile a functionat D.

Ambron, f6r6 ca D. BrAtianu s6 stie? k;i aceste

42 zile stint osebit de timpul cat a durat tratativele pentru numirea D-lui Ambron, ceeace poate

uea acest timp la trei lani de zile.

Toat6, lumea cunostea ca, comisar al Statului
este D. Ambron, i D-v. admiteti astg,zi el numai

D. Brtianu, carele era until din membrii acelui

cabinet cel mai activ, numai D-lui nu stia nimic?
Puteti crede aceasta, sunteti liberi dac5 voiti;
insa eu nu o pot crede.
Dar sl admitem si noi ct D. BrAtlanu n'a
stint nimic. Apoi atunci atat mai rau pentrn ministerul constitutional care lag s existe asemenea
fapt fArl ca el sA. stie nimica. Faptul ii priveste
tot pe el; pentruc ash cere mecanismul constitutional care garanteaz1 inviolabilitatea capului Statului. Nu se poate admite cg, se comite rhiI, fgra
ca ministrul sa-i aib rAspundere: el este, in mice

caz, capabil de adevIrat6 inertie, poate chiar de

ineptie.

Mai este si un alt mod de justificare in favoarea D-lui Bratianu, intrebuintat de D. Fleva,
aparatorul sam.

I. Bratianu. Nu am apaeitori; eu singur

ma pot aproa.
B. Boerescu. D. Fleva a apArat in adeviir
2 1993

-1

370

pe D. Bratianu, cu formele de procedura; D-lui

a zis ert odata ce decretul de numire al D-Ini
Ambron nu este subscris de D. Bratianu, D-lui nu
poate fi chemat la nici o raspundere; eine nu are
carte, nu are parte. Acest mod de a sprijini poate

sa fie bun inaintea unui tribunal; inaintea unei

Adunri se cant/ actele, si forma nu face sa
dispara fondul.

Fondul este el D. Bratianu a stiut despre

numirea D-lui Ambron, si a stiut, fiindel D. Ambron functionh cu 42 zile inaintea venirei noastre
la minister. D. Ambron fiteeh acte de autoritate
pe eari ministerul trebuia sa, le stie. Guvernul
nostru nu a facut nimic alt deeat sa confirme un
fapt indeplinit. Noi lug nu ne dam la o parte;
dar nu trebue ea predecesorii nostril sa se dea la
o parte. D-Ior 1-au nurnit. Noi 1-am gasit numit.
Noi primim raspunderea faptului nostru, pentru

ee D. Bratianu fuge de raspunderea sa ? De ce

D. Fleva voeste a-1 pune la o parte?
Dar si eu voiu apara pe D. Bratianu.
I. Breitianu. Warn trebuinta de apararea
D-tale!

0 voce. Aparare gratuita.

B. Boerescu. D-lor, nu judeca0 luerurile
din epoca numirei D-lui Ambron, dupa cele ce
se petrece astlzi, pentruca atunci nu se putea sti

371

ceeace s'a descoperit astnzi. Nimenea nu puteh

atunci sn, prevazn efectele rele ce s'au ivit numai
astnzi. Atunci toate probabilitntile erau cn D. Am-

bron este demn de misiunea ce i se incredinth.

Insusi D. D. Sturza, actualul ministru, trimis la
Berlin in timpii din urma de tot, sub guvernul
D-lui Epureanu, spuneh prin un raport al snu,
cn D. Ambron este o persoann care se bucurn de
increderea generaln. i retragerea sa ar fi o perdere pentru creditul nostru. Aceasta a fost o iluziune; din nenorocire ne-am inselat! Dar intentiunea noastrn i a D-lui Brntianu nu poate sn,
fie culpabilit; pentrucn Insui unul din minitrii
de astnzi a constatat di erh reputiunea D-lui Ambron din cele mai bune. A fost o nenorocire ca
lucrurile sn, iasn astfel!
4a dar nu este just ca sn. judecati un fapt

petrecut in 1868 dupl impresiunile ce aveti in

1871; cnci nu se cunoteh atunci, aceea ce se
cunoaste astzi.

Oricum ar fi, v'am spus a faptul rmane

constatat, di, D. Brntianu a nurnit pe D. Ambron
care a functionat, dupl cum constaa comisiunea,
cu 42 zile inaintea decretului de ntmire.
Ce ne imputn, noun comisiunea ? Ne imputn
cn, prin aceastn numire s'a vitiat art. 10 din Constitutiune. Iatn, dar 0 acuzatiune precisn, singurn

372

precisa, c

adica in asta numire s'a violat un text

de lege.

Art. 10 din Constitutiune spune, in adevAr

A nici un strain nu se va numi in functiunile

Statului deck numai in cazuri anume determinate
prin o lege speciala. Ei bine. sa ne dam bine seama
in ce consista cestiunea?
V'am spus c in concesiune exista un articol
care da concesionarilor dreptul de a numi funetionari straini pentru exploatare i administrare.
T. Dobrescu. Pe Ambron nu-1 numea concesionarii.

B. Boereseu. Voiu raspunde, nu va grabiti.

St mergem mai departe. S ne dam bine
seama de natura discutiunilor din Adunare asupra

acestui punct, asupra art. 13, pentru c nunmi

a ne putem face o idee mai exacta, de ceeace
a inteles legiuitorul cand a zis, ca nu se vor putea
numi streini in functiuni.
D. Codrescu, asupra art. 13. dupa ce constata
ca, pentru exploatare i constructiune impiegatii
pot fi pamanteni i straini, aduce aminte Camerei
un amendament al D-lui C. A. Rosetti din 1864
prezentat tot la o coneesiune de drum ferat, i prin
care D. Rosetti propune c dupa 5 ani dela darea
in circulatiune a drumurilor de fer, s fie indatorati
antreprenorii a lua i impiegati romani. D. Codreseu

373

face apel la D. Rosetti i-1 roagg sg susting in 1868

amendamentul propus la 1864. Dar D. Rosetti nu

a mai sustinut amendamentul propus la 1864.

Sg vede0 Inca ce s'a rgspuns D-lui Codrescu,

qi yeti intelege mai bine importanta art. 13. Iatg

ce zicea mai Intaiu D. Chitu care a luat, cum
4, o parte foarte activg In aceastit discuOune.
D. Chitu rgspundea D-lui George Brgtianu care se
temea prea mult de streini.
Nimeni nu poate tgAdul cg strginii, (lac/

vin la noi cu propuneri de asemenea naturg nu

yin ca sg nu-i facg interesul lor; dar cestiunea
este aci sg, tim dacg interesele noastre, legate cu

se pot ajutit, vor putea prospera; dadt

putem face treaba noastrg, fgcgrid i ei pe a lor.
ale lor,

Ei bine, dacg o data vedem cg interesele noastre

se combing cu ale lor, atunci nu mai poate fi vorba
de respingere, pentrucg astgzi cel putin in Europa,
este recunoscutg solidaritatea societgtilor de mice
naturg i de ()rice nationalitate, este recunoseutg
solidaritatea intereselor tutulor natiunilor, a acelora
zic, cari s'au desteptat i IncreaA, nu a acelora earl
dorm in ignorantg, care zac in stagnatiune. Nu este
patriotic a zice: nu voiu sg, fac cutare treabg cu
eutare, fiindeg e neanA sau franeez, ei e patriotic
a zice: voiu sg fac treabg cu dnsul, pentrucg
nu pot cu altul, qi fgcndu-si amandoi trebile

374

prin reprocitate de interese, nimic nu e mai sfant

in l u m ea ci v ilisata eel puti n " .
Vedeti, Domnilor, ce idei de cosmopolitism intins

domina atunci, aproposito de redactiunea acestui

articol. Aceleasi sentimente cosmopolite se OA si
din cuvintele cu cari D. I. Bratianu a raspuns
D-lui Holban, tot aproposito de acest articol; eaci
D. Holban, vorbind de straini, confunda pe comisar si inginer CU ceilalti impiegati ai societatei.

Iata, In adevar ce zieea D. Bratianu in cuva,ntul su reprodus in Monitorul din 24 Main 1868 :

Acei cari yin sa zica ca, strainii trebue sa

puna la discretiunea noastra 400 milioane, si
este o injosire din parte-ne a le da acele garantii,
ad citeasca cele rostite atunci si alta data.
Ei, Domnilor, cand le puneti D-voastra i
noi in toate zilele conditiuni i margini lsati ea
i ei sa ia garantii dela noi.
Apoi stint i alte State, (lac/ nu ma insel,
chiar Grecia, unde s'a asezat o liana i guvernului i s'a impus de a pune in capul bancei un
director francez".
Ash dar vedeti, Domnilor, ca D. Bratianu ca

si D. Chitu, aparau teza in general el streinii pot

fi admisi in afacerile bancei, si aparau asta teza,
intr'un mod foarte general, confundand ca si D.
Holban, pe comisar cu inginer, cu impiegatii...

375

Voci. Nu este a0, nu o suci.

B. Boerescu. Dar nu vedeti cg, eu vin en
discutiunile de atunci spre a vl probh cl in intentiunea oratorilor de atunci a fost de a nu face
distinctiune intre comisar i inginer....
Voci. Te ine1i, intre impiegati....
B. Boerescu. Dar despre impiegati nici nu
mai poate fi distinctiune, cAci avem un articol
expres, care zice c ei pot fi stritini sau Omanteni. Este vorba acum dacl aceast a. dispoziOune
se poate intinde i la comisar, ea i la inginerul
Elef; ei bine, Domnilor, ce probl voiti D-v. sa va
dau mai bunA deck cuvintele D-lui BrAtianu, care
vorbind de dreptul ce 1as6 strainilor, ne adueea
exemplul 135,ncei din Grecia, qi ne spanea eg, In

capul acelui stabiliment s'a primit de guvernul

grecese conditiunea s i se impung de a aveh ea
director al 136ncei un Francez. Apoi acest exemplu

nu se aplia, tocmai la cazul nostru? i nu poate

fi oricine in drept s creaz c cel Min in spiritul D-lui Brgtianu, ministrul de finance de atunci,

a fost de a se intinde dispositiunea art. 17 la WO

cei ce vor prezidk la afacerile drumurilor ferate,
adica, i la comisar ? Apoi, nu vg, aduceti aminte
de cuvintele D-lui Holban, care obiecta in Camera
de atunci, cg. cum se ineredinteazg, unor strini
sate de milioane ? Ins numai comisarului se in-

376

credinteaza acele sute de milioane i prin urmare

de comisar se preocupa D. Holban in euvantul sau.

A dar vedeti, Domnilor, cum se prezinta

cestiunea. Se pune in concesiune un articol 13,
i in care se zice, c concesionarii s numeasca
impiegati straini i painnteni. Asupra acestui ar-

ticol se nate discutiunea; unii din oratori prezinta modificari, cari se resping in cursul discutiunei; i se sustine cestiunea strainilor intr'un
mod general (intreruperi).
Acum, Domnilor, datu-v'ati seama, D-voastra

care ma intrerupeti, care credeti e dintr'o vorba

a unui deputat din minoritate, san din mAdoritate
se schimba si se denatureaza sensul unei concesiuni?

Datu-v'ati bine seama ce sunt impiegatii acetia

ai companiei in timpul duratei exploatarei drumulti de fer? Apoi, Domnilor, nu vedeti c gu-

vernul se leaga ca in timp de 90 de ani sa lase

coneesionarilor dreptul de a avea impiegati straini
in administratiunea caei ferate ? Dar nu titi Dv.
ca odata linia 1)rimit6 de guvern, raspunderea intereselor 11 privete pe dansul, i atunci nu vedeti
D-voastra c cele mai mari interese ale Statului
roman stint date pe mana unor impiegati cari an
0, fie straini ? Datu-v'ati D-voastr seama bine de
ce va sa ziert nite impiegati cari functioneaz in

virtutea unei legi speciale in timp de 90 de ani,

377

si cari au interesele cele mai maxi in maim lor,

interese de zecimi de milioane? Fiindea pin acesti

impiegati are sa se ting comptabilitatea exploatarei liniei drumului de tier; fiindca dupa luerarile
lor guvernul are sa stie pe fiecare an cat are s
plateasca ea dobiinzi. Dar daca Ira dati acum seama

de importanta acestor functionari, de ce nu admiteti di guvernul a putut prea bine sa creaza

el de vreme ce pin aceasta concesiune se admite
impiegati straini in timp de 90 de ani, si pentru
functiuni ash de importante, apoi este in drept a
numi un comisar strain, de vreme ce nu este o
stipulatiune contrarie care sa o opreasel ?
SA \TA mai citesc, Domnilor, cuvintele D-lui

Holban dela pagina 742, ea sa vedeti eum D-lui,

ea si D. Bratianu, ca D. Meliedinteanu Aim., contunda pe comisarul dela Berlin, en inginerul-sef.
Vorbind asupra art. 13, D. Holban zicea :
Eu in acest articol nu gasesc nici o garantie
gentru Stat; gasesc numai doi oameni: este inginerul-sef al concesionarilor, si mai este si comisarul

Statului care reside dela Berlin. Acestia sunt singurii controlori in aceastA afacere de mai mult de
400 milioane franci, si cari milioane sunt lasate,
ca sa zic asa, la inspiratiunea numai a doi oameni,
cari negresit nici odata nu pot da acea garantie a
unui cabinet intreg controlat de Adunare, etc.".

378

Apoi mai la vale, D. Holban vorbind de

straini i voind a probh cit aceasta dispozitiune ar
fi contra constitutiunei, adaoga:

Daca oare nu ar fi a ne declarh noi de incapabili, a merge contra constitutiunei, cand vom

da o parte din autonomia tarei, o parte din puterea reprezentatiunei nationale, controlul finan-

telor, in mana a doi oameni, can Inca nu stim

eine vor fi, etc.".
Mai poate dar ramalleh cuiva indoiala, Domnilor, cit inginerul i comisarul se confundau necontenit, si se admiteh el pot fi straini, de vreme
ce zieeh ea se ataca chiar constitutiunea?
Mehedinfeanu intrerupe.
B. Boerescu. Rog pe D. Mehedinteanu sa

fie mai pacient pentru

cit

D-lui a luat o mare

parte la concesiune.
.211-ehedinteanu. -Am luat Ia discutinne, dar

n'am votat concesinnea, vit voiu spune pentru ce.

B. Boerescu. Ei bine, Domni lor, cand se
prezinta o cestiune in asemenea conditiuni de ineertitudine, nu admiteti D-v cel putin ca, poate sit
fie loc la o interpretare diferita de aceea ce D-tra
o admiteti astazi? Cand nu exista un art. care sa
zica anume cit comisarul sa fie Roman, si cand din
contra exista un art. expres, in care se zice cit toti
impiegatii pot sa fie straini, pentru ce nu admiteti

379

c. Indoiala ee putin asupra sensului art. 13 era

posibilil ?

Dar, Domnilor, mai cugetati i la altceva, cugetati a D. Ambron nu este un functionar, pentru

a el nu exercitg, o parte din autoritatea publia,

pentru a nu primete leafa dela Stat; D. Ambron
ava o misiune specialg, o misiune numai provizorie, pe and impiegatii functioneazg, in timp de
90 de .ani. Sa zicem c aceasta a fost o interpretare

greitl; dar nu poate fi vorba deck de o interpretare, i nici cum de violare de lege. i nu admiteti

D-voastrg, a se puta face o asemenea interpretatiune, mai ales fatl cu aceasta, lege contraziatoare a
concesi unei ?

Atunci nu recunoateti guvern

dreptul ca s interpreteze o lege in un sens altul cleat

al D-voastrg,? Dar oare Domnilor, de and se opreste

guvernului dreptul de a interpreta, legea? i cum

sunt atata de sever tocmai autorii primitivi ai numirei D-lui Ambron? Mai multg, modestie. vt rog,
Domnilor, pentru c pe D-voastr nu v6, prinde
asta, severitate (aplause).

Acum s examin6m faptul din alt punct de

vedere.

Va intreb, Domnilor, responsabilitatea ministerialA, nu are nici o limita? Aceasta o zic pentru
fotii minitrii, pentru actualii minitrii, i pentru

viitorii minitrii; cred ct pentru toi justitia cere

380

Ca S. fie la asta responsabilitate o limita. El bine,

)omnilor, sa, mai revenim la faptele cum s'au petrecut. Numirea D-lui Ambron, am zis, s'a thcut
de predecesorii nostrii; aceasta este un fapt pozitiv,
guvernul nostru a confirmat aesastl numire prin
un decret In forma; iata, un alt fapt pozitiv. Dar
numirea prin deeret nu s'a facut intr'un mod misterios, asa cum s'a facut conventiunea aditionaI6,
acea modificare a legei de concesiune. Aceasta numire, efectul simplu al interpretarei concesiunei, era
greOtA, dar noi am dat un ram sens legei. Daca se
credea, ca art. 13 din concesiune are alt inteles de
cat eel dat de noi.'apoi eine era mai in drept, eine e
mai competinte s indrepteze gresala i sa ne arate
adevaratul sens al legei, decat Camera autoarea
concesiunei? Ei bine Camera de atunci a trecut ?
_Ma gheru. Ai disolvat'o,
B. Boeresac. D-nu Magheru nu stie cum
au mers lucrurile. D-sa era atunci la Targujiu, faceh
planuri politice prin munti.
Camera de atunci, in fata careia s'a facut nu-

mirea lui Ambron, nu a zis dar nimic. Ea, mai

mult decat ori eine, puteh s5, faeg interpretarea
sensului coneesiunei, ea una ce votase concesiunea;

en toate acestea ea nu a interpretat art. 13,

nici in sensul D-lui Holban, nici in sensul celor
i

ce o interpretA astki.

3S1

Mai mult deck atat Domnilor;

Dupg mai mita vreme

(sgomot).

D. Prefedinte. Face0 ii nite, Domnilor.

B. Boerescu. Ii doare rau Domnule Preedinte,
de aceea nu se linitese.

D. Preqedinte. Nu vg ocupati de D-Ior.

B. Boerescu. Apoi atunci
D-v. in
liniste.

Cel puin, Doinnilor, repet, dacg Adunarea ar

fi tacut pang, la fine tot nu s'ar fi putut zice astAzi
cg nu a avut ocaziune de a vorbi. Dar dupa oarecare timp, pe la finele sesiunei, dupg mai multg
functionare a acelei Camere cgci se ineala D-nii
cari mg intrerup cit s'a dizolvat Indata acea Camerg a D-lui Brgtianu.

0 voce. Camera tarei nu a D-lui Bratianu.

B. Boerescu. Camera D-lui Brgtianu asa a
numit-o 0,ra (aplauze). In acea Camera', dupg
cat va timp, s'a sculat D-nul Voinov, i a fgcut o
interpretare asupra numirei D-lui Ambron. Ei bine
ce a fgeut Camera ?

Acea Camera na4ionalg, bung,

patrioticg, cum o numea oratorii de atunci, a trecut

la ordinea zilei!...

S'a disolvat apoi acea Ca Merl, si a venit o

altg Camera, fn care D. Agarici face aceimi interpelare; si el cere anume ea comisarul sa fie Roman;
Camera iarasi trece la ordinea zflei !... Ei bine,

382

Domnilor, aceste acte, numiti-le bile de indemnitate,

sau cum veti vol, vh, intreb oare nu au i ele va-

loarea lor? Nu constitue o limith naturalh la responsabilitatea ministerialh? Qare sunteti D-v, Camera

de asth-zi, o autoritate en drepturi mai marl deck Camerile treeute? Nu, Domnilor ! Toate Camerile

trebue sh fie egal respectate; chci, dad. D- v asthzi nu veti respecth Camerile trecute, eine vh spune
ea alte Camere viitoare v vor respecth mai mult
pe D-voastra?
Eu, Domnilor, nu voiu s m sustrag dela

raspundere, macar ct existh In favoare-ne cele

doua biluri de indemnitate. Dug, voiti lit puneti
cestiunea din nou aidem s o studihm din non.
Cugetati numai la precedentul ce creiati i la
principiile constitutiunei ce violati. Am terminat
dar cu numirea D-lui Ambron.
Domnilor, aeum o alth acuzatiune ea s'a for-

mulat intrun mod mai mult sau mai putin vag,

exci oratorii cari au vorbit asupra ei nu sunt

de acord este aceea in privinta confectionilrei

obligatiunilor, Eli in privinta controlului.

In privinta confectiongrei obligatiunilor am

sa zic foarte putine: aceasta nu ne privete pe

noi, ci pe concesionari; i rhu a zis D. Fleva ch
guvernul este culpabil, fiindca a fost numai un
biurou de Inregistrare; chci concesiunea zice eh

383

confectionarea obligatiunilor este pe comptul concesionarilor: prin urmare guvernul prea bine a

fIcut sl nu fie deck un simplu biurou de inregistrare.

SI lasam iarsi la o parte textele de lege

cari s'au inscris pe obligatiuni; cAci aceasta priveste tot pe concesionari. S venim la ceea ce ne
priveste pe noi minitnii, caA, chiar dacI am fi
culpabili, aceasta nu scuteste, nici sena, pe D-nii
concesionari c nu si-au indeplinit datoriile impuse
lor pnin legea de concesiune.
Sit venim dar la control.
Se zice ca. la art. 9 se prevede c lucrarile
au sa. se faca sub controlul guvernului si cit ministrii n'au executat acel control. Ce zice, D-lor,

acel articol 9 5:
Obligatiunea pentru lucrAri executate, pentru
materiale aduse, i pentru avansuri de plata, se
vor liberh concesionarilor pe baza certificatelor ce
inginerul sef al concesionarilor pentru citile ferate
romne va liberh i va prezenth comisarului Statului. Aceste certificate se vor liberh sub controlul
guvernului. Pentru constiincioasa compunere a
acestor certificate, inginerul sef va fi obligat a da
parola sa de onoare".
Ash dar sit examingm bine in ce consta eon-

trolul ce se pretinde el puteh face guvernul, sau

384

mai exact vorbind, sit vedem daca din acest articol

se poate ti care este procedura acelui control, zic,
cum se exerciteazg acel control.

Mai intai, ati vgzut, Domnilor, ca in discotiunea generalg din acea epocg, domina intre oratorii din stanga un radical sentiment de cosmopolitism. AO vgzut ce opiniune aveh D. Brgtianu
in privinta increderei ce trehue sg acordgm streinilor. Nimeni atunci din cei ce acuzg astgzi, din
stanga, nu se revolth cg afaceri ash de importante
sg. se reguleze, sg se con troleze numai pe simpla
parolg de onoare. Toti, atat I). Brgtianu, cat si
D. Chitu, cat i D. Mehedinteanu, criticau pe acei
cari nu voiau a aveh toga increderea in strgini.
..i fiindcg D. Mehedinteanu protesth adincauri,

si multi din D-voastra ar crede ca n'ar fi fost de

aceiasi

opiniune,

iatit

cuvintele

D-lui din

anul 180:
Mai este Inca o cestiune foarte importantg

la care onor. D. Holban, s'a revoltat este atilt

-pentru acel comisar, cat i pentru inginerul sef
care va da certificate pentru lucrg.ri Mcute. Cum
se poate, zice D-sa, ca tam, ca Camera sg pimeascg un .functionar strain, numai pe simpla sa
parolg de onoare, qi .sg-i incredinteze mai multe
milioane, si corpurile legiuitoare sl renunte la controlul care trebue sg-1 aibg.

385

Ei bine clack e vorbA de parola de onoare si

de jurAmant, am v?izut oameni earl s'au jurat
solemn, i apoi au facut cele mai mari miselii.
Pentru mine este mai multi, parolit de onoare a
unui om onest, deck acele jurgsninte solemne can

nu -tin nici 24 ore etc.".

Vedeti dar, D-Ior,

cl i D.

Mehediiiteanu

aveh atunci toat increderea in striiini; i ce e

mai mult, D-Iui zicand di, se incredinteazt mai
multe milioane acelor strini, a flcut aluziune la
comisarul Statului, fiinddi numai lui, iar nu inginerului ef.i se incredintau inilioanele. Iata. dar eI i
D. Mehedinteanu confundl, ca toti cei1a1i, pe comi-

sarul Statului cu inginerul ef al concesionarilor.

Toi dar la discutiunea generall all di parola de onoare, cg, strAngerea de mang a inginerului

ef constitue un control suficient.

Apoi, Domnilor, dacg v'ati resemnat pe parola de onoare, pe acea strngere de man6 ce se
obinueste in Germania; dacl, cliii nenorocire, maim

a fost cam tare

s'a strAns de v'a eit ochii

(aplauze, ilaritate) vina nu este a noastrl; nu dati
i

altora ce se cuvine D-voastr6!

Yin acum la o obiectimie ce sa f6cut In

aceastA Adunare. S'a zis de catre D. Fleva, Imi
pare c noi ne sprijinim pe discutiuni, pe cuvinte
zise de D. Codrescu i alOi la discutiunea gene20993

25

386

rath, a concesiunei; dar apoi uncle articole ale ei

s'au modificat, si astfel s'a amendat i acest art. 9.
Obieqiunea este intemeiata? s examinam. Sa venim
dar Ia amendament. S vedem daca articolul amen-

dat s'a indreptat ash Meat sa nu mai existe inconvenientele pe cari le semnalh diferitii oratori
can an combatut concesiunea.

Vi s'a spus, Domnilor, ea D. Carp a prezentat un amendament asupra acestui articol; acel
amendament erh complect si precis. lath, in adevar
ce ziceh el:
Aceste certificate se von prezenth, de inginerul sef al concesionarilor guvernului, care dupa
ce le va verifich 'Ana in zece zile dela prezentarea
lor, le va trimite imediat comisarului 8tatu1ui. In cas
de contestaOuni asupra aeestor certificate, un tribunal arbitral, conform art. 3 si 27 va hotari insa phna

ce hotarirea sa se va da, certificatul se va trimite

comisarului spre aehitare, dar rezultatul hotarirei arbitrale se va lua in primire la certificatul urmtor".
Prin acest amendament (Tar se determina, pro-

cedura controlului. Nu mai era vagul ce existh

pana atunci, i despre care a vorbit D-nii Vernescu, Holban i Codreseu, prin ei se determina
cum are sa se faca controlul. Ce raspunde comisiunea la acel amendament ? Ce raspunde Camerei
delegatul comisiunei D. Chitu ?

387

Comisiunea respinge ?west amendament, find-

ea, este inutil si mai mult incureator deck asigurator" (ilaritate).

Vedeti, procesul-verbal adaoga, ca atunci ciind
D. Chitu a dat aceste minunate explicari convinga-

toare, D-v. cei din stAnga, ati rAs atunci, a fost

ilaritate in Camera. Ei bine, daca ati As atunci,
plangeti macar aeum; dar nu dati vina pe altii
cani nu sunt culpabili.
0 voce. Cititi mai la vale.
B. Boerescu. Iata dar ca, s'a respins amendamentul. Se scoala insa D. Kogalniceanu si vorbeste tot in sensul oratorilor. D-nii Codrescu, Holban

ceilalti cerAnd a se precisa in ce consta controlul, cernd a se crea proeedura controlului. D.

si

Kogalniceanu nu sustinee, toemai intru toate amen-

damentul D-lui Carp, dar propunea o procedura

de control cam identica.
La cuvintele D-lui Kogalniceanu WI ce Mspunde tot D. Chitu:
Am zis dela inceput ca comisiunea a respins amendamentul numai pentru ca creaza, dificultati si nu dit gnrantii. Comisiunea este convins

ca garantia nu se (la unui Stat cu eeeace a zis

D. Kogalniceanu, ori eu ceeace an voi sa zica cutare deputat, garantia in asemenea lucrari este
buna credinta a oamenilor, buna crestere, si do-

3S8

riqa de a urmh cu drJptate i sfintenie, iar nu de

a face cutare jurgmant sau cutare revizuire, cgci
cu multe revizuiri s'au mancat destui bani.
Acum D. Kogglniceanu zice ca sa, se dea
certificate de inginerul prusian sub controlul inginerului roman : primim si primese i concesionarii, ca sa nu se zicg di, avem aerul de a nu
voi control u I.
A poi. procesul-verbal con'tin ug :

,Se pune la vot amendamentul D-lui Carp si

se respinge".

Se pane la vot art. 9 modificat i se prime0e.

Ah dar, vedeti, Domnilor, ce s'a intamplat.

Amendamentul D-lui Carp se respinge. D. Chitu
zice ca prime0e propunerea ll-lui Kogglniceanu ea

certificatele inginerului prusian sa, fie controlate de

un inginer roman. Toci dar s'ar fi a0eptat sg vazg

aceastg modificare in textul primitiv al art. 9 ; 0

tot erh cevh atunci, cAci se precizh o procedurg
de control.

Insg nu vedem nicgeri acest amendament al

D-lui Kogglniceanu redactat. Vedem numai ca,
procesul-verbal al Adungrei ne spune ca, art. 9
s'a primit modificat. Cgutlm dar modificarea,
0 ce aflgm:
AfIgm cg s'a adlogat fraza: Aceste certift-

389

cute se vor libera sub controlul guvernului". In*

in loc sa se arate in ce const5, acest control, se
urmeazA, numai deck cealala parte, uncle se zice
ca, aceste certificate se vor da peparola de onoare
a ingineruluilef.
Prin urmare dar aceia0 confuziune i incertitudine a Minas in corpul art. 9, nu s'a indreptat
de loc inconvenientele ce oratorii arkau e existh
din acel control bazat numai pe parola de onoare.
.

Spuneti D-voastrA toti in convinctiune i dupa

dreptate, dael articolul acesta 9, ah, modificat, a

devenit mai clar de cum era mai inainte? a catigat
el un caracter mai precis? a fixat el in ceva procedura cum sa se exercite controlul Statului? Nu.
Nimic.

Vagul domin la sfalit, precum a dominat

dela inceput. Ce a urmat dar atunei? A urmat o
mare incertitudine asupra modului cum sg, se exercite controlul Statului. i ati vlzut buna credintg,

a tutulor guvernelor ce s'au succedat, in privinta

aflarei procedurei unui control, care nu era impus
de concesiune, qi care ar fi putut garanta mai
bine interesele Statului. Ati vazut cg, In acel jurnal, care eth scris de mine qi prin care s'a numit
Ambron comisar al Statului la Berlin, am specificat atunci ca s nu se dea certificate deck dupl,
autorizarea ministrului de finante; ins, ati vzut

390

pe urmg, cl nu s'a putut, pentrua, a inceput discutiunea cu. D-nii concesionari, cari nu recunosteau
aceast6 dispozitiune. Ei invocau textul concesiunei
care este nectar, neprecis, si de aci necontenite
discutiuni. D. Golescu, a crezut a regulh controhil

intr'un fel. D. Dimitrie (Mika v'a argtat cum s'a,

luptat necontenit, Fin corespondentele ce v'a aratat,

ca sg, creeze o procedare sigua de control; ing

nu a putut terminh, nimic, si cestiunea a rAmas
pendinte la esirea D-sale din minister. IirmAtorul
ministru, D. G. Cantacuzino, s'a luptat iarasi necontenit ca sl creeze o procedurl de control, insii,
aceleasi d ificultAti a intampinat.

Apoi, Domnilor, and o procedurA, nu s'a

creat prin lege, cand nu s'a explicat nimica plain
lege; cAnd articolele concesiunei sunt a$ h de vage
si incerte, veniti D-voastr5, si acuzati toate gu-

vernele cg, nu au fixat cutare mod de procedur5,

pe care It decide tocmai azi D. Holban, oni D.
Codrescu? Ei, Domnilor, azi pot A, fie multi isteti care s, inventeze procedeuri de controluri, dici
astlzi s'a Intilmplat rul si dupA, bAtAlie multi vi-

teji s'aratI. Apoi, D-lor, asemenea procedeuri nu

se creaz, Fin interpretatiuni, and ele se specificg,
anurne prin lege. D-voastr5, la 1868 nu ati primit
amendamentul D-lui Carp, nici procedura practidi,
datA, de d. Koglniceanu, si nu ati volt macar srt,

391

intelegeti explicatiunile date de d. Mtn; cAci

aceasta tot ar fi fost un text precis. Ei bine, cAnd
redactati o lege in un sens incert i vag, i o dai
pe mAna guvernului ca sit o execute, a poi tot
D-voastrA veniti i-1 atacati c nu a executat legea
cu cutare procedurg de control care cu toate acestea
nu este scrisA in lege?
Nu mai revin, Domnilor, la alte atacuri ce
s'au fcut, cAci alti foti Nlinitri au ritspuns i

le-au spulberat. Eu nu am Rent decat s formulez

intr'un mod general atacurile principale ce s'au
produs in contra ministerultfi i am combtut
aceste atacuri cu fapte si cu aete in man&
Acum, domnilor, s vin la partea cea din
urrnA, despre care v'am promis a vit' zice cAtevh
cuvinte, adic

in ceeace privete obligatiunile con-

cesiona rilor.

Am auzit ziandu-se de unii din D-nii oratori c ar trebui s ne ferim ca prin discursurile
noastre s dgm concesionarilor argumente in favoarea lor. Dar, Domnilor, nimic nu poate da concesionarilor motive de a se sustrage dela obligatiunile ce li se impune prin concesiune. Nimeni
din cei ce an vorbit nu le-a dat asemenea motive

i nimeni nu le va da.
Obligatiunile Domnilor concesionari ate stint,
multe putine, sunt precizate indestul, in textul

S92

concesiunei. Aceste obligatiuni sunt mai ales relative la executarea lucritrilor. Legea concesiunei in
privinta tutulor astor indatoriri este expresa, qi
si

chiar dac am presupune c un ministru ar fi

aplicat ran concesiunea in ceeace priveste administratiunea interioara, aceasta nu poatetda dreptul
concesionarilor de a se sustrage dela mste obligatiuni cari li se impune prin contract intr'un mod
formal.

eonchid dar, Domnilor, i zic ca, dacrt este

adevarat ca in aceasta cestiune nu suntem preocupati deck de interesele generale, apoi sa lasam la
oparte incriminarile. Ce faceti d-voastra mai ales ?
neulpati intentiunile?

Pe cat se vede numai aceasta a fAcut mai

toti din cei ce au sustinut raportul: cAci fapte,
un s'au produs; intentiuni numai s'au judecat si
s'au condamnat. Noi nu am facut astfel. Noi nu
am ineulpat intentiuuile adversarilor nostri. Cand

a fost vorba despre aceia earl au votat drumul

de fer, noi am zis ca nu trebue sa incriminam
intentiunile: cci votarea drumurilor de fer era o
necesitate a timpului, erh expresiunea unei trebuinte necontestate.

Prin urmare, eu nu am presupus i nici voiu

presupune rele intentiuni ministrilor cari s'au silit
ca sa voteze aceastA coneesiune; greseala Ion este

393

numai el an proces cu oarecare us,urintg, au comis neregularitAti constitutionale, mai cu seaml

fatd cu SPnatul si in ceeace priveste actul aditional din Iunie 1868.
Eu, Domnilor, cred cA toate guvernele si-au
fAcut datoria lor; i dacl, din nenorocire, oarecari
rele efecte s'a produs in aplicarea concesiunei,
aeele rele efecte trebue sA le atribuim numai unor
cauze, en totul nedependinte de ministrii, adiel

Insi concesiunei, care desi nu a fost flcuta Intr'un scop Mu, insl a- fost atAt de defectuoasA,
elasticI i echivoc in redactarea ei, Melt aplicarea ei a print da loc la multe inconveniente.
SA incetlm dar, domnilor, o repet, de a ne
ineriminh unii pe altii, ci sI tie unim cu totii, sl
dlin liana CU totii, pentru ca sl, silim pe strlini
sl-si execute obligatiunile ce le impune actul de
concesiune! (Aplauze prelungite).
Dupa terininarea discutinnei in care unii deputati
an atacat toate ministerele dela darea concesiunei, i o
persoana in lta care nu se numeste, atacuri earl s'au
tradus i prr propuneri de dare in judecaa a ziselor
ministere, Camera adoptri, urmiitoarea propunere a Generalului Florescu, prezentat'a sub fQrm de amendament

la eelelalte propuneri:

In

wino, discutiunilor qi lamuririlor ce s'au

dat in sanul Adunarei in privinta cestiunei conrcesinnei Strousberg ci compania;

394

Avdnd in vedere ca d?,ficulta,tile ivite asupra

,, executarei concesiunei intre guvern cu concesio-

narii sunt supuse arbitragiului;

Ca, in privinta depozitului cata sa se urmareasca pe calea justiciei D. Strousberg f i consortii,

Ambron fi bancherul Jacques;

Ca, pdna la rezolvarea tuturor acestor ces,.tiuni, guvernul trebue sa iea toate masurile viztru conservarea fi asigurarea drepturilor fi averei
Statului, incunoftiinteind pe Camera despre rezultatele fi solutiunile obtinute in cestiunile zai jos

citate ;
Camera decide a se trece la ordinea zilei.

II
(Mon. No. 161 din 24 Iu lie 1871)

Din nou chestiunea Strousberg

Cotnitetul de delegati a sectiunilor Camerei compus
din deputatii Al. Plagino, G. Apostoleanu, G. Manu, Menelas Ghermani, N. Negri, G-. Cantili qi C. Boerescu, studiind proiectul de lege al guvernului in solutiunea ces-

titinei Strousberg, l'a inlocuit printr'un contra-proiect,

mai complect deck cel dintai, prin care se reguleaza atit

situatia tarei fafa de detentorii de obligatiuni, cat

aceea fatit de Societatea Strousberg. C. Boereseu numit

raportor al Comitetului Delegatilor a prezentat raportul
i proieetul de lege al comitetului delegatilor in edinta
Camerei din 4 Julie 1871, eind s'a i luat in discutiune.
Desbaterile continua i a douazi 5 Julie child guvernul a declarat ca' se unete cu proiectul delegatilor. In

mei* zi iaeuvantul i B. Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor Deput4, cele din

urml cuvinte ale D-lui Vernescu ma dispenseaza, de
a face oarecari observatiuni asupra unor aluziuni

ale D-sale san apostrofari earl s'ar fi putut interpreth intr'un sens ram; fiindca D-sa, din neba-

396

gare de seama se intelege, a zis c aci in Camera.

unii ar fi aparatori ai Wei qi altii ar fi contra

Domnilor, D. Vernescu insa a retras aeeste
cuvinte, de vreme ce sfarind, a zis ca toti voim
binele rei, i c daca diferim in opiniuni, cauza
este numai punctul de plecare in care ne punem
fiecare din noi. Aa dar. Domnilor, critica la
care ar fi dat loc multe din cuvintele D-lui,
aeum nu mai poate aveh 'loc. k;i-rni pare bine ca
D. Yernesen, la finele cuvantului sau, a recunoscut
adevarul; caci este bine ea eestiunea aceasta sa
n'o mai inveninam i s'o agravam mai mult deck
este, prin pasiunile ce le putem exereith. Toti ne
luptam pentru binele tarei, i toi cautam in aceasta
afacere atat de grav s aflam solutiunea cea mai
favorabila i1 rei, dupa opiniunea fiecaruia.

Prea bine dar a facut D. Vernescu ca a facut sa inceteze aluziunile cu eari incepuse. Nu ma
pot insa oprl de a zice doua euvinte asupra unor
observatiuni secundare ale D-lui Vernescu, cari

mi s'au parut a fi mai mult o stratagema, decal

un argument serios; qi aceasta este insistenta ce
a pus Onor. D. Verneseu pentru ea guvernul sa
declare daca mai dustine sau nu proiectul ce a
prezentat; daca primete sau nu proiectul majoritatei comitetului. Pentru ce aceasta insistent/
din partea d-lui Yernescu ? Guvernul i-a facut

397

declararea sa dela incept in aceastg, cestiune; el

asteapt acum s vadit lucrarea Camerei, si ea in
toate celelalte proiecte, va primi ori va combate
amendamentele propuse. Pentru ce oare D. Verneseu voeste neap&rat ea guvernu s declare de
menchne sau nu proiectul sau? Ce insemneazA
laudele ce face numai unora din ministri? Fi-va
toate aceste spre a aduce desbin&ri intre ministri,
sau spre a face a se crede cg, cei ce von voth
pentru proiectul delegatilor, voteaz a. prin aceasta
chiar contra guvernului ?
Voci: Nu este ash, protestAm (sgomot).

B. Boerescu. Dacl nu este as atat mai

bine; ins& este bine s inlittur6m si aceastg, supozitiune, precum s'a inlItutat si celelalte; este bine
0 nu IA0,111 bgnuiala cIt s'ar gandi cinevh a
vede In ast/ cestiune o cestiune ministerial6.
SI fie bine constatat c aci este vorba de interese generale, si cIt preocuparea noastra, a tutora este
numai a ajunge la cea mai bun/ solutiune posibila.

SIt intrAm dar, Domnilor, indatl in cestiune,

si voiu fi foarte scurt in argumentatiunea nwa;
voiu fi scurt, ca,ci argumentele D-lui Vernescu

care s'au raportat la cestiune nu sunt atat de

numeroase, nici de o mare forta; D-sa n'a conkbatut atat proiectul in fond pe cat a expus mai
multe teorii i generalitlti, cari poate sI placI, dar

398

cari nu pot sa ne convinga spre a respinge proieetul

prezentat de comitetul delegatilor. Generalitatile

sunt bune cateodata, apelurile la patriotism pot fi

laudabile, dar nu cred c numai alas se rezoM,
cestiunile de cifre, cestiuni de mai multe milioane
ale Statului, cestiuni cari pot aduce tot felul de
complicatiuni. In asemenea cestiuni trebue s procedam mai mult en ratiunea, trebue s calculam i

sa vedem care an fi solutiunea cea mai practica

qi mai acceptabith, ce am puteh da. D. Verneseu
a inceput prin

a ne aduce

arninte cum s'a

prezentat cestiunea inaintea Camerei; voiu incepe

D-lor, qi eu tot asemenea. Ai vazut ea guvernul
a venit in aceasta adunare cu o conventiune i CU
un proiect de conventiune. Multi din noi au crezut,
eu buna credinta negreit, e erau avantagiuri

reale in proiectul de conventiune; ea adica ruin

acel proieet eram expui la mai mici perderi pentru
tara; i, Domnilor, nu trebue sa ascundern, ea nu

putem eqi din aceasta cestiune fara sa pierdem

cevh. Aeeasta este imposibil D-lor. Ei bine, multi
din noi, intre cari sunt i eu, am crezut c prin
acea conventiune perdem mai putin, in sensul
acesta cit eram sa avem drurnul de fer reparat i
terminat pana la Pite0i, eram sit avem o ipoteca
asupra averei imobile a debitorului, pe care nu o
vom gasi dupl. judecata.

399

Insa Onor. Adunare, In intelepciunea sa, prin

propunerea celor 62 de deputati, can s'a produs
la biurou, a crezut ca, va pita esi din acest impas,
mai avantagios pentru taxa, prin calea judecatei
cu concesionarii.
.

Prea bine. A fi incautat daca lucrurile vor

esi

ash,.

Eu am crezut insa

altel. Majoritatea

Camerii a preferit alt sistem; en respect vointa

majoritatii. Ce se observii insa, acum cand acea
conventiune s'a retras? Vad pe Onor. D. G. Bratianu, cat i pe insusi D. G. Vernescu, c yin
asta.zi sa recunoascl cA acea conventiune aveh oare-

care avantagii, si c nu pricep D-lor cum astazi

conversiunea se prezinta, fara acea conventiune,
caci zic, Donmilor, acea conventiune da o cornpensatiune pentru sacrificiul cuprins in proiectul
de conversiune. Ash, dar Domnilor, vedeti ca toc-

mai astzi se recunoaste el au fost avant* cuprinse in conventiune. Ei bine, Domnilor, luati
seama s nu se mrturiseasc i avantajul proiectului de conversiune, dupace va cad& Daca am
lasat s cad proiectul de conventiune, st cautam
acum a da o solutie cel putin cestiunei conversi-

unei; sa, clutlm a ne dirige in aceasta cestiune

mai mult cu inima de cat cu ratiunea. SI nu ne
facern iluziuni, Domnilor! Aci este vorba de obligatiuni pozitive, cari se judeca, de tribunale dupa

400

principiile de drept, iar nu numai dupg equitate,

dupg capriciu. De vom procede cu usurintit ne
putem pomeni intr'o zi cu pierderi mai mari de
cat cele de acum; ne worn cal atunci, clan va fi
prea thrziu.
Asa dar. Domnilor, in discutiunea acestui
project de conversiune, vg rog s departati ()rice
idee de opozitiune, mice spirit 3e partid; sit incetarn de a mai invoch sentimentele de patriotism,
caci toti avem aceste sentimente, dar nu cu ele se
rezolva cestiunile financiare; sit departiim iluziunile
sd ne ocupgm de realitate, de lucruri pozitive,
reale si asupra acestei realitati vin mai ales a VA
atrage atentiunea D-voastrit.
Ash dar, abstractiune achnd de consideratiuni
ministeriale, abstractiune facand de mice spirit de

partid, sa vedem la ce rezultat ne-ar duce, la ce

dificultati ne-am expune daca am primi proiectul
minoritatii, iar nu al majoritgtii comitetului de
delegati.

SI vedem mai intai ce este aceasta, cestiune

a detentorilor de obligatiuni care este natura acestei cestiuni?
Dupg mine, Domnilor, dupg opiniunea mea
siucer i intimg, natura acestei cestiuni este dublg. Intai ea este de o naturg politica, si al doilea
de o naturg financiarg. Domnilor, oricat ne vorn

40f

sill noi sit ridicgm acestei cestiuni caracterul in,

ternational ce contine intrAnsa n'o vom puteh face.

In adevr, este necontestat ca sute de milicane coprinse In aceste ob1igaiuni, sunt subscrise

in strlinatate; o suma destul de insemnath, este

s't

in tang.

El bine, Domnilor, astfel fiind. judecati D-v.

In sinceritate daca streinii, dacit posesorii de obligatiuni rAspanditi in toatit Europa, nu stint liberi
de a interpreth dificulttile la cari a dat loc con-

cesiunea, mai mult in valoarea lor? V intreb

dacl nu este asemenea natural ca i guvernele lor
respective s6 facl aceiai intrerpretatiune? Aceasta
este un sentiment de conskleratiune natura16.

Prin urmare dar care este dificultatea cea

dintai ce se ivete? Este cestiunea garantiei. D.
Vernescu cu mult talent ne deinonstr c noi nu
suntem .garanti. Prea bine face D-lui. Dar sunt
si altii de opiniune contrarie. Trebuie dar sit admitem c cestiunea este cel putin controversatA.
Nu este vorha aci cit concesionarii sau detentorii au sa. gilseascl argument in diseutiunile
noastre, dupit cum zice D. Vernescu. SA-mi perk
mit6 D-lui a-i spune c asemenea argumente nu
se vor gitsi in toate dezbaterile noastre; ci fiecare
dintre noi a expus numai dificultAtile, precum
crede cg, se vor intttmplh. Trebuie pin urmare sit
20993

26

402

admitem

i aceasta eh asupra cestiunei de garan-

tie pot E. controverse.

Dar dach controversele pot sh fie posibile,

asemenea trebue sh admitem ipoteza eh in strhinhtate poate prevalh opiniunea c existh, garantii
din partea noastrh. Poate asemenea c i aeolo
sh predomineze tot opiniunea de la noi, adich eh
nu exist/ garantie.
Dach, presupunnd c va predominh opiniunea ch suntem garanti obligatiunilor, mh Intelegeti
la ce conflict ne expunem? Nu este bine ea Adunarea sh meargh cu imprudenta phnh, acolo, trick
SA 1111 admit/ eh acea controversh nu s'ar puteh
luh aiurea in alt sens de cht se considerh, mi.

Aceasta ar fi o adevgrath, orbire. Vedeti dar de

aci la ce dificulthti ne expunern! i sh nu ni se
spun

cestiuni financiare de asemenea naturh

nu dau loc ta dificulati politice, ci se judech de

tribunal, cu citatiuni, eu porthrei etc. Nu ; asemenea eestiuni au un caracter international. Sunt
exemple de asemenea cestiuni financiare care au
dat loc la conflicte, la dificulthti mari. D. N.
Blarenberg ne-a citat eri ca exemplu Mexicul i
Grecia, unde s'au ivit grave eonflicte pentru cestiuni de bani. Eu vh, mai pot cith exemplul Portugaliei, care a fost expush, asemenea la grave
conflicte, tot din cauz5, de interese financiare. Prin

403

urmare, D-lor, opiniunea mea este: sh facem tot

posibilul sh vedern cum putem ali mai bine interesele thrii cu menajarea intereselor exterioare,
spre a evith conflictele neplhcute pentru noi.
Eath intaiul punct.
Tree la a doua naturh ee prezinth cestiunea
la natura sa financiarh care ne privelte en deshvarqire direct pe noi. Ei bine, Domnilor, sub acest
punct de vedere, cum s'a prezintat cestiunea ? Ea
se prezinth astfel: Este sau nu in interesul, thrii

ca in schimbul unor lucrlri de drum de fier ce

am luh, sh constituim o datorie a Statului ? Si
dad, trebue sh continuhm acea datorie, trebue sh

chuthm a fi cat mai uvarl, cat mai justh, i cat

mai mult acceptabilh spre a evith diflculthii.
Dach s'ar puteh emite franc i neted opiniunea radicalh eh nu suntem datori nimic, nici sh
dgm nimic, eh nu avem sa, luhm nimic, dach in
adevax, ar fi o sistemh franch, o sistemh simplh,

lhmurith, dar pe care nu am vhzut-o formulath

intr'o propunere i a chreia bunItate nu s'a demonstrat de nimeni. Se poate ca acel sistem radical

sh fie bun pentru noi; Ins/ cat/ sh titi nici acela

ar rezolvh dificultAile exterioare, chei dach in
strhinUate controversa de care am vorbit ar domink altfel de cat la noi, intelegeti D-voastrh ch
prin acel sistem, dificultalile exterioare ar fi i.

404

mai marl. Va s zica, chiar acest sistem radical

ar ave/ inconvenientul s lese Inc/ in picioare dificult/ti politice eventuale. Dar pe cat nu s'a for-,
mulat acest sistem in propunere, ne aflarn in fata
acelor doul propuneri; a majoriatii si a minoritritii. Sunt acum don/ zile de cand se discutl
aceste propuneri ; a vol s rezum discutiunea,
spre a puteh vedeh care este cea mai bunA, cea
mai practic.

Onor. D. Plagino a zis c nu Intelege cg, o

lege sl fie ea o oferta, a se primi ori nu de str/ini; ei bine, dar solutiunea Onor. minorit/tii nu
este ea o oferea ? Cestiunea dar nu este de oferte,
ci care din aceste propuneri nu este in conditiuni

de a fi acceptabil/. Asa dar, s1 examin/m care

din aceste propuneri este mai avantagioas6.
Avem in fat/ propunerea
D. Vernescu a sustinueo combgtand numai
propunerea contrarie, dar s vedern propunerea
In sine,
Mai Intdiu s observIm c/ D. Vernescu s'a
servit cu doll/ feluri de argumente spre a sustine
propunerea sa, estrinsece i intrinsece, ca s. zic
astfel. Eu rn voiu ocuph mai ales de cele intrinsice.

ne ocupqm numai in treacgt de un argument estrinsec. D. G, Vernescu a repetat de

mal multe ori ett cei ce au subscris propunerea,
SA

405

in numAr de vre-o 60 deputati, sunt legati a voth

astgzi projectul minoritAtei. Eu nu intru a examina modul cum s'a subscris acea propunere,
admit el s'a subscris regulat. Zic numai atAt eg,
in intrunirile ce se ziee c s-au fAcut, sunt multi
dintre noi deputatii care nu am luat parte. Prin
urmare astA-zi cAnd cei ce au fost la acele adunAri au. vorbit, asta-zi cand lumina a putut a se

face mai mare, este prea posibil ca unii din aeei

D-ni subscriitori sg, 'i fi modificat opiniunile qi

voteze cum le va dicta eonstiinta.

Dar sg, vedern ee contine acea propunere.
Ea coprinde aceastl idee! Ca sg, se facg o esper-

sa,

tizA de valoarea 11m-hi-nor executate, i pe acea

valoare sg, se dea detentorilor o despAgubire pro-

portionatg, care sg, reducl dobAnda de 7 la sutA,

adicA capitalul obligatiunilor luate se vor reduce
in proportiune cu capitalul lucrArilor efectuate.

Dar Onor D. Vernescu care a fAcut laudA

acestei propuneri, a uitat sA se ocupe de dificultAtile ei practice.

SA vedem dar daeg aceasta propunere este

practicl, este justA, este acceptabila.
D. Vernescu a neglijat toate acestea. D-lui
a &cut mai ales generalitAti i a rAspuns D-lui
Epureanu, numinclu-1 cocon, i fAcAnd i alte asemenea trAsuri de spirit.

406

Iata dar dificultatile naturale care se pot ivi

cu propunerea minoritatei. Cu eine mai intAi se
va face expertiza? Cu detentorii negresit, caci propunerea zice a expertiza sa se faca contradictoriu.
Dar unde sunt detentorii? Uncle este aceasta per-

soana morall en care voiti a face espertiza? Au

ei undeva un comitet cu mandat legal ca sa reprezinte pe toti ceilalti detentori? Nu va temeti
D-v. ca espertiza ce o yeti face in nefiinta detentorilor legal representati, ar putea fi contestata, ea

Ei bine, Domnilor, nu trebue sa voiti

niciodata ca luerarile %cute de Stat sa poata fi
ilegala.

taxafe de lucrari ilegale. Prin urrnare cum are sa

se faca espertiza cu niste persoane cari n'au aci
nici un representant legal. Cel mai din urma detentor de obligatiuni, cea mai din urma portarisa
posesore de o obligatiune, ar putea sa atace ea
ilegall espertiza. Ce siguranta dar an putea prezinta o asemenea lucrare? Dar sa. vedem acum
pe ee baze s'ar face aceasta expertisa? Admit ca
au venit detentorii, admit ca, autorii propunerei
in discutiune au gasit mijlocul ingenios de a adunh
pe toti detentorii. Dar orice espertiza cata sa, aiba

o bag. Trebue sa se stie pe ce principii, pe ce

baze se face expertiza; caci este espertiza si esper-

tag. Ash dar ambele parti intr'un mod prealabil

i eontradictoriu, trebue sa se inteleaga despre

407

bazele pe cari se va face espertiza. Ca s5, ving

un detentor sg, zia: Voesc sA. se fad, espertizg

pe baza certificatului dat de inginerul ef cand

s'au liberat obligatiunile; pe certificatul care se
raporta la lucrArile efectuate, la materialurile aduse,

i la plata dobanzilor platite, pentrue6 are sg. zic/

acel posesor de obligatiuni, de ce s escludeti din
espertise i surnele date pentru plata dobAnzilor?
Oare aceste sume nu fac parte din capitalul intreg
al drumului ferat?" Iat dar c s'ar putea ad6oga
pe lang a. valoarea materialurilor i lucrrilor, i

acest element al dobanzilor. Ar mai putea veni

apoi i alti detentori cari s invoace alte baze;
alti ne-ar intrebh, de exemplu, ce s'a fcut depozitul, citci a fost o suml depusA? Si ne-ar ziee:

dael s'a furat, aceasta nu ne privete pe noi,

Statul este dator s.1 plateasel; ar pretinde dar ea
sg, figureze in espertith qi suma depozitului.
Dar sti presupunem c toti s'ar mArgini a
constata numai valoarea lucrri1or. Rthnane atunci

a se ti care luergri? Unii ar invoch espertiza

chiar a D-lui Doniei, confirmat6 in carnerg, de
guvernul D-lui I. Ghika, c acele lucrri valoreazg aproape 146 milioane. Alti nu ar tine in
searn luerlrile cum sunt acum degradate ci a6,
cum au fost inainte de a se degrada. Vedeti dar
Domnilor, eate dificult64i s'ar ivi numai in pri-

408

vinta bazelor de estimatiune a luerarilor. A poi ar

mai putea veni alii i ar zice: c procentul de

7 la suta este pe valoarea nominala de 270.000

franci, iar nu pe valoarea reall care este mult

mai mica. Capitalul de 245 milioane nu este real
ei numai nominal, eel real este numai de vre-o
180 milioane.

Prin _urmare cand se zice In concesiune el

dobanda este de 7 la sutl, nu este tocmai exact
caci acea dobanda este pe capitalul nominal, iar
pe capitalul real ea este de aproape 12 la suta
prin urmare deteutorii mai pot obiecta autorilor
propunerei; dael mergeti dupl ecuitate, de ce nu
puneti dobanda pe valoarea efectiva si nu pe cea
nominala? De ce ne dati numai 3 la Rita, ei
nu 12 la suta, atat cat luam in fapt dupl. eoneesiune?

Dar sa presupunem c dententorii au sl se

inteleaga asupra bazelor evaluarei, ceace este mai
imposibil; dar in cursul evaluarei s'ar putea ivi
contestatiuni. Ei bine aceste contestatiuni eine le
va judech? i ct timp vor tine aeeste eontestatiuni?
ce se va face cu drumul de fer in acest timp?
D-voastra zieeti e contestatiunile se vor judecit
de tribunalele noastre; dar in deobste asemenea
contestatiuni se judeca de arbitri, pentruca In
deobste arbitri sunt mai expeditivi si mai compe-

409

tinti. In timpul cat va durh aceast6 judecat ce vorn

face cu drumul ferat? Nu vorn puteh face acte

de proprietar, pentrucA nu qtim Ong, la fine dael
ne vom intelege cu dententorii, i am ajunge st

ne insuqim drumul Va fi dar in pericol de a se

degradh; i eine va suferi paguba?
Ei bine, Domnilor Deputati, in fata unor
dificultlti practice atAt clenurneroase, spuneti D-v.
in eonqtiintA, clael propunerea minoritltei este

menit6, de a le deslegit? D-nul Vernescu ne vorbete rnereu de unitate; dar, Domnilor. cand este
vorba de finante i de interesele Statului, nu se
vorbeste de equitate, ci de legalitate, i de dreptate.

Cuvantul equitate, luat in un mod vag, duce mai

de multe ori la iniquitate, la arbitrariu. V
aduceti aminte ceeace Vatel generalul ziceh unui
rege al Frantei. Sire scapA-ne de equitatea parlamentului." Cum? acestor oameni, acestor detentori
nu voiti sg, le recunoVeti nici un drept? Apoi

atunci pentru ce le acordati atatea milioane? Nu.

Aceasta o faceti ea milg? Negreit ct nu; eAci

statul nostru nu are mijloace, nici demnitatea
detentorilor permite, ea 81 se fael milq, de milioane.

Este dar ael un drept. Equitatea D-voastrA

iI1semneaz c ad i. este o cestiune de drept; Ins
voiti, nu tiu de ce sit vfi ascundeti dup acest
paravan numit equitate (aplause)." Ash dar aceste

410

milioane nu le dam pentru equitate, ci le dam

fiindca in schimbul lor luam o proprietate ce se
chiama drum de fer. Nu e vorba aci de equitate,
ci de drept, trebue sa pItim acea ce luam. Greqeala insa a minoritatei delegatilor este ca D-1or
nu au aclus o baza spre a ajunge la un rezultat
practic.

Putem day zice in rezumat, Dornnilor, ca

propunerea aceasta 111.1 ofera nimic cert 0 deterrninat, ei ea cuprinde un ce vag i nesigur; i ne
expune a nu satisface interesele noastre financiare,
a nu fi acceptata de detentori i prin urmare a nu
evith dificultaOle exterioare la care ar puteh da loc.

Propunerea de a doua este ea oare mai per-

fecta, ? Dar, de0 nici ea nu e de natura a nu fi

criticata, dovada este ca partizanii opiniunei mi-

noritatei au venit 0 au criticat numai pe a majoritatei, au combltut-o, insa cand a fost vorba
de a justifich propunerea D-lor, attinci s'au marginit numai la generalitati i invocari la sentimente patriotice. fara a deslegh vreuna din dificultatile ce se prezinta.
Avantajele ins& ale propunerei de a doua aunt

lesne de inteles. Aci se ia valoarea nominala a

capitalului aqh cum este, i se (la obligatorilor un
ce cert i determinat, qi se conserva, acel capital
nominal, Ins/ li se reduce interesele. Cu ocaziunea

41.1

acestei recunoaqteri a capitalului, am vazut cu

mare parere de ram, ca, multi au cdutat sd denatureze chestiunea, s faeg pe Adunare a crede ca
platim 245 milioane franci, mdear ca. nu Wain
drumuri de aceiai valoare.

0. Vernescu. AO este.
B. Boerescu. Aceasta este o arrna, de exploatare; prin aceasta voiti s speriati pe ar i
pe deputati, incat sa, se creaz c unii apara tara
i altii nu, zicAnd ct noi dam in schimb o Ira-

loare mai mare. Ei bine, nu este asy Sd luam

capitalul i dobanzile i sa, le analizam .. .
Capitalul de 245 milioane, vd repet, cum a
facut i D-nul Lahovari, ca, nu se platete acest
capital care este luat nominal; aceeace platim in
realitate dupd propunerea majoritatei, este nu 245
milioane, ci 146 milioane; i aceasta, tifra este
constatatd prin evaluarea fdcuta de inginerii nostril,

i ati vdzut-o probata, i prin calculele matematice ale D-lui Aninoanu. Dobnda ce se platete
la acest capital, este de 4 la sut, pentruca aceasta,
tifra corespunde valoarei lucrarilor ce luam dela
Strousberg. Prin urmare, Domnilor, prin calculele

facute in tabloul alaturat pe langd propunerea

majoritMei, s'a probat c nu platim mai mult capital decAt absolut valoarea lucrdrilor ce primim
dela concesionari.

412

Dar, D-nul Vernescu, cand a venit la tifre,

in loc sa ne spuna cu ce tifre bate pe ale noastre,
ne-a zis ea aci este o incurcaturei.
G. Cantili. Eu nu am auzit vorba aceasta.
B. Boerescu. A zis cit sunt ineurcaturi cu
socotelile i apoi a mai adaogat c6, nu-i pasa
D-lui de socoteli (intreruperi). Dar, Domnilor, cand

este vorba de a se ti &ea Statul are sa plateasca

mai mult cleat i s'a dat, cand este vorba de a se
ti sa nu expunem Statul pe viitor en pagube mai
mari, bine este a se zice: ce-mi pas/ de socoteli.
Apoi trebue sa, vit pese, Domnilor, eaci tarei Ii
pasa (aplauze). Dar eel putin venit-ati D-voastra
sit ne probati win tifre ea D-voastra platiti mai
putin prin propunerea D-voastra ? Nici de curn.
Noi v'am probat prin calcule de logaritme ca
platim in realitate 146 milioane pentru drumul
de fer ce luam, ca dobanda .1 amortizarea a 4 i
jumatate Ia suta face pe an 11 milioane i mai bine
a se inscrie in budget, in vreme ce dupa concesiune
trebuia sa platim 18 milioane. Oare, D-v., prin propunerea ce faceti, ne faceti a plati mai putin ? Nu.
Clei D-v. oferiti 7 s,i jumatate la suta, i tot

dupt calculul D-lui Aninosanu vi s'a probat cit

tot 11 milioane aveti sit inscriti in budget pe
fiecare an.

Prin urmare, dupa ce ca propunerea D-v.,

413

este nepracticA, nejust a.

neacceptibilg, niei mgear

nu ne oferg o sareing mai mica pentru budget.

Apoi, Domnilor, cand sarcinele sunt egale,
cand dobanda ce vom plgti pe o sumg mai mare,
echivaleazg, cu dobanda ce plittesc D-lor, vit intreb,
Domnilor, prudent este ea sg, vg, expuneti la toate
inconvenientele necunoscutului ? Si pentru ce ?

pentru ea sg, satisfacem poate numai o placere de

amor propriu, o placere de autor (aplauze).
Apoi, Domnilor, sit TM perdeci un singer moment din vedere eg chestiunea nu este numai financiarg, ci este 0 politica, eaci ay-ern a face en
strginii; prin urmare trebue sg facem un project

care sg, fie i just 0 usure pentru tezaur, 0 totdeodatg, sg, aibe sansa de a fi acceptabil. Absolut
nimic flu poate sti eineva in aceastii chestiurre;

insa, D-lor, dupg, cat v'am expus, foarte scurt,

puteti lesne presupune c flU proiectul minoritglei
are perspectiva de a fi acceptat. A poi votand un
project inexecutabil, nu crede0 D-voastrg cg ati
expune itra la mari dificultgti exterioare.
Ne-a vorbit onor. D. Vernescu de o edintg,
a unui jude de pace dela Berlin, care a condamnat
pe D. Strousberg la plata cuponului pe Ianuarie
trecut.

Dar aceastg sentintg nu ne ajutg, intru

nimie Mai intai ea, nu cunomtem motivele. Apoi

chiar de i le-am cunoate, ea decide o ehestiune

41.4

nediscutabilri pentru noi, adic c constructorii

sunt obligati a plti cuponul pe timpul construetiunei.

dach cinevh crede ch, cu aceasth, sentinth

poate probh e guvernul prin conventiune se obligh

a face aceasth plath, pe child judechtorul din

Berlin a zis altfel, se inealh; chci guvernul prin
acel proiect, propune a face numai un avans lui
Strousberg pentru plata cupoanelor celor douh; Trish
tot Strousberg le datoreazh, i de aceia ne i da

cele 4 milioane de talere. Cum dar s'ar puteh sh

bnuiti macar un moment, ct cinevh ar pretinde
ch noi suntem datori cuponul lui Ianuarie?
Nu, Dornnilor, nimeni nu a zis aceasta; noi
am zis aceeace zice acurn i judele din Berlin, ch.
numai D. Strousberg este dator s plIteasch detentorilor procentul pe tot timpul constructiunei.

Onorabilul D. Vernescu a mai spus, cum

putem noi s trathm aci chestiunea conversiunei,
fhrh, mai intai sh reziliem concesiunea ? Dar, Dornnilor, uitati ch cele relative la conversiune se vor
aplich numai dup l. rezilierea concesiunei.
Odath ce rezilierea se va face, noi oferim detentorilor a le schimbh obligatiunile in obligatiuni

ale Statului. Ei bine, eu cred eh mai toti detentorii vor veni al; schimbh obligatiunile, chci Ii
vor ghsi interesul lor propriu a face aceasta; chei

415

in loc de un debitor nesigur i nesolvabil, ei vor

preferi a axe/ un debitor ca Statul roman, sigur
solvabil. i apoi trebue s tii cS, detentorii de
obligatiuni, nu vor prirni In realitate 4, ci vor
primi dela 6 la 10 la sut/, ctici mai toti au cumpArat obligatiunile dela Strousberg dela 50 la 60
drept 100. Apoi pe Mug/ toate aceste avantaje,
este 0 avantajul c vor scgpa, de o judecat a. lung;
iar noi drept schimb de cele 146 milioane ce
platim, vom lua drurnul de fer
Voci. Da, dar s le dAm noi obligatiuni de
ale noastre!

ca s

B. Boerescu. Apoi atata ati mai pretinde,

luati drurnul de fer, fax/ ca sA, le platiti.
Voci, Nu.
.B Boerescu. Prin urmare indata, ce yeti

sc1iinib

ob1igaiunfle, veti lua drumul de fer,

proprietate foarte productivg, i pe care nu o avem

pan/ acum.
Eu, unul, Domnilor, mai cred, cg, In fata dificulatilor practice ce prezinta, propunerea minorit/tei, autorii ei pare cl voesc, in fapt s5, nu se
da nici o solutiune chestiunei; ea nu este ma,car
redactat/ sub forma, de proiect.
D. Vernescu a spus ca, cea mai bun/ solutiune care ar fi dat-o D-lui, ar fi fost aceea de
a rezilia nurnai concesiunea, si de a nurnai face

416

nimic alt, si D-lui a ad/ogat cit dacA a fcut

cevit, aceasta a fost din cauza cererei minis-

terului, dci voia o solutiune. Dar a prezinta o

asernenea propunere este oare a da o solutiune?
(aplauze).

0 repet dar in scurt, Domnilor, dad, voiti

A, aveti o solutiune practid, apoi, aceea care relativ vorbind, se prezint6, ea cea mai buml, este
solutiunea propusA de majoritatea comitetuJui delegatilor (aplauze).

1872

2093

27

I
(Monitorul No. 4 din 6 Ianuarie 1872)

Proiectul de lege pentru transmiterea concesiunei

Strousberg atre o societate anonimA.
Prin legea din 17 In lie 1871 se rezilia concesiunea
Strousberg i se decidea ea s'a se inceapA negocieri en
detentorii obligatiunilor garantate de Stat pentru datoria
vechilor concesionari, in vederea unui aranjament en

angii.

Aceastii. lege care nu da o solutiune definitivit grelei

eestiuni, a produs mari nemultumiri in stfainatate i mai

cu deosebire n G-ermania, unde se gsea eel mai mare
numgr de detentori ai obligatiunilor Strousberg, nemul-tumiri crora Principe le de Bismark le-a dat o vie ex-

presiune printr'o not5. atm Poartg.

,
Guvernul, animat de cele mai bune mtentium, de
a nu Wit, tu suferinfa pe creditorii vechilor concesionari, Ida thee' a compromite interesele Statului, a cilzut
de acord cu reprezentantii detentorilor de obligatiuni,
ca aeestia s se substitue vechilor concesionari, consti-

tuindu-se tn societate anonima, 4i Itind asupril-le esetutarea concesiunei Strousberg.

Acest aranjament trebuind s'a fie aprobat de Corpurile leginitoare, Ministerul a prezentat Camerei 1111 proiect

de lege pentru regulamentarea legei din 17 Iu lie 1871

4i pentru transmiterea concesinnei Strousberg detentorilor de obligatiuni, constituiti in societate anonimh.

420

La 12 Decembrie, comitetul delegatilor a adus

proiectul in desbaterea Camerei, cu oarecari mici modificgri, impreun5, cu un alt proiect al minoritAtei.
Se incinge o lung g. discutiune care dureaza sease
zile pAnA and, in fine, in sedinta din 17 Deeernbrie
proiectul majorittei, la care se unise guvernul s ia in
consideratie en 81 voturi contra 49.
In sedinta urmhitoare din 18 Decembrie, en ocazia
discutiei pe articole, unii deputati, intre cari G. Vernescu, cearc s redeschid discutia general. In urma
discursului lui G. Vernescu vorbeste si B. Boerescu.
B. Boerescu. D-lor deputati, D. Vernescu ne-a

aratat cuvintele pentru cari D-sa nu va vota acest

articol, va pot insa dispensa de a va mai spune

aceste motive, caci vi le-a spus la discutiunea generala, i tiam de mai inainte ca D-sa nu va vota,
nu numai acest articol, dar nici un articol din
aceasta lege, i. aceasta pentru cuvinte foarte puternice, nu ma indoesc.
(D. Vernescu parasete banca). Onorab. D.
Verneseu eel superior in toate, eel mai inteligent
i mai mare din to0, D. Vernescu care este mai
infailibil decal Papa i care de abea permite
altora sa eugete din momentul ce D-sa a cu-

getat, care euget6 pentru toata, lumea, fuge cancl

cineva voete sg-i raspunza i sa-1 combata. Aceasta

insa nu ma va impedich pe mine de a-i raspunde.

Voiu raspunde, pentruca eu nu cu D-lui vorbesc, --

care are o botarire luatit pe care sunt sigur

ett

421

nu i-o va schimbh mice i s'ar zice, (nice argumente plauzibile i-ar aduce cineva ca sh-1 conci pentru ca, vorbesc acestei Carnere inaintea

chreia sunt dator de a'mi arlth opiniunile mele i

de a-i spune pentru ce cred eu ch argumentele

D-lui Vernescu sunt cu totul nefundate.
Mai intaiu st constat, D-lor, ch bine a fAcnt

D. Vernescu de a vh declara eh asthzi D-sa se

va adresa numai Ia ratiunea D-voastrh, iar nu la
pasiuni, cum zice ch 1-au acuzat unii ca a flcut
la discutiunea generald. Bine a fcut D. Vernescu

de a face aceasth declaratiune, chci sunt multi.

intre cari sunt i eu, care 1-au vAzut cA, a fost
departe de a se adres hi ratiune, ci s'a adresat
numai la pasiune, spre a puteh obtine chteva voturi
mai mult hi favoarea ideilor sale.

Ct despre obiceiul ce are D. Yernescu de

a vorbi in totdeauna de persoana sa, de a se pune
in totdeauna mai presus de toti, de a ghsi pe toti
greqiti, si de a zice c numai D-sa e mare qi JAM
greeal, imi permit a-i spune c aceasta nu este
bine din partea D-sale, al chrui tot merit a constat
totdeauna in a negh i a critich i a nu face nimic
mai mult; aceasta nu este chiar conform cu regulele cele mai elementare ale modestiei. (Ilaritate).

Am vgzut i noi, in site O, oameni maxi, oameni

a c6ror viatA intreaga nu a fost deck o produc-

422

thine continua pentru binele public, oameni a ckror

viata a fost plink de fapte marl, tusk, pe acesti
oameni i-am vAzut cei mai modesti, si niciodata
nu au crezut ca-si ridick persoana lor, clack, se
vor la'uda singuri.
SA nu creazk D. Vernescu ca ne micsoreaza

pe noi, pe membrii comitetui de delegati, and

insinue ca acest comitet a cautat sa complack guvernului, cand a primit 81 modifice lucrarea sa
primitiva.
SA nu creaza asemenea ca se mkreste pe D-sa,

cand ne spune ca numai D-sa nu a schimbat si

nu va schimbh nimic din convinctiunile sale, si
el este mai presus de toate si de toti; ckci toate
aceste titluri sunt piste brevete care i-le clk, D-sa
singur, si care nu au decht un singur defect: acela

ea ele nu au nici o valoare cnd nu-i sunt date

de altii!
Vin la chestiune.
Acest articol ash modificat trebue mentinut cu

tarie. Si ma adresez pentru aceasta la aceea onor.

majoritate care a luat in consicleratiune proiectul,
care a gksit cu cale ck trebue neapkrat sk facem
o transactiune cu detentorii, sk. sckpam Ora de
aceasta spinoasa chestiune, si 0, o dotam in acela
timp cu drumuri de fer, lndoit scop ce ne-am
propus cu totii.

423

In adevg,r, D-lor, sunt cateva pIrti in acestg,

lege, cari dad, vor peri, dad vor ddea, toatg,

legea cade, adid devine imposibilg,; nu cred en,
scopul D-Iui Vernescu si al altora sg, fie ca ea
rnodifidri partiale s ajungg, tot la rezultatul la
la care voiau s ajung?t prin nevotarea lug,rei in
consideratiune a proieetului de lege. Dar nu este
mai putin adevaxat c sperantele sunt d tendinta
sa an fi aceasta.
Nu uitati, D-lor, c suntem chemati a face
o lege pe baze acceptabile si de dtre cealaltg, parte;
altfel, lucrarea onor. majoritlti ar deveni iluzorie.

Ash dar acest articol precum si un altul de

'mai jos, art. 5, formeazg, baza esentiall a legei;
dad, ele ar lipsi, legea devine imposibilg, si neaplicabilg.

Pe ce cuvinte vor preopinentii

modificarea propusg, de guvern

respingl
primitg, de des

legati ? Pentru ce D-lor zie a nu trebue stt primiti ea ramura Bucuresti-Pitesti s intre in sectiunea, dela Roman-Bucuresti? Can sunt gravele

rele ce ar resulta pentru ar, ce pagube ar

fi

pentru noi din aceastg, impreunare de linii ?

D-lor, in aceastg, lege sunt avantage reciproce,

sunt drepturi reciproce; pun urmare trebue gt fie

obligatiuni reciproce intre noi i detentori.
D. Cantili insusi a recunoscut caracterul de

424

transac-tiune ce are aceasta lege; i dei a inartu-

risit, ca. cand e vorba de transactiune, trebue

se face concesiuni reciproce, en toate acestea tot
D-lui sustine ca. noi nu trebue s facem nici o concesiune, sg, ddm niei un avantagin celeilalte parti.

Dar atunci, pentruce D. Cantili ne-a spus

ca aci este transactiune?
G. Cantili. Nu am zis.
B. Boerescu.. Ba ati afirmat tocmai aqh.

Apci, D-lor, a vol a se face o transactiune si a

nu se admite nici o concesiune, nici un sacritiin
chiar din partea unei paqi, nu vedeti D-v. ca
D-nii Cantili i Vernescu prin aceasta voesc a
ajunge la rezultatul acela de a face legea imposibilA de aplicat i prin urmare i transaqiunea
imposibild de incheiat?
Dar pentru ce D-lor, nu admit transactiunea?
SA vedem opiniunea D-lor.
D-lor, Mat comitetul delegatilor, cat i D-v.

toti, nu am fi de opiniune ca SA facem Inca

sacrificiu, cand s'ar implich din partea uoastra
greutati cari nu s'ar compens pnin avantagele
ce primirn.

SA examinam, in practica, cu ce cuvinte D.

Cantili constata c avantagele ce noi dam coneesionarilor, adica unirea drumului dela BucuretiPiteti eu linia dela Raman-Bucureti, nu se corn-

425

peuseazA, cu avantagele ce

noi primim dela

detentori.
Singurele D-lui cuvinte se reduc la aceasta,

unirea propusl ar fi in contra legei dela Iuliu,

i c noi trebue sa, nu eim din acea lege. Acest
argument s'a repetit necontenit i in discutiunea
generaM, i 1-au repetit in mod gratuit, f6r5, sh
probeze in ce se violeazA, acea lege dela Iuliu.
Dar, D-lor, legea aceasta se compune din
eft

dou5, pgrti, una relativA la substituirea detentorilor

de obligatiuni in locul vechilor concesionari, i

altg relativ la despAgubirea lor prin bani.

Ei bine! in ee se vio1eaz5, acea lege cand
reglementg,m modul cum au sa. se substitue obligatorii sau actionarii in locul vechilor concesionari? Dacl minoritatea a crezut c acea loge se
violeazg numai fiinda, se reglementeaza, aplicarea
ei, pentruce ingi minoritatea a vt nit cu un contlaprojeet, i nu s'a tinut tot pe tIrAmul ei primitiv
de negatiune, cum tie a se tine totd'auna onor.
D. lonescu? OdatA, insPi ce minoritatea 'i-a format
un contra-project compus din vreo 14 articole, cum
tot ea ne imput noul c6 am violat legea dela 17
Iuliu numai fiinddi, am reglementat-o, i f6r5, sh

ne eiteze ce anu--ne articol din acea lege se cald,

prin reglementarea uoastrl?
'Mi pare rAu cA, nu sunt in discutiune gene-

426

raIt ca sit vg, arAt intr'un mod mai larg eroarea

D-voastra,. Este destul a vg, repeth cg, argumentul
D-lui Cantili, de a refusa modificarea propusg pe

motivul numai ct noi, prin projectul nostru, am

eit din legea dela 17 luliu, nu poate fi serios,
pentrucA insui D-lui a reglementat legea dela Iuliu
prin projectul D-lui.
Prin urmare acest motiv este numai o shnplit
alegatiune invocat a. in discutiunea generalg i care

nu ne probeaa nimic.
Sit venim insh la partea economicit a chestiu-

nei. S'a z:s, D-lor, din partea noastrg, cA, este

avantagios pentru noi, eg, este bine ea, eAt se va
pnteh mai curand, tara s aib drumul de fer
terminat i pus in eirculatiune, fiindcl pe linia
Piteti luerrile sunt avansate ah de mult, in cat
iii scurt timp drumul poate 81 fie terminat; pentru ce dam sg, mai prelungim punerea sa in eireulatiune inea cAtivh ani i sh nu o avem peste trei
luni? Fi-va pentrue6., cum zicea minoritatea, aceasta
ar ft un avantagiu pentru detentori? i pentruce

nu vor, D-lor sA le deh nici un avantagiu? Pentruce insI nu le-am d noi un avantagiu, de vreme
ce facem o transactiuue? Dart avantagiLl nu este
si pentru noi? Nu efttigitm noi, i tot comerciul,
prin eircularea mai timpurie a unei linii ea cea
dela Pitesti? Ne Aspunde insA, D. V itsesc,i el

427

concesionarii tot au s

pung ei linia aceasta in

circulatiune, i dupA trei luni, indatg ce o vor

termina, i aceasta pentru cuvintul c locornotivele
cat s circuleze pentru trebuintele construirei
Inainte. Aceasta este numai o presupunere. Dar
dacg concesionarii nu vor voi ?

D. Vasescu. De sigur el au sg voiascg.

B. Boerescu. Aceasta poate fi sigur pentru
D. Vilsescu, dar nu i pentru mine. Eu admit
dar presupunerea c c ncesionarii nu ar voi aft
pung hi circulatiune acea linie dela BucuretiPiteti. Aceastg presupunere o admit, pentrucg
exploatarea unei linii implicg in sine cbeltueli insemnate de administratiune i cit concesionarii flU
pot fi siguri cg le vor realiza din exploatatiune.
Cine poate Sit garanteze Cr), pinnInd in circulatiune aceastg linie an sg, obting venitul necesar
pentru acoperirea cheltuelilor de exploatatiune ?
D-voastrit insg presupuneti cg in ()rice cas i totdauna concesionarii vor da linia in circulatiune,

i bazati numai pe aceastg simplg prezumptiune

nu voiti sa procurati tgrei vantagiul cent de a se
bucura de aceastg linie dupg ateva luni. Dar
cg practica, D-lor, tie mai bine deck D-nii Cantili
i Vernescu avantagele reale ce trage dintr'un

drum de fer, pentru aceasta iau de probg chiar

argumentele D-lui Vernescu; caci D-sa a mers Ong

428

a contesta avantagele ce dau chiar liniile ce sunt

astgzi in exploatatiune, i ne-a spus cg, ele nu pot
acoperi nici chiar cheltuelile. Cu toate acestea atAt

membrii din comitetul de administratiune cat si

ministrul de lucrgri publice 'i-au declarat cg, aceste
cheltueli sunt acoperite.
Jat dar cat de departe este 1). Vernescu de
a cunop.ste productiunile si avantagele drumului de

Practica stie mai bine si sirnte mai positiv

avantagele drumului de fer i foloasele ce poate
trage din o mai repede punere in circulatiune.
fer.

Iatg, tocmai asupra circulgrei acestei linii dela

Pitesti o depesg ce primii dela sute de cetteni

din acel judet,

iatg ce ne spune:

Calea feratit dintre

Pitesti-Bucuresi este

aproape terminat. Societatea detentorilor de obligatiuni, substituind pe vechii concesionaii, ar puteg

sg, termine si aceastg parte de odatg cu celelalte
linii afiate In constructiune. Dacg s'ar lgsa ca aceastg
linie sa, fie pusg in circulatiune clupg terminarea
Intregei sectiuni Bucuresti-Varciorova, prin aceasta

s'ar iiduce o mare jicnire comerciului a opt districte, adicg Muscel, Arges, Olt si alte cinci din
Oltenia, cari toate ar afla Un miloc de -cornunicatiune eficace cu capitala i restul tgrei prin aceast
linie i infiintarea unui regulat serviciu de diligente.
Astfel vg ruggar binevoiti a stgrui Ca, rezolvan-

429

du-se chestinnea ciIor ferate, st se punt Indatorirea societatei detentorilor ca cel mult pant in
toamna anului viitor s termine linia BucuretiPiteti".
(UrmeazA sematturile a sute de eetliteni).

Astfel dar vedeti c oamenii simt folosul ce

an ca, cu 0 zi mai 'nainte, sit se dea drumurile
de fer in circulatiune.
D. Vernescu mai combate acest articol numai
pentru unicul motiv 0 el ar contine un avantagiu
ce se da, concesionarilor, i C sant destule alte

avantage. Dar st vedem oare, D-lor, dact Adunarea 'i-a propus ea object principial ca nu cumva st dea vreun avantagiu concesionarilor, ori 'ti-a

propus a rezolvt chestiunea 0t se va putek mai

putin In paguba Wei i in avantagiul tutulor?
Nu tagaduesc et este un avantagiu pentru
concesionari in articolul 2, precum este un altul
i in art. 5; dar in ce acest avantagin vatamt
Ora? Ca sa, tim dact acest avantagiu ne-ar vttama s examinam i avantagele earl ni se da,
mut de 0tre detentori ca compensatiuni. Noi le
dam lor clout avantage, aceasta din art. 2 si cel
dela art. 5. Ce primim in schimb? I) ei iau asupra
lor depositul de 54 milioane,. care a disptrut; II)
iau asupra-le i plata cupoanelor neplatite din 1871
in valoare de 18 milioane franci;

430

0 voce. SA, plAteascl ministrii.

B. Boerescu. III) mai fad a incet

(mice

controversA asupra ce s'ar fi putut pretinde cA, a

dat Statul pentru vechile obligatiuni. titi1 D-lor,
ea, aceastg cestiune a garantiei este foarte impor-

tan* ea a dat loe la multe controverse; noi nu

putem fi singuri judecAtori in aceast/ chestiune;
sunt dar i alte opiniuni, i titi cA, in strAinA,tate toti cred crt noi suntem garanti. Acum "Mg
aceastA, controversA inceteazg, cAci obligatiunile
se transformA, in actiuni, i prin aceastA transformare piere mice idee de garantie din partea Statului.
Pe lAng6 aceste dificultAti maxi earl dispar,
mai avem i altele. Sunt aproape 30 milioane costul
reparatiunei drumului de fer dela Roman pft,n5, la Bu-

curesti, mai avem 'Mel 100 milioane pentru construirea celui dela Pitesti la VArciorova. Aceste maxi
qi insemnate cheltueli le ia societatea tot in sarcina sa.
Toate aceste avantage rezult ori nu din

aceast lege? NeapArat, D-lor. Depozitul i enpoanele din 1871 le ia societatea asupra sa, ea
are a le reclamh dela vechii concesionari, ash incat
Statul romaa e desfcut cu desvaxqire de aceastA,
ineurcaturg. Chestiunea garantiei piere asemenea
cu desa,varsire pni a transtormarea obligatiunilor in
actiuni, i win qtergerea subsemnAturei Statului

de pe acele titluri. Cheltuelile reparatiunilor dru-

431

mului de fer le ia asupr-i societatea precum i acelea

de a terrninh linia pang, la VArciorova, adica. peste
130 milioane efectiv. Ei bine, pe Ing aceste

avantage reale i pozitive nu mai aclitogati qi pe

acela c detentorii se supull la un caet de insArcinrai care nu exista, Sat acum 0 din care cauz
a rezultat cele mai mari dificultti? Concesiunea
primitivh vorba numai de o conventiune din Dresda,
care nu cuprinde cleat nite principii generale.
iar nu conditiunile de constructiune localrt, precum

cuprinde un caet de insArcin6ri, i caetul de insrcingxi este un avantaj real pentru noi.
In schimbul tuturor acestor avantaje reale si
necontestate, i pe cari D. Vernescu, nu le-a (IAAmat, ce dAm noi in schimb? Unim linia Piteti
cu cea dela Galati-Bucureti, i le mai ditm i
avansul dela art. 5; 0 cu toate astea nu garantam dobanda dela darea in circulatiune a liniilor.
S6 vedem acum dac6 avantajul pentru detentori, ca srt dgm in circulare aceast linie, constitue un sacrificiu mare pentru noi. Pentru D. Ver-

nescu poate sg, nu fie un avantaj din o mai curandt circulare a unei linii, fiindc6 D-sa a zis c
drumurile de fer nu dau nici un serviciu. Folosul
economic insA care-I trage tara din cireulatiunea
drumului de fer este foarte rea16, i apoi ne indatorgm a piliti venitul de 7 i jun-Mate numai

432

din momentul punerei in circulatiune. Oare acest

insemnat falos economic nu compenseaza pe deplin
avantajul ce dam 0 detentorilor? Ar trebul, noi sa
mai ingreun6,m concesiunea, ori sa o usurgm? Trebue sit recunoastem eft o gresealA mare in vechea
concesiune a fost marimea sectiunilor. Ei bine,
am vol poi acum sa nu inlesnim nimic detento-

rilor spre a aye& 0 pe viitor alte confiicte? Unde

e paguba materiala care ar rezulta, pentru noi

&And aceste foloase concesionarilor in schimbul
atator avantaje reale si a serviciului economic care

ni se da prin punerea drumului de fer in circulatiune? D. Vernescu merge pan/ a suqine di

modificarea propus nu. ar fi un mijloc de a grabi

construirea drumului de fer pana la Craiova; ci

adevAratul mijloc ar fi acela de a garanta plata
venitului dupl primirea si darea liniilor in circulatiune.

imi pare rau ca D. Vernescu nu a citit cu

atenOune lucrarea delegatilor, caci ar fi vazut ca
noi am preAzut si mijlocul propus de D-sa chiar
la finele art. 9.
Pe langa aceste mijloace noi am mai adaogat
si mijlocul exploatrei mai curand a liniei Pitesti.
Minoritatea nu a prevazut in proiectul sau
nici unul din aceste mijloace, prin care se asigura
construirea drumurilor de ter in Romania-Mica

433

Aceast lacunit este destul de insemnatl, dupg

cum sunt mai multe alte lacune Insemnate pe cai

le-a filcut minoritatea.
Prin urmare, de vreme ce, nici o obiectiune
serioasit nu s'a produs in contra unirei cu linia
Pitesti; de vreme ce Oath, discutiunea ce s'a fg,cut
a fost numai o discutiune generalit a axeia tendintA
se pare mai ales a este a face proiectul imposibil;

de vreme ce suntem in fata unei transactiuni,

guvernul ne spune c acest punct ce discutm e
until din puncturile esentiale, mai putem ezita un
moment de a primi acest amendament ?
D. Vernescu ne-a spus Inca c, dad, nu primeste acest amendament, este i pentru aceasta
nu este sigur dac6,
primi.

c5,

cealaltI parte 1 va

Aci s5-rni permitg, D. Vernescu a-i spune Ca

face o confuziune pe care am vazut-o ca s'a fAcut
de multeori i "in discutiunea generala, atat de
D-sa ct i de altii, ct adicg, noi am incbeih o
conventiune, on c ar fi o micsorime ca lucrarile

Camerei sl se supuna la aprobarea unei adunari

de actionari. Dar, D-lor, A, nu uitgin mecanismul
cum se trateazit cu societAtile anonime; sq, nu
confundam cazul cand se trateaza cu un individ,
cu acela ctind se trateaza cu o societate anonimMt.
Mai intaiu noi nu incheilm conventiune, numai
20993

2s

434

guvernul incheie conventiuni, nu Camera. Camera

voteaza o lege i pe baza acelei legi trateaza apoi
guvernul i incheie conventiuni. Tratarea se va face
cu o societate anonima, dupa cum este uzul general
in Europa, i uzul general este ca guvernul trateaza
bazele provizorii, vine apoi la Camera cu ele sub
forma de lege, Camera le voteaza, i daca adunarea
generala a actionarilor le primelte, se incheie con-

ventiunea; iar daca nu o pritnete, nu o incheie.

Aa dar ultimul euvAnt este al Camerei, caci
ea 'i exprima vointa sa i conditiunile ce prescrie. Societatea nu are sa se pronunte &eat prin
da sau nu, alit a puteh propime nici o modificare.
Ala dar, este i. regulat i conform cu inte-

resul general ca sa primim acest articol precum

i tot proiectul.
Troci. Inchiderea discutiunei.

II
Mon No. 18 din 25 Ianuarie 1872.

Legea timbrului
In sedinta din 15 lanuarie 1872 se aduce in desbaterea Camerei deputatilor proiectul de lege pentru instituirea taxei de timbre si inregistrare. Camera ins& descomplectandu-se. desbaterea se amid', si nu se poate in-

cepe deck in sedinta din 17 a aceluiasi an &Ind iea

cuvantul Leon Eraclide spre a combate legea. A doua zi

dupa ce vorbese deputatii, Ventura pentru lege si A. Sto-

lojan contra iea cuvantul B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, cand se combate un

proiect de lege serios, cum este acesta prin care se
creaza un izvor insemnat de venituri pentru Stat,
eu ma ateptam sa aud motivele pozitive, criticele
formulate direct contra acelui proiect; mit ateptam

s and cuvintele puternice asupra ilegitimitaiei

noului impozit din cari sit se conchida la respingerea lui. Insa din cuvintele cAte s'au rostit pang,

acum, mi se pare Ca nici unul nu a atins acest

scop; ele au constat In nite critice elastice, in

436

nite afirmaxi vagi, fArl sl ni se arate prin ceva

precis pentru ce nu e bine ca sa, votIm acest project.

in adevAr. D-lor, eri a vorbit contra acestui

project 1). Eraclide i astlzi D. Stolojan. Am
putut inWege din cele zise de D. Eraclide c5, D-sa

din doua, puncturi de vedere a criticat proiectul,

adicl dintr'un punct de vedere al equitatii, ,i apoi
oarecum dintr'un punct de vedere financiar.
Din cel dintaiu punct de vedere, D. Eraclide

s'a marginit a spune ca cu taxa de timbru se

ingreuneava agricultura i proprietatea, crt este o
sarcina noua care se impune agricultorilor, Oranilor, celor sgraci, i cit nu este bine i folositor
a se crea, aceastl sarcina.
Din zisul punct de vedere financiar, D-lui s'a

marginit a afirmh nurnai cl acest impozit este

greu i cg are s6 apese mult pe contribuabili; i

aceasta singur a. afirmare i s'a plrut D-sale ch' este

suficientl pentru a conchide cg, nu trebue sa cream

o sorginte noul de venituri at .care sa" acoperim

diferitele cheltueli ce avem. Concluziunea D-lui
Eraclide este pozitiv, dar sl-mi permit/ a-i spune
cA, asupra economiei proiectului n'a zis nimic.

Vine astlzi D. Stolojan i D-lui a voit sA

ne probeze el .i-a desvoltat mai mult sistemul Om

de combatere. Ce a fcut dar? D-lui a inceput

prin a imparti obiectiunile sale in trei pArti. Partea

437

tntia D-sa o numete necesitatea exister0i acestui

impozit; i In aceasta parte D-lui nu face deck
o revista retrospectiva, dupl cum ati vazut, asupra

starei noastre de lucruri dela 1859 pftna astazi;

aceasta revista consta intr'o lamentatiune, ea sa
zic ash, asupra acestei stari; a aratat ca cam in
genere to0 oamenii, toate guvernele n'au putut sh
isbuteasea la binele ce i-au propus a face, i prin
urmare a recunoseut prin aceasta c nici amicii sai
n'au fost mai norociti In aceasta decat altii. Iar

bine ca D. Stokjan a recunoseut acest adevar qi

pentru ai D-sale.
Aceste lamentatiumi, aceasta stare de jale, a
facut pe D. Britiloiu s faca acea intrerumptiune
ea sa spuna D. Stolojan daca regreta regulamentul.
Dar oricum ar fi, aceasta este o eritica, este o

apreciatiune istorica a D-sale, dar ce are a face

aceasta apreciare cu noul impozit al timbrului i
cu legitimitatea lui? in fine, D. Stolojan, din aceasta
parte a criticei sale, conclude zicand ea mergem spre

o fi, D-lor? Arad ca faptele ne probursele din Europa ne

arata ea, efectele noastre publice asupra Statului
au o mare valoare i se urea pe fiecare zi; prin
ruina. A

beaza altfel; cel putin

urmare acest singur barometru financiar nu prea

ne arata de toe c mergem la ruinA, cum ne
proroceste D. Stolojan.

438

In partea sa a doua, D. Stolajan, dupg, revista sa restrospectiv6, destul de posomorkg, asupra

trecutului, ne .spune cl ce am fg,cut pentru proprietatea imobiliarl spre a-i mai impune un nou
sacrificiu? Astfel Inck, auzind eineva pe D. Sto-

lojan in aceast6, parte a doua, ar crede cl este

vorba a se pune un nou imposit asupra proprieatei fonciare. Si astfel D-lui, eriticand acest nou
impozit, eonchide a respinge proiectul impozitului
pentru timbru i inregistrare. D-lui, spre a ne

convinge, a mai adgogat c proprietatea imobiHai* d, proprieta,tile noastre se aft intr'o stare
foarte rea; cN, ele sunt mai mult o alea; adic6

constitue o an4 a0 trick eine curnOrg, a moie.

curnpka. necunoscutul i nu tie ce are. 0 mai fi
i aceasta, D-lor!Vedeti ins& faptele, vedeti valoarea
crescand a pgmantului i a irnobilelor la noi, i vg,
yeti convinge de sth,biciunea i acestui argument al
D-lui Stolojan.
D-lui mai expune alte consideratiuni spre a
ne indemna A, respingem projectul; ne-a mai vorbit

adia de un consul austriac din Viena, de niste papuci turceti, etc., na tiu daeg, aceste din urrng, argumente v'au convins mai mult deck cele precedente.
(Ilaritate).

Vine in fine D. Stolajan la a treia parte a

cuvantului sAu i consiliazg, Camera ca sa. respingA

439

acest impozit, pentru cuvAntul ea nu s'ar ti studiat chestiunea indestul, i cg nu avem elementele
necesarii pentru ea A, legitimeze punerea acestui
impozit? eA, In alte tri, exist5, industria, i cl de
oarece la noi nu existl, nu este drept sr introdueem

timbrul. Apoi, spre a demonstra aceasta, D-lui

argumenteaza, aa,, i ne citeaz a. a exemple, incat

en credeam c6 este vorba despre impozitul asupra

aceea ce se chiaml materie primal* impozit care
tocrnai s'a tratat zilele acestea in Camera francezA.

Ah dar in partea intaia a cuvantul di situ,

D. Stolojan se rngrginete a trata partea istoricl
a trecutului nostru social; in partea a doua se ocu$
numai de un impozit financiar de care nu e vorba;

in parte.a a treia a avut aerul de a vorbi de impozitul asupra materielor primare. Cum atunci,
D-lor, nu m'ai mira c in urma unei ak critice
s se conchida, la respingerea acestui impozit.

SI punem dar chestiunea pe adev/ratul situ

ard,rn. Care este obiectul proiectului? Ce este acel

impozit al timbrului i al inregistrarei? In mice

caz el nu este un impozit exclusiv asupra proprieatei, nici asupra rnateriilor primitive, nici asupra

agriculturei. Este dar vorba de un impozit care

in parte e fix, In parte proportional, i care se
pune mai intaiu asupra diferitelor acte judecgtoreti, administrative sau acte de transactiuni, i

44()

apoi asupra mutatiunilor proprietAtilor mobiliare

si

Prin urmare dar, e vorba de un impozit care

constitue o tax6 asupra unor acte. i aceasta este

partea cea mai moderat; i e vorba de un impozit proportional care se pine asupra circulatiunei averilor mobiliare sau itnobiliare. Vedeti dar
crt obiectele impozitului acestuia sunt diferite cu

desAvaqire de acelea care s'au preeupus

(le D.

Eraclide i Stolojan.

S'a mai invocat inichitatea acestui impozit!

E 1)-lor! D-voastril, titi c6 din toate impozitele

in general cele mai juste sunt cele indireete. Impozitul

dar al timbrului

al inregistriirei, ca

impozit indirect, este foarte just. El nu lovete

pe cel care nu are, fiindca, se plgte%e taxa numai

asupra unor bormri care circuleazl.

Este foarte comod de a combate un impozit
Ce poate fi mai popular deck aceasta? A! cnd
e vorba de cbeltueli, toti noi, deputatii, le cerem
si Inca cu staruintii. \Teti vedea and va fi in
discutiune budgetul, mai cu searnA al lucrrilor
publice, cum fiecare deputat are sa cearg, podul
sau, soseaua sa, sau mice altA cbeltuiala pentru
inbunAtAtirea in districtul sAu. Si aceasta e tot

au de popular ea i aceea de a combate impozitele

in mod sistematic.

441

Noi insg, nu ne ocupin de popularitate. nici

de interese locale numai, ci si de interesele generale ale Statului. Prin urmare din acest pullet de
vedere. care este dreptatea acestui impozit? Este
mai intaiu dreptatea, ca in oricare hnpozit indirect
pentru cit nu se aplicA decat la cei avO si in
proportiune cu valorile cari es la ivealA. Apoi
afaril de aceastd utilitate general, ea mai prezint
si o ntilitate specialg. Care este acea utilitate?

Vi hitreb mai intaiu, este sau nu necontestat c

avem nevoe de a mail veniturile Statului? Da.
Este sau nu adevarat c cu cat un Stat face progres. cu atat i veniturile sale trebue s creascit?
SA, nu regrete 1). Stolojan timpurile acelea in cari
nu cheltuiam deck 25 milioane de lei vechi pe
an, cAci aceasta nu probeaz6 decat eirA,cia noastra,

de atunci; cAci toate cheltuelile merg in poporthine cu valoarea lucrurilor generale. Pe cat inteun

Stat cheltuelile sunt mici, pe cat consumaOunea

e micA, pe atat e micl si productiunea; unde
cheltuelile sunt mici, acolo e prob de grcie.
Este dar necontestat ea avern nevoe sa crestem
veniturile, pentru cit i cheltuelile trebue sa creasdi,
si

dacl nu ar fi

altele, cel putin acelea pentru

stiO cg sunt indispensabile,

si stiti cat ele an sA, creasca valorile noastre. Mind

drumurile de fer

si

dar trebuint,1 de venituri, de unde sit ni le pro-

442

curam? D-nii Eraclide si Stolojan, cari au atMa

mi1 6 de proprietate, tot pe proprietatea funciarl
voese s6 o impun6? laM la impozite directe voese
sg, alergam? C6ei de unde o sl mai inventlim alte
impozite? Repeth, necontenit D. Eraclide sA facem
economii. Dar in ce mod! Suprimand sosele, podull, drumuri de fcr si alte imbuna,t6tiri? Cunose
doctrina unei scoale care tinde la nihilism in finante,
ea si in lucruri. Economia toti o, facem; nu voim

ing nihilism. Voiu dar un imposit just si indispensabil.

Acest impozit nu loveste proprietatea, cum

se zice. ci el se impune asupra mutatiunei averilor
mobiliare si imobiliare. Averde mobiliare 0111

ast6zi nu sunt impuse. lin om care are o casg,

sau un petic de loc cat de mic, plgteste astilzi
un impozit, iar aceia care au valori mobiliare
insemnate, titluri de creante care se transmit din
manl in mang, aceia nu platese nimic. Aceasta
este just? Vedeti cit acest impozit are sg, se impunA mai mult asupra oraselor, cad nu love;te
mai ales deck capitalurile mobile in circulatiune
si imi pare ca, este just ca si orasele s6, contribue
in proportiune cu imbun6t/tiri1e de cari se bucuM
si ele ca si ceilalti.
In adevAr, ce impune mai mult acest impozit?
Impune politele, biletele de ordine, toate actele de

443

eomerciu, toate actiunile societAtilor anoniire si in

comanditl, precurn si cupoanele cari reprezintl
interesul lor; toate aceste titluri sunt manifestarea
exterioarl a valorilor mobiliare, care nu e posibil
a le cunoaste altfel, deelt atunci cand es la luminl.
Care este cealalt/ ordine de valori la care se
apliel impozitul timbrului? Acestea sunt mutatiunile proprialtilor imobiliare, motenirile intre rudele
colaterale, transcriptiunea actelor de instrlingri ale
proprietltilor, care se pllteste astki, Instr./in/xi de

bun/ voie, sau silite, inseriptiuni de ipoteci cari

iarsi se pltese i astAzi.
Specificand dar astfel in ce constl acest impozit i arltlnd necesitatea i justitia lui, cum
credeti a-I respinge numai en simple afirmatiuni

el este rlu? Oare acele afirrnatiuni nu se reduc

atunci la aceasta

combateti impositul numai

fiindcl e popular de a-I combate? Nefiind dar

argumente speciale si pozitive call se opun acestui

proieet, n'am nici la ce s/ r/Spund.

Sl mai zic numai eateva cuvinte despre productivitatea acestui impozit.
Este adevgrat el cifra de venit care va produce
acest impozit nu se poate preciza mai dinainte;
dar nu este mai putin adevIrat el aproximativ se
poate sti pnin cornparatiune. Aa in Franta pentru
anul 1860 numai taxa inregistrth.ei a produs un

444

venit de 301 milioane franci, qi taxa timbrului a

produs peste 5, 6 milioane franci. In Belgia asemenea in 1861 a produs inregistrarea peste 26
milioane franci, i timbrul peste 2,600,000 franci.
Ei bine, la noi, in proportiune cu avutia
noastr mobiIiar, acelea0 taxe au sg, producg, un
insemnat venit.
D. Eraclicle. Cerceteaz6 ce a proclus in
Moldova.

B. Boerescu. Fiindeg, poate in Moldova legea

a fost vitioas1 san s'a aplicat rau.
Ast impozit dar va produce un insemnat venit,
i va produce in viitor i mai mult; cAci, observati bine, D-lor, c. averea noastrA mobiliarg, crelte
foarte mult si foarte repede.
D-voastrg cunoasteti cu totii cg astazi sume
de capitaluri se intrebuinteazg, in curnpg,Mri de
valori mobiliare, de efecte asupra Statului; ca, multi
prefeM aceste valori la averile imobile, pentru c,

cele dantaiu produe mai mult. Ei bine, aceste inseminate valori cari cresc pe fiecare zi sa, nu ving,
i ele sg, contribue la sarcinele comune? Aceste
valori sg, nu fie supuse la nici o taxg, ci numai
averea irnobiliar?

Ce se mai obiecteazit? Se mai zice c acest

impozit are s izbeascl pe cei sraci. Eroare absolutd. In adevax, D-lor, eine are o politg, de 10

445

mii galbeni va phiti o tax in proportiune cu

aceasth valoare; asemenea i eel ce va instrhinh
o cash, qi aqa mai incolo. Cine nu are nici o avere,
nu are sh plhteasch nimic.

Vedeti dar ct toate agumentele invocate de

cei ce combat proiectul nu i-au tocul in cazul
de. fa0.
In privinta economiei mecanismului legei, imi

pare ch este foarte practich. ;Ititi, D-lor, ch mai

inainte guvernul prezintase douh proiecte separate;
ele acum &au fuzionat; un singur proect trateazh
despre timbru i inregistrare. DispoziOunile sale
sunt practice, simple i bine combinate.
In privinta taxelor, ele sunt foarte modeste.
Iar (tacit vor fi ceva v-itii, se vor amenda la votarea pe articole.
Cum vedeti, D-lor, legea este but* este productivh, 1 Camera, care voteazh cheltuelile, n'are
deck sit voteze i aceasth lege cu care va crea o
insemnata, sorginte de venituri pentru Wit (aplauze).

III
Monitorut No. 18 din 25 Ianuarie 1872.

Lipsa profesorilor deputati dela catedre In timpul

sesiunilor parlamentare.
(Politica in f coale)
Ministrul de Culte si instructiune publidi Gen. Tell,

in apliearea legei de instructiune publia, dedese un

ordin circular corpului profesoral cii,, in conformitale eu
legea A, nu lipseasa. dela cursuri, frofi. a fi supliniti data%
lipsese timp mai scurt sau a se privi ea demisionati clack'
lipsesc timp mai indelungat. Unii profesori din Iasi, fiind
alesi deputati, au preferit sit priiseasc cursurile si sh
stea in parlament sesiuni intregi. Ministrul de instructiune

publich, Gen. Tell, s'a crezut dator a aplica legea si a

declarat vacante catedrele respective.

Chestiunea a fost adusii, pe cale de interpelare,

de mai multe oH inaintea Adungrei deputatilor, care a

rezolvat-o in sensul procedeului Gen. Tell.
In sedinta din 17 Ianuarie, Nic. Ioneseu a fcut
din nou o interpelare ministrulut de Instruetiune publiett, acuzindu-1 de nedreptate de oareee ar fi favorizind

pe profesorii Universitiitei din Bueuresti, intre cari pe

ministrul de Externe Costaforu, care era si profesor al
Universittei din Bucuresti. N. Ioneseu apeleaz la marturia lui B. Boerescu, deputat, profesor si rector al Universitritei din Bucurasti.

447 -

S'a rgspuns lui N. lonescn de ministrii Tell si Costaforu, dovedindu-se a profesorul Costaforu nu lipsise
dela cursuri.
Camera dup5, aceste lmuriri a trecut la ordinea zilei.

Insg fiindcA N. lonescu, in apelul sau ciitre B.

Boerescu, fcuse o aluziune indirecta la acest din urml
B. Boerescu, a cerut cuviintul, pentru a spune cateva
cuvinte mai ales en pri vire la politica ce se face de pe
catedrii.

B. Boerescu. D-lor, fiindel D. Ionescu a

tinut eu (vice pret ea sit aducg, i universitatea din
Bueureti in discutiunea de fatl, flegnd alegatiuni

prin earl lasl a se presupune el se face favoare

unor Mrbati din aceastg, universitate, blrbati cari
au importanta lor si cari nu au nevoie de favoare,
NI rog sa Ilsati discutiunea deschisg, ea sa, dau
i eu himuriri in privinta eirculgrei D-lui ministru,
s,i

va prornit el voiu fi foarte scurt.

Voci: Sg. vorbeasa.

B. Boerescu: Domnilor, am luat euvantul

ea st zic doug, trei cuvinte in chestiune de regulament.

M fi inteles, D-lor, pe oricine ea sl se opung

ea eu sl

euvintul, afarg de D. Ioneseu.

D. N. foneseu singur a provocat ea sl i se rgsiau

pundg, m'a provocat pe mine personalmente fland Camera sg, inteleagg, eg, la noi in Universitate
se fac favoruri unora din profesori, pe elnd dum-

nialor sunt asupriti, i apoi tot D-sa nu voieqte

448

ea Camera st and/ cuvintele pull cari se poate

uor probh c D-lui se ineal/.

Aceast/ opunere a D-sale Iliad singura un

r/spuns la cele ce a zis, eu nu mai till s/ vorbesc
in chestiune persona. Declar dar cA renunt d'a
mai vorbi in chestiune personala, ceiace voiesc sit
arat numai este cit corpul profesoral al Universi-

MO din Bucureti nu s'a scandalizat nicidecmn

de circulara in chestiune a D-lui ministru al ins-.
trucOunei publice, ci departe de aceasta, a primit'o
cu bucurie, pentrucit a vzut di este folositoare
instructiunei publice, qi s'a supus qi se supune ei,

ca fiind conform/ eu legea. Prin urmare, in ce

vede D. N. Ionescu anomalii i favoruri la Universitatea din Bucure0i? Anomalii nu sunt in
Universitatea din Bueuresti, unde fiecare din profesori Ii vede de &Ionia sa, ci sunt acoio unde
profesorii file din catedra lor o tribunl depe care,
in loc sit 'i facl lectiunile pentru cari sut plAtiti,
fac politic/ cu colarii lor. Profesorii Universit/tii
din Bucureti nu fac aceasta. In Bucureti politica
este scoas/ din Universitate, i daca unii din pro-

fesorii ei fac politic6, o fac afar/ din Universitate, niciodat/ in Ana IJniversit4ii. (Splauze).
Atilt voiam s/ zic, declarnd incit odat/ cit
renunt de a mai vorbi in chestiune personal/.

IV
Monitorul No. 49 din 2/14 Martie 1872.

Interpelarea lui C. Boliac In privintainsurateilor.

Cesar Boliae interpeleaiii guvernul despre soarta
insurateilor, caH nu pot dolcandi Orntint, eAci dup.&
legea rurath, pgmintul fusese vndut clAcasilor. D-sa
cere ea sa, se vanza caranilor si mosiile Statului. Dezvol-

tarea acestei interpeari se pune la ordinea zilei in sedinta din 15 Februarie si continua si in sedinta din 16
Februarie, And are euvntul B. Boereseu.

B. Boerescu: D-lor, sl-rni permiteti ea, in

cateva cuvinte qi in modul cel mai scurt, sl
precizez discutiunea i s6-mi exprim opiniunea in
aceasta chestiune important/. D-lor, zie eg, chestiunea este important6, fiindc/, dupg cum vedeti,
se trateazg despre aplicarea unei legi ce dateaza.

Inc/ din anul 1864, 0 care s'a aplicat In curs

de 7 ani. Este ins/ un punct din aceast/ lege care
se nice c/ este obscur, 0 care pnnet nu s'a aplieat Inc/.
Domnilor, importanta aplicaVunei legei rurale
20993

29

450

este asa de mare ea si crearea acestei legi, care

a rezolvat una din cele mai mari chestiuni sociale

la noi. Asa lege a lost, dupa credin0 mea, una

din cele mai binefacatoare si din cele mai civilizatrice legi ale noastre, ceruta, de spiritul seeolului
si impus6 de necesitMile noastre sociale. Aceasta o

zic nu acum nurnai, ci am zis-o de mult Inca

pin o scriere a mea din 1856.
Cand dar o dificultate se iveste asupra aplicatiunei unei asemenea legi, cand un pullet din
asta lege se poate explich intr'un sens de unii si
intr'un sens de altii, atunei este bine, dupa mine,
ca Adunarea A. discute si sl hoUrasel eu tot
sangele rece si Mr1 a fi preocupata de spirit de

partid, i mai cti seamI arl prejudecare; c46

prejudecgtile, ideile preconcepute sunt cele mai pe-

riculoase si cele mai funeste in ma cazuni.

Fiecare din noi dar este bine s4 yin/ sa-si

exprime opiniunile sale in cea mai sincer4 con-

vinqiune, si an totii s5, vedem we este adeiratul

sens al legei si care a lost scopul legiuitornlui
din 1864.
SA vedem mai intai care a fost scopul legei
(lin 1864; caci odata acest scop explicat, mai lesne
putern afla si sensul ayticolelor relative la insurMei.
legea

Domnilor, s'a zis multe in alp timpi despre

rurala, dar nu de aceasta avem noi a ne

4M

ocuph acum. Cci nu este vorba astazi de a critick sau de a face legea, este vorba de a ne lumina asupra unui punct din acea lege care DU
s'a aplicat Inca de la nasterea ei. Prin urmare,
urmeaza sa discutam fara preventiune, fla parti
pris, curn se zice, pentru ca sa, vedem sensul general al legei intregi si sa cautam a nu lash des-

chis un ram care cu timpul ar putea creste, i

care atunci ar putea sa, ne vatame mai mult. Ne-am

cal, rim cainta ar veni tarziu.

Chestitmea rurala iarasi ar fi devenit un mare
ram daca nu s'ar fi rezolvat pang acum. Asemenea si in aplicarea ei, cand se vad oarecari lacune
sau oarecari dificultati, trebue sa se indrepteze

cat mai curand, trebue sa ne grabim a

aplica
legea in sensul ei natural. De aceia, Domnilor,

ered a ar fi o impruden0, foarte mare din partea noastra, daca nu ne-am grabi sa dam o soluiune practica. Si aceasta., Camera, care a dat 4tatea
probe ca este conservatoare in mai multe chestiuni

va ti sa reguleze si acest punct.

Care a fost, D-lor, scopul general si cel mare
al legiuitorului din 1864, spre a putea sti care
este i sensul articolului 5 si 6 din acea lege?

Scopul cel mare al legii din 1864 a fost ca sa,

se rezolve intr'un mod definitiv, pentru totdauna,

atat liberarea proprie4i, at i liberarea muncii;

452

cki, Domnilor, orice ar zice altii, adevgrul este

cg, proprietatea fuuciarg, inaintea legii rurale, erh
supusg unei adev6rate servitudine, 1 sgteanul erh

un fel de serv, In sensul acesta cl munca sa nu

erh absolut liber6.

Legiuitorul din 1864 a voit s6 rup6 ast6,

stare de lucruri; el a voit sl libereze Bat proprietatea de servitudinea ce o apash, cat i pe cetMenii clkai de ceiace impiedic6 libertatea muncii

lor. Legiuitorul din 1864 a izbutit sl ating6 acel

scop, qi prin aceasta s'a indeplinit cea mai mare

reformg, care s'a fkut in Ora noastrl, cea mai

mare imbunAtMire ce are sa, ue aducl prosperitatea
i civiliziOunea. (Aplause).

Pe Una, acest scop general, mai era qi altul

special, tot de MAO, importanO, adidi acela de
a se face slteanul emancipat proprietar de pgmant.

Se *te insl un conflict de interese Intre

sIteni i proprietar; sateanul trebuia sl ia pgruAntul
asupra arui el aveh numai o servitudine; proprietarul trebuia sl se despAgubeascA de munca silitA qi

obligatorie ce gteanul ii datorh.

S'a admis dar atunci principiul de despagubire; aceea despagubire nu reprezint6 valoarea pgmantului, ci valoarea clkei, a muncei silite de
care proprietarul a fost lipsit.
Dar pe langl saleni clacali, pe langI aceia

453

cari aveau pthuanturi aservite lor, legiuitorul din

1864 a observat ca se mai alb, i alti sateni cari
nu au avut asemenea pamhnturi; ah sunt satenii
ce nu erau clacai, ash erau cei de pe moiile
strimte, ah erau insurateii, adic a. aceia cari la
1864 August 15, Inca nu apucase sa ia pamanturi.

Ce erh sa faca cu acetia? Trebuih oare a

ramane ei singuri fara proprietate in mijlocul fraOlor Mr cari se Improprietareau? Nu; caci, am zis,
un scop mare i special al legiuitorului din 1864 a
fost ca toti taranii, toti fara deosebire earl existau

in anul 1864, sa devina proprietari. (Aplauze).

Dar cum erau ei sa devina proprietari, cand nici
clacai erau, nici pamanturi aservite nu aveau.
Legiuitorul a declarat, franc i lamurit, prin
art. 5 i 6 din legea rurall, ca asemenea tarani
sa poata deveni proprietari pe moiile Statului. In
alte cuvinte, legiuitorul din 1864 a facut un sacrificiu in favoarea acelor trei categorii de tarani,
cand a hotarit ea i aceti cultivatori de parnant,
intr'un interes general, trebue sa fie improprietrici pe moiile Statului. Statul creaza pe moiile
sale pe acesti noui proprietari, multumindu-se adica
cu o mica despggubire.

Am vazut acum, D-lor, care a fost scopul

legei; acest scop este evident, el rezulta din economia totala a acestei legi, din litera i spiritul

454

ei; el const6 hi aceasta: ca sft se improprietftreascft

toti sfttenii, fIcand i Statul un mic sacrificiu; iar
pe d'altft, parte sft se desplgubeasca, i proprietarii

de munca de care au fost lipsiti.

CAnd acest scop este atftt de probat, oare textul

legei contrazice acest scop? Nici decurn. Insusi D.

ministru al justitiei a recunoscut cri, art. 5 i 6

nu pot fi supuse la interpretare, c/ci ele prescriu

pozitiv c sfttenii din aceste trei categorii au dreptul
a se ImproprietAri; prin urmare, la ee se reduce
dificultatea? La aceasta: dacft, Statul este obligat
ca pe domeniile sale et improprietftreascft, pe aceti
stteni, sau dadi este numai facultativ aceasta
pentru el? SI presupunem c sfttenii din cele trei

categorii stabilite de lege se adreseaz4 cltre Stat

si-i zice: noi ne aillin in una din cele trei categorii i, in virtutea legei rurale, venim s cerem
a fi improprietftriti pe unul din domeniile Statului; ei bine, poate Statul sft
:
nu voiu,

pentrucft nu .am Inc/ trebuint de bani pentru

cassa de lichidare a obligatiunilor rurale? Sau Statul trebue sg,
: da; iatft partea, iatft domeniul
pe care aveti s vg, improprietftriti? Cu alte eavinte improprietftrirea acestor slteni pe rnosiile

Statului este ea obligatorie pentru Stat, sau nurnai

facultativft? Aci naste dificultatea; pang aci suntem
toti de acord.

455

S'a sustinut de unii D-ni deputati, ea si de

I). ministru, eit aceast improprietaxire pentru Stat
este numai facultativg; eu cred c ea este obli-

gatorie. De ce ar fi facu1tativ6? Din cauza articolului 54, ni se zice; pentrucA, acest articol vorbeste de cassa de lichidare a obligatiunilor rurali;
rezu1t1 ea. numai atunci Statul va vinde aceste
pg.manturi, cand cassa de lichidare va avea deficit,

va avea trebuintI de bani.

Eu unul vA rn6rturisesc ca. a interpret o lege

intr'un mod as de silit, in fata scopului ei general atat de evident, in fata econorniei legei care
contrazice o asemenea interpretare, este a denatura
si seopul si sensul ei. Dar sl lam textul legei

chiar dela art. 54 si urrn6torii. Sunt dou6 Orli

in aceastl parte a legei: mai multe articole cari
regleaz a. modul aplic6rei art. 5 si 6, adic g. in ce
mod cele trei categorii de sateni pot sq. devin6
proprietari pe domeniile Statului, si la ce destinatiune au sa, fie sumele din plata. plmantului. In
o a doua categorie a acestei pIrti, adie6 la art. 61,
legea prevede anume cazul de deficit al cassei de
lichidare, si autoriz6 pe ministru a vinde parnftnturi
pentru acest caz special.

Cum dar legiuitorul puta prevede in partea

a doua tot aceea ce D. Costa-Foru a zis cA, prevale in partea intftia? (Aplause).

456

Pe d'alta parte un alt articol, art. 59,

ne

spune ca ministrul s dea Camerei pe fiecare an

un tablou de pamanturile vandute in virtutea art.

5 i 6.
Cum dar am presupune c legiuitorul a prevazut ca are sa fie pe fiecare an, i permanent,
un deficit in cassa de lichidare, de vreme ce numai atunci s'ar putea, vinde pamanturi la insuratei?
A dar, legea este foarte clarA ; art. 54 i urmatorii trateaza despre modul aplicarei art. 5 i 6;

iar art. 61 trateaza anume cazul aratat de D.

Costa-Foru, qi care nu este de loc cel din art. 5 1 6.
VA mArturisese dar, D-lor, cA in privinta

sensului legei nu poate fi cea mai mica indoiala.

Statul este obligat st improprietareasca pe to0

satenii din 1864 aflati in categoriile din art. 5
s,i 6 i cari vor voi a se improprietari. A interpreth altfel legea, numai din cauza unei simple
ziceri aflate in art. 54, i a-i d un alt sens care
ar lovi in scopul legiuitorului, cred ca nu este
bine, nu este chiar prudent.
0 data dar ce sensul legei este natural, simplu,
evident, vine cealalta chestiune: cum sa determinam
aceasta cestiune? SI se prezinte un proiect de lege
interpretativ, cum zicea D. VAleanu, prin care sa

se determine ca cutare este sensul legii? Eu sunt

cu desavarire contra unui asemenea proiect, fiindca

457

s'ar creh un ran precedent, 'care ar aduce dupa

sine un pericol foarte mare. In adevar, astazi
venind o lege spre a interpreth cutare articol din
legea rurall in cutare sens, maine poate veni alta
lege spre a interpreth un alt articol in alt sens,
poate chiar a creh dispositiuni cu totul straine
legei rurale. (Intreruptiuni).
0 Voce. Cum sa facem?

B. Boerescu. Eu nu pot admite, in casul

de fata, un proiect de lege interpretativ, fiindca,
repet ar fi un pericol i un precedent ritu. (intreruperi). Legea rurall nu are nevoie de alte legi
interpretative; ea este clara, este precis/. In cazul
ce ne preocupa sunt de Were ca, prin o motiune
ce s'ar depune pe biuroul Adunarei, sa se zica:
ministerul, in urma discutiunei qi vazand simtul
comun al Camerei, va aplich legea aqh cum este,
adica va fi dator sa improprietareasca pe domeniile

sale pe taranii din 1864 din categoriile art. 5 i

6; iar Camera trece la ordinea zi[ei. (intreruptiuni,
sgomot, aplauze).

AO dar, dupa mine, D-lor, sensul legei nu

prezinta cea mai mica indoiall, cea mai mica
dificultate. Daca aceasta parte a legei nu s'a aplicat pana acum, ran a facut, qi vina este a tutu]or.
Imi pare ram ca D. Vernescu a avut aerul a
acuzh pe altii numai de aceasta neexecutare, child

458

tie el i D-sa a fleut parte din guvernele cart

n'au executat-o.
Dar inteleg ezitatiunea unui ministru, in fatA
unei ehestiuni atat de importante.

Astl ezitatiune, astl indoiall, astI temere de

responsabilitate devine qi mai mare clnd mai ctt
seaml, au trecut mai multi ani fth ea sI se aplice
aceastl parte a legei.
Ce face astlzi ministerul? Voete i eere ea
din discutiunile ce se urmeazl s/ profite spre a se
lumina, spre a vedea care este sensul legei. Aa
dar, votati motiunea ce v propun, ruin care se
specificl acel sens, i in urml ministerul va aplich

legea aa cum este. aa cum i-am spus noi c.

este sensul ei.
Dar aplicarea acestei legi este posibill? Aci
ni se opun iar dificultAi. Onor. D. Costa-Foru ne

spune el D-lui crede c aceastl aplicare ar

fi

chiar imposibill. D-Ior v/, mlrturisesc c niciodat/

motivul de imposibilitatea aplielrei unei legi nu

poate s/ fie un obstacol ea acea lege A nu se

aplice. Ne intrebati cum sl se aplice legea? Noi
vq. rlspundem: aceasta este treaba guvernului; el
va cluta mijloacele cele mai practice spre a a
aplica. Recunose i eu c dificultlti au sl fie; cici
a trecut apte ani dela prornulgarea acestei legi,
i va fi prea greu a se constata eine sunt aceia

459

ean l. in anul 1864 au fost in categoria celor din

art. 5 si 6 din legea rurall; clei numai acestia

au dreptul, numai pe acestia guvernul trebue sA-i
improprietlreasel pe mosiile sale. Dar in fine, cu
toate difieultAile, constatarea trebue sl se facl.
Yeti avea in pnacticl oarecari mijloace; asa stiu

el In unele cornune s'au flcut chiar tablouri de

aeele trei categorii Inca din anul 1864; guvernul
va cluta sl institue comisiuni speciale in fiecare
judet, cani comisiuni vor fi compuse cum sI dea
cele mai maxi garantii cl nu se von face abuzuri
si fraude; acele comisiuni se vor servi eu acele
tablonri de cari am vorbit, sau cu alte notiuni
si probe; von face toate cercetarile putincioase, si
astfel vor forma, vor statua adie6 asupra acelora

cad sunt in drept de a cere o asemenea improprietlrire. Guvernul va decide asupra acestor
luerini.
Acum, D-lor, clad, vom MA la oparte toate
consideratiunile legale, cici dupl mine, sensul legei

este pozitiv, afarl dacl vom vol noi sl-1 schimbarn Intealtfel de cum prevede legea; dacl vorn
Msa la oparte toate consideratiunile legale, zic, ca

sI vedem este vreun inconvenient financiar sau

economic dad, am da noi o solutiune de a se

aplica In acest adevlrat sens al sAu? Eu socotesc

cl nu este nici unul; inel cred cg dad, a fost

460

ceva rau, este ca nu s'a aplicat aceasta lege pang

acum; i pentru ca raul sa nu deN ina i mai mare
sa-1 curmam de acum, iar nu O., inchidem ochii
la pericol i s credem c astfel orbiti l'am i
evitat.

Care ma intreb, ar fi ran! cknd am aplica

legea in sensul ce am aratat? Ar fi acesta : ca
s'ar vinde prea eftin cat-va pamant cu 5 galbeni
pogonul? Mai intki acest pamnt nu are sa fie
prea mult; nu are sa fie o multime mare de
oameni care sa absoarba o .rnare parte din domeniile statului. Aveti sa vedeti in practica ca acest

numar nu are sa fle aa de mare, caci din acei

oameni in 1864 au fost in una din cele trei categorii de care am vorbit, multi an murit, multi au
dosit, aa inckt numarul lor are sa fie foarte redus.
Apoi chiar din acetia numai jumatate poate vor

starui a se folosi de acest drept, caci D-v. titi

ca nu aa lesne se indupleca un satean sa-i lase
locul salt natal, parintii sai, rudele sale, vatra sa,
ca sa se stramute pe alta proprietate. Numarul
dar si celor ce vor vol a se improprietari nu va
fi aa de mare precum s'ar crede. Deci i pamantul
de dat nu va fi aa: de mult.
.Dar se va vinde prea eftin, ni se va obiecta,

numai cu 5 galbeni. Inteadevar, poate ca acest

pret este mai jos decat pretul curent, dar este

461

egal cu pretul ce s'a dat pentru toate pamanturile drept despagubiri proprietarilor privati. Dar
D-v. nu tineti compt de toate acele avantagii cari
ar rezulth pentru moiile Statului in urma acestei
popularizari ! Dar comunele rurale cari s'ar forma
din nou pe acele moqii oare n'ar marl venitul lor?
Nu titi D-v. c cu cat o moie este mai popu-

lata, cu gat valoarea ei este mai mare? Pe de

alta parte acei sateni carora le-am inlesni rnijlocul de a se inavuti prin improprietarire, n'ar veni
pnin impozitul lor care 1-ar plati sa adaoge iarasi
venitul Statului? Aa dar creterea valorei moiilor
prin aceti noi agricultori. adaosul impozitului
noilor proprietati compenseaza. cred, in mare parte

eftinatatea pretului cu care se zice ca se vinde

pogonul.

Prin urmare, vedeti D-lor, c i din punctul

de vedere economic interpretarea mea nu este dezavantagioas, i nu namai consideratiuni legale,

dar i financiare sau economice yin a milita in

favoarea acestei interpretari.

In fine va mai atrag atentiunea asupra unei

insemnate consideratiuni politice. Prin legea rurala,

am zis, s'a rezolvat o chestiune care putea, sa devin en timpul foarte periculoasa.
Aceasta lege a luat din mama ambitioilor
sau factiosilor o arma care ar fi putut deveni

462

&tall pentru toata societatea, dupa, cum s'au vazut exemple in alte taxi. Si ati voi D-voastra acum,
D-voastra. Camera, conservatoare, sa mai lasati in
aceasta lege un germine va,tamator, un punct ob-

scur, care s'ar putea maxi cu timpul si aveh consecinte rele in viitor? Vedeti prea bine di, neintelegerea exista; vedeti ca i eu si multe persoane
de convinctiune, multi deputati din Camera, cred,
au convinctiunea, cl sensul cel adevarat al legei
este ca, Statul este dator s. improprietareasca pe
acei sateni pe moiiIe 'sale, si aceasta credinta este
bazata, pe datine pozitive. Altii cred din contra.
Apoi bine este, prudent este ca noi, Camera conservatoare, sa lsIm aceasta neintelegere sa continue, sa. lasarn adica ca lucrul sa se incurce, si

sa, ne marginim a trece la ordinea zilei pur

si

simplu? Nu, D-lor, noi trebue sa dam o solutiune

in sensul legei, ca, netntelegerea sa-si ia slarsitul
su pe calea regulata. (Aplauze).
EA, D-lor, si la 1864 au spus, cand faceam
parte din Adunare, in mai multe reuniuni particulare ce se fa.ceau asupra chestiunei rurale, am spus

conservatorilor de atunci: ,Faceti prin D-voastra,

a nu, se rezolva, prin o revolutiune aceea ce puteti

Inca, rezolva insiva. Dar nu am lost ascultat;

ajunsesem a ne tocmi daca s se dea sateanului
cinci pogoane sau mai mult; si in fine nu s'a

463

fAcut mimic ;
revolutiune! ..

iar chestiunea s'a rezolvat prin o

Apoi prudent este acum ca si D-voastrg, g

Igsati o parte din legea ruralg, nerezolvatg, si obscurg,?

titi oare ce ar puteh deveni cu timpul o

asemenea obscuritate? titi ce ar puteh face dintr'insa ambitiosii si factiosii ?
Ne obiecteazg, insg, D. ministru ca.,. dacI s'ar
improprietgrl astg,zi hisuigteii din 1864, apoi ar

veni maine alti deputati si ar zice: cum ati dat

atunci pgmant pentru insurgteii din 1863, trebue
sg, dati acum pentru alti "insurltei noi, si asa mai
Ozalo. Dar, D-lor, dacg, cu asernenea argumente
se poate inteapreth si schimbh sensul legei, atunci
Ar fi mai bine s declargm nule efectele chiar ale
legei; cgci aceste argumente sunt in contra chiar
efectelor legei rurale. Dar ati vgzut, D-lor, cg, in
practicg, efectele acelei legi n'au fost acestea.
Voci. Asa este, da.

B. Boerescu. Asa Mat dad, in toa0 tara

s'ar pune nurnai proprietarilor chestiunea clacl ei
ar yoi sg, reving la, cele dinaintea lui 1864, .nu

yeti OA zece proprietari cari

sg,

voeascg, sg, se

mai into,arc g. la acel regim. (Aplauze). Cu toate

wstea 0 atunci, la 1864, am auzit oameni cu

minte 0 cu invg,taturg, zicand cit legea, rural/ este

464

o lege agrara, comunista, dernagoga, etc., *insa

timpul a probat a nimic din toate acestea n'au
existat; din contra, realitatea a fost c proprieranul sa emantatilor le-au erescut valoarea, c
cipat, c creditul Statului s'a ridicat! MAI rezultatele reale ce a proclus legea rurala! (Aplauze).
Cat pentru ceeace a zis D. ministru, c vor
veni i altii mai in urm ii vor cere asemenea
improprietariri i pentru insurateii cei noui, raspunsul este foarte simplu : noi acum ne ocupam
de aplicarea legei din 1864 i voim s ne dam
opiniunile noastre asupra sensului unui articol care
este inevitabil a se aplich. Nimic mai mult. Logic
ar fi ca sa nu aratam adevaratul sens al acestui

articol de temere ea nu mai tarziu sa vina altii

sa ceara, impartirea tutulor proprietatilor? Dar
atunci, claca ne imaginam asemenea cataclisme,
aide sa nu mai facem nimic, cci cataclisme totdeauna pot veni far/ voia noastra; si nu atarna,
de interpretarea ce am da noi unei legi pentru ca
evitam asemenea cataclisme
sa. aducem sau s
(Ilaritate). Din contra pericolul este cand ati lash,

un - germine ru sa mai dainuiasca;

i cred ea

aceasta, Camera nu va face aceasta.

()nor. D. Costa-Foru a mai zis a a admite

pe acesti tarani la improprietarire, exceptiunea ar
absorbi regula. Dar aceasta nu e admisibil, caci

465

tim cu totii c modestul numgr al acestor trei

categorii de steni este prea mic in raport co
cele 400.000 de locuitori cari s'au improprietgrit,
pentru ea 0, putern sustine c exceptiunea ar a bsorbi regula.
A dar, D-lor deputati, atat sub punetul de
vedere al literei i al spiritului legei rurale, cat
conform cu scopul legei i cu interesele economice
i politice ale tgrei, intelesul legei din 1864, in
ceeace privete aplicarea art. 5 si 6. este eg Statul
este obligat a improprietgri pe domeniile bale pe
sltenii coprini in cele trei categorii.
Nu mg pot insg, D-lor, opri de a-mi exprimh

pgrerea mea de rgu de a vedth el se amesteel

in astg discutiune eonsideratiuni strgine chestiunei.
Ash, rgu face D. Boliac sg susting c toti insurgteii,

nu numai cei dela 1864, ei i din alti ani posteriori, vor avth dreptul a se improprietlri, cg.ci
nu ah zice legea din 1864; i a decide altfel, ar
fi o violare a legei agrare.
Rtu ins a Merit D. Verneseu de a sustine,
fie i in treacgt, eg. riguros vorbind, astg improprietgi ire s'ar puteh face chiar pe mosiile vandute
de Stat dejg; cci asernenea doctring ar fi o crudg
lovire in creditul i buna credintl a Statului, i
ar constitul o violare chiar a principiilor dela
vtnzni, i chiar a legei rurale.
2093

3I1

466

SA ne mIrginim dar numai in chestiune; i,

in chestiune fiind, termin, zicand di, legea este
pozitivg, in chestiunea ce ne ocupl; cti noi o vorn
aplich in adevIratul ei sens prin o motiune pe

care vom aveh onoare de a o propune, i di,

ministerul o va aplich in acest sens, adicl in adevgratul ei sens. (Aplauze prelungite).
Dupg ce vorbete ministrul de finante, prezidentul
vre stt. pun& la vot motiunea sustinua de B. Boerescu.

Voci: Inchiderea discutiunei.

D. Preedinte: Jnainte ,de inchiderea discutiunei trebue sg, vg dau cunotinta, alor, de urm6toare1e doul motiuni ce s'au depus la biurou:
I) Camera vzind cd legea rurald este clara
in partea uncle se acordd dreptul de a fi impro-

prietdriti pe mofiile Statului celor prevazuti la

articolele 5 fi, 6 ale legei rurale la epoca promulgdrei acelei legi, trece la orclinea zilei.

A. Stolojan; A. Moscuna; Gr. M. Bonaki;

A. Varna li".
II) Camera, consiclerdncl cd conform art. 5,
6, 54 fi 55 din legea rurald, numai locuitorii din
categoriile prevdzute in art. 5, 6 din lege fi cari
la anul 1864 s'au aflat figurdnd in aceste categorii pot uzd de facultatea de a cere pdincint pe
mofiile Statului in limita fi cu preful rostit la

467

art. 54 gi, urmatorii, invitdnel guvernul ca pe de o

parte sa constate scrupulos pe cei adevaraci in

drept, iar pe de alta sa reguleze cumpararea de
pamcinturi pe moiile Statului sau dorneniile Statului neipotecate, trece la ordinea zilei.
B. Boerescu, G. Manu, C. Gracligteanu, I.
Vacareseu, M. Ghermany, Argintoianu, P. Zaganeseu".

Voci: Inchiderea cliscutiunei.

Se incinge o discutiune asupra cestiunei de a se ti

dart aceste motiuni trebuese votale Indat ori teamise

s5, fie studiate la sectiuni.
Ora fiind inaintath, discutiunea continua' si a doua

zi 17 Fevruarie, and vorbeste din ncu B. Boerescu.

B. Boerescu. Este adevArat, D-lor, el de

multe ori se simte necesitatea ca, in urma unei
interpeth,ri, rezultatul ei, formulat prin o motiune,
s6 se voteze indath, in acea sedint6. Aceasta este
atAt de adev/rat, in cat practica ne-o dovedeste
in nenumarate ocaziuni. Sunt multe propuneri cari

s'au flcut in urma unei interpelgri i s'au votat

indatl, dup6 chiar cererea guvernului. De multe
ori s'au vlzut interpelri pentni violare de legi si
s'au votat motiuni de trecere la ordinea zilei, motivate san nemotivate, chiar in aeea sedintit. Prin
urmare ceeace a spus onor. D. Eraclide pAn5, la
oarecare pullet e adevArat, sunt motiuni de aeclea

468

arora trebue s li se deh o solutiune imediatL

Dar cbestiunea este: regulamentul nostru se pronu*, el inteun mod destul de precis in aceastA,
privintI.
In regulament sunt dou6 articole cari se contrazic mai mult sau mai putin. EaM ce zice articolul 74:
Propuuerile simple sau motivate de trecere
la ordinea zilei se diseutl si se voteaz5, indatd,
fgrl a mai merge la sectiuni".
Dar nu este mai putin adevarat. D-lor, c6,
avem art. 75, care iaM ce spune, in eel din urmg
aliniat :

Orice motiune s'ar prezenth in urma interpekirei se trimete la sectiuni".

Prin urmare, iat dou articole in contrazicere unul cu altul.
Acuma, D-lor, in cazul de fatl s'a fAcut o
motiune. AceastA motiune nu contine ceeace zicea
D. BrAtianu, interpretarea legei, fiindca, interpre-

Mrile de legi cu dreptul de autoritate nu se fac

asa; se fac prin legi, iar nu prin motiuni Motiunea
in chestiune coprinde numai rezultatul deliberatiunilor ce s'au Mcut asupra spiritului unei legi, i
rImne ca ministerul s aprecieze i O. se conforme spiritului deliberatiunilor majoriatei Camerei.

Legea existA, n'are nevoie de interpretare,

legea-

469

este dal* precig. Dar nu este mai putin adevArat

ea moOunea despre care ne ocup6m este o motiune
motivatit care indicl spiritul legei, de0 nu are
earacterul de interpretare a legei.
In asemenea caz trebue s tim este sau nu
aceastg, motiune de trecere la ordinea zilei? Ramane dar chestiunea de a se sti la care articol
-trebue A, se aplice cazul nostru, la articolul 71

sau 75? Eu socotesc, D-lor, a in cazul acesta,

uncle se iveqte o chestiune de aa mare importantg,
este bine sA, se ia calea cea mai largl; adic, aceea
forma o concare ar permite fiecAxui deputat

vinctiune bine meditatl, pentru a dep6rth orice

presupunere c autorii acelei motiuni au voit prin
surprindere s traneze aceastl chestiune. Sunt dar
de pgrere s. trimetem la sectiuni aceast6 motiune,
ea nici macar s6 se banuiascl cg Adunarea a votat
surprindere. Si sunt sigur, D-lor, c Adunarea
pPm
va ft aproape in unanimitate in aceastl chestiune.

Cu acest mod importan0 votului nostru va fi cu

atat mai mare, cu cat se va vota frg, cea mai mica
preeipitare. Dar totdeodatl trebue s InlAturAln si
acea temere c trimeasI la sectiuni aceast6 motiune

ar fi trImisl la calendele grece; de aceea viu gi

vd propun ca s votIm urge*, ala in cat intrunindu-se sectiunile astlzi sau maine, in o zi,
doug, sg, ni se depunA pe biurou rezultatul deli-

470

beratiunior lor, spre a da o solutiune acestei

chestiuni.

Se pune la vot urgenta in sectiuni a mo-

fiunii, fi, se incuviinfeav%.

(Mon. No. 64 din 19/31 Martia 187).

Proiectul de lege pentru

administratia domeniilor Statului
Cu ocazia discutiunei acestui proiect de lege, la
art. 21 iea cuvintul in sedinta Camerei din 4 Martie
1872 B. Boerescu care sustine Ca in ce priveste apitrarea
intereselor statulni inaintea justitiei, nici o legisiatinne
din lume nu face vre o deosebire Intre stat i particulari.

B. Boerescu. Ce si-au propus autorii proieetului prin acest articol?

propus s inlesneascg,
Statului, i prin urmare i particularilor, mijlocul
de a Ajunge la transactiuni. Ca sa. vedem dar dacl
o lege e bung, trebue s eg.utlm LJac Ii ajunge
scopul, si dacl nu jigneste alte interese legitime.
Am onoare a- spune c acest articol nu-si atinge
nici scopul, i jigneste i alte interese legitirne;
i ml mir a-1 vedea. figurand in proiect. In ceeace priveste aplrarea intereselor Statului inaintea
justitiei, nici o legislaVune din lurne nu face deo-

472

sebire intre Stat si particulari. Pot fi diferinte

in ce priveste administrarea bunurilor, nu lug in

ce prieste apAxarea proceselor inaintea justitiei.
Cum? Cand Statul ar uzurph proprietatea altuia,
nu ar putea particularii sa reclame contra Statului

in acelas mod dupl cum ar reclama Statul in

contra particularilor? Imi pare ca nimeni, oricat
de patriot ar fi, nu poate sa consacre o asemenea
doctrina. Prin urmare, in privinta prescriptiunei,
posesiunei, uzurpatiunei, etc. Statul este pus in

aceiasi linie cu particularii, si justitia are sa fie

egala. pentru Stat ea si pentru particulari. Daca
Statul va fi bine aparat sau nu, este alta cestiune;
cestiunea acurn e: bine este sl se creeze aceastl
procedura extraordinara si exceptiouala ca particularul, mai inainte de a intenta o actiune Statie
lui, sl fie supus unei proceduri preliminare? 0
asemenea procedare extraorclinara nu se face (Meat

in timpii anormali, si nurnai pentru catva timp,

dar principiul general al legislatiunei este de a se
erea cat se poate mai putine proceduri extraordinare.

Acum procedura ordinara este care de natura

a Impaca, si preocuparea D-lui Costa-Foru? SA examinam. Orice individ, dupl procedura notra, trebue
sI se adreseze la tribunal cu cerere, in care trebue
s6 arate argumentele pe care se fondeaza, si care

473

se comunica, partei adverse, iar advocatul Statului

are sa o comunice ministernlui respectiv. Mi se

numai advocatii stiu deasemenea cereri,
Statul nu stie nimic. In adevar, daca serviciul

zice c
si

ar fi ash organizat, atunci e Mu organizat, dar

mi se pare ca nu e ash, mi se pare el nici un
advocat din judete nu se infatiseaza intr'un proces
phna, ce nu comunica cererea ministerului. Presupuneti ea este un proces de hotare, nici poate
advocatul Statului sa se infatiseze phnh ce nu va
comunich ministerului ea sa-i deh actele necesarii.
Va s zica totdeauna o ac.tiune intentata inaintea
justitiei are sa fie comunicata si cunoscuta de

minister. Dael nu ar

fi

ash, nu are ministerul

decht prin instructiuni sa satisfaca aceasta regula.

Acum vine cestiunea daca Statul ar avea interes s faca indata transae-tiune. Mai inthiu am
aMtat c ministerul are cunostinta de obiectul procesului si de rnijloacele pe cari se bazeaza, pretentiunea partei adverse, are actele in mama sa,
si poate prin urmare sa judece indata dach e bine

sau nu A, faca transactiune. Trebue sa fie un

ce de o evidenta foarte mare ea sa nu astepte
macar hotarlrea Tribunalului, eaci atunci va aveh
elemente suliciente spre a sti de ce e vorba.
iunile sau memoriele partilor nu sunt suficiente,
caci de multe ori ele nu coprind toate argurnen-

474

tele; numai inaintea Tribunalului se dau pe fa

toate elementele qi prin urmare Statul, in urma

sentintei Tribunalului, are 0, fie mai bine pus

in pozitiune a se pronunth. Dacl dar procedura
ordinarl dg, Statului destule mijloace ca A, se
pronunte in privinta transactiunilor, nu triteleg
atunci de ce A, se admitit aceast/ procedurg extraordinarg.

Aceasta ar constitui o ican teribild, pentru

particulari cari ar avea veri-o cauz de judecath,
cu Statul, ar constitui niqte perderi de drepturi
foarte mari consacrate de legile in fiint, ar constitui

un privilegiu neinteles pentru Stat qi ar da loc

la dificultIti insurmontabile de procedua i la
conflicte continue, neintelese, necompatibile cu procedura ordinarl a legilor noastre. Cum, Domnilor ?
Cum puteti D-voastrA, cu ce drept ai vol D-voastrA

sg, obligati pe oHce ceateanu care ar avea oarecan pretentiuni cu Statul, 0,4 obligati pe el, care
are, eu dreptul sAu in mAn.4, tot aceleaq avantage

pe care le are qi Statul care in asemeni cestiuni

nu se poate privi dealt ca orice particular, ca

mai inainte de a se judech la Tribunal sa. yin/
dea la Stat o petitiune prin care 0, impedice oarecum dreptul su ? Dar cum se poate
pretinde un asemenea lucru? Cum puteti D-voastrA

0, obligati pe un om la indeplinirea unei fonna-

475

HMO dezavantagioase pentru dnsul i avantagiosa

numai pentru. partea adversa, pentru Stat, unei
formalitti prin care el ar putea fi expus sa-i
pearza dreptul sau? Caci. Domnilor, sa presupunem
un cas de prescripOune, s presupunem cit un

particular ar avea asupra Statului o pretentiune

care, fiind supusa prescriptiunei, nu ar mai aveh
decat cateva zile, doul, trei zile chiar pentru ca
termenul prescriptiunei sa se implineasca i el A,

nu mai aiba niei un drept de a face aeea pretentiune. SI presupunem cit acel particular nu e
din Bucureti, i e din o localitate foarte departata

de Capita la, ea & e din Mehedinti oH din Botoani. Ei bine ce cereti D-voastth ? Cereti ca acel
orn sit indeplineasca acea formalitate, sa trimita

acel mernoriu prin care sali arate preterrOunile

sale de acolo. Dar cum poate el sa trimeata acel
memoriu? Negrei cit prin pot a.

i va trebui dar
sit pearda doua, trei zile pentru ca memoriul sau
sa vinit in Bucureti, Ii va trebui apoi iar eel

putin atatea zile pentru ca sit atepte rezultatul hotathrei consiliului de administratiune, etc. Ii trebue

cu un euvAnt 7, 8 zile cel putin ca

sit indeplineasca formalitatea aceea de trimiterea memoriului

i in timpul acesta negreqit ea el care nu mai axe?),

decAt trei zile pentru ea sa faca a se valoth pretentiunea sa, a perdut dreptul sau pentru ca sa inde-

476

p1ineasc6 o formalitate garantatoare numai pentru

partea cea1a1t6; pentru c odat6 prescriptiunea

trecut, ingcar cu o zi, el a perdut ()rice drept.

Apoi bine este, echitabil este? Si de uncle luati
D-voastrA ca s creati acest privilegiu ? Pe ce vt
bazati ca sl luati asemeni clispozitiuni arbitrare,
afarl din dreptul comun ? Inteleg privilegiu pentru

Stat pan la un punct oarecare, inteleg ca Statul

s6 se bucure in general de oarecari avantagii, dar
nu inteleg nici decum s se creeze pentru el privilegii prin care ar lua dreptul unui particular,

voin a zice mai mult, prin care ar despuih, ar

furh pe un particular, care, and e vorba de averea

sa, are tot atat drept cat i Statul. Si voiti D-v.

cu toate
acestea la ce ar putea da loc. Aceasta pentru un
s6 adoptati o asemenea procedare ? 1at

orn mai simplu, care ar crede el a perdut totul

neindeplinind acea formalitate; dar and va fi in
joe interesul unui om mai priceput la afaceri de
judecath, care s'ar duce, fr s atepte rspunsul la acea jalbA curioasa, ce'i impuneti s fac6,

la Tribunal i i-ar reclamh dreptul sau, ce s'ar

Intamplh? Credeti D-voastr6 c acel om i-ar puteh

perde cauza lui dacl ar fi dreaptt pentrucl nu

a ateptat raspunsul la mernoriul lui ? Dar nici
de cum; cxci ce valoare poate s aib nelndeplinirea acelei formalith,ti inaintea dreptului netag6-

477

duit al unui orn? Cum s'ar putea ca ustitia s6.-i

ia averea lui, pentru di. partea adversa, nu a binevoit sit-i rAs1)und6 la timp, sau i-a fost materialmente imposibil sd-i Aspunda la un termen dat
pentru ea sl nu treacA prescriptiunea?
Vedeti dar la ce conflicte, la ce neintelegeri
i neajunsuri poate srt dea loc articolul acesta, daca,
D-voastrg l'ati primi, ceeace nu cred. ,i dac6 tineti
cu (vice pret ca aceast/ dispozitiune sa. se men-

tin6, apoi atunci binevoiti de. nu aruncati numai

un simplu articol ca acesta, ci Nati i modificati
toate articolele din codicele civile care sunt in eontradieOune cu aceast6, dispozitiune, Inlocuiti-le cu

o noul procedurA intreagg, i atunci yeti putea

ajunge la rezultatul pe care-1 doriti. Dar ah A,
luati numai i cu o trAgtura, de condeiu sg, infiintati pentru stat un privilegiu neauzit, un privilegiu in contra cg.ruia sunt regulele cele mai
elementare de drept, vg, rog sh vA, ganditi unde
ajungem cu un asemenea sistem.

Dar numai atata e tot? Nu. Iata. i alt incovenientg gi mai mare la care va da loc acest
articol. Ce se zice prin el? Se zice c5, acela care
va aveh veil o pretentiune asupra cAruia administratiunea domenielor sau ministrul are sI dea o
deciziune mai nainte de a se fi infAtiat procesul la
veri o instantI judealoreascii, nici chiar la Inthia

478

install s prezinte un rnemoriu. Iat o procedurl curioaA o procedurA straing prin care se dl dreptul

Statului ca mai inainte de a se pronunta justitia,

mai inainte de a se pronun0 chiar Tribunalul,

int Aia instantl, el singur A se pronun0 in propria
sa cau0, s hot6rascl cg, are dreptate, prin care

i se d5, dreptul de a da o deciziune, pentru c.

pe urnil eu cetIteanul A mg duc umilit inaintea
Tribunalului si A reclam dreptul meu in contra
unei deciziuni a unui ministru, care ministru, se
poate intampl A fie inA si al justitiei.
Vede0, Domnilor, la ce expunei eu aceastl
mAsur A. pe particulari; ii expuneti la bunul plac
al Statului; pentru c6, este lesne de inteles ce ininfluent/ poate A aibe asupra unor judeeatori o
asemenea deeiziune a sefului justitiei i dacq ei
mai pot judech dupg liberul lor arbitru acea cauA.

Prin urmare eu v rog A suprimati din lege acest

articol, pentrud, prin el nu se poate produce decat
uzarea dreptului i ruina poate a multor parti-

culari, pentru c prin el se creaz5. un privilegiu

pentru Stat ne mai auzit i ne mai pomenit plat
acum in nici o legislatiune.
Se pune la vot supresiunea art. 21 ci se
incuviinfeaza.

VI
Monitorul No. 277, din 15/27 Decemvrie 1872

larasi cestiunea cailor ferate romne

Prin legea din 24 Decemvrie 1871 urmata de conventia cu detentorii obligatiunilor companiei Strousberg

din Fevruarie 1872 se stipula ca liniile vor trebul terminate i predate la 1 Septemvrie 1872, spre a fi date
in eirculaiiune. La aceasta. data, in urma constatarilor

Monte de comisia de ingineri numita de guvern, aceasta

a kat liniile in primire, obligand compania ca micile accesorii i luerari de parachevement" ce mai lipseau s5, fie facute la 1 Noetnvrie 1872. Se facura noi
constatri, al caror rezultat era ca, atara de ateva foarte
neinsemnate lucrari accesorii care nu se putusera termina din canza de forth' majora (linia portului Galati
din canza de neintelegari eu Prim:+ria in privinta terenului; pe alocurea necesitatea de a se preschimbk traversele, q. a. a.), liniile erau in perfect& stare qi se puteau lsk in circulatiune frk nici o teamh. Pentru unele
lnorri accesorii comisia de ingineri propunea chiar ca
ele sk. se lase pentru prinfavara viitoare pentru a le
putek execute, in conditii mai bune de oarece lipsa lor
nu aduceh nici un prejuditin circulatiunei.
Cu un cuv'ant liniile erau aproape terminate deci
mai fainneau de Mout mici lucrari accesorii, cari de
obicei se ispeavesc in termenile de intretinere.

480

In epoca lush' a primelor concesiuni de cal ferate

in tara romneasca lumea neavand inch' experienta in
materie de constructiuni de cal ferate, opozitia prin organele sale de publicitate s'a crezut in drept a acuzh
gnvernul de calcare a legei din 24 Decemvrie 1871, sustinnd ea liniile nu erau terminate la 1 Septemvrie 1872
i ca prin urmare guvernul rau le-a luat in primire i
rau a socotit acel termen ea inceput al garantiei venitului de catre stat de circa 18 milioane; c ar fi trebuit guvernul sa deposedeze compania pentru eauza de
neterminare a liniei, s evalueze lucracile executate i
sa termine ce mai era de facut in comptul cotnpaniei.
Dupa desehiderea sesiunei ordivare a Corpurilor
legiuitoare, opozitia, ca ocazia discutiei adresei de raspuns la mesagiul tronului, hartuind guvernul in toate
modurile, a atins i chestiunea cailor ferate, iar G-.
Vernescu i-a rezervat sa revina la aceastil chestiune pe
cale de interpelare.
Pentru a aduce cu o ora, mai curnd lumina in
aceasta chestiune pentru care se framanta tara de atatia
ani de zile, deputatul Brailoiu, care fusese preedinte al
Comisiunei de raspuns la adresa, i caruia i se facusera
imputari c ar fi voit s puna subt obroc chestiunea
cailor ferate, a cerut, a doua zi dupa votarea adresei,
ea guvernul sa infatieze Camerei toate actele privitoare
la primirea cailor ferate.
Opozitiunea, prin organele deputatilor N. Blaremberg i G. Vernescu, a crezut c cererea lui Brailoiu
este o caleare a dreptului ei de interpelare, gasindu-i
inoportuna interpelarea.
Totui guvernul a adus actele cerute, (land opozitiunei timpul, dupa o propunere seinnata de toti membrii sai marcanti (27 la numar), s studieze aceste acte
i a amanat in consecinta desvoltarea interpelattirei lui
Brailoiu.

Acestea s'au petrecut in edinta Camerei din 29

Noemvrie 1872.
La 4 Decemvrie interpelarea fiind la ordinea zilei,

481

unul din membrii opozitiei, Lascar Costin a crezut de

cuviintg s deschidA b'ataia, cerand ea deputatii cari Paceau parte din Consilitil de administratie al cilor ferate
romne, dintr'un simtimnt de delicatet, sg, nu ia parte
nici la desbateri i nici la vot, fiind agentii salariati
ai coin pani ei" .

Imediat a rAspuns la aceasta B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, Ca unul ce am onoare

de a face parte din acel consiliu de administraOune, raspund D-lui Lawn. Costin
intreb : in

numele carui principiu a luat D-sa cuvntul? li

numele regulamentului Camerei? In virtutea unui
principiu constituOonal? Nu, pentruca singur a spus

ca nu merge pana acolo cu pretentiunea Meat sa

afirme ca vorbeste in numele vreunui regulament
sau in numele unui principiu; ci D-lui vine A
vorbeasca ia numele constiintei ornenesti ! D-sa se
face reprezentantul constiintei omenesti in genere
sit reprezentantul chestiunei de delicateta a fiecarui
deputat. Mare rol si-a ales D-sa! Dar acest rol
fiind prea mAre, 11 poate ecraza si reduce a fi nul.
Am onoare A declar D-lui Lascar Costin ca
nu recunosc nimanui de a reglementa regulele de
conduita constiincioasa a vreunui deputat.
In privinta chestiunei de delicateta, am onoare
asemenea sq,-i declar ca-i recuz dreptul de a se
face interpretul i regulatorul chestiunei de deli-

cate0 a unui individ.

20093

31

482

Imi pare Au c D-sa a alunecat pe asemenea

tArAm, hick eu s fiu nevoit a-i declarh cA nu pot cali-

fich purtarea D-sale decAt ca o cutezare; cAci este

o cutezare foarte mare din partea D-lui Lascgr

Costin, cAnd vine in adunare sa, pretinzl a regleinenth conduita deputatilor; i aceasta, cutezare o
numesc nedelicatet. SA afle D-lui, c eu imi cunose drepturile, i datoriile mele, ca om i ca deputat, i dac este, curios d'a ti ce am s fac
in chestiunea drumurilor de fer, afle Domnul Costin de mai inainte el voiu ma cuvAntul i voiu
voth ah cum voiu crede eu ca. este bine, i
fAcAnd ah imi voiu implini datoria de deputat i
Roman, cAci astl chestiune este foarte strAns 1egat6
cu interesele tArei mele (Aplause); i daca am

primit a fi in consiliul de administratiune, a fost

tot pentru a servi acelemi interese.
Repet dar Inc oda* noi aci, ca :deputati,
suntem chemati a apAra interesele tgrei, i nu permit nimAnui sg, puna la bAnuialA sentimentele noastre patriotice (Aplause).
Dupg Inchiderea acestui incident G. Vernescu face
un lung rechizitoriu guvernului analizind actele depuse
punct en punct si talmasiudu-le incht s reese clcarea
de lege a guvernului i conchizetnd in sensul mai sus
schilat al opozitiei.

In urma unei scurte replice a Ministrului de lu-

crAri publice iea cuvautul B. Boerescu.

483

B. Boerescu. D-lor deputati, mai intAi sh

'mi permiteti a face o micA observatiune, asupra

celor zise de onor. D. Ministru al lucrArilor publice, adicA asupra unei apostrofe, ea sA zic ah
adresatA de D-sa personal D-lui Vernescu, ea, adicA

ar fi advocati eminenti care TO contrazie opiniupile lor, sustinnd astAzi alb i maine negru.
SA 'mi permita, onor D. ministru a 'i spune

mai Intaiu intr'un mod general, cA eu, care am

onoare de a face parte din corpul advocatilor, nu
cunoscu, eu eel putin, un singur advocat eminent
un orn de tiintA, care sA proceadl astfel precum
crede onor D. Ministru. Nu cunose nici un advocat
eminent care sA, se respecte atat de putin pe sine
pAn a. o sustine lucruri cari ar fi contra convinetiunilor sale. IarA in ce privete pe D. Vernescu
personal, ale cArui opiniuni in chestiunea de fata,
voiu avea onoare sA, le combat, i care asemenea
face parte din corpul advocatilor, eu ea coleg al
D-sale '1 stimez mult i in a spune cA onor D.
Verneseu, pe cat tiu, este din acei advocati eminenti, care se respect6 pe sine ea un om cu contiintA, (aplause), i pot incA adAoga, D-lor, cA,
rAu D. ministru
iinput c In chestiunea de
fatl D. Vernescu ar fi in contradietiune cu sine,

fiindcA D-lui chiar aci este consecinte cu sine,

cu opiniunile sale de mai inainte, de vreme ce

484

D-lui acum, ca qi la Decemvrie 1871, cand s'a

discutat legea ce se executa astag,i, a avut mai
aceemi linie de conduita, dupa cum roil proba
la vale. Insa din asta nu urmeaza ea persoana
D-lui Vernescu nu este foarte onorabila, i cred
ea i intentiunea D-lui ministru nu a fost de a
aduce vr'o ofensa D-lui Vernescu, cdci atunci ai
protesta eu int'aiu.
D. Ministru al lucrtirilor publice. Nu nici
de cum.

B. Boerescu. Eu insa am socotit de trebuinta sa relevez aceasta i sa arat a mea convintiune in ceea ce privete advocatii eminenti iii
general, qi pe D. Vernescu in particular.
Aeum mai rog guvernul i pe D-nii deputati

ea aceasta chestiune sa nu o inveninam, sa fim

calmi i linititi, si catui de putin personali
caci ehestiunea in sine e importqnta, iar faptele
sunt astfel incat adevarul se poate lesne vedea?
discutiunea bazata numai pe fapte va fi suficienta

ca sa aduca cea mai deplina convinetiune Adanarei. Rog dar, sa depiirtam pasiunele i invectivele personale precum i chiar consideratiuni de
o ordine straina chestiunei, cum sunt consideratiunele abstracte, patriotice le pot numi, caci nimic
nu este mai pericolos pentru o Camera i pentru
o tarit, decat ea ehestiunile economice i finan-

485

ciare, cum este aceasta, O., le tratam i SI le rezolvam invocand numai teorii vage i un patriotismu entusiast. St tratam dar chestiunea dintr'un
punct de vedere curat economic, fiindca suntem
chemati a da o solutiune care sa raspunza unei
trebuinte economice a tarei.
Sa intru dar in chestiune mai intaiu. In
putine cuyinte si ne aducem aminte trecutul, istoricul acestei chestiuni, caci trecutul se leaga foarte
mult cu prezentul. i titi prea bine ca in ordinea

lucrarilor sociale, ca i in aceea a lucrarilor individuale, prezentul e mai totd'auna o consecinta

a trecutului. VI aduceti dar aminte cum s'a prezentat anul trecut aceasta chestiune a drumului
de fer.

tii ca in Iulie 1871, Camera a fost in

fata unei teribile dificultati; ea vedea inaintea ei

nite concesionari earl abuzasera, de buna credinta

a tarei i a guvernului roman, call

ii

calcasera

angajamentele lor, cari violasera un depozit sacru

i aduceau o mare vatamare detentorilor de obligatiuni prin neplata cupoanelor. In fata unei asemenea situatiuni foarte dezastroase, Camera a gasit
in fine o solutiune votand, precum titi, lcgea- din
17 lulie 1871. Can erau pArtile principale ale
acelei solutiuni; ele erau douA: I) SA se rezilieze
concesiunea in raport cu Strousberg i compania,
conform procedurei fixatA prin prima concesiune;

486

dupg ce se vor pronunta arbitri, i acestia vor

rezilia concesiunea cu Strousberg, st se fad., o
somatiune tuturor detentorilor de obligatiuni Ca,
conform cu coneesiunea primitiv, A, declare de
se constitue sau nu in societate de actionari spre a
continua lucth'rile. Eat5, solutiunea cea mai practicii.

i cea mai just6 in acelaqi timp care s'a gsit

la 17 Julie 1871.
Prin urmare, indata, dup6 promulgarea legei
s'au numit arbitrii, care observand termenile legale
de procedurk, tocmai la 3 Octombrie au putut
pronunth sentinta lor, prin care rezilia prima concesiune in raport cu Strousberg. IllmAnea partea
a doua. S'a fgeut somatiunea detentorilor de obligatiuni ca s6 se constitue in societate spre a continua lacrdrile conform stipulatiunilor din legea
din 1871; i acetia s'au i constituit In societate
de actionari.

Acum o miclt parantez1 spre a ne intrebh

eine erau aceti detentori? Ei erau toatii lumea,
era publicul din Europa, era publicul dela noi,
pentrucrt titi crt o surnA destul de mare de capi-

taluri romane erau depuse in obligatiunile lui

Strousberg. In ce pozitiune erau aceti oameni, in

urma acestei somatiuni! Pozitiunea lor era de a

alege paguba cea mai mic,q, acum nu mai eth
vorba de a efectua un beneficiu, ci de a evith pe

487

cat se poate o pagub5.., de a perde cat mai putin

Prin urmare dela inceput trebue s ne aducem

aminte cl am avut a face cu niste oameni de

bunit credintA, niste victirne ale primilor concesionari. Acesti oameni, siliti de situatiunea dificill

in care se aflau, au chibzuit c6 la mai putin,

perdere sunt espusi de vor continua lucrgrile, decat
daca ar primi o despagubire prin evaluarea lucrgrilor efectuate i astfel au primit a se constitui
in societate. Aceastl stire, care pentru multi a

fost o suprindere neasteptat, pe noi ceilalti ne-a

bucurat; fiindc/ cu modul acesta, pe deoparte am
sepat de toate complicatiunile, la care ar fi dat
loc reziliarea primei concesiuni in raport i cu
detentorii de obligatiuni, si de alt6 parte, prin
continuarea vechei concesiuni, ni s'a asigurat facerea

liniei drumului de fer din Romania-Mica. i

nu credeti, D-lor, ct aceasta era un mic avantagiu, fiindea dad, pretul kilometric in primitiva
concesiune a fost mare, s'a avut mai en seam6 in
vedere insemnatele

dificilele lucari de arth .. ce

trebuiau a se face pe linia dintre Pitesti-Varciorova. Irrtelegeti dar,

ca de am fi fost siliti

sa'

dam unei noug companii aceasta linie, ar fi fost

de temut a nu gasi o companie care sl voiaseI

a face aceste lucrari in conditiunile primei concesiuni. Foarte bucurosi deci am fost, eand vechii

488

detentori s'au constituit ca actionari in societate

si s'au insarcina a continua 1m/rile din Romania-Mica.

Indata dupa constituirea acestei societati, a

trebuit ea Camera sa faca o a doua lege care s'a
numit regulamentarea legei din 17 Julie 1871.
Printr'insa s'au determinat drepturile i datoriile
dintre noua societate cu Statul. Aceasta lege poartit
data din 24 sau 25 Decembrie 1871, si discu-

tiunea acum este in privinta aplicarei ei.

In adevar, odata ce Camera prin legea clin
Julie 1871 a zis: facem cunoscut i somam pe
detentorii de obligatiuni sa se constitue in societate, caci claca in termen de 30 zile nu se vor
constitul, vom rezilia concesiunea, dandu-le numai
o despagubire; odata ce in urma acestei somatiuni
detentorii de obligatiuni s'au constituit in societate,

era de o imperioasa datorie a Camerii de a face

o lege prin care SI se reglementeze modul cum
are sa functioneze noua societate, si cum are sa
se determine raporturile dintre dansa si Stat. Pe
baza unei asa legi, era apoi sa se incheie o conventiune en actionarii.
Ce se intampla insa cu ocaziunea acestei legi ?
Asupra acestui punct am zis ca D. Vernescu

este consecinte cu D-sa, in ceiace face astazi. In

aclevar, s'a ridicat o mare furtuna In_Camera, in

489

Decembre trecut, contra noei legi de reglementare,

si o mare parte din D-nii deputa0, avAnd in cap

pe D. Vernescu, au luptat si au vorbit contra
acelei legi, negasind de cuviinta sa se incheie nici o
conventiune cu societatea, si propunAnd chiar a-i
eliminh, dandu-le nurnai despagubirea lucrarilor

efectuate. Cuvintele erau varii si multiple. Se zicea ca imputernicitii actionarilor n'au procura in
regula; se spunea, si anume de 1). Vernescu ca
noul capital de emis, ale carui interese au sa fie
platite cu prioritate, o sa fie garantat tot de guvern, si ca rau zicea, guvernul si cornitetul delegaOlor ca Statul n'are s'a suporte cleat sarcinile
earl le aveh cu vechii concesionari, caci in fapt

tot guvernul are sa plateasca

si aceste

interese

privilegiate; se mai profetiza, ca noua societate nu

are sa lucreze nimic, si multe altele. In fine, lupta
a fost mare si crAncena. Iar D-nul Vernescu, im-

preuna cu a4ii, sustineau din ce in. ce mai tare

ca sa nu se incheie cu noua societate vreo conventiune, ci sa despagubim numai pe actionari
de luerarile efectuate dupa o evaluaciune oarecare,
trimitAnclu-i pe ici incolo! Eu, D-lor, am comba-

tut mult asemenea propuneri, si am zis ea, odata

ce am somat pe detentorii de obligatiuni, si odata
ce ei s'au transformat in societate, este o datorie imperioasa pentru noi, este o datbrie de onoare chiar a

490

nu-i respinge pentru asemenea motive nefundate. La

votare desi a fost o mare minoritate, insa majoritatea

Camerii a votat acea lege in aplanzele Ilrii!

Acum, D-Ior, v intreb, nu este natural, nu
exista un instinct al omulni care-I face a combate
aplicarea unei legi in contra chruia a fost dela

ineeput ? Aceasta ma face sh. zic di D. Vernescu,

find de la inceput in contra acestei legi, e consecinte en sine, child vine astAzi i o combate si
in aplicarea ei ? Eu am fost pentru aceasth lege,
am susOnnt-o eAnd s'a facut, o sustiin i astazi
in aplicarea sa. Acum ramhne s vedem dach gu-

vernul a aplicat bine acea lege, san dach a violat-o, sau a format o alta nouh. Ramhne dar a
discuth chestiunea pe adevaratul sii teren, si fara
sh ne arunchm chlusi de putin pe alte terene cu
totul strhine ei.
SA luhm dar partea legei din 26 Decembre

dela 1871, care este in discutiune. Este mai intai vorba despre termenul terminhrii liniei dela
Roman la Pitesti.
Art. 4 din lege zice cg societatea va stivdr#
va pred acesata, linie la 1 Septembre 1872.
Acest punct principal este dar pozitiv. La
1 Septembre linia trebuih terminata.
Sh, nu nitam insa c conventiunea care tiebuih a se incheih cusoeietatea pe baza legei votath

491

de Camera i Senat, abih s'a incheiat la 2 Februa-

lie 1872. Prin urmare, in fapt, timpul care-I aveh

societatea pentru terminarea intinsei linii dela Roman la Pitesti erh numai de sapte Juni. Este bine
sit luati notit si sa nu uitati asta imprejurare asa
de importanta; caci in adevar, merita d'a se noth
ca companiei, pentru o lucrare asa de mare, i-s'a
dat un termen numai de sapte luni, fara sa, fi putut preparh materialul de cu iarna, i aceasta din
cauza ca abih la Februarie in 2 a declarat compania cit poate sa incheie conventiunea. Oricum
ar fi, este bine constatat acest principiu, cit linia

dela Roman Pitesti sit fie terminata la 1 Septembre 1872. Indata ce am pus acest principiu,
trebue sit vedem consecintele lui.
Cea dinthi consecinta este aceaia a garantiei
Statului. Ideia de terminarea liniei este strans le-

gata cu aceia a garantiei. Aceste doul idei sunt

corelative, si nu le putem despartli una de alta:
se considera drumul ca terminat? este el primit ?
ideia garantiei vine imediat: Statul trebue sit garanteze dobanda de 7 la suta, conform cu 4
dela art. 5. Nu se considera ca terminat? ideia
garantiei nu poate avea loc. A desparti aceste
doua idei una de alta este a face, dupa mine, o
gresalit de logica foarte insemnata si a comite o
injustitie foarte grava pe terenul economic.

492

Acum, ca o alta consecint6, ne mai intrebm:

care este sanctiunea acestei dispozitiuni? Aceastii

sanctiune este coprinsa, in art. 10, 2 care zice

c/, (lac/ aceastl linie va fi terminat/ i prima/

la termenul de 1 Septembre, atunciefsocietatea va
fi deposedat/ de posesiunea liniei, i odattl, deposedatk companiei i se va da desp/gubire, conform

eu evaluatiunea ce se va face de 4 expel* prin

plat/ de anuitti; iar drumul de fer va rImanea
pe seama Statului.
Prin urmare, despoind chestiunea de toate accesoriile ei, intreb pe Onor. Adunare i pe D.
ernescu, care este autorul motiunei, la ce se re-

duce chestiunea ce are a examinh, dad, este loc

la aplicarea art. 10, adic/ daca au fost san nu

terminate liniile la 1 Septembre; &el ele au fost

terminate, consecinta a fost c garantia Statutui
exist/ indatA; dae n'au fost terminate, urmeaz/
cealalt1 consecintA, adicri deposedarea qi desdau-

narea societ/tii de actionari.

Aa dar, Camera are sl examineze o chestinne

purl de fapt, are sA, vazg dacA, dull/ toate imprejurlrile i dup/ uzul general, conform cu sensul
legii, linia a fost san nu terminata. la 1 Septembre.
Cu alte cuvinte, chestiunea se reduce la aceasta:
ce se intelege prin cuvantul terminat in acest contract de mai multe sute de milioane incheiat intre

493

Statul roman i o societate? Aceast vorbl: terminat, are o mare importanta, cum vedeti Dior.
De acest cuvant depinde inceperea garantiei Statului, depinde efectuarea rezilierii contractului.
Ce inteles dar are cuvantul terminate? Asupra acestei vorbe este toata, discutiunea. Cum luam
dar acest cuvant, in ce sens? In sensul uzului care
exista, in toate ri1e uncle micarea industriala, i
comerciala, este foarte intins, sau numai in sensul
gramatical, material? Dar a pune chestiunea este
a o rezolva; in asemenea materie trebue sa. Nam
in consideratiune uzul din alte ri , mai cu seama,
cand stim et multe prejudecati economice exista,

la noi. Aceste prejudec4i, D-lor, au fost si mai

numeroase In trecut, dar, gratie cerului, din zi in
zi ele dispar. Fac parte mai necontenit din Adunari dela 1859 pang, astazi, afara de mici intreruptiuni, i constat cu fericire ct progresul este imens.

Erh un timp cand principii, fie economice, fie

chiar politice, cari in alte WO nu se mai discutau macar, la noi erau negate si lepadate. Acum

insa au pierit cele mai multe din acele prejudecgti. i era natural a fi astfel, cad din momentul
ce aspiram a ne pune pe acest teren cu alte natiuni civilizate, din momentul ce adopam progresul lor i facem apel la capitalurile kr, spre
a ne puteh construi drumuri de fer si alte ase-

494

menea imbunlatiri, imi pare a este foarte just

si natural ea sl ne eonformgm cu uzurile din acele

tgri; odatg ce ne propunem a scoate din vechea

cale restrnsl comertul si industria noastrl, imi
pare cl este logic a adopth si stiinta si uzurile ce
contribue a mgri acel comert si acea industrie.
Prin urmare, ce se intelege in toatl lumea
civilizatg, cu un drum de fer terminat?
Onor. D. Vernescu ati vlzut ce a fleut spre
a ne demonstrh el drumul nu a fost terminat; a
luat raporturile a dour), comisiuni de ingineri: o
comisiune care a precedat epoca primirei liniei, si

alta care a examinat lucrarea la Noemvrie, dupl

primirea liniei. D-lui v'a citit aceste raporturi,
le-a analizat, le-a criticat, le-a interpretat, si a
conchis cg, drumul de fer nu erh terminat!..
Ceva mai mult, D-sa a mers mai departe, v'a
citit raporturi ale unor ingineri anterioare chiar
primirei liniei, si v'a mai citit un alt raport care
trath de modul executdrei lucrlrilor; si a fleut
toate aceste citiri pentru ca sg, conchizl cg, la 1
Septemvrie luer/rile nu au fost terminate!.. Dar,
unde am merge, D-lor, cu asemenea sisteml de
analizl? D. Verneseu voeste negresit ea prin analiza sa sg, parvinI a da euvintul terminat sensul
ce-1 are in toate tArile, cand e vorba de drumuri
de fer. SA admitem aceasta, elci nu pot presupune

495

a D. Vernescu voWe a diseuth asth, chestiune

altfel deck pe thnamul economic.
Deoeamdat s ne mArginim numai la fapte
si

sh, le luhm aa cum existh. Ce alt ar fi putut

sd fach, mice ministru, care ar fi nevoit s

tie

dach linia este terminath,, decat aceea ce a fhcut

actualul minister, adic s numeasch o comisiune
compush de oameni experimentati si speciali i sh-i
trimith la fata locului, ca s arate cum sth lu-

crarea? Adich linia este oni nu in conditiune de

a puteh s circule regulat, fh,r6 pericol pentru
persoane i fhrh detrimentul comertului? Aceasta
a 0 facut D. ministru, i nu ar fi putut face
altfel; a trimis oamenii speciali ce-i avem spre
a-i raporth. D. Vernescu are i D-lui o specialitate, D-lui este chiar o ilustratiune in baroul
nostru, dar s ne permith a nu-I crede special i
in inginerie, i In matematici, unde nu se cam
ghsesc lesne ilustnatiuni. Dar ea om special de
legi, D-lui qtie eh in stiincele abstracte, cum e
dreptul, sunt multe controverse, de uncle fi cred
unii c oamenii de legi se contrazic. Dar, din
nenorocire, controversele exist/

pn

i in tiintele

pozitive, qi In matematice; chiar in cazul de fat/

veti vedeh mici controverse intre inginerii guvernului i aceia ai companiei. Nu rezulth Ins
de Eta eh pentru aceasta trebue sh dispretuim

496

sau A nu tinem in seaml raporturile unor asa

ingineri.

Cum dar D. Vernescu crede c6 a putut, analizAnd raportul inginerilor, criticandu-lsi sucindu-1,

facg, pe inginerii a conchide altceva de ce au

facl silk/ a zice c linia irn era
bunA de prima, pe egad ei spun in scris i motivat c linia era, bung de primit?!..
sg,

conchis, sl-i

ce

Atunci intreb pe D. Vernescu Ine odatg:

intelege prin vorba terminate? Aceasta este

chestiunea ce aveti sI votati. Intelegeti prin acest

cuvant ct aceste drumuri A fie In conditiune de
a putea, lumea i mIrfuri1e Pg circule cu sign-

rantl? sau intelegeti a da cuvAntului terminate

un sens judaic, cg, adica, A fie bAtut cel din urml
cuiu, A nu lipseaseg, nici un cos, nici o maga-

zioar.
Dad, yeti da acest din urml inteles, vg, m6r-

turisese a nu s'ar glsi In lume o companie

oameni atat de lipsiti de minte ca

sg-i rischeze

banii lor in asemenea Intreprinderi.

Nu stiu dad, intentiunea D-lui Vernescu

a tutulor cad sprijinesc motiunea D-sale va fi

pentru acest din urm5, sens.

i aceea ce toat lumea stie, este

c o linie atunci se zice cN, este terminatei, cand
Adevaxul,

se poate pune in circulatiune regulata., cand adica,

4.97

se incepe exploatarea, fArg, a se privi daeg, ici

nu exist& bun balast, dad, colea lipseste o el/dire,
i

dacl dincoace nu se aft, o magazie. Dael acest

euvant ar aveh alt sens, apoi nici el ar mai fi
posibil sl se &easel o companie care el construeasc a. un drum ce ar fi expus la reziliare pentru
cl-i lipseste o lucrare accesorie, poate o fereastrg,

poate un cuiu.
Yeti fi ins/ siliti a recunoaste c o lips/ provizorie atat de neinsemnat a. nu ar puteh rezilia

un contract atat de insemnat; atunci v intreb

care ar fi limita? i fiindel aceastl limit/ nu este
scrisl in contract, atunci mi o putqi indica, dela

i dad, ar face-o D. Verneseu, ar fi

arbitrar; elci eine i-a dat dreptul ca sl mlsoare
D-lui lucrlrile si sg, zicl: pita aci, pang, la cutare lucrlri linia se considerl ea terrninatl, ca
D-voastrit.

acceptabilg, si contractul se reziliazl?" Nu vede

D-lui ct o asernenea arbitrarl distinqiune ar fluetuh dupg, majoritalile din Camere? Dar atunci ar
fi a expune pe actionari nu numai strgini, dar
si Romani, caci acum numai Romanii an subseris
ca la 15 milioane, etc. zic, a-i expune la o pagubl ce ar semnh mult eu o spolia0une.
Aceasta ins/ nu ar fi drept; nu o voeste nici
legea. Trebue dar sl recurgem toti la sensul uzual
al euvintului tenninat.
21911

498

V'am spus care este acel sens: cand un drum

de fer este pus in stare qi conditiuni de a putea
circula regulat, atunci se zice ca este terminat spre
a fi acceptat
Ei, Domnilor! mi s'a intamplat acum trei,

patru ani sa, circul i eu pe un drum de fer pe

marginea Rhinului abia terminat qi acceptat, qi
cand ati fi vazut starea sa de inferioritate In raport

cu linia noastrg, 4 fi inteles mai lesne cat D.

Vernescu este de nedrept!
pentruce acel drum de fer era primit? Pentruca era pus in exploatare printr'o circulatiune
regulata si sigura.
Trebue dar s primim i la noi a da cuvintului tenninat sensul uzual ce i se da pretutin-

deni, si care i s'a dat qi de ministerul nostru.

Nu uitati, D-lor, c aveti sa judecati i sa
va pronuntati in fata Europei, la capitalurile careia am Mcut apel. eum am putea noi acestia de
pe malurile Dambovitei i de pe malurile DunArei
sit sustinem ca in limba noastra vorba terminare are
altfel de inteles, ca adica daca va lipsi din intreaga

linie o magazie, linia nu este terminata? Nu, noi

trebue sa tinem seama de sensul natural i logic
care se (la cuvintului terminat i totodata s credem
pe oamenii speciali cari afirm c drumul nostru
de fer este in conditiune de a fi pus In circulatie.

499

D. Vernescu a avut aerul de a face o descoperire cand v'a spus c rnai sunt lucraxi de executat. Dar aceasta s'a spus in toate actele.
ii
rog, raportul D-lui ministru Al lucrarilor puMee, catre consiliul de ministri, i vedeti c zice:
... D. director declara totd'odata a societatea recunoasce ea a mai ramas lucrari accesorii
de terminat, pentru a satisface prescriptiunile cae-

tului de insarcinari...."
Vede0 c insi compania, i 'i face onoare
aceasta, Insi1i compania, care difera mult de concesionarii primitivi, caci aci tin aveti a face cu un
exploatator, ci cu o onesta societate anonima. insasi ea declara ca mai sunt oarecari lucrari accesorii de facut.
Uncle dar mai este meritul descoperirei D-lui
Ar ern escu ?

D-Iui trebuia cel putin sa v arate eari sunt

lucrari principale, esentiale circularei unei linii, i
cari sunt cele accesorii. Aceast a. distinctiune era

mai buna, deck a Ilia raportul inginerilor, a citi

frazit cu fraza, a face analize gramaticale sau critice literare, spre a conchide altfel deck inginerii.
Era asemenea de prisos a mai arata Camerei lipsa
de lucrari accesorii, fiindca i compania i ministrul de mai inainte 'Inca v'au declarat eq, mai sunt
Iucriri accesorii de facut.

500

Sa vedem acum, earl sunt luerarile princi-

pale esentiale pentru ea un drum de fer al fie in

conditiune de a bine circula? S iau dar i eu
raporturile inginerilor i sa, vedem ce zie aceti
oameni eompetinti i responsabili ca functionari,
de luerarile principale

Care este cea dantaiu lucrare principall?

Railurile neaparat.
Iat ce zice comisiunea in privinta lor: Railurile aunt in genere bune i pot asigura o circulafiune regulatd!" D. Verneseu se leaga numai
de cuvantul in genere, i zice c inginerii fac
oarecari rezerve prin acest cuvant; insa nu este

astfel, pentru ca ei spun ca pot asigura o circulatiune regulata. De ce atunci sa mai facem
critica, de stilistica. Fiecare aerie cum se pricepe.

Dar D. Vernescu a mai adlogut c

nu-i

plac, railurile pentru ea aunt cojite. 0 mai fi i

asta! De sigur ca D-sa nu le-a vazut singur en
ochii D-sale, de sigur ca, a luat informatiuni dela
altii. Dar chiar de le-ar fi vazut, i de le-am vedea,
i noi aci in Camera, totui ar trebui sa luani
informatiune dela mineralogi, can s ne spuna,
de ce calitate este ferul intrebuintat la railuri.
(Aplau ze).

0 alt lucrare principala sau esentiala sunt

traversele.

501.

Ce ne spune despre dansele comisiunea de

oameni speciali?

Ea ne spune ea: traversele in genere sunt

asemenea bune i in stare de a permite o circulatiune regulate.
Prin urmare railurile qi traversele sunt bune
pentru a asigura o circulare regulatti a liniei, dupa
cum asigura inginerii, qi Camera nu poate sa
nu-i creada.

Balastul, asemenea, in genere este bun, ne

spun oamenii speciali, afara dintr'o mica distant/
dela Muftiu Ia Galati, unde nisipul este de proasta
calitate.

Va s zica oamenii competinti ne spun ca

balastul pe toata linia dela Piteti la Roman este
bun, afar/ de mica parte dintre Muffin 0 Galati
uncle este un nisip lutos, de calitate proasta.
Apoi dad, la un punet pe o atat de mica
distan t/. balastul nu este tocmai bun, qi unde cu
toate acestea nu este nici un pericol, drept este
ca D. Vernescu s conchida, i sa kat pe Camera
a crede ca balastul este prost pe toata linia dela
Roman la Piteti? Apoi in fine acest balast prost,
a carui indreptare este o lucrare cu totul accesorie,

este el ma de important in cat sa venirn noi sa

zicem ca lucrarea Intreaga nu este terminata?
Dar, D-lor, cand comisiunea mai competinte

502

mult decht D. Vernescu in asemenea materie vine

si declara ch in general luerhrile stint bune, si cO

linia se poate pune in regulath eirculaOune fara

nici un pericol, cum ministerul erh s creazh mai
mint pe D. Vernescu, iar nu comisiunea, ale chrei
concluziuni le-a i primit?
D. Vernescu, ea sa va convingh i mai mult

a luat un raport al unui inginer controlor din

timpul lucrArilor, care arath ministerului orecari
defecte ale acestor lucrhri.

i ce a probat cu aceasta?

Nimic alt, imi pare cleat c

ministerul controla
cu severitate executarea lucrthilor. Dar aceasta face
onoare ministerului.
Nou5. lush, putin ne pash de asemenea raporturi izolate, anterioare ori posterioare primirei liniei.

Noi, ea Camera, precum i guvernul, nu putem

sa ne bazrn decht pe raportul formal al comisiunei

trimise spre a spune daca linia este de prima.

comisiunea declara formal i clan, fara nici un
dublu, eh, Hula poate eircula regulat, fara niei Un
pericol.

Apoi ea atunci trebuih primitV Ce voete D.

Vernescu mai mult?
D-lui a mers pang a critica chiar modul cum
a examinat comisiunea existena, rnaterialului mi-

chtor. Dar cornisiunea a lucrat i s'a informat

cum a qtiut mai bine. Afirmarea este sau nu po-

503

zitivg? Da; elci comisiunea ne spune curat cit

materialul misc6tor este sufiicient i c6 se compune

din 74 masine, cari corespund la proportia kilometrilor construite, i 262 vagoane de calAtori in
cari intrA si 35 vagoane imprumutate dela compania austriace.
Comisiunea mai adaugit cg, lipseste 60 de
vagoane de cdlltori, pe cari compania trebue sit
ingrijeasc6 a le aveh indatg.
Dar aceastg micl lipsrt v'a spus-o D. ministru,
de unde provine; ea provine, 61'6, precum trebue

el stiO, grevele de lucratori au bantuit in curgerea anului trecut i curent mai toath, Europa,
i

fabricile rnai in toate prOle neavAnd lucratori

nu au putut luerh; apoi ele erau si mai mult ingreunate de comande de vagoane slAramate san
stricate din cauza ultimului resbel. Prin urmare
nu este de mirare ca societatea sq, se fi aflat in
lipsit de cateva vagoane. Acum, D-lor, fiindcg, s'a
constatat c lipsese cMeva vagoane, sau pentru cit
cMeva eclise sau g6sit prinse cu 2 buloane in loc

de 4, sau di la cutare distantl balastul nu s'a

gasit tocmai bun, pentru asemenea lipsuri, cari nu
fac obiectul deck unei 1ucr6ri accesorii, bine ar fi,

drept ar fi, onest ar fi s6 venim noi si s declaram ett linia nu este terminatl, si sit rezilidm con-

tractul? Eu crez ca nu,

fiinc1c

in toata. lurnea,

504

un drum de fer se primeste si se considerh ea terterminat atunci cand el se poate pune in regulath
eircul4une; iar cht despre lucrhrile accesorii, ele
se terming si mai in urmg. Conform da r cu dreptatea i cu uzul general european a lucrat comisiunea,
cand, constatAnd e. lucrhrile principale sunt bune,

a conchis la darea in circulatiune a liniei.

iarlsi bine a fhcut comisiunea cand a constatat lipsele de lucrhri accesorh, pentru ca ele

sh se poath implini cat mai iute, duph cum s'a

si fAcut.

-...As

ruga acum pe D. Vernescu sh-mi probeze

ch sunt Iri in cari lipsa de neinsemnate luergri

accesorii poate aduce reziliarea unei concesiuni.
Fie sigur c nu va ghsl nietieri.

Dar sh lhshm raportul inginerilor SI admitem pentru un moment eg acest raport nu zice
cleat ch linia nu este terminath, asa precum o
doreste D. Vernescu,

i c
drumul de fier nu trebuih a fi pus in eirculatiune, dar in vederea unui

fapt, in vederea unui fapt mare am puteh noi

s.

conchidem aceasta? D-lor, faptul

este eh, drumul de fer a circulat si circull de trei
luni eu cea mai mare regularitate i siguranO, si
ch, din norocire, nu s'a inthmplat phnh astgzi nici
un accident regretabil. i ceeace este si mai mult,
D-lor, acest drum de fer, pe 1ng suing de trevenim

i s

505

nuri de zi, are i tren de mare iuteal6, are Inc/

0 un tren de noapte, ceeace nu este pan/ acum
nici pe drumul Giurgiului.
Apoi in fata unor aqa fapte, chnd un drum
ferat circull trenuri regulate, ba chiar qi noaptea
mai poate cineva tg/dui ca, el nu este bine construit ! V/ mgrturisesc, mare curagiu trebue sq. aibe

cineva spre a nega evidenta unor aqa fapte.

Oar este ceva mai mult. D. Vernescu, citind

raportul inginerilor din 30 August, a cIutat s6

ne conving/ cg, lucrurile neterminate indicate de
ingineri nu ar fi accesorii. ci principale. Faptul
circulgrei regulate 0 sigure a drumului de fer, in
timp de trei luni, a dezmintit aceast/ asertiune.
Mai avem i un alt fapt important.

Care este acest fapt? Dui)/ dou/ luni dela

primire, adied la 1 Noembrie, vine un alt raport
al inginerilor, intre cari qi D. Iorceanu, trimi0
de cltre minister spre a constath daa, lucr/rile ce
erau de efectuat s'au indeplinit. Ce zice acest raport, D-lor? Asupra acestui raport D. Vernescu a
trecut iute, a luat dintr'insul numai chteva p/rti
in cari inginerii fac oarecari observatiuni asupra
unor neinsemnate lipse ce au constatat, s'a agatat
numai de ele, spre a puteh conchide cA chiar dup/

acest raport linia tot nu e terminat/. Dar cititi,

yeti vedeh
studiati acest raport in totalul su,
.i

506

atunci ce rezulta, din el. yeti vedea cA, el conchide,

clar si neindoios, c exploatarea drumului se poate

face regulata si in bune conditiuni. i cand zic

aceasta inginerii? Dui-A douit luni dela primire,
si dup6 ce au constatat efectuarea luerlrilor accesorii ce rmsese. Apoi intreb pe D. Vernescu:
dac lipsele constatate In Septembrie erau atat de
insemnate, daca, lipsele de cari a vorbit D-sa erau
de lucrAri principale iar nu accesorii, cum puteau
ele A, fie terminate la Noembrie, intr'un timp asa
scurt, dup6 cum le-a constatat al doilea raport al
inginerilor? i dacl lucrarile principale ar fi lipsit
la Septembrie, putea oare sa circule drumul repede

i cu sigurant5, cum a circulat pang, la Noem-

brie, si cum circull pang, acum? Evident dar cit

lipsele constatate in Septembrie nu au fost insemnate, ci au fost lips& de 1ucr6ri secundare,
accesorii, caH s'au implinit cu inlesnire.
Oititi in adevar raportul D-lui Torceanu. dela
1 Noembrie, i vedeti ce constata. D-lui constata
c
In privinta terasamentelor, ele sunt Mcute
conform caetului de ingrcingri".
Apoi raportul mai adaugl cA, in unele Orti,
in ceeace priveste nivelul terasamentului, compania

a fleut dela dAnsa mai mult cleat era obligat.

Dar aceasta D. Vernescu nu a voit sg, citeascl.
Numai in privinta tesiturilor terasamentului este

507

o diverge*, intre inginerii 3ompaniei i aceia ai

gu vernului.

Dar aceasta este o discutinne stiintificA, o

chestiune controversat6, care trebue A fie rezolvatii,

tot de oamenii competinti in aceasta. Dar ceeace

ne intereseazA pe noi in toate acestea ce este?
Aceiace constat5 in general inginerii. i ce constatil ei? Constat6 c terasamentul este in bunit
stare si c5., in privinta aceasta compania a flicut
mai mult si dealt erh datoare, mai mult decal
erh prin concesiune obligat s. facii.
Despre balast, raportul dela Noernvrie a constatat c acest material este de bun g. calitate si
in cantitate prevraute. Dar ca, intre Barbosi
Muftiu balastul ar fi compus de nisip prea mrunt.
Ash dar asupra acestui punct important, toatl
critica d-lui Vernescu s'ar reduce la aceasta: c balastul, de pe mica distant6 dintre Barbosi si Galati
sau Muftiu, ar fi de un nisip narunt ! i acest defect stim c provine, pentruc6 in acele Orti nu se
Oseste nisip pietros; ash incht la ce se reduce
chestiunea aceasta, care se pretinde atht de insem-

natI? La a critich nisipul rnIrunt al balastului

i am vol noi, si am puteh pretinde,
ca A, se rezilieze concesiunea drumului de fer din
cauza nisiju1ui m6runt dela Barbosi?!
Mult v admir logica!
dela Barbosi?

508

Vine acurn asezarea

Raportul dela Noemvrie ne spune cg calea

propriu zisg s'a ggsit pretutindenea bine regulatg".
Ce v rep mai elar decgt aceasta?Ce se mai alege de
toate alegatiunile D-voastr contra cgii, cand oameni

speciali v ic cg aceastg lucrare este bine fgeutit?

Despre traverse, cgte nu s'a zis de d. Ver-

nescu! Tug, oamenii speeiali ne spun la 1 Noemvrie c acest material, comisiunea sa incredintat
eg in general el corespunde conditiunilor preserise".
Tar pe linia dela Chitila-Piteti, comisiunea

observg a unele traverse vor trebui inlocuite.

Apoi vg intreb, D-lor, schimbarea a unui
numgr oarecare de traverse poate vreodatg sg fie

o conditiune care sl tragg dupg sine reziliarea

unui asemenea contract?.
Tar despre ceeaee se numete eale metalica,
precum qine, eelise, buloane, etc., contra cgrora

d. Vernescu a zis atgtea rele, iatg ce ne spun tot

oamenii competinti prin raportul lor :
Pgrtile ce compun calea metaliel s'au ggsit
a fi in bune conditiuni, tingnd compt de serviciul
ce ele au fAcut pang astazi".
Ce alt mai clar cleat aceastg afirmaciune pozi-

tivg a oamenilor de arte?

Asupra podurilor i podetelor, onor d. Vernescu a vorbit mult.

509

D-lor, mai inthi d-voastra titi c, dupa, legea

din Decemvrie 1871, concesionarii au drept sa le
fad, provizoriu de lemn, qi li se da termenul de

trei ani, spre a le face de piatr

on fer.

Cu toate acestea, erau acele poduri, fie ele

construite de lernn, in conditiuni de a se puteh
circulh pe ele gra, vreun perieol? Mai intai faptul
circularei vine de ne probeaza ca. nu s'a intkmplat

ca niciun vagon sa caza in garla. Prin urmare

irni pare ca acest fapt este foarte elocuent, mai
mult chiar i decat cuvintele noastre.
Dar ce face comisiunea? Spune i dansa :
Pe toata intinderea liniei ferate, podurile i
viaductele s'au gasit intoemite la locurile i cu deschiderile prescrise de planurile aprobate i dispozitiile caetului de insareinitri. Aceste poduri i
podee insa, precum qi luerarile defensive prescrise
pentru apararea lor, s'au gash incepute i in osebite grade de inaintare, far/ ins a fi complect
terminate".

Asupra acestei paili finale d. Verneseu i-a

exercitat talentul sau, pentru ea sa, conchida in
fapt la ruperea contractului.
Dar ce este oare aceasta parte, D-lor.
Au putut prea bine lipsi dela poduri oarecari lucrari de aparare qi ean l. nu erau Inca ternate la 1 Noemvrie; ei bine, aceste lucrari de

510

aparare, precum parapeturi i altele, nu sunt deat

nite lucrari cu totul seeundare. Ele nu pot niciodata, i nici Intr'o tara din lume, sa opreasea,
regulata i sigura circulatie a drumului. i and
d. Vernescu ?Ace altfel, and dela lipsa secundara
a lucrarilor de aparare, conchide la lipsa chiar
de poduri, raportul inginerilor restabilete indata
adevrul, i apoi faptul material al circulatiunei

de trei luni probeaza i mai mult acest adevar.

Celelalte WO ale acestui al doilea raport din
1 Noemvrie nu mai ne pot interesh mult, eaci mi
s'au contestat mult de preopinent.
Cu toate astea nu este mai putin ade% arat
ea comisiunea constata cit toate celelalte lucrari
accesorii mai insemnate sunt in buna stare i terminate. AO, este despre stabilirea telegrafului, ah

este cu casele de cantonieri, despre pasagele de

nivel, despre imprejmuiri, despre gari, etc.
Cat despre ramure sau mai bine capul liniei
dela porturile Galati i Braila, despre care D. Verneseu a facut mult sgomot, ca cum aceasta lipsa

ar fi o proba ca drumul nu este terminat, ati

vazut ea D. ministru al lucrarilor publice v'a spus

ca lucrrile nu au putut inainth la Galati din

eauza unei discutiuni ce er intre companie i primarie.

Cu toate acestea ce spun inginerii, la 1 No-

511

emvrie ? Ei spun ca ramura pothilui BriI s'a

gasit aproape terminata. La Galati asemenea era
inaintata, i dad, nu era terminata, cauza era tot
neintelegerea cu prirnaria.

Dar lucrarile nu au intarziat a se termina;

astazi, cand vorbim, ambele capete ale acestor
linii, si la Braila si la Galati, circula regulat pana
la Dunare.
Apoi intrebam pe D. Vernescu, daca aceste
doug capete de linii ar fi fost in starea cum au
aratat-o D-lui, daca ele nu constituiau o simpla
lucrare accesorie, care nu impedica circularea unei
retele intinse, cum s'ar fi putut termina in doua
sau trei luni, ash incat A se circule pe dansele
cum se circula astazi?
Ash dar i aceasta, lipsa de lucrari dela 1
Septemvrie a fost pentru lucrari accesorii, cari,
dupa cum am zis dela inceput, nu opreste niciocIat
i nicaieri primirea unei linii ferate.
Dar A venim in fiine la concluziunea comisiunei dela 1 Noemvrie, care, precum ati vazut,
aratand iutr'un mod pozitiv toate lucrarile principale can sunt terminate si permit drumului de
fer a circula regulat, arata totdeodat i cele mai
mici lucrari cu totul secundare, cari erau neterminate la 1 Noemvrie si cari probabil ca s'au i
terminat pana acum.
i

512

In concluziunea sa, aceast6 comisiune vorbeste mai intai de materialul rulant, si afirml in-

tr'un mod pozitiv cg 0 exist6 afarg de 84 vagoane de calatori, din cari 36 sunt imprumutate
dela cotnpania austriac6.
D. Vernescu zice c5, nu puteh comisiunea sA,
afirme, pentruc6 n'a putut sq. constate, de oarece
materialul rulant se all& necontenit in miscare.

Dar ce voia D. Vernescu? Voia sh se opreasch

circulaOunea drumului de fer 24 de ore, spre a
se constath ash cum voeste D-lui ? Nu se ghndeste

D-sa la pagubele ce an

fi

rezultat daa, s'ar

fi

oprit circulatiunea drumului de fer? Oamenii speciali, Domnilor, au constatat; i ei afirma, nu dubios, ci pozitiv, c6 tot materialul miscgtor exist,
afarl de 82 vagoane de cglAtori, din cari 36 sunt
luate cu imprumut.
A poi lipsa mornentan i provizorie a 46 de

vagoane ar da D-lui Vernescu dreptul ca s rezilieze un asemenea contract ?

Dar de ce D-lui, care constatA pang la cele

mai midi lipse secundare, uitg, a ne spune c6 comisiunea dec1ar c vagoanele de m6rfuni sunt
mai numeroase cleat cele prevkute in caetele de
ins6reingri ?

0 voce. De ce mai multe?

B. Boerescu. Pentru cuvantul prea simplu

513

nu se ajung, i nu se vor ajunge Inca 0 mai multe;

cAci circulatiunea noastra este foarte mare, mai
cu seamI in unele epoce ale anului, cand se pornese productele la porturi i lemnele in capitalg.
In fine coinisiunea conchide astfel prin ra-

portul su de la 1 Noemvrie:
Incheind lucrarea sa, comisiunea nu crede

de prisos a supune la cunotiinta D-v. c, de0

lucrArile Amase a se cornplecta, sunt numeroase,

Insl nici una din ele nu poate jenet o exploa"tare regulat i n bune conditiuni; ba Meg, in
interesul solidit6tei lor, i avAnd in vedere epoca
"inceperei iernei, ar fi de dorit ca executarea unora
sri, ramang, Ong la primg,vara viitoare".
Ce concluziune mai clarg,, mai categoricl cleat
aceasta! Unele lucrari accesorii, cari mai rIman
de facut, pana, inteatAta sunt indispensabile spre
a garantet o regulata circulariune, incat inginerii,

oameni singuri competinti ne spun ca, ar fi mai

bine sa, rg,mang, a se efectua la prim6var6!
Iar D. Vernescu, care nu este inginer, ne spune
ca sa,-1 credem pe D-lui!
Pe cnd inginerii ne spun c6 drumul este in

conditiuni a se pune intr'o bung 0 regulaa exploatare, D. Vernescu, v conjurA, sri, nu credeti pe
ingineri! (Aplauze).

AO, dar, D-lor deputati, din citirea i ana20993

33

514

lizarea aeestor doll/ acte din 30 August si

Noemvrie, analizl care o putem face fiecare dintre

cici aceasta nu este un prilej dat pumai
noi
din anelizama acestor acte, zic,
unui deputat,

verlqi bine el tot ce este esenOal, toatl lucrarea

care este de natml a asigur repeziciurlea i exactitatea transportului drumului de fer a fost cornplect. Dael 1ucrlri accesorii au lipsit, ele s'au
fleut in cea mai mare parte pan/ la 1 Noemvrie;
allele mai putin nurneroase au ramas s. se fac/
necontenit; ba pentru unele chiar inginerii 8tatului aunt de Orem sl rlmlua a se execut4 ehiar
in priulANara viitoare,

Aceste aete dar suet de naturl, si foarte suficiente, a da convinctiunea cea mai perfect c/
drumul de for s'a prirnit fund terrpinat. Obi
&mill de fer terininat este pRe1a cese se afil In
Ronditillai de a pute4 fi e)qiloatat; i iegiperii no-ap.

opus, dup4 eels mai minutioase eonstat6ri, na,

drumul este de exploatat, cA este adiel terminat.
*i nu aceastl Camerl va do euvantului terminat un sens ce nu-1 are niplieri, el, adicl se
batif eel dirt urm/ cni.

D-lei Yerpeecu 1i este foarte comod s vin4

aei in Adueare, j, iiin etele ingineraof, el
zicI: aceste acte nu-mi plac; ui aunt Wipe ti
In

fata tuturor, le rupi" dar mi se pare c/ nu

515

se rupe tot ash de lesne i cu intenesele rei, i

cu intenesele in parte a acelora caH si-au pus capitalunile lop in actiuni, increzandu-se in conventiunea ce au incheiat cu noi!
In o ash mare ehestiune trebue st pnoced6m
cu mult/ prudentI. Indat.4, ce vom iesi din eercul
adevratului sens al cuvIntului terminat, cci

aei se reduce toat/ chestiunea, dui)/ cum v'am

rnai spus indat ce ne-am anunch pe un alt tIn'am
ou totul opus si stnitini uzului general, apoi ne
vom incureh cum A, nu mai putem el, i am
ajunge la cele mai absunde rezultate.
Nei, in adevn, dacI vorba termiqat trebue
luatI numai in sensul ei gramatical, de ce un denu D. Venneseu, caci D-lui este
putat oanecare
destul de inteligent,
de ce 1111 deputat nu an
spume: lipseqte tin cos, 0 us, un eui dela linia
D-voastn, deci linia nu este terminate.
VI intreb, Doinnilor, pentru ce nu s'ar puteh
impinge sensul acestui cuvant, In sistemul acesta,
pail/ la aceastI extremitate ?
Vit mai adaog inc/ eel* iiiu o eonsideratiune cu totul rnorath, i vI intreb: cand D-voastra.
ati Mout legea din 25 Decemvnie 1871 si cAnd
ati somat pe actionani ea sl se asocieze, nu le-at'i
spus cI la noi cuvintele an alt sens dealt in restul
lumei civilizate; ci dupI ee s'a asociat si au depus

516

capitalurile lor,
i aceste capitaluri, o mai repet
i acum, nu sunt numai strgine ci i romane,

atunci numai, dupg atatea fapte implinite, dupg

ce drumul de fer eirculh de trei luni, dupg, ce
rapoartele inginerilor Statului sunt favorabile lor,
atunci numai, fiindcg, nisipul dela Earboqi e mArunt, fiindcg din vagoane lipsesc 46, fiindel nis,te
traverse de brad nu s'au schimbat, ati veni 1 ati
zice in fata lumei comerciale, i in fata tutulor
intereselor multiple, eari sunt coprinse in aceast
afacere, ati veni i ati zice aceeace zice, aceeace
conclude D. Vernescu, c rgu s'au flcut toate, cg
blamgm guvernul pentru primirea ce a fcut; cg,
nu exist nici primire, nici 'garantia Statului
Am notat chiar cuvintele textuale ale motiunei ce voete D. Vernescu a propune.
D. Prefeclinte. Ca sg, puteti mai bine rgspunde la acea motiune,
voe a vg, intre-

rupe un moment spre a vg o citi, dupg cum s'a

depus la biurou.
G. Vernescu. Vg, rog sg-mi perrniteti, D-le
preedinte a citi eu.
D. Prefedinte. Y1 fac cunoscut, D-lor, cg, D.
Pogor, unul din subscriitorii acestei motiuni, i-a
retras semngtura, rezervAnduli a propune un subamendarnent.

G. Vernescu. D. Pogor voeqte darea in ju-

517

decatl a ministerului, fax/ a atinge chestiunea garantiei procentelor.

IatA, D-Ior, coprinderea motiunei ce avem
onoare a propune:
Camera, avdnd in vedere legea din 24 Decemvrie

i jurnalul consiliului de miniftrii prin

care se primefte fi se cld in circulatiune liniile ferate Roman-Piteqti, sub garanfia Statului dela 1
Septemvrie;

Avdnd n vedere lucrdrile comisiilor de constatare pi desbaterile cari au avut loc n urniarea
interpelafiunei fdcute, s'a incredinfat c ministerul
a inldturat cu totul legea din Decemvrie, cdci prin

aliniatul II, art. 10 din lege se stipuleazd in

mod expres c societatea actionarilor va fi imediat cleposedatd clacd linia nu va fi terminatd
pcind la 1 Septemvrie, i ministerul constatcind
c linia. nu era terminata la acea epoca, a acordat
dela sine termine, a dispus chiar c dacd linia nu
va fi terminata nici la termenul acordat, societatea i n asemenea caz sd nu fie deposedatd;
S'a incredintat asemenea c ministerul a inlaturat sub zisa lege, acordcincl concesionarilor ga-

rantia Statutui dela 1 Septemvrie; cdci prin art.

9 din lege se prescrie in mod precis i clar cd
garantia nu va incepe a curge decdt din momentul
termindrei pi primirei liniei, fi este probat i ne-

518

tgtkluit chiar cet linia nu

ert't

terminata la I

Septemvrie.

Camera dar desaprobdnd conduita ministerului declara cti nu recunoaste primirea cuta,
qi prin urmare nu admite garantia Statului decdt
dupa terminarea liniei, si astfel trece la ordinea
zileia .
G. Vernescu, I. Agarici, N. Blarembcrg, N. Aka; C. BoG. Cantili, _V Gr.
Bonaki, I. Pau, I. Codrescu, L. Braciide, D. Cracti, E. Glam. T.
Bath, D. Bconotnu, C. Degiu, G. Kitu, C. .Dimoki, Piuniceru, N.
Ionescu, A. Varnali, I. Titulescu, M. Aogdlniceauo. N. Calimak,
liac, D. Vtisescu, L. Costin, Stefan Golescu,

Catargi.

B. Boerescu. At dar,

D-lor, vedeti Ia ee

conchid cei ce au subscris aceasta motiune, conchid a se dezaprobh guvenul fiindct it primit linia
drumului de fer, qi nu se multumesc adi (cgci, de!
e cam de mult de and st a. acest guvern, i sit

ne mai ving rndul i la altii); D-lor merg mai

departe, caci fatalmente se vede ca este impins sa
meargg mai departe; nu recunosc primirea liniei
fcuta de guvern; faptul primirei liniei este, dup'a

D-lor, un ce neavenit. Si odata ce primirea

lul

exist, D-lor conlinu a mete 1nainte, qi nu admit

nici existenta garanOei Statului deck dela mo-

mentul termingrei, dupg D-lor, care D-zeu tie

and va fi acea terminare, dacg vom merge dupg

519

teoria D-lui Verneseu, ca. eel din urma cui nu va

batut linia nu e termiriata! Si am zis ca D. Verneseu este prea inteligent ca sa zica aceasta; dar
poate vor fi altii, Tug putin dibaci, cari, impinsi
de logica naturala, sit zica: lipseste o soba, lipseste nfl cuiu, prin urmare nu este terminata linia.
Gand4i-va dar, D-lor..i ganditi-vit cu maturitate la ceeace voiti sit faceti.
Onor. aceasta Camera a dat mari probe Snit
astazi cit stie a procede cu mult tact hi cestiunea
drumuhii de fer.
Adunarea de astazi a facut cel mai mare set-viciu itrei, serviciu care, dupa mine, are sa-i fie

cea mare glorie a ei; acest serviciu este ca a

scapat ara de chestiunea Strousberg.

Au fost doul epoee importante: acea and

s'a votat legea din Iu lie 1871, si aceea cand s'a
votat legea din Decembrie 1871. In ambele aceste

ocazirmi Camera, s'a gasit in fa0 a multe i marl

dificultati, i atunei s'au iscat discutiuni si cornbateri

tot ash de mari ca acele de astazi. Cu

toate astea majoritatea a qtiut en fermitate si patriotism sit reziste i sa dea chestiunei o solutiune
asa Cain tara A, fie folosita i multumita.
D-lor, yeti putea zice ce yeti vol; veti putea
critich actele inginerilor cum vit va placea; yeti
analizit cuvintele si veti face eritice de stil i vir-

520

gule : ceeaee este necontestat; ceeace este cert, este

ca, 0,ra intreagg binecuvinteaz6 Camera care i-a

dat drumul de fer. (Apluuse).
Voiti s v asigurati de simtimantul tArei ?
Ineerea0 s Impingeti pang, la eea dup5, urm
extremitate vointa D-voastr, s rezihai contractul !
Mergeti de vorbiti de aceastA reziliare celor din
Moldova-de-Sus, cari au gustat binefacerile dru-

mului de fer prin traficul unei exploatatiuni recunoscute pAna, acum! Spuneti, v rog, in RomlniaMica, de a se desfiinO, sau numai paraliA conventiunea aceea, prin care s'a asigurat construirea
liniei in astl parte a Romaniei, i yeti vedeh ce
teribil rAspuns ai avea! (Aplause).
Este foarte lesne, D-lor, a critich, dar greu
a lucrh! i ce este oare critich, D-voastr6?

Afiati a guvernul a interpretat ru legea, ba

el qi a inlaturat legea! Si vl rezemati spre a

dovedi aceasta pe chiar raporturile inginerilor ?
Apoi nu vedeti cg, ele stint contra D-v.? Nu simtio
c sunteti pe un teren alunecos? Cum! nu vedeti

a ambele raporturi conchid la primirea i darea

in circulatiune a drumului de fer, i a in amandoul nu se zice cleat c drumul este terminat,
afaril de nite Iucrri accesorii? i credeci D-v.
ea, din causa unor aA, mici lipsuri ai putea face
pe aceast6 Adunare ea sA mearga pan/ la extre-

521

mitatea de a admite si a alpha doctrina a este

destul ea niste luerg,ri cu totul accesorii sg, nu fie
terminate pentru ea sg, deving, neacceptabil acest

drum de fer? D. Vernescu avn intr'un moment

aerul de a recula inaintea unei ash extrernitti, si
singur alese un punct intermecliar, adicg, ca trebuia
eel putin ca guvernul sg, fi convocat Adunarea.
Ei ! Domnilor, totdeauna, zice RomAnul, dupg,

Malie mu10 viteji se aratg,!" Dupg ce se face un

lueru, fie cat de bun, indatg, vine si critica. (Ilaritate).

D. Vernescu ggseste acum de cuviint cit ar

fi fost mai bine a se convoch Camera. Si socotiO
cg, aceasta ar fi fost un lucru minunat? Dar mai
IntAiu faceti bine de cugeta0 cit aci este vorba de
o conventiune, adicg, de un contract bilateral tncheiat intre guvern deoparte, si societatea actionarilor, persoana juridicg,, persoana morall, de altg,
parte. De uncle stiti D-voastrg, eg, s'ar fi supus
partea cealaltg, a primi o asemenea sang? Si ce
era sg, rezulte din convocarea Camerei? Era sg,
rezulte o intArziere de mai mult timp, cg,ei trebuia
o lung, numai sg, se adune Camera; asfel cg, dela
Septembrie toetnai la Oetombrie era sg, ving, Adunarea; apoi trebuia sit se astepte rezultatul diseutiunilor, astfel Meat tot timpul cel bun de lueru
era sg, fie perdut.
Apoi, Domnilor, sg, fim drepti si sit cugetati

522

dacg societatea, care dejh fticuse avansuri de peste

30 milioane franci, care se pregAtea a emite obligatiuni cu prioritIti pentru 60 ori 70 milioane, putea
ca rationabil sh' pericliteze asemenea capital expunandu-se Ja ansele hotArarilor unei AdunAri politice.

Dar, Domnilor, cu banii nu se joach" astfel;

pentru asemenea interese nu este termen mediu ?
Positiunea de drept a fiec6reia din ambele
pitirti erh aceasta: sau sit primeascl linia, sau sit
se rezilieze contractul.
Toate opiniunile intermediare, ngscute a doua

zi dupg, bgtglie, nu erau posibile. Guvernul dar

nu avea deck, sau s6 primeascl drumul, sau sg
rezilieze contractul. Aci nu era de ales &cat una
din dourt. Guvernul a primit linia; cAci nu exista

nici una din cauzele care-I putea cu drept autoriza sg, rezilieze contracta i eu zic cg, bine a
fAcut guvernul, cg a prima linia, si mare serviciu a adus Wei cu aceasta,
Dar, adicA,, toti aceia cari erati contra legei

din Decembrie 1871, adic6 contra ideei d'a se

ceda actionarilor astA, intreprindere, ziceti c. rg,u
a fAcut guvernul de nu a sfrlmat, de nu a re-

ziliat contractul; Ei! D-Ior, faptul rezilierei este

uqor de admis; dar v'ati gandit D-voastrA la consecintele ce era sA rezulte din reziliarea unui asemenea contract?

523

Mai intaiu trebuia ca sa platim despagubire

pentru lucrarile facute Oa, atunci; aceste despetgubiri se evaluau prin estimatiune celor patru experti, i Dumnezeu tie la cata despagubire ne-ar

fi supus acei experti! In mice caz insa nu este

mai putin adevrtrat ca mai multe, foarte multe
milioane erh sa le inscrim regulat in bugetul Statului pentru a plati ca anuitate pe fiecare an
concesionarilor suma despagubirilor.

Apoi trebuia sa mai gsim alte sume pentru

a intampina cheltuelile de exploatat. Probabil ca
aceste sume nu ne-ar fi. fost comod a le gasi, i nu
tiu cum ar fi mai stat atunci creditul nostru pe
pietele Europei.

0 alta dificultate Inca, foarte mare de drept

ce s'ar nate and noi am voth motiunea D-lui

Vernescui ar fi aceasta: aci e vorba diva cum
am mai zis, de o conventiune care este subscrisa
de ministerul nostru i de societate la 2 Februarie
1872. Apoi cand sunt 2 parti contractante, cum
socotiti D-voastra ca noi una din partile, fie guvern, fie Camera, am putea schimbh ceva in contract sau dispune de interesele celelaltei parti %r
consimtimilntul ei? Socotiti D-voastra ca, putem
noi aci in Camera, ca parte interesata, A, facem
o lege spre a schimbh san chiar interpreta, un
contract in contra vointel celeilalte parti, fara con-

524

simtimantul ei? Nu, Domnilor, aceasta nu se poate

nici oda* dici am fi juded,tori in propria noastri,
cauzg! i dac rnt mir de ceva este, cum D. Ye-

nescu, legist a putut sg, subscrie o motiune prin

care se anuleazA efectele unui contract bilateral,
frg, tirea i voia celeilalte 0,1.0 !... (Aplause).
Dar pe langa astl dificultate legalg, care este
imensg, sa, nu uitgrn i cea1alt1 nenorocitl consecinO, care ar resulta din reziliarea acestui con-

tract, adic6: pu0na probabilitate d'a se mai putea

construi drumul de fier din Romania-Micg.
In adevr, Domnilor, tati suntem convin1 c,

drumul de fier din Piteti la Varciorova este indispensabil, nu numai pentru via0 qi avu0a ce
are s5, procure Romaniei-Mici, dar cg, se face mult

mai productiv/ intreaga linie ferat6. Ei bine, s5,

presupunem el dupa, ce am pus mna pe milioanele cu care ne-am flcut drumul pn in Piteti,
nu am fi mult scrupuloi ca s reziliem contractul
ori sq, ne luitm inapoi gara4a: aceasta, dup5,
mine, nu prea ar semanh a fi drept, nici onorabil.
Dar sl presupunem c6, impini de o uurin0 momenta* am face-o.
Ei bine! odatl ce am face asemenea act, dezaprobat de toate contiintele i toat/ opiniunea
public6 din Europa, credeti D-lor, c yeti mai
putea gasi o singurA companie de antreprenori?

525

edei stiti c

cu capitalurile noastre proprii nu

prea putem face multe. i s nu uitati c critica

contra noastrd, va fi foarte severd fiindcd am avea
aerul cd, dupd ce am intampinat nevoile noastre
en bani strdini, apoi venim cu o analizd gramaticall a unui euvnt oarecare, Ii ddm o interpre-

tatiune cum nu i se dd niedieri pe fata Omantului, i trimitem apoi pe actionari s se plimbe

.

unde vor voi !

Dar credeti, D-lor, cd, procedAnd astfel, ar
mai voi vre-o companie sd trateze cu noi, ed s'ar

gasi capitaluri, cari pe baza creditului Statului

nostru, s se angajeze ea sd, facd o luerare ash de
importantd ca linia dela Pitesti la Craiova i VArciorova? Eu nu cred, D-lor, ch' se va mai gdsi
cineva care sd cuteze s ia asemenea concesiuni,
cdei care companie va putea fi sigurd cd, la cutare
termen, va putea sdvarsi toate mdruntisurile unei

llnii ferate pe o intindere ash de mare, farl

sa

lipseascd nici un cud mdcar? Nu vedeti c acea

companie ar El expusd, a i se rezilia en cea mai
mare inlesnire contractul? Acest pericol va fi permanent odata, ce la noi se interpreteazd cuvintele
In chipul cum voesce a le interpreth onor. D. Verneseu. (Aplause).

rog pe D. Vernescu sl nu caute a sprijini sistemul sdu, invocknd mereu vorbele de strdini.

626

Capitalurile in egg linie sunt i str6ine i

pdm6ntene; qi apoi titi c, ele, de fel, nu au
patrie. InvoeIrile la patriotism" sunt deja bgleane
i uzate. Un Stat, eu nzuri constitutionale, trebue
s6 renunte la asemenea invechiri, mai ales cand
este vorba de chestiuni financiare. Ael nu este
vorba de a ti eine suntem mai patrioti", ei cum
sit Inertial mai conform cu dreptatea. Chestiunea
s'a redus la interpretarea euvantului terminat sau
seiveirfit. Apoi in contracte in genere, i en atat
mai mult in cele insemnate, trebue Ell interpretlm
cuvintele cu milt/ bunl credintg, cu multd lealitate, dael voim sI trecem, Ili in fata conqtiintei
noastre si in fata I umei, care ne priveqte, ea oameni
de onoare, ea oameni eari iau lucrArile lor in serios;
iar nu ea nite interesati, caH pin silite inter-

pret6ri, cum ne vine mai bine, clutrtm sa, desfinOm contraetele, fdeandu-ne noi singuri judecAtori
in eauza noastra.!

Glsiti D-voastrl cit au a flcut guvernul de

n'a reziliat contractul? Prea bine; hai s6.-1 blamArn,
daeg, vreti, si'i mai venim i altii in loeu-i !
Dar mai Int4iu vg intreb: toemai astii, ocaziune

4 glsit a-i blama? toemai ast a. ehestiune de o

ordine economic5. atat de mare, undo puteti cornpromite qi lsh atitea interese publiee qi private?
Nu puteati ggsl vre-o RIO, ocaziune, o alt1 ehestiune?

527

Dar eel putin, dacl v'ati oprl aci? Dacit

v-ati m4rgini a d numai un blam ! Dar nu : mergeti mai departe, ajungeti Ia un extrem neauzit,
linia se considera ea neprimitd, i garantia

Statului nu mai existd! . . .

Dar, Domnilor, pentru numele lui Duumezeu sA ne aducem aminte a, nu ne aflm dincolo
de Atlantica, in pustiile Americei, ci suntem In
Europa! Ce fel ! un guvern, care emang, dela suveranitatea nationabi, execut6 un contract, fAcut
intre natiune i o alta, persoan6, 1, conform cu
atributiunile oe-i s'a dat de lege, primeste drumul
I

de fey,

noi, Camera, voiti sa, zicem: asi! a fost

seclturl?
(Aplauze).
Nu majoritatea acestei Camere va face una
ca aeeasta (Aplauze). Guvernul erk in atributiunile

sale de a executh aeea lege si acel contract, si a

exeeutat.
Executarea Collstl In primiren, liniei; i cnnd
guvernul a primit-o, a fost in plin exereitiu al

atributiunilor sale.
Faptul aoesta material exist.1, si nu nuteti

true peste dausul. Guvernul a Rout foarte bine,

el a primit acel drum de fer;-egei el insusi conditiunile de a fi pus intr'o oirculatinne sigur i regulata., astfel ea, se indeplineau stipulatiunile con-

traetului. Nu putg guvernul cu uurin

i pe

528

nedrept sa caute numai galceava, societatei, chnd

aceea societate, atat de onesta, in toate raporturile
sale cu noi, depusese sute de milioane, spre a ne

doth tara cu o avutie aqh de mare ca aceea a

drumurilor de fer, cari, cand vor ramaneh odath
proprietatea Statulut, au sa, ne procure un venit
cum nu ne procura, toate domeniele Statului, au
sa, fie o sorginte nestinsa de bogatie! Cum ! voiti
aS oprim pe seama-ne drumurile de fer, dar garantia Statului voiti sh o inlaturam? Nu este onest,
D-lor, s dam cu piciorul celor earl ne-au dat capitaluri ca sa, ne inavutim. Guvernul, D-lor, a tinut
compt i de demnitatea i de onoarea threi ca.nd
a prima drumul de fer ! (Aplauze prelungite). El
nu puteh face altfel, cand se afia, fath cu cealalth
parte contractanth, care i-a indeplinit obligatiunile

en exactitate qi bunh credit*.

Nu va, 1itsai, D-lor deputati, ca sh fiti atrasi
pe o rea cale, pnin o interpretatiune eronata, a unui

cuvant, i sh va expuneti astfel a dh un vot care

sa fie condamnat i de opiniunea publich din tara,
i de opiniunea publich din toath Europa, de care

trebue sa tinem seaml, caci la dhnsa ne adream

chnd avern mare nevoe de bani.
Primirea dar a drurnului ferat, existenta garan-

tiei Statului sunt doug, fapte corelative, can niciodata, i nici intr'un chip nu se mai pot claramh.

529

Gsiti eh minitrii au interpretat ran legea,

au violat legea; fiti atunci eel putin logici: dati-i
in judecata! Dar interesele actionarilor nu putei
i nu sunte0 in drept a le atinge! (Aplauze).
Pogor. Cer euviintul pentru un amenda:
ment la motiune.
B. Boerescu. Tata, D-lor, D. Pogor, care
este singur logic, de1 nedrept, cxci prezinta, o
propunere pentru darea ministerului in judecata;

insh asigur pe D. Pogor i pe onor. Adunare eh

in cestiunea aceasta nu este vorba de violarea legei,

nu este nici vorba de inlaturarea ei, precum zice

D. Vernescu; i este vorba nurnai de interpretarea
legei; i dovadh eh este ah, este multa osteneala,
este multul talent ce a trebuit sh puna, D. Vernescu

spre a dh euvantului terminat o interpretare altfel de cum se dh in celelalte parti ale lumei.
Apoi poate fi vorba de dare in judecath san

de simplu blam and guvernul nu a flcut deeat

sh interprete o lege, i s'o interprete aqh cum se
intelege ea pretutindenea, ah cum ii comandh
interesele rei, ah cum ii impune datoriile sale
de onoare i buna eredinth ! (A plauze).

A! vh credeti c sunt4 taxi, and ne spuneti

eh guvernul a dat doua luni ea s termine nite
Ina/6, i, de vreme ce el a dat acest termen, a
inlhturat legea, a creat o lege!
0913

3i

530

Nimic Ins/ din aceste nu este fundat. Guyernul a primit linia, fiindch la termenul de 1 Septemvrie eth terminath, qi ea erh terminath, fiindch erh
in eonditiuni de a puteh fi exploatath, de a circulh,
adic6, regulat i sigur. Dach lucthri accesorii mai
thmsese de fhcut, aceasta insui clirectorul cornpaniei o anuntase, qi aceste lucthri nu erau de

natuth a opri sau a gena exploatarea regulath a

liniei. Pentru aceea dar guvernul a dat eompaniei
un termen de doug luni. Unde poate fi vorba ad
de inlIturarea legei, de crearea legei?
D-lor deputati, guvernul a fost in dreptul shu,
i a luerat conform cu interesele threi, primind
linia ferath.
El, lucthnd astfel, s'a conformat vointei D-voa-

stth, a exeeutat legea majorithtei din Decemvrie

1871, care a tiut s reziste la toate luptele minorithtei, i a schpat tara de gravele complicatiuni in earl erh aruncath, votnd acea lege bineflehtoare! Complectati astAzi opera D-roastr,
sprijinind i executarea legei ce ati votat atunci.
(Aplauze).

Motiunea ce vi se propune este cea mai ten-

tentatiune ce sa prezintat unei Carnere. Ea

este modificarea legei din Decemvrie trecut, ea
este dhthmarea chiar a acelei legi i reziliarea de
fapt a contractului eu societatea. Respingeti-o en
bil

531

putere, cAci dacl ati vota-o ati fi reprobati de

Europa intreagti, i ati face tlrei eel mai mare
Om, compromitandu-i toate interesele i aruncand-o in cele mai grave cornplicatiuni ! (Aplauze
prelungite).

In urma discursului lui Boerescu, unul din membrii

opozitiei, V. Pogor, isi retrage iscitlitura de pe motiunea
prezentatA de G. Vernescu, recunosciind cii nn poate
desface ceiace a fAcut guvernul ca mandatar legal al

trii, dar cernd in schimb, darea in judecatrt a ministerului, pentru ca sil pltiasa ministrii ceiace ar fi pagubit tara din cauza calcarilor de lege.
Aceast propunere nefiind sustinuta de nimeni, afara

de V. Pogor, se inlatura din discutiune.

Mai vorbeste apoi Lascar Catargi, presedintele Con-

siliului de ministrii, multumind lui Boerescu pentru di

prin discursul situ, a nimicit acuzarile lui G. Vernescu,
si mai adhogind oarecari mici explicatiuni.
In sedinta din 5 Decembre vorbeste Nic. Ionescu,
sustinnd intr'un lung discurs teza opozitiunii si dezvoltnd teoria ca', Statul nu este faspunzator fatci, cu terte
perboane de actele acute de ministrii ca mandatari ai
sgi in executarea unei legi.
Ii raspunde Man. Kostaki, ministrul justitiei demonstrand ca nu este bine sa se atitte patimile in contra

strginilor, cel putin in cestia de &IL M. Kostaki se

abtine de a plea. principiul de echitate and l'a pledat

cu mai mare autoritate si elocuenta B. Boerescu"; ins&

probeazg ca: procedura guvernului L. Catargi a fost mai
scruputoasit de cat aceia a guvernului, care a fcut receptiunea liniei Offenheim.

532

Dupit o lunga qi foarte pasionata, euvantare a lui

G. Vernescu, contra guvernului i a majoritatii, ia cuvantul G. Costaforu, ministru de externe, care dovedete
in mod calm i deei cu atat mai zdrobitor, ert tom&
aceastit discutiune care, de 10 zile agita, spiritele in Camera i afara din Camera, nu are alt seop de cat a incerch o rasturnare a guvernului, servindu-se de toate
mijloacele.

Dara. Domnilor, vedeti, eselamit D. ministru de

externe: eri a inceput mai intai D. Lascar Costin cu
elirninarea, voind sit elimineze pe D. Boerescu, sub en-

Ant ea ar fi fcand parte din Consiliul de administratiune. E! Domnule Lasear Costin, un om ea D.

Boerescu nu poti D-ta, ea s-1 eliminezi; trebuie o talie

foarte mare pentru aceasta. i apoi, un om ea D. Boerescu, era necesar sii, susting guvernul in asemenea
eircumstantel Ei !Domnilor, a venit D. Lascar Costin
ca sa elimineze pe D. Boerescu!
D. Ministru de externe dovedeVe apoi cu date i acte

sigure ea G. Vernescu, care blameaza azi guvernul pentru procedura sa referitoare la receptia liniilor RomanBucureti-Piteti, la 1870, fiind judecator arbitru din
partea Statului roman in diferendul eu Offenheim pentru
linia Roman-Iai-Cernituti, s'a pronuntat pentru aceiai .
procedura, cu toate ea linia, dei pusa in circulatiune,

era departe de a fi aproape terminata cum aunt liniile

Roman-Bucureti-Piteti.
Dupa inchiderea discutiunii, punindu-se la vot mo-

tiunea opozitiei, se respinge cu 91 voturi contra 36.

Se pune apoi la vot o motiune a lui Ganea de

trecere la ordinea zilei in urma explicarilor guvernului,

i se prime.te eu 86 bile albe contra 25 negre.

1873

Mon. No. 50 din 4 Martie 1873

Conventiunea cu Austro-Ungaria pentru jonctiunea

cAilor ferate ronane cu cele Austro-Ungare
La 27 Octomvrie 1872 s'a incheiat o conventiune
en Austro-Ungaria, pe baza votulut dat in principin de
Camere, pentru jonctiunea cAilor ferate romne en cele
Austro-Ungare pe la punctele Itcani-Burdujeni, Varciorova, Vulcan (in prelungirea liniei Adjud-Ocna) qi Predeal.

Adus'a aceast conventiune eu un proiect de lege

in Camera deputatilor Comitetul de delegati a secti nnilor

Camerei a facut diferite modificari i a prezintat raportul slu in edinta din 19 Fevruarie 1873.
Ministrul de Externe, Costaforu a declarat cA, nu
poate admite xnodificgrile propuse de oarece este vorba
de un act international, i cealalt6 Putere contractantg

nu le primete, find contra intereselor sale. Ministernl

nu se & in lAturi de a primi amendamente fug aceste
amendamente trebne sit' fie de naturii, a fi acceptabile i
de Austro-Ungarial.
Se incepe o lunga discutiune, intre deputati Kogitlniceanu, Blaramberg, George Mann, ministrul de Externe

. a. in edinta dela 19 Fevruarie i in cea dP a dona zi.

In aceasta din urm5. edintil iea euvAntul i B.
Boerescu.

536

B. Boerescu. Dior deputati, v

rog sa

discutam aceasta cestiune cu raceall, cu calm i

dintr'un punct de vedere practic, fiindca aceasta
cestiune este foarte importanta din acest punet de
vedere practie. adica financiar, i pentru ca majoritatea acestei Camere sa nu fie expusa' a comae
o greala financiara de care se poate cai mai pe
rm

D-lor cestiunea de astazi este efectul voturilor

precedente ce le-ati dat pentru caile ferate i este

de dorit ca majoritatea sa fie consecinta en sine

Insui, qi sa continue opera sa de OA, acum,
opera cu care acum s'a probat c s'a adus mult
bine tarei, cu toate afirmarile contrarii ale celor
ce o combateau. Nu trebue in adevar D-lor, sa
uitati ca aceasta majoritate a rezolvat cestiunea
cailor ferate cu societatea actionarilor, votand aceea

lege salutara care a scapat tam din cea mai mare

uicurctur i impas in care s'a aflat vre-o data.
tii prea bine cate dificultati au fost, titi ca
lupta a tinut mai multe zile, c discutiuni importante au avut loc, s,i ca toate pasiunile a fost puse
in joc din toate partile i sub toate formele, i
eu toate acestea, majoritatea acestei Camere a
luptat in contra lor, a isbutit, qi-a facut cu demnitate datoria!

data dal* D-lor,

ce

ati dat solutiunea

537

aceasta, odata ce prin votul D-v. ati asigurat

esecutarea liniilor ferate, cari ca o artera principala

strabat tara in toata lungimea ei, care era datoria

cea mai naturala qi mai logica ce v ramanea?
Era aceea ca s cautati ca aceste linii, win toate
mijloacele, sa le faceti cat mai productive; caci
prin .productivitatea lor puteti face ca tara sa

plateasca cat mai putine anuitati. Agit datorie

logic/ i naturala rezulta, repet, pentru aceasta,

Camera, din votul dat pentru regularea cestiunii

drumului de fer.
Care a fost prima ocaziune ce s'a ivit pentru
a continua lucrarea ineeputa de Camera prin votarea solutiunei cestiunei drumurilor de fer? Aceasta,

ocaziune a fost jonctiunile. A venit oestiunea, in

adevar, ea liniile noastre ferate sa se lege en acelea
ale altor taxi vecine.
Respins'a Camera asemenea legaturi? Nici de
cum. Majoritatea a votat deja mai multe jonctiuni
Jonctiunea Itcanii este dejh o realitate; asemenea
este ea i realizata jonctiunea dela Prut cu Rusia.
Va sa zica doua puncte de jonetiune sunt devenite deja o realitate! Va s zica, Romania de peste
Milcov este deja legata i cu Austria i cu RtNia
prin doul puncte importante! i eu minte a facut
Camera cand a votat aceste jonctiuni, cu toate
combaterile cari li se facea, combateri aproape iden-

538

tice eu cele de astzi! majoritatea a votat jonctiunile, pentrucg, trebue sg, punem drumurile noastre

de fer in conditiuni de a fi produckoare.

Oare adunarea, oare majoritatea drept este
sg,-i mgrgineascg, opera aci, i numai pe o parte
a tgrei, i pe celelalte prti sg. le lase abandonate?
Nu, negreit. Pentrucg, reteaual-cea mare a MunteMei intregi ar rgmanea fg,rg, leggturg, cu celelalte
State vecine! Ati autat dar sg, asigurati esecutarea
jonctiunilor pe la Varciorova qi Vulcan. De aceea
in sesiunea trecutg, ati votat i ati primit jonctiunile VArciorova, Vulcan i Oituz i ati autorizat
intr'un mop formal pe guvern sg, trateze cu Austria pentru a se face jonctiunile pe la aceste
puncturi. Acurn mai intreb incg, odatg,, cAnd Camera

a rezolvat cesfiunea cgilor ferate; cnd ansa a

recunoscut principiul i necesitatea jonctiunilor i

a votat jonctiuni, cand ea a autorizat pe guvern

sg, trateze cu puterile vecine spre a lega drumurile noastre de fer cu ale lor, toate aceste fapte
nu impun majoritatei datoria imperioas ca sg,
nu respingg, conventiunea ce realizeazg, aceste
jonctiuni!

Darg, nu numai faptele 1 voturile anterioare

impune majoritgtei aceastg, datorie, ci veritatea, ci
natiunea.
Sunt, D-lor, veritg,ti cari in toate Virile civiga

539

lizate sunt astki primite ca axiome i nu se mai

discuta: una din aceste veritati este ca jonctiunile
de drumuri de fer nu constitue un pericol, ori o
ruina pentru Stat, ci din contr6, ele sunt o cauth
de productivitate, de viata, comerciala, Si cuvantul

este, el cu cat jonctiunile sunt mai multe, cu eat

adica miearea este mai mare pe o linie ferata, pe
atat i produetivitatea ei va crete mai mult. Prin
urmare, Statul care are sarcina de anuitti, va fi
in pozitiune s plateasca mai putine anuitati,
pentruca drumul de fer ar produce mai mult.
AO dug, eu drept cuvant, din toate punctele de vedere, majoritatea acestei Adunari a prirnit
in principih. jonctiunile 0 a autorizat pe guvern
ea s5, trateze cu Austria spre a incheia o conventiulle.

D-lor, sa-mi permiteti a ml oeupa putin, i

a examina obiectiunile ce se fac, i pe cari dela
inceput declar, ca, in general, nu le gasese fundate; i rog in special pe majoritate care este
legata moralmente inaintea Wei prin voturile sale
anterioare i prin autorizarea ce a dat guvernului
de a incheia aceast/ conventiune, o rog sa. nu se
ia dupa aparenta, qi atunci se va convinge cat
de nefundate sunt obiectiunile acute contra acestei
eonventiuni.

Mai intai se combate conventiunea dintr'un

540

punet de vedere general, se respinge adica ea principiii, ea teorie; si de acele persoane cari sunt de
acest sistem, nu trebue s ne mir4rn, exci ele au

fost si contra drumurilor de fer; ar puteh dara

ziee einev c sunt consecinti, fara ins/ sh fie si
justi; eaci odata ce linia e primita dupa a mea parere, minoritatea este datoare sa faca tot ea aceasta

linie sa fie pusa in stare de a fi cea mai produetiva; atunci numai ea ar fi fost si justa.
Tot aeesti D-ni deputati cari resping jonetiunile, cu mice pret si ori cum, ca sistem le mai
resping, tot ea sistem pentru cuvantul general 4.
ea ne-ar incarch pea mult bugetul.
Jatit dara o seama de adversari, ori eritici ai
jonctiunilor. Acestia sunt toti adversarii drumurilor de fer, ea sistem, ca teorie, ori, zau, nu mai
stim cum.

Dart s'au mai ivit

alte critiei,

alte

obieetiuni, provenite dela chiar membrii majoritatei, dela chiar cei ce au sustinut drumurile de
fer. Ash sunt de exemplit, criticele provenite dela
majoritatea delegatilor. Sit constatam bine, D-lor,
ca intreg comitetul delegatilor a primit i a recunoscut necesitatea jonetiunilor; i'nst se fac niste
obiectiuni, earl nu In total sunt fondate. i eu,
D-lor, zic ca unele obieetiuni au ratiune de a fi; i
punandu-ne pe taranul practic, si gra emfasa i

541

afectatiune, voiu cluta s vedem dacI nu este o

solutiune care sa, impace toate opiniunile i sl
apere toate interesele esentiale.
Dior, in aceastg ordine de idei voiu raspunde
mai intai D-lor KogAlniceanu i Manz cari imi
pare cii. sunt din aceia car; combat conventiunea,
ca pnincipi, adica, caH nu vor, ca doctrinl, ca
sistem, nici o jonctiune. Can sunt obiectiunile
D-lor? Sunt de doul feluri : obiectiuni de ordin
strategic, obiectiuni de ordin financiar. i cu toate
acestea de i din punctul de vedere strategic, cat
i din acela financiar, amandoi oratorii au lepldat
conventiunea aceasta, sustinand cl este o prlpl-

denie pentru WI de a aveh drumurile de fer ale

noastre legate cu ale vecinilor, cu toate acestea
tot D-lor au conchis la admiterea altor jonctiuni,

darl in alt mod pe care nici el ni l'a spus;

aceeace nu era tocmai logic din partea D-lor. Ce
vreti s zic, D-lor, despre obiectiunile 9.0 numite
stategice? Nu sunt special in inteaceasta; darl cu
toate aeesta ml voiu azarda sa, spun i eu cateva
cuvinte, dictate numai de bunul simt, pentruca,
'mi-e teaml ca nu cumva cineva dintre deputati
sa, se intimideze de aceste teribile argumente numite strategice ale D-lor Mann i Kogalniceanu.
SA, vedem dacl din aceste teribile argumente
de strategie, ar putea sl rezulte inteadevax c jonc-

542

tiunile constitue o amenintare. Am zis: bunt]] simt

imi dicteazg, imi arat6,, ce rspuns trebue sg dan.
Considerand lucrurile dintr'un punct de vedere
general, i consultAnd practica tuturor natiunilor
pe linia aceaa ce 'mi dicteazg contiinta mea, eu
privesc intai pozitiunea topograficg a tgrei mele,

i vgd un drum de fer care incepe dela un cap

al tgrei, dela Suceava, i merge Ong la celalt
cap, pang la Severin; observ cg aceastg mare linie,

ce strgbate tara in toat6 lungirnea sa, este ea o

mare axg, este ca o principalg arterg de viatg
acestei tgri, care are formh unui paralelogram lung
i ingust ; tiu apoi, c legile economice imi spun

cg acest mare ax, din care se distribue viata in

toate pgrtile vitale ale tgrei, pe atk va functiona
mai bine i pe atat va fi mai productiv, pe cat
el va fi nutrit prin mai multe alte linii transversale ce se vor cobora dela munte la axul din
mijloc, i dela acesta la Dungre i la Mare.
Atunci forta va fi mai mare i viata abondent.
LIU ce-mi spune legile economice i ceiace

imi aratg practica natiunilor.

Acurn, dacg e vorba ca pe langg aceste considerante economice, s ne ocupam qi de strategie,

eu unul, profan in arta militarg, nu vgd altg stra-

tegie in tot lungul acestui mare ax, decat un

unghiu la Galati, ale cgrui baze aunt Tecuci i

543

Buzau. Ei bine, varful acestui unghiu de drum

ferat, aflandu-se la Galati, la fruntarie, eand el
s'ar taih, Intelegeti c comunicarea ar deveni imposibith, dela Tecuci Incoace la Buzau si prin urmare Romania de peste Milcov va fi izolatl de
cea de dincoace de Milcov.
Iata singura consideratiune strategia, ce cred
ca merita diseutiune, macar ca nu sunt competinte.

ii tocmai de Ansa nu s'a ocupat nici D. Manu,

nici D. Kogalniceanu.
Zic, D-lor, ert jonctiunile, ca adicrt liniile

transversale de la munte la axul din mijloc, la

mijlocul tarii ar fi periculoase ea strategie? Tiara,
tocmai aceste linii sunt cele mai folositoare In timpii de rezbel; eaci prin ele putem adunh rnilitiile
in timp scurt, i concentrh la un loc toate fortele
armate ale Orli. Tocmai aceste mijloace de tran-

port sunt necesare unui Stat, care nu poate

fi

chemat a tine rezbel ofensiv, ci defensiv.

D-v. ati pretinde ca tocmai aceste linii
transversale ar fi rele ea strategie? Dar bunul
simt se revolta (Aplause).
SI mai examinam alta parte a argumentelor
strategice, tot numai cu bunul nostni. simt.

Ni-s'a obiectat ca se poate ea la un punct

al hotarelor noaste s fim amenintati.
Prea bine; dara, in ce ar consth pericolul?

544

CA armatele inimice s'ar puteh, coborti lesne

pe acea linie de jonctiune. St admitem qi aceasta,
i A, uittrn pentru moment et tot pe aceias,i linie
numeaset-se ea Prahova, Vulcana, Orova, Oituzu,
am puteh qi noi Romtnii transporth i adunh cu
multt inlesnire, populatiunile armate, mai ales
cele muntene, cari vor formh armata menitt a ne

apArh; st admitem et pe la un punct inamicul

st ne atace mai lesne din cauza jonctiunei.
Mai intai st observ i en, ca 1 D. ministru,
et astazi este admis in toate pgrtile lumii, et nu
se improvizeazt rezbelul; caci declararea de rezbel
preced5 en mult inceperea ostilitttilor.
Apoi mai este i altcevh: chiar concentrarile

de forte mari armate la un punct oareeare de

hotar al vreunui vecin, dt loc la cereri de explicatiuni ale celuilalt vecin; acesta poate intrebh pe
Statul care concentrt: pentruce concentrezi armata
la cutare punet al Orli mele? Acest uz este admis
este constatat i este logic.
Ash, dart, declararea prealabila, pe de o parte,

cu dreptul de explicare, pe de alit parte, fac ea,

o natiune are timp destul ca st cunoasett ostilitttile ce o amenintt qi st ia mAsuri de aptrare.

Este destul timp dar ca st iau mtsuri 0 st nA,

pregttesc; in ee constt pregAtirea ?

Dact interesul pregttirii cere ea st tai co-

545

municatiunea cu inamicul, nu am deck g fac sa

sara un viaduc, un pod.
Zice D. Mann ca se poate drege podul lesne.

Se drege lesne un viaduc grit ? Mai mult timp

poate pune otirea inamic st dreaga un viaduc
deck sa ajunga la destinatia sa. (Aplause).
D. Mann se sperie de valea Prahovei, care
de secoli ne-a pus in comunicatiune cu fratii novtrii din Transilvania i care necontenit a Mcut sl
se exercite nh schimb de bogatii intre ambele tari.
D-sa nu numai el uit l. aceasta traditiune, dara
merge pang, acolo incat i comertul cu Transilvania voiete sl-1 taie i invoaca sistemul protectionist spre a se aplich Ili la noi, si a face O.
opreasca schimburile noastre cu industria de peste
Carpati, sub cuvAnt ca sa se protejeze industria
noastrg. Dara acest sistem este de mult condamnat,
qi astazi nici ca se mai aplica cum 11 intelege D.

Mann; din contra, D-lor, ai dori ca Intre

noi

i vecinii notrii de peste Carpati g se stabileasca

cat se poate mai multe jonctiuni i relatiuni comerciale 1 industriale. i daca este vorba i de o
alta jonctiune, apoi en recunosc i utilitatea jonctiunii Turnul-Rou, i ai dori sa se emit/ un vot
ca cat mai curand A, se poata realizh i aceasta
jonctiune fiind de o mare insemnatate i folos sub
mai multe puncte de vedere. (Aprobari).
20393

35

546

Cu toate acestea, D. Manu se sperie de valea

Prahovei i ne spune eh sub punctul de vedere
strategic o linie ferath aci este prea periculoash
*i, observati, D-lor, ch singura obiectiune prac-

tich ce s'a flcut in contra liniei dela Brasov la

Ploesti este numai aceasta pretinsh de strategie.
Las la o parte toate rhspunsurile economice ce am
fhcut pang, acum. Eu intreb pe D-nul colonel Mann,
pe D-nealui, militar competinte, iarh eu ca un
simplu profan : dach pericol este, de ce nu sfhrhmain soseaua care ne leaga cu Brasovul? Caci mi
se pare, ca o sosea mare, drum militar, precum o
numeh Napoleon I, ca aceea ce avern noi buna si
frumoasa, intre Ploesti si Brasov, este tot ash de
periculoash, dach nu si mai rea, ea un drum de
fer; caci mai anevoe se poate darhmh o sosea decat un drum de fer, si numai pe F.,;osele i pe jos
intra o ostire intr'o tara inamich. Dach este vorba
ct punctul Predeal este periculos ca strategic,

atunci ar trebui sa esim cu totii cu topoarele, si

sa daramain soseaua aceea cat mai iut, daca voim
sa fim inatacabili dupa sistemul d-lui Manu. (hari tate).

D-lor, nu voiu raspunde si la alte obiectiuni

strategice flcute mai ales de d. Kogainiceanu,

fiindca d. ministru i-a raspuns indestul, i, a mai

repeth, este de prisos. Voiu aminti numai ca d-sa

547

a combqtut cam eu aceleasi militare argumente si

jonctiunea dela Prut care s'a acut cu Rusia .

Kogalniceanu: Foarte mult vg inselati. Atunci

nu am fost act.
B. Boerescu: Atunci altul ea ri-v. a gent
tot obiectiuni strategice de felul celor de astazi
contra acelei jonctiuni, i ni se puneh inainte, ea
acum mii de pericole; insa, majoritatea aeestei
onor. Adunqri, cu bunul squ shut practic, a votat
aceea jonetinne dela Prut, al cgreia rezultat binefilditor se va vedeh in curand.
Ash dark D-lor, cred c obiectiunile militare
strategice nu sunt de nicio importantq, fiindeq
vedeti eq, nu sunt bazate pe nimic; nu numai
stiinta, dar bunul simt ne probeazti, aeeasta. Si
dacq ar fi admish ea bung, aceastq sistemq de izolare a drunjurilor ferate, respinsq de toate natiunile civilizate, ar trebui sq. zieem atunei c noi
Romnii s6, ne construhn un drum de fer numai
pentru noi, aci, in mijlocul nostru, i s nu avem
nicio comunieatiune exterioarq, cxci en cht vom
ft mai izolati, cu atht vom fi mai siguri intre noi;
dar acest sistem nu se mai poate admite azi. Acesta
este un sistent vechiu abandonat de secoli, si care
odinioarq., a sqrqeit Spania. Nu-1 mai invocati
darq astqzi! Lumina astlzi este prea mare pentru
ea sq, se mai admitq asemenea erezii. (Aplauze).

548

Vin acum la o alta, ordine de obiectiuni, la

obiectiunile numite financiare. In ce consta aceste
obiectiuni? D-nul Kogalniceanu a obiectat mai intal

ca nu sunt studii, nu s'au facut studii, prin urmare nu putem s votam jonctiunile.
Ins/ d. ministru de lucrari publice v'a aratat
et sunt oarecari studii; insa studiile earl se fac
in mod detaliat, nu se fac inainte, ci dupa, ce se
determina punctele de jonctiune, i mai inainte de
a se dh concesiunea.
Caci, D-lor, sa nu uitati ct aceste studii costa
foarte mult. Cum se puteh dara expune guvernul

la atatea cbeltueli mai inainte de a se cunoate

punctul de jonctiune ce admite Camera.
edeti dara, hotarlti punctul de jonctiune, i
cand va fi vorba de darea concesiunei, atunci fiti
severi in cererea de studii.
Vedeti dara cat este de slaba aceasta pretinsa
obiectiune financiara a d-lui Kogalniceanu.
0 alta obiectiune numita tot financiara i invocata de d. Kogalniceanu, este ca aceste linii de
jonctiune nu au A, produca mult, i in deert o
sit ne incaream bugetul cu plata anuittilor acestor
finii. Ce mare trafic are sa, fie pe dansele? D-nul Ko-

galniceanu a spus ca sunt saptamani intregi, cand

nu se vad marfuri pe celelalte linii, cu atat mai

mult nu o A, se vada pe aceasta.

549

M. mir, D-lor deputati, s vhd pe d. Kogalnieeanu ch avanseazh a0, argument, fArg s ne

da nici-o proba. D-lui face o afirmare. care

nu s,tim pe ce se bazeazh. Dar destul este sh
facem asemenea afirmhri, fr s arlthm cevh
exemple, cevh probe, din cari sh rezulte mai mult
san mai putin convictiunea ca faptul este adevhrat?
In lips/ dal-it de probe, ce trebue sh facem,
noi cari nu ne multumim numai pe afirrnhri?
Sh ne raporthm la faptele din alte thri i Ia
legile naturale, economice, perpetue i imutabile.
Astfel vom puteh afih dach afirmarea d-lui Kogtlniceanu este sau nu fundath.
lath faptele bazate pe legile economice.
Am vhzut o linie ferata, strIbtnd o locali-

tate stearph qi shrach, duph eativh ani insh s'au

transformat acele localithti sterpe in localithti productive i avute. Estee fectul unei legi naturale ca sri

creasch productivitatea i avutia unei localithti in

proportiuni neauzite, nurnai din cauza acestui mare
mijloc de comunicatiune. Apoi, D-lor, aceasth lege
econornich, aplicath nu la localithti sterpe, ci la
localitati productive, aplicath pe valea Prabovei
spre Transilvania care este alh de bogath, la Vulcan pe aceh vale a Jiului, plinh de avutii, i spre
cele mai avute mine de chrbuni, aplicata, pe avuta
vale a Trotuului, nu va produce oare efecte mult

550

mai marl i mai minunate de cum a produs aiurea

in localitgti sterpe?
Cum poate Creni D. Kogglniceanu, si prin o
simplg afirmare vagg, sg, susting .cg, aceste linii nu
o sg aibg trafic, si sg contrazid, efeetele naturale
ale unei legi si mai naturale ?
Am vgzut in timpul fostului Domnitor, dud
s'a dat linia dela Giurgiu,linie pe care am

aprobat'o foarte mult, am vgzut pe multi obiecand necontenit, dupg acelas tipict cl ce miscare
ar fi intre Giurgiu si Bucuresti, cg ce mare comerciu ori trafic este intre aceste localitgti? (16

are sg, fie o mid miscare numai in timpul verei,

cand merge lumea la WI, sau in strgingtate; iarg
in timpul iernei, in cea mai mare parte a anului
miscarea are s fie null, in cat nici cheltuelile nu
o sg, se scoatg!
Acestea se ziceau de oameni seriosi.

Cand insg drumul se puse in miscare, lucrurile furl cu totul altfel. Se creg o miseare neasteptat. In scurtal timp de cgnd acest drum functioneazg, productiunea sa crescn in mari proportiuni.

Fiecare se mirg, de unde ese si unde trece atgta

multime de mgrfuri de tot felul si de calgtori!
Asn, dug, egnd astgzi se sustine cg aceste

jonctiuni nu vor produce nimic, el ele nu vor

aveg ce sl transporte, ca, nu sunt in fine de nici

551

un folos, se avanseaza un fapt pe care '1 desminte

practiea dela noi i din alte OH, pe care '1 desminte o lege economica constanta, i se recunoate

binefacerile i prosperitatea pe earl drurnurile de

fer le-au adus in toate partile, in toata lumea

unde exista.

lath', D-Ior, in ce s'au rezumat obiectiunile

aq numite economice ale D-lui Kogalniceanu, i.sunt

incredintat, din cele ce avui onoare a va expune,

ca v'ati convins cat sunt de slabe i neintemeiate.
i D. Manu, dupa ce a terminat en consideratiunile D-lui resbelnice, a facut i obiectiuni economice. Insa in aceste obiectiuni, D-lui a fost tot
atat de expeditiv ea ,,,i in partea resbelnica.

D-sa a procedat, in adevar, prin a suprimh

unele linii de jonetiuni: linia Vulcan o suprima !..
linia Oituzu o suprimal.. i pentruce le suprima?..

Fiindca D-lui tie ea nu o sa voiasca Austria

sa le facal... (Ilaritate).
Mai ramane in fiinta linia Prahovei, pe care
D-sa binevoete a nu o suprima, i careia i-a rezervat mai ales obieetiunile strategice. Pe aceasta nu

o suprima, fiindea, ne spune D-sa, nutnal pe asta

linie voete Austria sa o faca in realitate, celealte
jonctiuni ea nici el le voete.
Ei bine, D-lor, va marturisesc c maniera
aceasta de a discuth, modul acesta cavalerese de

552

suprimare a jonctiunilor, poate sa fie foarte comod

pentru D. Mann, mi se pare insa, mie unuia,

foarte putin serios, foarte putin convhigator pentru a face pe o Camera sa respinga o propunere
practica ca aceea coprinsa in conventiunea de fata,
propunere, care, dupa toate legile economice, dupa
experienta facuta de lumea intreaga. are sa' deh
rezultatele cele mai binefcatoare.
Cum! serios este A ziceti ca, si daca se va
vota aceasta conventiune, va fi in zadar pentruca
ea tot se poate sa nu se pupa in lucrare, din
cauza ca una din parti nu se va tine de invoiala?
Darn, D-lor, noi avem aci im.inte un contract, facut cu consimtirnantul ambelor parti, subscris atilt de noi, cat si de guvernul Austro-Ungar,
si trebue sa presupunem ca ambele parti au intentiunea ascunsa de a se insela una pe alta, pentru
ea s6 sustinem eg nu are sl se execute contractul.

Dara daca intre doi particulari, cari fac intre

dansii un contract oarecare, o asemenea presupunere de inselaciune nu se poate admite, cum D-nul

Mann ar voi A, o admita intr'un contract international? Atunci ar deveni imposibile mice fel de
tractate intre natiuni! Pentru D-zeu! o asemenea
absurditate nu se poate admite!

Ash dara, a se sustine, in cazul de fatal ca

sa nu se voteze aceste jonctiuni, pentru cuvantul

553

el nu au A, se

c, prtile contractante au sg, se insele una pe alta, este a se

facg din cauz

produce un argument putin serios, este a avansa

un lucru care nu se poate admite!
S'a mai produs in fine, D-lor deputati, nu
zic o obiectiune, ei un fel de considerant mIguliter, si care provoael aplauze, dart foarte comod,
acela ac1ic, cA, cum A. mai incgrctim bugetul,
cum sI mai inscim in buget Inca chteva milioane
pentru lucrarea acestor jonctiuni!
En, mai intai, observ D-lui Manu, i celor
ce au mai produs aceastli obiectiune ca nu cu ash,
vorbe aruncate in un mod vag, nu eu ash argument vag se poate convinge o Adunare asupra
unei cestiuni positive ca aceea care ne (mph acum.
Nu cu cuvinte ce pot figura in conversatiuni particulare de saloane se poate tracta i combate o
cestiune economicA intr'o adunare care are in sa'nul
sliu oameni seriosi, oarneni care trebue sh aib6.
cunostint6 de asemenea cestiuni economice. Cand
D-v. ziceti c6, nu voiti sh mai incgreati bugetul
Statului incA, cu atatea milioane pentru jonctiuni
stiti ce elect imi faceti? Imi faceti efectul ce mi-ar
produce un rationament analog al unui proprietar,

care dupe ce a fAcut pe mosia sa o moarh mare

frurnoasg, eu care a eheltuit 10.000 de galbeni,
de exemplu, nu mai voieste sli fact drumul care

554

duce la moarg, drum farg de care moara sa nu

va putea produce, qi aceasta pentru cuvgaitul ca.
acel drum 1-ar mai costa Inca 2.000 de galbeni!
(Aplause). VA rog sg-mi spuneti dacg acel pro-

prietar ar fi un bun econom; daeg eu n'a avea

dreptate de a-i numi un avar nedibaciu, i de a'i
aplica vechiul proverb romg,nese care ziee,

cg,

scumpul mai mult pggubete"? (Aplauze).

Este prea adevgrat. D-lor, ea, ereglid jonctiuni trebue sg adlogam la budget o suing; darg
-neereandu-le, nu ne expunem la perderea profitului

la perderea ce va rezulta din neproductivitatea

liniei? Aceasta nu trebue sg, uitgm niciodatg.
D-lor, noi avem o linie de drum de fer, care
traverseazg tara in tot lungul, qi daeg am refuzh
aceastg jonctiune, pentru motivele de -economie sau

de strategie, am face ea Ora noastrg sit rganftng,

izolata, de restul lumei.

Darg prin aceasta izolare nu am face ca sg

inceree maxi perderi, nu numai tezaurul public,
darg si avutia privata?
Aq voi sa intreb pe D-nii deputati de peste
Olt qi din cele alte parti ale Munteniei, dacg nu
s'ar aduce mare vatgmare tuturor transactiunilor
comerciale, tuturor valorilor noastre, cAnd drumul

nostru ferat nu ar fi in legaturg cu eelelalte tgri?

i este sigur ca vom ramanea inchiqi, cgci nici

555

pe la Varciorova nu vom fl legati, daca nu vom

admite celelalte joctiuni care toate sunt bune.
Romania de peste Milcov nu va suferi afata
caci acolo sunt doul jonctiuni; perderea va fi
foarte simtita pentru Romania de dincoace de
Milcov, i interesele ei reelarnt imperios ca sa,
aiba, i ea jonctiuni.
Intrebati pe proprietarii cari au producte de

exportat, Intrebati pe comerciantii care au marfurl de transportat, dad, interesele lor nu se lovesc

prin izolarea ce ai impune liniei lor ferate, daca

le vine la socotea1

stea Inchii cat timp nu se

circul pe Dunare. Cu aceasta nu mariti comereiul tni, ci-1 sugrumati, II micrrati. i ri eco-

nomi sunt cei ce fac aceasta. D-lor uita, ct cu cat

vor fi mai bogati indivizii cu atat i Statul va fi
mai avut. (Aplauze).
Nu intelegeti c ne condamnati la izolare
puneti linia in stare de neproductivitate, daca
nu o vom lega cu liniile ferat ale celorlalte State?
Cand tot Camera aceasta a mai votat jonctiuni,
ar fi injust ca tot ea sa refuze jonctiunile in aceast
alta, parte a tarei. i la ce rezultat ar ajunge cand
ar refuza aceste jonctiuni. Rezultatul economic ar
fi

ca, miscarea

i productivitatea liniilor noastre

va fi mai mica, qi fiind mai mica, pe toata linia

pang, la Varciorova, Camera, nu numai ca, nu ar

556

face nici o economie, din contth, ar incarca bugetul Statului cu plata mai multor anuitati.
Este adevarat ca nu s'ar inscrie in buget
anuitatile noilor linii; dark nici s'ar scadea bugetul cu profitul ce ar fi adus acele linii, cand
s'ar fi cerut.
Calculand dar bine, yeti vedea ca nu imbogatiti tara, nefacand aceste jonatiuni; eA, din contra

ingreunati tezaurul; evitati o cheltuiall productiva v lipsiti de un insemnat beneficiu; faceti in

fine tocmai ca proprietarul morei, care crede ca

a facut o minunata economie cand nu a lucrat

oseaua care era A intreiaseq, venitul morei sale.
(Aplauze).

Este dar constatat i pozitiv, D-lor, ert Wand

aceste jonctiuni, yeti activa circularea intregei retele de linii ferate; ne punem in relatiuni cu toata

lumea, iath nu numai intre noi; dati o mare productivitate liniei i micvrati procentele ce Statul
trebue s plateasea in fiecare an pentru drumul
de fer ce'l avem.
Am sa yin la o alta ordine de idei, avem
sg, vedem daca nu stint oarecare puncte importante care trebue s fie luate in eonsideratie,
i care in adevar sa fie serioase, daca nu sunt
legitime preocupari ce trebue s avem in vedere
can(' votam aceasta conventiune? Legitime preo-

557

cupri sunt, D-lor i eu sunt ingrijat de dnsele,

precum a fost i comitetul delegatilor, care propune mai multe modific/ri deal s'ar fi cuvenit.
Astfel este, mai intai, acea modificare a majorit/tei clelegatilor ca jonctiunile dela Vulcan i Oituz

sa, se lucreze ca drum de fer de al doilea ordin.

D-lor, aceasat propunere nici sufera, discutiune,
i dac/ v ganditi la asernenea economii, inai bine
nici mai constru4i drumul. Nu facqi ca acela
care crede cA, este bun econom, c/nd cumprg
un lucru prost i '1 poart/ numai dou/ zile, in

poarte trei
luni. Nu facqi intr'un cuvant ca avarul risipitor.
Cum se poate ca un drum de fer de jonctiune pe
o cale principal/ intre clod, taxi, care trece prin
munti, qi poate prin tunele, sl se propunA a fi
lucrat ca o cale de al doilea ordin. Aceasta nu s'a
loc s cumpere un lucru bun i

sg-1

mai pomenit i ar fi o anomalie ne mai auzit/!

Cum! a0 f/cut o linie intreag/ de prima ordine

dela un capt al Orei On/ la altul, i tocmai
c/nd este sI ne legam Austria prin un crAmpei,
acest crmpei s1-1 facern de al doilea ordin? Dar/

bunul simt se revolt/ la a/ idee! AI micora

totodat/ i productivitatea liniei intregi; c/ci micarea pe jonctiune s'ar face cu mici proportiuni;
toat5, lumea va evith E35, fac/ transporturi pe o

linie de al doilea ordin. Dar/ scopul nostru nu

558

este acesta. El este ca toath, linia sA, se facl in

conditiunile cele mai productive. Faceti-o darg in
conditiuni de productivitate: cAci aceasta voim i
noi; si aceasta cu atat mai mult, a comitetul nu
este logic cAnd cere o subventiune dela guvernul
austriac, i tot el 'i dA in schimb un crAmpei de
linie de al doilea ordin !
Dail, nu vedeti atunci cA i Austria, ca i noi,

nu ar atinge scopul propus, acela adicA de a

inlesni schimburile comerciale intre cele douA, OH?
SperAm dar cA, majoritatea comitetului nu va

mai starui in strania sa idee.

SA venim ing acum la preocupatiunnile serioase ce am vAzut ridicAndu-se din mai multe
pArti, si pe cari le ImpArtAsesc si eu. Cred ca, vom
satisface lesne aceste preocupatiuni, acum ca, ne-a

venit in ajutor D. ministru de lucrAri publice si

cel de externe.
DouA, in adevAr, sunt preocupArile legitime
ce am vAzut cA, le shnt mai multi. Intaia care rezultA din necunotinta ce avem despre cheltuiala
acestor jonctiuni, cheltuialA, care poate ne-ar ex-

pune la mai mad sarcini deal putem purth.

IatA ce raspundem noi in privinta acestei
legitime preocupAri.

In principiu, majoritatea Camerii, pentru ea

sa, fie consecuent6 cu cea fAcut panA, acum, trebue

559

sg admit/ jonctiunile, i sg, nu refuze cheltuelile

cari se cer pentru aceasta, pentrucg ele sunt cheltueli de bun pgrinte de familie; prin ele se ulureazg anuitgtile. Aceasta este o cheltuialg productivg,

este o cheltuialg din acelea care inavutete pe eel

ce o face. Si dad tara a cheltuit Mates, rnilioane
pentru faeerea liniei celei marl, nu trebue sg refuze nici cheltniala pentru lucrarea capatetelor acelei
care-i asigurg, Ii crete venitul, i adaugg

avutia Statului i particularilor!

Asemenea cheltueli nu se refuzg.
Insg, cu toate acestea, trebue st mergem Ong
la infinit ? Trebue sg, ne supunem intr'un mod
incert la un viitor necunoscut, i sit Nam asu-

prg-ne sarcini pe cari nu tim cum le vom puteh

purth ? A doua intrebare este aceasta : intervenirea

guvernului Austro-Ungar, pentru a contribui la

construirna liniei noastre de pe valea Prahovei,
n'ar aveh inconveniente practice in afacerile noastre ? Ambele aceste intrebgri, D-lor, sunt foarte
importante. Mai IntE, in ceiace privete intervenirea
guvernului Austro-Tiungar, vedeti cum se prezintg
cestiunea :

acest guvern a propus, el fiindcg tine

mult a cloth Transilvania cu aceastg, linie, ia asuprg-i a ne ggsi o companie care sa. fad, linia de
jonctiune ar a. garantie, sau pentruca el sl garanteze o dolAndl de atat la sutg, ca venit al liniei ;

560

guvernul nostru a admis propunerea aceasta. Comitetul delegatiior n'a admis-o; ci propune alteevh,
propune o subventiune, adicg, ea guvernul Austriei
sa contribue cu noi pe din doua pentru construetiunea acestei linii. In orice chip, i dupg proieetul
guvernului, i dupg propunerea comitetului de
delegati Austria tot trebne s contribue la construirea liniilor de jonetiune.
S'a zis: aceasta trebue respinsg, flindeg ar fi
o blesare, o urnilire in demnitatea noastrit nationala! Sg nu exageram, D-lor, nimie i sa nu dam
lucrurilor o mai mare importanta cleat o au. Ku
poate fi aci cestiune de nici o umilire. In luerari
de drumuri de fer, vi-s'a probat ad C sunt mai
multe State cafi au lucrat drumuri de fer i prin
contributiunea vecinului, i acele State nu s'au

gasit deloc urnilite, mgcar c trebue s le presupunem i lor macar atat siratimant de demnitate
cat avem i noi; vi-s'a dat exemplu Elvetia i
alte tAri, cari au primit de a luera in comun
cu mijloaee financiare cornune cu un stat vecin
liniile lor de jonctiune. Dara c aceasta, lucrare
comung s'a executat win subventiuni sau prin
garantii de venit cane compania care lucreaza,
aceasta este o cestiune de intelegere; fondul rgmane acelai, i in fond nu exista nimie contra

demnitatii unui Stat.

561

Aci nu este si nu poate fi cestiunea deck de

interese comerciale 'intre doua State, si prin urmare
ambele parti interesate trebue sa fael sacrificii,

caci ambele trag foloase. Nu dug, de aceasta ma

preocup eu; aci poate sa existe un alt inconvenient, de o natura practic5, Reda al ingerintei in
administratiunea caii ferate a unui Stat strain.
Acest inconvenient poate sa dea nastere la dificulMO foarte serioase; prin urmare, ceiace ar fi de
dorit este ca sa facem drumul acesta fara sa existe
aceastth, putinta de control ori intervenire; si atunci
neaparat trebue sa executam lucrarile numai pe

comptul si in sarcina noastra. i aceasta va fi cu

atat mai bine, di, evitand neintelegerile cu un
Stat vecin, vam continuh a fi in eele mai bune
relatiuni cu dansul. (Aplauze).
Asa dara, sunt de idee ea aceasta parte a
conventiunii nu poate fi admisa, si 0, pentru Prahova linia sa se faca nici prin subventiune, niei
prin garantie data de Statul vecin, ci prin propriile
noastre mijloace, sau ash cum sa nu existe nici un
fel de intervenire sau control din partea Austriei.
Ramane acum cealalt preocupare, relativa
la cheltuelile ce ar ocazionh aceste jonctiuni. i eu,
D-lor, sunt de opiniune ca nu trebue sa ne expunem la viitor prea necunoscut ca sa nu riscam
a ne incarch cu niste sardine ce nu am puteh purth.
20993

36

562

Ce trebue de fAcut? Ce m/suri prudente tre

bue s luhm spre a evith un asemenea inconvenient?

Guvernul ne vine in ajutor pentru a ne da toate

asigur6rile. El ne propune astazi ca sq, fix6m noi
o sum peste care EA nu se poata, trece, s6 zicem
adich in lege : autorizrn pe guvern a executh
aceste jonctiuni, aceast6 mare lucrare de utilitate

publicl; Ins s nu tread, peste cutare suml,

phn6 la acea suing, ne (16 mana sh cheltuim; mai
mult nu putem.
intelegeti atunci, D-lor deputa0, c5, nu mai
mai exista, inconvenientul necunoscutului; intelegqi

ca. nu se mai poate obiecth el expunem finantele

la cheltueli mad. i incerte, dupg earn au zis cei
cari au combhtut conventiunea.
Ce mai r6rnhne atunci din toate obiectiunile
adversarilor conventiunei ? Acele pretinse obiecOuni

strategice, ai v5zut c. n'au nici o baz6, c5, Bunt

cthdite pe nisip, i s spulbera, la cea dinthi suflare. Obiectiunile financiare, cele serioase, adicI

acelea ca sl nu expunem tezaurul la sarcine necunoscute, ai vlzut ch se pot inth,tuth fixand noi
cifra certg in lege peste care ministerul s6, nu
poat trece; i aceast5., cifrA nu este nevoe a fi
prea mare; cxci v'a arltat D. ministru din studiile ce s'au acut, anuitatea nu va trece peste 3
11 jumittate milioane pentru cele dou6 jonctiuni.

563

iii trebue sa, admitem aceste cifre; cgei ele provin

de la oameni speciali, afarg, numai dacl nu vom

admite cifra D-lui Manu de eke un milion pentru
un kilometru.

Dach" la cifra de 3 si jumItate milioane am

mai adgoga o anuitate rationalg, pentru jonctiunea

dela Prahova, am ajunge la suma de cinci milioane a se plAti ea anuitate pentru toate jonetiunile.
Cu modul acesta nici tezaurul s'ar inegreh,
nici am fi expusi la sarcine necunoscute.

Inseriindu-se aceastg, sum/ in lege, ea s'ar

impg,rti pe ate trele jonetiuni; i astfel am isbuti
efectugm cele mai productive lucrgri, evithnd
singurul perieol ce exista, acela de a nu ne expune la sarcine necunoseute.

Cum ar aveh sh se

aceastg, sum/
companiilor de lucrri, ea subventiune. ori ea garantie de venit ?
plhtease g.

Comitetul delegatilor a dat preferintl sistemului de subventiune; a zis c e mai bine ea

plata ce se va face de cg.tre Stat pentru exeeutarea
acestor jonctiuni, sg. se the/ prin subventiuni plg-

tite odatg, pentru totdeauna. N'am nimic de zis

contra acestui sistem. Ins g. ceeace mg, preocupg,
este cg, poate guvernul sh &ease/ companii cari

ofere mai multe avantagii dach s'ar asigura

venitul kilometric; bine ar fi atunci ea guvernul
sg

564
sa,

fie

legat ? De aceea eu cred c6 este bine ea

Camera sh fixeze suma peste care guvernul sa nu

fie liber a trece; insa, liber A, fie guvernul a intrebuinta acea sumq san ca subventiune, sau ca
garantie; cred adic6 cq, ar fi mai bine sg, admitem

i guvernul s1 poat6 adopta ori

pe unul oni pe altul, dup6 cum aceasta va fi mai
in interesul
ambele sisteme,

Pe 1ang5, aceasta, sive a inlatuna onice inconvenient de intervenire a Statulni vecin, sub euvAnt

de control ori altfel, pentru linia dela Prahova,

este bine a se zice anume intr'o dispozitiune spe-

cial6 ct Statul vecin nu va aveh nici un drept

de control asupra liniei, sub thei un fel de cuvant.
Cu chipul acesta, D-lor, eu cred c s'ar ap6rh
toate interese Orei i n'ar mai exista nici un motiv
pentru neprimirea acestei conventiuni. i chnd zic
aceste cuvinte, m adresez, nu tocmai la cei ce
sistematic au respins liniile de drum de fer, ci

la acei domni deputati cani au dotat tara cu un

drum de fer i cari sunt datori s6 fadi acel drum
de fer O. fie productiv pentnu tarA pnin jonctiunile
ce trebue sa,-1 lege eu ri1e vecine. M, adresez la
D-lor i-i intreb: ce cuvant ati mai aveh pentru
a vl opune la aceast5, conventiune, care, modificat6 preeum am avut onoare a va. arAth, pnin
dispozitiuni aditionale relative la executarea ei,

565

conciliaz a. toate interesele tarei. Interesul financiar

de care ne he preocup/m atata, este regulat; demnitatea nationall este respectat6; pA,n6 si conflictele

eventuale sunt in16turate prin suprimarea art. 8.

pentru ca s1 ajungem la acest rezultat,
pentni ca zisele acestea sl deving, lege, eu am
lucrat un arnendament, care 0. Inlocuiasca, lucrarea
ce v propune comitetul delegatilor si care are sa,
se voteze ca dispozitiune de lege aditionath, la conventiune, relativ a. la executarea acestei conventiuni.
Dupg ce se va lue, in consideratiune conventiunea si se va primL amendamentul propune dou6

conditiuni, sub care are sl se faca executarea.

Iat textul :
Executarea acesteCconventiuni se face numai

sub urmatoarele conditiuni:

I. Guvernul, pentruexecutarea tuturor acestor

jonctiuni, nu va puteet inscrie in budgetul anual

al Statului o suma mai mare de cinci milioane
lei, platibila ca subventiune ori garanfie pentru

7)

construirea sus mentionatelor

Aceasta suma se va reparti 'intre toate jonc-

tiunile, i guvernul nu va put& incepe lucrarea

pentru o jonctiune decdt dupa ce va asigura,
executarea tuturor jonctiunilor.

II. Art. 8 din conventiune se va aplica

71

in sensul acesta ca guvernul austro-ungar nu va

566

putea avea nici un control, sub nici un fel de

cuvcint, pe vreuna din aceste linii de jongiune.
Cred, Domnilor, eg, eu dispozitiunile propuse
de mine prin acest arnendament, se vor impgch
toate susceptibilitAile si toate interesele. Noi nu
avem a ne preocupa dad, guvernul vecin va primi
ori nu aceste dispozitiuni; cg,ei dacg, le va primi
Mgt mai bine pentru noi; iar dacg, nu le va primi,
atunci guvernul nostru ii va rgspunde, intr'un
mod rational, cg, nu putem dispune de mai multe
mijloace pentru a executh aceste jonctiuni.
D-lor deputati, eu (Ted cA yeti vota si yeti primi
aceastg, conventiune. 1-3 tin adaosul ce i se va face cu
dispoziunile ce propun, toate inconvenientele pier, si

constiinta domniilor voastre va fi irnpg,cat/ cg v'ati

fg,cut bine datoria. Eu sper cti, Insusi guvernul Austriei va primi a executh jonctiunile cu conditiunile
puse de noi; cg,ei Insusi va intelege positiunea Virei,
care nu poate cheltui mai mult decg,t ii iartl puterile.

Iarl aceastg, suing, de 5 milioane este suficientg, pentru dile trele jonctiuni, dupg, calculele
ce ne prezintg, D. rnhiistru petrn doug, jonctiuni.
aceastg surng,, nu numai cg, nu este apgsgtoare
pentru tezaur, dar este foarte modestg, in raport
en mArimea lucrgrilor, este mai ales modestd, dici
cheltuiala este procluctivg, qi printeinsa avutia publica si privatg, are sg, castige intreit.
ilSi

567

Aa darg, D-lor deputati, votati aceastA, mare

si indispensabilg, imbun6t64ire ce vi se cere; ea

priveqte nurnai taxa; MA, dansa, creati o cauzl

de grcie pentru multe judete, qi aduceti o simit paguba. pentru teazur. RealizAnd aceste marl
1ucr6ri, mri1i micarea liniilor ferate In general,
ajutati comerciul, aduceti prosperitate. (Aplauze
prelungite).
Dupk' inchiderea discutiunei, prindu-se la vot luarea

In consideratiune a proiectului se respinge cu 49 voturi

contra 45.

II
Monitorul Oficial" No. 57 iii 68 din 3 0 14 Martie 1873.

P roiectul de lege pentru Creditul funciar roman.

In edinta Camerei dela 26 Fevruarie 1873, Comitetul delegatilor a prezentat raportn1 sau referitor la
proiectul de lege pentru Creditul funciar roman, redactat

de B. Boerescu, George Cantacuzino fi loan Ghika,

adoptat i adus in discutia Camerii de guveru.

Deschizandu-se discutia generala proiectul este sustinut in aceiai edinta de Stolojan, Agarici, C. Slaramberg, Vernescn i combatut de M. Cornea i As lan. In e-

dinta urmatoare desbaterile urmeaza i se pronunta discursurile reznarcabile ale lui P. Mavrogheni, ministru de
finance, Aristide Pascal i Al. Golescu. In urma vorbelte
i B. Boerescu.
B.1 Boerescu. D-lor deputa-ci, cestiunea este

foarte gravg, foarte important6, i. adaog foarte

lung prin sine Ins60, i de aceea voiu cguth a
mg sine strict numai pe tIramul ei, spre a fi cat
se poate de scull.

569

D-lor deputati, m voiu sill a truth aceasth .

cestiune dintr'un punct de vedere economic financiar,

cum si dintr'un punct de vedere practic; astfel in

cat onor. Adunare sa, fie convinsa c votand acest
proiect de lege al proprietarilor asociati, va face
un act eminamente economic, si tot oda tg, eel mai
folositor in favoarea proprietatei, I va corespunde
in acelas timp la cele mai legitime sentimente
nationale.

D-lor este sau nu incontestabil ca proprietatea noastra" imobiliara are nevoe de credit? Cred
ca. nu este nirneni care sa conteste acest adevar;
din toate *tile s'a recunoscut i s'a admis ca,

proprietatea noastra are nevoe de credit. Fiecare

si-a explicat aceasta necesitate in diferite moduri,
fiecare a gsit cauzele lipsei de credit imobiliar
acolo unde a crezut ca se aft.; insa faptul este
incontestabil ca proprietatea irntobiliara nu are
credit, caci nurnesc a nu aveh, credit ca.nd ea este
apasata, sub greutatea unei imense datorii ipo-

tecare de care nu se poate scaph, cand ea nu

gaseste fonduri A, se amelioreze. Proprietatea se
zice ca, este apasata, pentruca la termene fixe
proprietarii nostri de imobile nu pot fi in stare a
plati datoria lor, si sunt siliti prin urmare a adaogi
termene peste termene, a adaogi i chiar interesele
la capitalul ce-I imprumutase, i astfel datoria

570

ipotecarh care apash

proprietatea, in loc a se

usurh, merge din ce in ce crescand!

Este un discredit al propriethtei cand proprietarul, nu numai acela care este dator, dar chiar
bunul phrinte, bunul administrator, nu afll fonduri suficiente pentru ca sh-si poath ameliorh proprietatea sa, asa in cat din venitul care-i va aduce
aceasth ameliorare, sa,-0 poath 066 datoria. Toate
aceste fapte sunt necontestabile; si acest fenomen

dureazh la noi multi ani. Dach s'a gcut ceva

pentru desvoltarea unei alte averi, a fost pentru
averea mobiliarg; chci mice ne-ar spune D. A.
Golescu, prin teoriile D-sak (asupra chrora voiu
veni mai tarziu), ch plashrile in fonduri mobiliare
nu ar fi tocmai un act de economie si inavutire,

nu este mai putin adevIrat, ch capitalurile de

cativa ani incoace, prefer/ a se plash la noi in
valori mobiliare. Ce s'a urmat de aci? S'a urmat
ch de and avutia mobiliarh a crescut prin emsterea valorilor fiduciare create de Stat, s'a simtit
intr'un mod si mai viu lipsa creditului imobiliar.
Ei bine, inaintea unui asemenea fapt pozitiv
si patent, aflandu-ne noi, si cu noi tam intreagh,
toti acei cari se ocuph de lucruri publice, ce trebuim sh facem?
Negresit, trebui sh se caute a se creh institutiuni de credit imobiliar; trebuih sh se deh acestor

571

propriet6ti irnobiliare, can Ia noi joacl cel dantfti

rol, cari sunt sorgintea unicI i inepuisabilA a
avutiei noastre, trebuih s li se deh creditul de care
erau lipsite.
Toti voim sg. le chin acest credit, insA, cum

s5 i-1 dArn? Cum s1 cream aceast/ institutiune

de c red it ?
SA

facem i noi ceeace trebue sit fac a. mice om

cu bun simt, s5, mergem in celelalte taxi call. au

Rent experiente de secoli, cari au acut multiple
varii incercAri in aceast5, materie. qi s vedem
pnin ce mijloace an putut reqi sg, facit ca sa,
se creascl creditul propriettilor imobiliare.

Onorabilul D. Golescu a inceput pin a ne

spune c noi, spre a creh acest credit, nu trebue
sa fim servili imitatori, ci trebue s inventam.
D-lor, vl mIrturisesc, c eu unul difer cu
totul de opiniunea D-lui Glolescu, i cred c5, in
materii de finante, noi nu trebue sg, inventam;
CCi mie mi se: pare un ce prea mult azardos i
imprudent, cand noi ast5zi, In loc sq imitm modul
cum s'a instituit un asemenea institut de credit in
alte Ori, am veni i am pretinde s inventam un
sistem non. DarA atunci ar puteh oricine s5, vina
i sit ne zica: dar sunteti siguri c5, inventiunea
D-v. are sg, producl efectele la cari v aVeptati?
de uncle sunteti D-v. siguri c5, pin sistemul in-

572

ventat de D-v., proprietatea va dobandi creditul

de care are nevoe?"
A. inventa noi pe malul Dambovitei ceeace
nu s'a facut nicaeri, a inventa o sistema Dona de
credit imobiliar care nu se cunotea }Ana acum? ei
bine, ar fi o glorie pe care poate s'o poarte D. Go-

lescu, dara de care eu unul ma sfiesc. (Aplauze).

Norocire insa, Domnilor, este ea nici D. Golescu n'a inventat nimic; i cand a conchis, v'a
spus ca patroneaza sistema de asociatiune a capitaliOlor! (Ilaritate).
Ash dara, nu de inventiuni este cestiunea; ci
sa vedem ce trebue sa facem noi? Cum trebue sa

lucram pentru ca sa putem ridich pe cat se va

puteh mai mult, creditul proprietatei imobiliare?
Pentru a ajunge acest scop, treoue i poi sa
formam nis,te institutiuni dupa cum s'a format In
toat lumea; institutiuni call au produs qi cari
Intretin creditul imobiliar.
Am v5zut, D-lor, pe ce se bazeaza asemenea
institutiuni ; se bazeaza pe doua sisteme : unul este

institutiunea de credit fonciar format de capitalkti

asociati, i altul este institutiunea formata pnin aso-

ciatiunea forma a MOO acelora call se imprumuta, adica a proprietarilor. Afara de aceste dou
sisteme, mai este i acela unic al bancei de Stat
din Bavaria, care are hartie cu curs fortat.

573

Aeurn nu era logic si natural ca sg procedgm

si noi cu maturitate si sg, adopMm unul din aceste
doug sisteme? Voici Dv. ea sA, stici care din aceste
doug sisteme este cel mai bun pentru noi? Atunci
nu aveti cleat sg. vg, uitati si sg vede(i pe caH din
ele experienta fleutg in alte OH, le recomandg
mai bine.
Astg experientg fgeutit in curgerea unui secol
in alte OH, tot nu a putut ggsi favor inaintea
D-hri Golescu care preferg sistemul capitalistilor.
Mg pentru noi toti, cred, aceastg experientg de
secoli este mult, ea este o garantie prea mare de
reusita aiurea. Cgei, in adevgr, dacg acest sistem

al asocigrii proprietarilor s'ar aplich si la noi. si

dael s'ar aplica In niste conditiuni bune, apoi puteti fi siguri de reusita lui; cgei nu trebue sg, uitati, D-lor, cg natura a inzestrat pgrantul nostru
ash de bine, si dacg-i lipseste ceva este numai
creditul, care pentru ea sg-1 dobandim, nu avem
cleat sg adoptgin si la noi sistemul de credit care
este un secol de eand s'a infiincat in Silesia, si
care a produs pretutindenea consecinte fbarte f'avorabile pentru proprietatea imobiliarg.
Va sg zica,, iatrt punctele probate si necontestabile Ong aci. Proprietatea imobiliarg a noastrg,

are nevoe de credit, si nu 'i putem da ereditul,

nu putern constitui aceastg proprietate imobiliarg,

574

in conditiuni normale de a puta produce deck

adoptand i la noi institute cari in alte p5,rti au
dat rezultate elecelente.
Acum, D-lor, indata ce acest principffl este
admis, s ne dthn bine seama ce sunt aceste insti-

tute de credit fonciar. Nu voi face teorii, D-lor;

c/ci cum s'a zis cu. drept cuvant, flu suntem aci
a face teorii varii i cursuri de tiinta ci de a
probh, avantagiile sau defectele unui sistem. Voiu
face dara, numai teoriile indispensabile pentru a
trata aceasta, materie. Trebue s tim, D-lor, inteun
mod pozitiv, ea &ice institut de credit fonciar, fie
el creat pnin asociatiunea proprietarilor de imobile,

nu este deck un intermediar intre proprietar i

capitalist. VI rog, D-lor sa, v5, patrundeti bine de
acest adevar, ea sa nu credeti ca, institutul de
credit fonciar, oricare ar fi el, este un imprumutator direct prin el Insui. Nu aceasta nu este;
and unii v vorbesc de capitaliti, altii de proprietari, in ambele aceste cazuri, e bine s5, tim
c5, acest institut este numai un intermediar, adica
ca el creaza, titlurile fiduciare, le da acelor cari
au trebuinta de bani, i acetia gasesc pe capitalitii cari le d bani pe acele titluri. Eu, care am
nevoe de a ma i'mprurnut, m. servese cu creditul
asociatiunei spre a putel, gasi capitaliti cari s

'mi procure bani. Acea asociatiune a creditului

575

fonciar, prin titlurile ce emite, reprezinta valoarea

proprietAtei mele, i o face sa eireule in mici portiuni. De exemplii, valoarea proprietatei mele fiind
de o mie, creditul fonciar creeaza asupra ei titluri
mai mici decal de cinci sute, i aceste titluri, fiind
garantate in acelasi timp prin creditul asoeiatiunei,

prin garantia solidara a tuturor imprumutatilor,

acel titlu se poate plasa bine, se poate scompth
bine, mai bine poate deck efectele Statului.
Aceste fapte, D-Ior, sunt pozitive; stiinta
experienta le constata intr'un mod indubitabil.
Cestiunea dara, era, pe care din cele doua sisteme
trebue s '1 adoptam i noi? A inventa un sistem
nou era inadmisibil; si ati vzut ca chiar D. Goleseu, care era pentru inventiune, a conchis pentnt sistemul asociatiunei capitalistilor, care e foarte
bine cunoseut.
Cdci, cestiunea Amanea tot a se sti care era
mai avantagios; sistemul asociatiunei proprietarilor,
sau sistemul asociatiunei capitalistilor ?
Iata, D-lor, eestiunea pusa pe tramul econo-

mic, ash cum a voit sa o puna D. Asian; voiu

veni apoi i la eelealte consideratiuni, pe cari D-lui

le-a numit nationale, i voiu proba e aci interesele financiare, interesele economice trebue a fi
legate cu interesele nationale bine intelese. (Aplause).

A$h dara, ne-am intrebat mai intai, care din

576

cele doll& sisterne s'ar puteh adopt& la noi? Care

e sistemul care prezinth avantagiile cele mai ma:ri?
Sa examinhm:

Sh luhm mai intai sistemul asociatiunei capitalistilor. Ce vedem in acest sistem? Vedem o aso-

ciatiune de capitalisti, adich de imprumuthtori;

Si aci, institutul serveste tot de intermediator
intro proprietarii ce voesc a se imprumuth si intre
capitalitii ce le dail bani. Asociatiunea nu face
si aci decht s creeze scrisuri fonciare, ce reprezinth valoarea imobilului ipotecat, i sunt garantate prin fondul de garantie al asociatiunei. Institutul dh aceste scrisuri imprumutatului, si aces ta
le scompteazh cum poate ma bine.
Ins

Darh numai aceasta face institutul? Nu! in

acest sistem de capitalisti, se fac si alte operatiuni

de banch propria zish; se fac multe si variate

operatiuni de speculatiune.
aceasta este natural, D-lor, chci cum voiti
dark ca, un capital de mai multe zecimi de
milioane, sh rhmana, neproductiv! Cum voiti ca

actionarii cari au depus banii lor sh nu primeasch

dobndh pentru acei bani? Si cum voiti ca ei sh
nu cearh dividendul din folosul ce ar rezulth din
operatiunile acelei societhti? Negresit c aceasta nu
se poate!
Este dara, neaphrat ca asociatiunea sh, fach qi

577

alte speculatiuni de bancA, pentru ca sg. poatit

pl/ti i interesele i dividendele capitalului social
de garantie.
Ins/ imprumutatii, ins/ detentorii de scrisuri

fonciare la ce sunt expusi? Sunt expwi la toate

pericolele i pagubele ce pot rezultit din operatiunile de baneA.
AO, mai intAi detentorii de scrisuri fonciare
sunt expui la pagubele ce provin dela rAii debitori eari nu vor plitti anuitatile; cci i 'n acest

sistem, D-lor, pot sit fie imprumutati cari sit nu

pl/teasel anuit/tile regulat; ins/ detentorii mai
sunt Inc/ expui, cum am zis, la perderile ce pot
rezulth din operatiunile de bane/.
Proprietarii imprumutati, acei cari ii depun
moiile ca garantie, i iau scrisuri funciare pentru
acele moii, Ia ce sunt expui i ei ? Sunt expu0

aceasta c/ au sa. poarte i plata interesului

capitalului care servete ca fond de garantie, c/
au sI mai poarte i plata de dividende care are
sit se impart/ actionarilor cari au format capiin

talul de garantie.
Sit vedem acum ce g/sim in sistemul celalt
al asociatiunii propriet/tilor ? Aci vedem cevh foarte
simplu i natural; i nu poate fi altfel in acest
sistem care este eel primitiv, care se numete:

sistemul parinte. In acest sistem toti proprietarii

20993

37

578

cari au nevoe de credit, formeaVi intro dansii o

asociatiune j 'si zic: aide s6 mobilizAm propriet4le noastre, fAcAnd titluri fiduciare care sa," fie
garantate prin ipoteca specialit a fiec5rui debitor,
ci prin ipoteca colectivl a tuturor coasociatilor.
Ace le titluri, acele scrisuri fonciare, find asa garantate, lesne se glsesc capitalisti cari sit le ampere, s le sconteze.
Ash darA, acelasi mecanism existl aci ca si
in celalalt sistem, i ceiage nu existh in celalt, este
eit aci asociatii nu au sq, plateascl dobAnzi, nici
dividendele nu le impart cu altii. In adevIr, in
in acest sistem, dobAnzi un sunt de pliitit, pentructi

nu exist capital in numerar ca fond de garantie,

si prin urmare cel ce se imprumuta nu poarra si
sarcinile cari ar rezulth din acele dobAnzi.
Apoi un alt imens avantagiu este acela cg,
mAcar ct aceasta, asociatiune nu are de scop speculatiunea, cu toate acestea, ea poate s6, fac q. sA
se producii torarecari

beneficii. Aceste beneficii

intre eine au sCfie ele impArtite? Negresit ea numai intre coasociatii cari formeazil asociatiunea si
can sunt i imprumutati. Astfel cIt acei ce vor fi
eoasociati, avand sIt impartA numai intre ei dividendul beneficiilor obtinute la finele anului social,
and debitorul va veni sl plAteascA anuitatea, i se
va seidea din anuitate ceiace el este in (inept sa,

579

primeaseh ea beneficiu. heat dach de exemplu,

sareina lui, daci, datoria lui va fi de 10, nu este

de mirare ca aceasth sareinh sh-i fie schzuth en 11

2 ori mai rnult, duph cum dividendul va fi mai

mare ori mai mic.
La asociatiuni de capitalisti, debitorul nu poate

fi usurat de primirea acestor benefieii, ehei el nu

ia parte la dividende.
Ash darg, D-Ior, child noi am v6zut aceste
fapte, cand le-am constatat, i cand ele sunt cunoseute de toti i constatate de toti, cum mai lurtem
ezith ea sh nu alegem, sh nu preferim sistemul
asoeiatiunei proprietarilor ?

D. Golescu numeste aceasta a aveh idei preconcepute! D-Ini se tome ea Adunarea sh nu judeee
prin ochii t i mintea acelora eari au luat initiativa
si intre cari mh Nese a fi i eu unul!
Cu alte cuvinte, d. Goleseu ne-a cam acuzat
pe noi, ehei sprijinim sistemul din proectul in
discutiune, sistem In favoarea egruia avem, putem
zice, experienta Europei intregi, ed am venit cu
idei preconcepute, ea child nu am puteh zice noi
si D-lui, i Dior, cari sustin celalt sistem al asociatiunii de capitalisti, ct i D-lor an venit cu idei
preconcepute! (Ilaritate, aprobari). Barg, D-lor, sh
litshm deoparte aeeste pretentiuni de idei preconcepute si s, vedern dach fundat este argumentul

580

adus de mai multi oratori ean l. au comb/tut proectul de fatA, cand ne- au recomandat ateptarea,
(And ne spun c/ in Franta discutiunea creditului

fonciar a tinut 10 ani, i el nu trebue s1-1 infiint/m la noi in pip/.

Mai intai, D-lor, sa, ne aducem aminte aceast/
veritate banal6, ea, cel care merge in cap, acel

care deschide drumul, are o misiune mult mai

grea decat acela care vine pe urma, si gaseste
drumul batut. Daca, aceasta, veritate am aplica-o
la cestiuni financiare si economice, v'a intrebk
dac a. alte natiuni au Relit zecimi de ani, timpuri
indelungate experient/, urmeaza din aceasta oare
a noi nu trebue sa, profitam de loc dela experienta acelor natiuni, si sa, punem i noi aceleasi
zecimi de ani, acela timp indelungat spre a rezolva, o cestiune economic/ cum este aceasta ?
(Aplauze). Ce rationament este acesta ? Intelezeti,
D-lor, el un asemenea sistem de amanare, de asteptare, nu poate fi decat venirea ruinei; dici tot
ateptand, avem timpul s/ ne ruinam. (Ilaritate).
i apoi, D-lor, s/ nu credeti ca, statele de care

s'a zis el au ateptat atat de mult, au ateptat

tocmai atat de Indelung cat s'a aratat.
In Franta, care s'a adus de axemplu in pHvinta aceasta, in adevAr, creditul fonciar s'a discutat

pentru prima oara. la 1842, dar/ dela 1842 i pan/

581

la 1852, oare credeti, A s'a discutat necontenit?

_Nu prea atat. S'a mai discutat incg, odatg, pe la
1848, si in fine la 1852 a fost in adevgx discuOunea cea serioasa, And s'a si votat institutinea.
Apoi la noi chiar aceastg, cestiune este oare
atk de noug, pe cat se susOne de unii? Este oare
adevg.rat el acest proect ar fi 0 surprindere, in

At sg, se punA inainte ea argument de unii cA,

s'ar voi ca aeest proect sg, se voteze in pripg,,
nestudiat? Acest argument nu'l pot luh altfel deck
ea un mijloc din partea onor. D-ni deputati, spre

a indispune pe adunare, spre a face pe unii doputati sg, voteze contra, ca, sg, nu se creadg, A au
fost suprinsi, nestiind ce voteazg,. Dacg, ash e faptul

D-voastrg, stiti A dela 1862 InA, s'a agitat la

noi cestiunea creditului fonciar; sg, nu uitati cg,
Ind, dela 1869 s'a dat in Camerg, un proiect in
aceastg, pivintl, un proiect prezentat de chiar
onor. D. Golescu, care erh atunci coleg eu mine
a ministerul finantelor, si acel proiect erh dupa,
sistemul capitalistilor, erh al D-lui Hertz. (A plauze).

,5i ash, D-lor, dacit este vorba de paternitate

daeg, D. A. Golescu a avut aerul d'a ne atribui

noug, onoarea paternitMei pentru proiectul de fatg,

de ce sg nu aibg, si D-lui acelas amor pentru

proiectul D-lui din 1869? (Aplauze). Dar eu nu
tiu, cum sunt sigur A nu tine nici D-sa la ase-

582

menea paternitlti,

inein Ia ratinne. Sunt 4 ani

de child se ocupl Camera de aceastl cestiune;

acum, o pot marturisi, sunt eel mai ferieit el
nu s'a votat anul trecut; clei i'ncl nu avusesem
timpul si studiez cestiunea destul de bine; dal./
de atunci am studiat-o, si en mine an studiat-o
multi alti D-ni deputati. Dar/ iarasi multi Inel
nu au studiat-o, si de aceea nu in mir cand vld
cl, unii o combat, larl macar sl-i ating, fondul
cum este de exempla D. Cornea.

Nu mai vorbiti de amor proprin, niei de

paternitate, ci probati c sistemul D-v. este cel
mai bun. Noi marturisim, c cat despre proiectul
nostru, inventatori nu suntem. Acest proiect dacl
este ram sau bun, nu avem nici meritul, Mci rspunderea inventinnei; ei, in modestia noastrl, am
crezut c ce avem mai bine de fcut este sl mergem pe aceeasi cale bgtutl pe care a mers si alte
taxi. Dael vom fi gresit, denunt de complice si

pe onor. ministru de finance care ne-a dat tot

concursul

i ne-a procurat multe acte, intre altele

chiar legea institutului din Petersburg, si dela

Cherson.
Istoricul darl al proieetului proprietarilor.

vedeti el este simplu si modest. Voiti s stiti dadi

este bun ori ru? Sa-1 discutm i s ne tinem
pe Walnut faptelor numai, i sl aduceti ea si mine

383

probe spre a-I combate. SA-mi permiteti sA mA

serv in curentul discutiunei mele, ci cu autoritAti
din tara noastrA, cu autoritatea D-lui Manolake
Kostaki. Vet! vedea cit D-sa Imi va yen! foarte
mult in ajutor spre a proba cit cel mai bun sistem
este acel al asociatiunei proprietAtilor. (Aplauze).
Alanolke Kostaki, ministru de justifie. La
rndul meu aveti A, mA aplaudati ci pe mine.
.
B. Boerescu. D. Manolake Kostaki, in raportul D-sale remarcabil din anul trecut, se ocupA
de avantagiile sistemului creditului fonciar TrateazA insit ci de origina acestui credit; origina
face mult, cAci probeazA si calitatea; ci acest fapt
este adevArat nu numai in lumea fizicA, dar ci in
cea morall. AO, vorbind de pozitiunea oberata,
in care se aflau proprietarii din Silesia (Prusia), acum

100 de ani, iatA cum ne aratA D. Manolaki Kostaki Iepureanu el se nIscu creditul fonciar:
In ach Imprejurgri, zice raportul D-sale,
proprietarii cei marl, a cAror pozitie era mai putin
compromisA, ceruse autoritiitii de a se asocia intr'un
mod solidar, ci de a putea mite i imprumuta
cu titluri ipotecare ale societAtei pe proprietarii ce

voiau a se Imprumuth, etc.'

Vedeti, D-lor, ca, acest fapt este foarte adevArat cum il constatA D. lepureanu, adicA eit origina acestor institute a fost in acele tAri unde

584

s'au gasit proprietarii apasati; i cel mai natural

remediu care 1-au aflat la apksarea lor, a fost de
a se asocih pentru a garanth mutual averile lor.
si a-1 creih creditul. Aceste asociMiuni sunt dark
nascute din necesitatea poziOunei celei grele a pro-

prietarilor; prin natura lucrurile cbiar s'au format

aceste institute; si ceea ce constitue proba cea mai
evidenta a calitatii lor binefacktoare, este ct au
reusit, i an reusit pe deplin.
Aceasta reesit,a, a asociatiunilor de proprietari

o constatk tot D. Tepureanu, prin raportul D-sale

din anul trecut. 'lath, cum o constatk:
Insemnatatea transactiunilor rezultatele atat
de favorabile obtinute putem zice imediat, pe cat a

surprins pe oameni de stiinta, pe atat a lost un

indemn suflcient pentru guvernul Prnsiei si celelalte
State din Germania pentru a i'mulci asemenea institute; si astfel creditul fonciar i creditul agricol

constituite la inceput numai pentru proprietatea

mare, se raspandise prin toate comunele satesti."
Esaminand acum rezultatele obtinute, sq. ne
explicam cauzele prirnirei cu atatea favor a acelor
obligatiuni de cktre capitalist', etc."
*i D. lepureanu continuand arkth cauzele
pentru ce scrisurile fonciare s'a prirnit cu favoare de capitansti.

Ash dark observ4, D-lor, ct insusi

D. Ie-

585

pureanu constat c rezultatele iinense i imediat

clobandite de asociatiunile de proprietari, au sur-

prins chiar pe oameni de stiintd; prin urmare ce

mirare ar fi s surprind i pe D-nii Asian si
Cornea care au combgtut acest proiect cu atata
cldurg.

Mai observati cg D. Iepureanu constatg cg

s'a primit cu mare favoare obligatiunile acestor
societ5ti de cgtre capitalieti.
Ash darg, este just, este important ea Camera
sg ia notg cg, toti recunosc cg, acest sistem a reusit
pretudindenea pe deplin.

D. Golescu s'a mrginit nurnai a afirmh

cit

sistemul asociAiunei capitalistilor este eel mai bun ;

el aeolo este un capital care garanteazg scrisele

fonciare; D-lui ne Indearnn

preferim acest

sistern.

Mai intai, intreb pe D. Golescu, si pe ceilalti

cari sunt de aeeeasi opiniune, cari sunt cuvintele
precise si practiee cari le-au expus inaintea Adungrii, pentru ea ea sg inlgture un proiect sustinut
de comitetul delegatilor i sustinatt de guvern care
l'a inaintat Adungrei, si s primeaseg sistemul

i chnd vorbese de guvern, nu trebue s.

uitati el vorbese de guvern in general; egci nu
sunt tinut a cunoaste opiniunile individuale ale
fiecgrui ministru ; pentra mine este destul a cuD-lor?

586

noate opiniunea guvernului prin ministrul care a

prezentat Camerei mesagiul Domnesc cu aeest
proiect de lege.
D. preqedinte al consiliului : Nu este nici-o
opini u ne i ndi v id ual6.

D. ministru de culte qi D. ntinistru de justitie: TO tinem la proiect.

B. Boerescu: AtAt mai bine; i fiindc6 acest
thpt este pozitiv, trebuih i mai mult 86 mi se
arate cuvintele practice i pentru care acest sistem
de asociatiune ar fi mai rau pentru proprietari, i
c6. nu ar produce efectele dorite.
D. Golescu insii ce a ar6tat? A fiicut o statisticI savantA de toate institutele de credit din

Europa; ne-a spus in ce an s'a format cutare institut i cate obligatiuni a emis. Dar6, in ce ne-a
convins cu aceasta? Ne-a convins c6 aceste institute de credit au functionat i functioneaz6 foarte
bine, i c6 emit multe obligatiuni. Dar6 ea sa
judecgm de binefacerile acestei emisiuni, trebuih
D. Golescu sA ne spun6 i ce datorie ipotecara
a stins in fiecaretStat institutul? cxci dupl aceasta
mai ales se judec6 meritul Om.
Darl D-sa nu ne-a ar6tat ce parte de datorie

s'a stins; ne-a spus numai cl in Franta datoria

ipotecara erh de 8 miliarde, i s'a emis scrise
fonciare numai de 2 miliarde.

567

Ash este; dar1 prin aceasta se probeath ca

proprietatea a Minas incAreat5, en alte 6 miliarde.
Nu stim dacit si in Silesia proprietatea a ritmas inc6reatl tot in aceeasi proportiune; cilci D.
Golescu ne-a spus numai el in Silesia s'au emis
scrise domeniale numai de vre-o 400 milioane;
dara, trebui

s
tiu care era datoria ipotecarl,
pentru ca s vedem cAt a stins-o acest institut.

Ash rezultate practice trebui sit ne arate

D. Golescu spre a ne convinge.

Jroi Ash este.

B. Boerescu: Acestea insit nu ni s'au aratat.
S'a zis numai de
bazandu-se nu stiu pe ce
fapte, c, estimatiunea find nodul gordian, numai
in sistemul asociatinnei capitalistilor, ea se face

sincer6 si mai sigurl. A rugh pe D-sa sit spunA

pe ce fapte bazeazA aceastl afirmatiune? E pot asi-

gurh ca, D. Royer din contra ne spune c tocmai

in asociatiunile de capitalisti expertizele nu sunt
cele mai sigure. i pentru ce?
Pentrucl, in aceste societAti fiind operatiuni
de specule, de cAstig, consiliul de administratiune
primeste cu mai mult6 inlesnire estimatiunile deck
la asociatiunile de proprietari, uncle nu existit speculatiune. Ratiunea, bunul nostru simt, ne spun
c6 intr'un sistem nude speculatinnea joacit un mare
rol, mai usor se pot face estimatiunile de chtre

5S 8

eelelalte societati,

deck in sistemul asociatiunei

proprietarilor, unde nimeni nu-si propune a beneficih din multimea operatiunilor.

Apoi, dacg, nu ar fi nici aceste cuvinte, intreb
pe D. Golescu, pe ce fapte s'a bazat cand D-sa a
afirmat aceasta? Caci faptele dovedese contrariul.
Faptele dovedesc ca la asociatiunile proprietarilor,
estimatiunile se fac foarte bine, de vreme ce aceste
societati an rausit atat de bine pretutindenea.

Daca estimatiunile s'ar face rau in asociatiunile de proprietari, intreb, cum ele ar fi putut

exisa de o suta de ani in Germania si in alte

pri, si ar fi prosperat atat de mult?
Va sa zicg, cuvantul estimatiune nu poate
fi un motiv care sg. determine pe Adunare a da
preferinta sistemei asociatiunei eapitalistilor.

9. Golescu a mai adaogat ca sistema de

asociatiune a capitalistilor, este de preferinta; caci

ea s'a adoptat in Franta si in alte

tAri,

i ar fi

trecut si in America.
D-lor, se poate face si un studiu comparativ
spre a se vedeh, cam in eke State se afla adoptat
sistemul raneez; ceeace stiu este ca chiar in opera
D-lui Josseau, se vede, in mai mult de o paging
preferinta acestui insemnat autor, pentru sistemul

german. Mai stiu ca in Europa mai ca nu este

gustat sistemul francez.

5Sq

Vedeti, de exemplu, Rusia, care a adoptat

cele mai noi sisteme, ea nu a dat preferinta
sistemului capitalistilor, ci sistemului german. Ase-

menea si in alte State. Nu stiu ce se va fi urmat

in America.
Dark D-lor, sa lasthn aceste notiuni statistice._

Eu va zic ct singua ratiunea noastat este suficienth spre a vedeh care din cele doua sisteme
este mai bun. Probatu-ne-au oratorii, cari au vorbit
in favoarea creditului format de capitalisti, ch nu

exista incovenientele earl le-am arAtat noi la in-

ceput? Ca imprumutatii nu au pozitiunea mai

grea din cauza sarcinei interesului i dividendului
capitalului. Ca nu exista rnai multe sanse de perdeH din cauza pericolelor la earl expun operatm-

nile de banca? Nimic din acestea nu s'a probat;

s'au &cut numai simple afirmatiuni.
SI mai venim acum la alte obiectiuni; fiindeit
mai inainte vom rapunde la obiectiuni, i apoi
venim la punctele importante de examinat, cum
sunt creditul scrisurilor fonciare i unitatea asoci atiunei.

D-lor, ai vazut cum onor. D. Aslan a procedat, spre a va luminh. D-lui a tratat cestiunea
intr'un mod pasionat, si a formulat ca argument&
numai cestiuni personale. Asupra mea mai alesa cazut focul maniei D-lui; mai era sa arunce

590

ostracismul asupra mea, cum era sg-1 arunce D.

Lasear Costin !.. Darg. atunci D. Costa-Foru intervenind, n'a scApat, iarg, acum D-lor mg. lasit
singur expus la toate rnnii1e D-lui Aslan
(Ilaritate).
Ei, D-lor! iii ceiace mg, priveste personal,

pozitiunea mea este asa de comodAA cxci eu sunt

un om care in viata mea nu am fAcut nici o luptg,
pe care sit nu o pot mArturisi in public. Aceasta
e marea fortg, moraIrt a unui om !

Crede darg, D. Ceaur Asian, c mi-a fAcut

in cevh ru cand D-lui a insistat a spune c sunt
dintre initiatorii acestui proect ?
Darg, eu Ii multumesc de ast a. declaratiune,

si ma' fAlesc chiar el am fost dintre acei initiatori. (Aplauze).

Da, D-lor, am fost si sunt mandru cg am

putut. impreunA cu altii, sg, contribuese i eu la
dezvoltarea spiritului de asociatiune intre Romni.
(Aplauze).
*i dacit

nu ati permite unui deputat ea sit

ia parte, si st lucreze si el la desvoltarea acestui
spirit de asociatiune, sau ca membru in consiliul
de administratiune, sau ca initiator, nu ati face
cu aceasta cel mai mare Mu Orli, si nu a0 lipsi-o
de concursul oamenilor earl i-ar puteh da cele
mai mari sacrificii ? (Aplauze).

591

Sunt dara interese superioare, de ordine morala, eari fac adese pe un cetatean ori deputat sa
lucreze.

i acest interes Fam avut noi in vedere

eand am luat initiativa formarei creditului fonciar....

k;i cred ca i D. Asian tot de aceste interese a

avut intentiunea de a vorbi cand ne-a facut severile D-lui mustrari. (Ilaritate). Caci D-lui qtie
si toti autorii sunt de aceasta opiniune, ca 'n
aceasta asociaVune de proprietari, nu exista, speculatiune, i neexistAnd speculaOune, nu poate sa
existe speculatori.
N. Aslcun. Dara la Banea de scout i cireulatiune ?

B. Boerescu. Iroi vorbi mai tarziu i de

aceasta; dara de acum va pot declar di ma laud
ea am fost unul din aceia earl am conlucrat ca
tot prin Romani sa, se faca si aceasta mare institutie nationala, banca de scout i eirculatiune.
(A plauze).

Aa dara, D-lor, vedeti el argumentele ad

hominem, ale D-lui Asian nu sunt convingatoare.
Tara, daca pin aceste argumente a avut D-lui cea
mai mica tendin0 ca, sa va micoreze increderea i
sa va, faca sa banu4i macar dezinteresarea i Curatenia cugetelor noastre, s'a inelat iara foarte
mult, qi de lee n'a isbutit; eaci moralitatea nu kle

darama pin aluziuni. Fie sigur D. Aslan ca nu

592

cade putina bun5., reputatiune ce am i reputatiunea de onorabilitate a tuturor bArbatilor cunoseuti

cu cari am conluerat, ca .D. preedinte al nostru,
D. Iorgu Cantacuzino, D. George Verneseu, D.

Ioan Brgtianu, D. Ioan Ghica i altii, a diror

onorabilitata este atAt de cunoscut. (Aplauze). Prin

urmare, asernenea mijloace de convinctiune A. le

inlIturAin cu totul: st nu ne mai ocupam de ele;
ei sa. ne ocup6m numai de argumentele aduse in
critieg la acest proect.

Onor. D. Cornea a inceput prin a multumi

en un ton solemn de modest, proprietarilor de
initiativa ce au luat! IarA bine ca am provocat
cel putin multumirile D-lui Cornea, dei Itiam c6
Inainte numai suveranii obinuiau sl multumeasa
astfel. (Ilaritate). DaiA nu face nimie! D. Cornea

eel tanlr, D. Cornea junior, cum am zice, multumete tuturor proprietarilor de initiativa ce au
luat. Dar/ pentruce a multumit? ca sa. le resping&
toatg lucrarea ce au fAcut! (Ilaritate). In adevqr,
multumirea D-sale este foarte m6gulitoare pentru

proprietari; dal% ea este foarte putin satisf6c6toare pentru interesele Ion. Mai bine ar fi fa.cut
sa, le multumeasc a. mai putin i sg, le dea mai mult.

*i pentruce D. Cornea respinge creditul prin

asociatiunea proprietarilor? ra spus-o; pentru un

singur cuvant: cg, pe all vreme creditul public

593

nu va fi bine stabilit, i pe eat& reme nu se va

seadea dobanda prin o bancg de scompt i de
circulatiune, pe atilt timp aceasth asociatiune nu
S

va produce nimic! Se apropie adiert de opiniunea

D-lui Moruzi care voete, sau ca guvernul sa garanteze toate scrisurile fonciare, sau sa infiinteze
mai intai banca de circulatiune.
Fara, D. ministru de finante spuse eh, nu
este In(& oportun a infiinta bauca de scompt.
Dara atunci care este pozitiunea proprietarilor?

D. Cornea, ea i D. Golescu. nu voeste asociarea proprietarilor, pentruca creditul public nu

este bine stabilit, pentruc6 nu se poate cunoate
bine rezultatele can an dh aceasta, institutiune. I).

Moruzi ca i D. Cornea, cer ca s se infiinteze

mai intai banca de scompt spre a se stabili creditul. Dara D. ministru nu este de aceeai ()piniune; dara ce facem atunci?
Iata pozitiune curioas6; macar ct toti constat,

ct creditul proprietatei este cazut, mAcar ca toti

recunomtem ct rul exista, insa tot noi, pentru

un cuvant ori altul, am conchide sa nu facem

nimic pentru a inceth disereditul proprietatei!
(Aplanze).

S'au mai produs nite argumente care n-au

fost ad hominem, cum sa scrisurile fonciare nu o
sa aibl credit, eh nu este drept a se sili proprie2099.1

38

594

tarii s5, fie asociati intr'un mod solidar; ea, a

admite unitatea asociatiuni a fi a dispune de
vointa lor printr'o lege, etc. Eu, D-lor, ca 86 nu
obosesc onor. Adunare voiu reuni Si voiu rAspunde la toate aceste cestiuni deodat4; examinAnd
adiat i punctele esentiale ale proiectului.

Ne vom ocuph dar6 mai intai de scrisurile

fonciare, despre natura i creditul ce pot aveh ele.
Voiu cauth a explich bine in ce constA acel
pretins privilegiu. ktdiel trebue admis6 pluralitatea
sau unitatea institutelor; j vom vedea in ce aceastil,
cestiune econoini,4 este si cestiune nationalci.
D-lor, rAspund acelora care au
combhtut creditul scrisurilor fouciare, e toate
obiectiunile care se raporteazit la scrisurile fonciare

ale asociatiunei proprietarilor, cu atilt mai mult

cuvnt se pot raporth Ia scriuKile asocia,tiunei capitalistilor; cAci aceleasi fenomene economice existit

iu ambele cazuri incht priveste nature, literilor de

gagiu.

S'a insinuat cd scrisurile capitalistilor ar aveh

mai mutt credit, ti,indai, fondu,1 lor de, garantie

este in capital numerar. lug eu rspund el fondul de garantie al proprietarilor este si mai mare
si mai solid; cxci el se compune din toate ipotciiQ proprietarilor imprumutatoi, i pentrila acest
fond nu este expu la. pericolele actelor de banca

595

de speculatiune. Prin urmare, ift asociatiunea proprietarilor, scrisurile fonciare au o i mai bttn6
baz, chei au mai solid fond de garantie.
lt,ti cum at puteh fi altfel? Cat Id Dv. aveti
an institut de credit care ernite sdrisuri fonciare,

cari sunt bazate nu humai pe ipoteca celui

I'M-

prumatat, ci si pe ipotecile tuturOr imptumutatilot, cum credeti lh,. cA asemenea scrisuri sa, mi
aib6 un credit insemnat si stl nu se pOatA scoMpta
ii1 cele mai lyune conditiuni?
DovadA ch ash a s6 fie este a., in Germania
asemenPa inscrisuri ale proprietarilor au avut totdauna creditul eel mai mare.

Iatit ce zice despre aceasta D. Josseau autorul cel mai acreditat in aceastA matetie:
Capitalurile peutru delnsele abundeaza, $ti
literile de gagiu s'au negotiat totdeauna cu un
scompt mai avavtujos tuturor cetorlalte valori fi
anume valoilor Statului".
Cum vedeti, D. Josseau ntt se mu4tunete
numni en A firmatiuni, vine cu fapte care constatA
ch scrisurile fonciare din Germania au avut scomptul
eel mai )mn, cbiar superior fondurilor publice.

Va sit zic6 baza lor era sigur de vreme ce

s au scomptat si se scompteazA ak de bine. Care
este acea baz6? ipotoen, imprumutului, ipoteca tuturor imprumutatilor solidari.

596

ni se obiecteaza, dara aceasta solidaritate

este grava i ea s'ar impune proprietarilor !
D-lor, necontenit s'a catat sa va atneninte dela
A!

inaltimea acestei tribune cu pericole la care ar expune

pe Imprumutati aceasta solidaritate ! D. Cornea a
zis: nu e destul ca dati Imprumutatului bani scumpi
dar II mai expuneti i la o solidaritate cu toti ceilalti?

Mai intAi, D-lor, oricare institutiune de asemenea natura trebue sit fie bazata pe solidaritate
Acesta este un element esential al sau de care nu
se poate lipsi in nici un mod.
Dara sa, vedern, solidaritatea aceasta este in
adevar un pericol, i daca cu adevArat se impune proprietarilor? Ce este solidaritatea? V'am
spus'o : este raspunderea mutuala a proprietarilor,

In caz and anuitatile nu s'ar plati de catre debitorii cei Ili. i cand s'ar slei i fondul social
i cel de rezerva spre a plati acel deficit.
Ni s'a zis de un orator, ca, cand ar fi A, se
aplice solidaritatea, adicg, sa se faca contributia
intre societari aceasta ar fi lichidare. Mare eroare.
Ce are a face lichidarea cu solidaritatea?
Intr'un caz dat o contributiune s'ar face intre
toti asociatii, pentru a slabi nite deficite ce s'ar
ivi in casa sociala. Apoi acest caz seamana el cu
acela cand se vinde toata starea societatei, c6nd
ea se desfiinteaza, and adica se lichideaza.

597

Apoi, D-lor, nu este bine ca asupra unor

asemenea fapte A, consultam 5,i istoria? Citci daca
mentiona'm statistica, este ca sit tragem dintr'insa

concluziuni practice iara nu pentru plgcerea de

a face discutiuni academice. Ei bine lugnd istoria
societatilor din Germania, ia sii vedem cum proprietarii au fost expusi sit plateasca in asemenea cazuri,
sa, vedem adica ce pericol a esit din solidaritate.

81 intrebam tot pe D. Josseau, o autoritate

atht de mare, care s'a ocupat cu studiile acute
in Germania de catre guvernul francez.
lath, ce va spune D-lui (vol. 1 pag. 229):
Rtisponsabilitatea mutuala a imprumutafilor produce in Germania cloud' excelente efecte :
intdi, ea inspire'', increderea capitaliqtilor si favorizeazti astfel circulaciunea scrisurilor fonciare, apoi
ea creazti intre asociati o privighere reciprocel
care devine o garantie pentru sinceritatea extima-

tiunilor. Se adaoga inset ca' areast4 sinceritate a

ramas pant." acum literd moarta, qi cti, nu este un
singur exemplu, dupti ftiinta noastrei, ca .36 se fi
exereitat de etitre societate o urmarire contra unui
proprietar liberat de propria sa datorie prin plata
tuturor anuiteitilor".
Apreciati, D-lor, aceste importante adevaruri

aratate de D. Josseau; vedeti cum ne spune ca

in Germania fiecare asociat este un controlor asupra

598

sineeritAtii estimatiunilor; ett pani1 acuma, de and

aeeste soeietati exist aeolo, nu s'a vazut nici un
recurs pornit din societate contra unei propriet4t4i
pentru aplicarea solidaritAtii la el. Si pentru ce
aceasta ? Din cauza excelentei creditului care au
scrisurile fonciare.
Apoi child creditul aeestor hArtii in Germania
este a$ h de bine stabilit, nu Inteleg pentru co acelas

institut, transplautat la noi, n'ar produce acelas

ofeet, and noi rani ingrAdi en aeeleas,i bune garantii? De co s avem idee fixt ct nu va reusi ?
Day6 atunci ce asigurare uini dati D-voastrA cit
institutiunea capitalistilor propusa de D-v. va reusi
mai bine? (Aplauze).
Dacrt, dig neincrederea D-v. insi-vt faceti o
doginA financial* de ca aceastA incertitudine nu

a aplicati si la sistemnl capitalistilor? (Aplauze).

Dar v. temeti de expertiza,? Apoi nu vedeti
ea' mutualitatea, reciprocitatea de interese, face el
estimatiunile sunt mai sincere in sistemul proprietarilor deat in al capitalistilor ? e de altA parte,
aeeasta e o cestiune mai mult de administratiune.
Se vor aplic i la noi toate aeele mijloace cari
se aplic si in Germania, spre garantia sinceritMei
ageator estimatiuni.
Daa cAutati sinwritatea expertizelor proprietitOlor ce au a se ipotech, apoi, cum. prea bine zice

59!)

D. Josseau. 0 gasiti tocmai la societatile de procaci diii eauza solidaritatei coasociatilor,

toti stint atentivi, si SC controleaza reciproe. Daca
la noi s'ar face, de exemplu, Ca in fiecare district
sit, fie dtte Un comitet compus din eiltiva proprietari
debitori, cari sa-si deh opiniunea asUpra eyaluarei

unei proprietati din acel judet care se ipoteceaza,

si sub reserva aprobarei comitettdui central, nu Ilitelegeti D-lor, c aeeasta ar fi, pentru a asigur
sinceritatea estimatittnilor ce se vor face o Inasura
foarte eficace? (Afirmari).

Darn, ca aceastd mnsorn, se mai pot gnsi

allele.

Tenlerea darn, acenta, nu este intemeiata,

daca ar fi intemeiatn, intrebnm: ce garantie ni Se
i1
ca cu sistemul institutelor compose din societart capitalisti s'ar face estimatiunile mai bine?
Acum yin, D-Ior la Celalalt punct important
la pluritatea sau Ia unitatea acestui institnt. Aci
cestiunea devine si mai dificiln, caci avem i pe
govern in contra noastrn. D. ministru ne-A. zis
primim luarea h consideratiune a acestui project
insa eu reserva concluzionilor noastre din expunerea de motive, adica cu pluralitatea institntelor.
D-kr, spre a e%aminh bine cestiunea aceasta,
trebue mai intai s yedem in ce conga, ea. Intreb

dara pe govern, pe D. ministru sa fie bun a-mi

600

spune ce intelege D-lui cu pluralitatea de institute!

lute lege sa fie pluritate chiar de sisteme, adica sl
poata coesista, deodata institute de ambele sisteme,
adica pe MAIO creditul fonciar de proprietari sO
primiti creditul asociatilor capitaliti?

Gr. Kostaki. De ce nu ?
B. Boerescu. Intreruperea D-lui Gr. Epureanu
in

ingrijeste. (Ilaritate).

D-lor, dupa expunerea de motive a ministerului, dupa cum s'a inteles din discutiuni, chestiunea

s'ar margini in aceasta: daca trebue unitate ori

pluraritate, in acelasi sistern; daca sa fie o singurd asociatiune de proprietari sau mai multe.
Asemenea, pe cat cunose, desbaterile comitetetului delegatilor, i pentru aceasta D. raportor
e aci sa, spuna, unanimitatea delegatilor s'a pronuntat tot in sensul ca sa existe un singur sistem,
acela al proprietarilor; iar asociatiunile pot fi una
san mai multe, insa numai de acelasi sistem.
In expunerea sa de motive, iata parte din
.eonclusiunile D-lui ministru :

I) Aprobarea slabilirii creditului funciar

in tara pe baza principiului asociatiunei directe
ci a g trantiei niutuale a proprietatilor teritoriale
qi, de idnobile, fara privilegiul exclusiv".

Apoi la art. 5 iata ce se zice :

II) Guvernul sa fie autorizat a aproba ac-

001

tele de asociatiune i statutele celorlalte asociatiuni

de proprietari, cdncl i s'ar prezentet cereri, farii

intervenirea Corpurilor legiuitoare".
Din aceste concluziuni ale D-lui ministru de
finante, oricine

este in drept a induce cl si D.

ministru nu s'a ocupat in realitate decat numai

de unitatea sau pluralitatea asociatiunilor, ins/
numai in sistemul proprietarilor. Nu stiu dacl ex:
prim in destul de esact cugetarea guvernului; si
asi dori ca D-nii minitrii srt-mi spunI de mg, insel !...
Chestiunea, D-lor, este foarte important, cxci

dacl in cugetarea unora din D-v. ar fi el prin

pluralitate se intelege a se admite tot felul de societ/ti cu diferite sisteme, adica, si de proprietari
si de capitalisti, apoi atunci mai bine ar fi sit
respingeti dela inceput creditul proprietarilor, c/ci
da o nastere ash curn s moar6 indatg. ii
aceasta pentru till cuvnt prea simplu.
In adevlr, in asociatiunea de proprietari nu
este speculatiune; acolo nu se speculeazI ninienea
spre a profith, este mai mult o inlesnire de credit
ce proprietarii Ii fac reciproc intre dgnsii.
Indatl ce permiteti ea, in aceiasi localitate,
al/turi eu institutul proprietarilor, sl se institue o
institutiune de credit Fin capitalisti, inteiegeti ea
un sacrificiu de cateva sute de mii de franci ar.fi
destul pentruca sA se creeze un scout factice scri-

602

surilor lor fonciare spre a face sg, cazg acela al

proprietarilor! (Aplauze).

i apoi va pune iar scon-

tul unde le va conveni spre a se despagubi de

sacrificiul facut in citteva luni.
Prin nrmare, Domnilor, dadi dorim en sinceritate stabilirea la noi a creditului fonciar prin
asociatiunea proprietarilor, trebue sg, punem ciestiunea numai dac g. asemenea asociatiuni trebue st
fie mai multe san una singurg.
D-lor, s'a vorbit foarte mult i s'a pronuntat
foarte des cuvilmtul de privilegiu, de monopol in
aceastg. chestiune. Ei bine, precum instiO D. ministru de finante ne-a spus, viu i en sg, repet ct
in aceastit chestiune nu este vorba nici de privibegin, nici de monopol.
VA, rog, D-lor deputati, s binevoiti a examinh
bine aceastg, chestiune; dici dac a. yeti admite ideia
greit c aci ar fi un privilegiu, inteiegeti cute

conseci* se pot trage dintr' aceasta! La eke invociiri se poate da loc in favoarea libertgtii comertulni! Cg.t de mult se pot plange proprietarii,
cum i-au plans D. N. Asian, ca,' 11-se impune,
un jug MO, vaia lor! etc., etc.
Este insA adevgrat cg, poate ii vorba aci de
privilegia? Nu. Indatg, ce este o asociatie de proprietari, ziu poate fi vorba nici de privilegiu,. nici
de monopol, pentru, euvantul simplu ce s'a Lis ea'

(303

ac'i nu este nici un act de speculatiune. Cum dar

ai cui i-se pate da privilegiu sau monopol, cAnd
nu este nirneui de specuhlt?
Cum! ati numb D-v. monopol dreptul ce l-ar
aveh, proprietarii de a se asoci impreunii, de a mite
titluri asupra proprietAilor boy, si de a le scontit
In modul eel mai avantagios? Aceasta s'ar chernik
s'ar eliem monopol? Apoi atunci numiti
privilegiu cbiar dreptul de proprietate ! (Aphiuze).
Spuneti c dreptul de proprietate este un privilegiu; caei ce sustinern noi este o consecint
direct5, a dreptului de proprietate.
Aceast6 cbestiune, D-lor, a fost in dezbatere

si in alte State: as& in Franta, ea s'a dezbMut la

18.52, cnd s'a instituit cyeditul funeiar. Din acele
dezbateri vedem c privilegiul se poate zice cci are

institutul numai, cAnd este vorba de institute de

capitalisti, de institute adiat cari fac acte de speculatiune.

Din aceasta am vgzut c

uniii

dela noi au

concbis c privibegiul este un ce de esentl, este o

conditiune indispensabith a institutiunii de capita-

haft Ei bine, aceasta nu este toomai exact. Privilegiul, nu este de esenta nici a institutelor de
capitalisti, nici a color de proprietari.
Dar dacg se pate acorda, privilegiu propriu
zis, cand asa cere interesul rii, este numai in

604

favoarea asociatiunilor de capitalisti. InsA aceasta

este numai facultativ, si depinde numai de imprejurAri. Nu este insA de esenta institutului, dovada c aceasta sunt faptele.
D-lor, III contra obiceiului men, sunt nevoit
astAzi, cum ati vzut, a face ceva citatiuni din
autorit4i1e strsaine cari pot fi crezute mai bine.

D. Josseau rezum'S in modul cel mai fidel

opiniunile ce au fost in Franta, in favoarea san in
contra unitAtii oH plural it4ii institutelor de credit
funciar. i veti vedeh c6 in acele discutiuni nici
ca se serveste cu vorba de privilegin.

lath, mai intai cum D. Josseau rezumg, envintele acelora cari sunt contra unitAtii institutului,

caH sunt aclie, ca

unii din noi, pentru plura-

litatea acelor institute:

Se temea ca o singura asociatiune sa nu poata

priveghia la prea marl distante sinceritatea estimatiunei; i se crede ca statutele uniforme nu ar

,.

putea sa convinga numeroasele departamente cari

rprezinta asa de marl varietati in trebuintele lor
in situatiunea proprietatilor. Societatile germane
rsunt locale, si aceasta circumstanta se semnala ca
runa din principal& cauze ale succesului lor".
Vedeti, D-lor, cl in Franta, s'au zis mai
aceleasi argumente, in favoarea pluralithii, cari
s'au repetat si la noi.

605

Aceste cuvinte au si determinat pe legiuitorul

francez si adopteze mai intai sistemul
institutelor.
Ash dar vedeti ch, mhcar ch in Franta s'a
adoptat sistemul de asociatiune de capitalisti, insh
cu toate acestea s'a admis pluralitatea de institute;
s'a i infiintat mai multe institute de credit funciar, la Paris, apoi la Alarsilia, la Nevers, etc.;
apoi se incepuse a se formh altele la Tulusa si in
alte localithti importante.
Apoi, peste chtevh luni, vhzhndu-se inconvenientele pluralithtei institutelor, adich neputhnd
merge cum trebue, s'a i renuntat la pluralitate.
gi s'a admis un singur institut pentru toath Franta_
Din acestea insa, D-lor, puteti vedeh ea' pivilegiul nu este de esenta asociatiunilor de capi-

talisti, de vreme ce in Franta acest institut s'a

votat la inceput fhrh, privilegiu. Apoi, pe cht stint
mai sunt ash institute la Berlin si la Viena can
functioneazh fArh privilegiu.
Fiecare tarl s'a organizat cum i-a venit
mai bine.

Dar ia s vedem, in discutiunile din Franta,

dela 1852, ce se ziceh in favoarea unithtei asociatiunei, pe care o sustiu si eu.
Tot D. Josseau ne rezum
(v. i.

p. XXXV):

i aceasth opiniune:

606

A admite mai multe societati independente,

le liisa, feirei directiune, fara control, nu este bare
a le expune la erorile, la ispitele cari pierd ateit de

des intreprinderile nouei cele mai bune? Nu este

oare de temnt ca in cutare departament Pit ar

prospera o sucursala, o societate ar pieri dacei ar
fi lasatel numai pe proyriele ei mijloace, cu propride sale inspiratiuni?
O institutiune centrala nu ar oferl mai multa,

sigurana, proprietarilor si prin urmare o mult

mai mare inlesnire pentru negociarea titlurilor
ernise?

Aceste titturi ar putea ele bare sa circide

dintr'un carat al Frantei la altul fi set se negocieze avantajos la Bursa, daca, mai inainte de a
le accepta, cineva va ji silit sti se informeze mail
intai despre creditul particular al asocialiunei locale
de uncle de derivel I

Presupuneti din contra cli exist o singuAl

institutiune; portorul tiaului nu are neme sa mai
afie de uncle s'a leicat emisiunea: tipul $i garantia

vor fi uniforme ; el va fi sigur &Ili negocieze

obligatiunea mai cu acelafi prer, fi, indepliniml
oarecari formalitqi prea simple, el va putea primi,
dobeinzile fi, capitalul la oricare din case, dup

alegerea sa fi, cum id va veni mai bine'.

Prin urmare, Domnilor, vedeti Cum s'a pus

607

chestiunea in Franta, iar nu cum unii aa pus-o

la noi.
Nu s'a vorbit acolo de privilegiu, nici s'a
invocat toate libertiti1e, ci s'au expus simplu cuvintele carat economice pentru san contra unit4ei

institutului. Nici s'a zis acolo, cum a zis la noi

oratorii si chiar D. ministru de finante, ca prin
unitatea institutului am impune proprietarilor a se
asoeih; fiindca nimeni flU impune nimic, i asociatiunea este absolut
Este dar bine ca sit se stie cum s'a pus chestiunea in State le a earor statisticA, ne-a adus-a
onor. Ilk Golescu. Rilmane acum sit vederu si noi
cum se pot negoci mai bine inserisurile fonciare,
fiind mai multe societati, sau nnnuii una.
Pe langa cele ce am citat. din D. Jossean,

iata ce mai zice o mare autoritate economistA,

D. Wolowsky, iii priviuta creditului ce pot avei
scrisurile funciare, existand o singura asocia0une:

Adoptdndu-se un singur tip, tota ia proportiuni mai largi i totul se simplified; este
inaqinw cu aburi care se substitue la o sumd de
pdrghii izolate 0 discordante; ea uneqte economia
mecanismului cu puterea acciunei'
Dar, Domnilor, sa facem abstractiune de toate
aceste autorit41 si.sA consultam numai bunuL simt
ce-I are fiecare, De ce este vorba? Se cere ca toti

608

proprietarii, cari vor aveh nevoe sa se imprumute,

sa se constitue ei insusi In societate, si sa-si garanteze reciproc imprumuturile Ion.
Cum sa le venim mai bine in ajutor? Voiti,
cum zice guvernul, st le divizati garantia? Apoi
cand veti divizh garantia, oare creditul scriselor

de gagiu nu se va diminuh? Daca garantia unei

eremite ipotecare se va subdivizh in trei phrti,
nu intelegeti ca se va reduce si creditul ei conform
cu diviziunea ce ati facut?
i cum poate fi altfel ? Daca, de exemplu, ati
admite trei cercuri, trei asociatiuni, va s zica
atunci c impartiti garantia fonciar in trei phrti,
dupa fiecare cere; i atunei scrisele fonciare nu
mai au creditul care ar aveh cOnd toti proprietarii
ar garanth impreuna fiecare scris.
De ce inconveniente practice va temeti child
ar fi unitatea? Fi-vor oare inconveniente de administratiune, adica de dificultati ce ar incerch pro-

prietarii departati pentru ca sa realizeze Impru-

mutul? In* D-lor nu uitati c vor existh sucursale, si prin sucursale per toate aceste dificultati
de cafi vg, temeti.
aceste inconveniente nu existg,
in sistemul unitatei, este, cit, chiar in Germadovad

nia, unde exista pluralitatea, agentul nostru dela

Berlin, I). Theodor Rosetti, ne spune in epistola

609

sa, intr'un mod pozitiv, cl este o tendintl de a

se unifica...
D. ministru de finante. Unificarea administrativg, iar nici de cum de privilegiu exclusiv.
D. B. Boerescu. Iata, propriele cuvinte ale
D-lui Rosetti.
Cdt despre organizarea generalti a creditului
funciar, met voi meirgini, a observa ca aid fiecare
provincie in parte are institutul sau de credit ; inset'
acum, este o tendinta tie a le impreuna fi centralizet pe toate sub o directiune unica. Baca ar fi
sa se transplante principiele acestei organizariuni

la noi, va trebul afara de celelalte particularitqi

ale srarii sociale i economice, s avem in privire
fi diferinfa circumscripfiunilor teritoriale in raport
cu marimea fi, cu populafiunea lor, precum fi, cu
intinderea de mijloc a proprietatilor, care este in ai
mare decdt aici".

Va s zic, D-lor, in Germania este o tendintl de a se unifich i centralizh toate institutele

intr'o directiune unica.

D. ministru de externe. Avqi i D-voastr6

tendint6; dar nu cereti A. se impung. (Sgomot).
B. Boerescu. Nimeni nu voete a impune
nimic nimnui. Ceeace facem noi este de a examink dacl este mai bine s5, fie o singurl asociatiune sau mai multe. Si pen tru a vl dovedi cg,
20993

3)

MO

este mai bine a aveh una singurl, v facem atenti

la ceeace vh spune D-nu T Rosetti, c chiar in
Germania, unde este leaghnul acestor asociAiuni,
astazi este o tendinth de a unifich directiunile tuturor.

Ei bine, vh intreb, de ce ne-am pune noi in

pozitiunea Germaniei de mai 'nainte, pentru ca
mai thrziu s avem tendinfe, i nu am face din
capul locului chiar ceeace Germania, uncle s'au
nhscut aceste institutiuni, astAzi voete ca s fach?

De ce sh nu adopthrn noi inch dela inceput unitatea de asociatiune, in loc s adopthm subdiviziunile la earl cautg, acum a renunth chiar Germania?
Nu vecleti c chiar D. Rosetti spune ca s aveti
in vedere fortele noastre economice, intinderea teritoriului i populAiunea tgrii, pentrueg, numai ah
puteti judech clach s'ar puteh implanth i la noi
pluralitatea institutelor, dach en aceasth pluralitate
se va puteh negocih scrisurile funciare in toate
cercurile in bune conditiuni. In alte cuvinte, dach
yeti face mai multe cercuri, observati bine, sh nu
se inthmple, ea numai in cercul Capitalei scrisurile

aibh un curs bun, Melt numai scrisurile foneiare ale acestui cerc sh fie bine vgzute, i sh fie
preferite scrisurilor fonciare ale celorlalte cercuri,
chei atunci Ai sacrifich toate interesele celorlalte
judete interesului Capitalei, unde asernenea serisuri totdeauna vor fi chutate mai mult cleat ori
sa

611

cercuri sau judete, unde jocurile

de bung qi schimburile nu se fac de loc sau se
in care alte

fac slab.

D-lor, eu unul

vA,

observ cA, cel mai bun

lucru este sa, ne conformArn pozitiunei noastre econornice. AceastA pozitiune, starea noastrA topograflea, i economidi cer a aveh o singurA, institutiune

centralg; cAci a lace de a se impArti 0,ra in mai

multe cercuri, i a institui in fiecare din aceste
cercuri cute o asocia0une de credit fonciar, mg, tern
cA, scrisurile fonciare nu vor mai aveh destul credit,

0 e6 nu se vor scompth avantagios.

M. Cornea. Apoi noi nu avern de gand sit
facem o meserie din aceastA institutiune. (Sgomot).

D. Prefedinte: VA rog, D-le Cornea, nu intrerupeo.

B. Boereseu: SA mai adaog, D-lor, incl un

cuvAnt in privin0 acestui privilegiu, de care s'a
fAcut atAta spaim.

In ce ar consth oare acest privilegiu atAt de

teribil, chiar de am admite ca unitatea institutiunei
sA, se nurneasca, privilegiu?
Mai am eu nevoe sA, vA, spun in ce ar consth?

Nu. Iau raportul D-lui Iepureanu din anul trecut,

cAnd acordh D-lui privilegiu societAtei de capitaliti, sl vedeti cum defineqte D-lui acest teribil
privilegiu.

612

Am amintit mai sus, zice I). Iepureanu, de

privilegiurile acordate societatei. Dar In ce consista

ele In realitate? In facultatea de a creet bilete de

amanet; dar acestea reprezinta proprietatea impru-

interesul sau propriu, etc."

Ash dar vedeti, D-lor, c Insusi D. Iepureanu v'a recomandat odinioara, ea sa permiteti a
fi o singura, societate, s acordati acest privilegiu
mutului Am

acelei societati, fiindca, acest privilegiu nu este alt

decat drept ca numai ea sa, emita scrisuri fonciare : aceea ce este chiar in interesul Impruinutatului! (Aplauze).

Pentru ce dar D. Iepureanu, impreuna en

altii, s'ar opune ast/zi sa acorde acelasi privi-

legiu proprietarilor asociati? Pentru ce nu ar vol

D-lor sa, permita, acum ea sa se constitue proprietarii MOO intr'o singura asociatiune, Meat valoarea
proprietatilor, astazi ingreunata, srt 0 poata marl
usurh, prin puterea garantiei lor comune? Aceasta
nu ar fi nici just, nici logic! (Aplauze prelungite.
Sgomot).

Dar pentru astazi ma, oprese aci.

edinta se ridid, la 6 ore seara, qi cea viitoare se
auunca peatru a doua zi, 28 Fevruarie.

613

In edinta urtngtoare din 28 Feyr. B. Boerescu continua.

B. Boerescu. D-lor deputati, sh-mi permiteti

ea sh continuu inch i astzi a vh Intretine chteva
minute, mai rhmAnAndu-mi chteva puncte esentiale

de tratat pe care asearh, nu puteam sh le termin

farh a abuzh de pacienta onor. Camere.
Asearh, D-lor, duph cum vh aduceti aminte,

am inceput a trata pe scurt partea cea mai importanth a cestiunei: aceea relativh la unitatea
Creditului fonciar. Voi chuta a dezvolth mai
complect reeapitulnd cele ce am zis eri, spre a
legh ideile. Am zis asearh, D-lor, ca sh ne dhan
seama bine in ce consth aceasth unitate, acest
privilegiu de voiti sh intrebuintez i en cuvntul
intrebuintat de unii din oratori. In ce consta, dara

acest privilegiu? El consth in dreptul ce se

dh,

unui institut, directiunei centrale a acestui Institut

de a emite numai ea scrisuri fonciare,

a le

emite duph o aceemi formh i o aceeai garantie;

astfel eh in toath tara sh, fie un singur fel de litere
de gagiu, de serisuri fonciare. Aceasth directiune

unich mai are ea singurg dreptul de control, de

priveghere asupra estimatiunilor imobilelor a se
ipoteca. Este atht de adevhrat, D-lor, c acest
drept de privilegiu, de care s'a vorbit atat de mult
nu este altceva decht numai, inch odath, dreptul

614

ce se dA ca sl fie o singurl sorginte care sa

emit6 scrisurile fonciare, care represinUt valoarea
propriet6ti1or, incat ati vgzut di D. M. Kostaki
insui, in remarcabilul situ raport, a constatat
acest adeAr.
Aa darg, niei un pericol, nici o impunere
nu esista. Aceea ce se voete a se chema privilegiu
constit in facultatea ce se da, societatei ca ea singurg s6 creeze scrisurile fonciare i sA controleze
estimatiunile. Cititi proiectul D-lor, i vedeti daa,
din vre-o dispozitiune a sa mai rezulUt alte drepturi pentru asociatiune; cititi-1 i yeti vedek cA

dintr'insul nu rezula pentru asociatiune alt privilegiu, alt drept exclusiv dealt acel al crearei
de scrisuri

qi

al controlului general in prnta

estimatiunei.

Astfel fiind, D-lor, sit intreb ce r6u poate

sit rezulte din aceasta dispozitinne pentru proprie-

Jari. Ai vAzut, D-lor, pe D. ministru de finance

o persoanl foarte competinte i de a cgrui opiniune trebue sg, tinem seatug, ati vgzut cum a

comb6tat D-sa unitatea, 0-sa a zis: de vreme

ce

se admite garantia mutuala a imprumutatilor, uni-

tatea e de prisos; acest privilegiu ar fi in contra

bitereselor imprumutatilor chiar".
Dart cum acesta?

De vreme ce se admite, ni se zice, garantia

615

mutuala, nu mai trebue admisa unitatea! Dar/ ce

rau face, daca garantia este cu atilt mai mult
intinsa?

In ce esistenta garantiei, este contrarie unittei institutului? sau, in ce se contrazic amandoua? Eu nu inteleg valoarea acestui argument
ca de vreme ce este garantie, nu mai poate fi privilegiu, din contra D-lor, una intareqte pe celelalte,

garantia se face mai forte prin unitatea institutiunei; caei, D-lor, dela sine se intelege c fiind
400 de proprietati, garantia este mai mare decat
cand ar fi numai 100 de proprietari asociati!
D. ministru de finance a mai zis, c de vreme
ce nu exista speculatiune. nu puteti avea monopol
pentruca undo este monopol, acolo este specula-

tiune. Eu intreb iara0 pe D. ministru, ce insemneaza aceasta. Tocmai pentruca nu exist speculatiune, unitatea institutiunei este mai legitima?
0.6 aceasta unitate nu este facuta intr'un interes
individual de speculatiune, ci intr'un inleres general? Este cu atat mai bine, a aci unitatea, sau
daca voiti monopolul, nu se da in favoarea unui
individ, ori a unor speculatori, ci constitue o simpla

garantie mutuala, ce se admite intre toti proprietarii, pentru ca

desrobeasca proprietatile lor
.1 sa, le ridice valoarea!

al;

A mai adaogat D. mmistru de finante, ca

616

puterea ereditului fonciar nu rezult6 din unitatea

institutului. ci din sinceritatea estimatinnei. D-lor
este foarte adevArat, ca. estimatiunea joacl un rol
foarte insemnat in acest institut. DarA dael este
vorba sa zicem cA unitatea ar fi un viciu pentru
estimatiune, atunci intreb, pentru ce la societAtile
de capitalisti, unde existA imitate sau privilegiu,
estimatiunile se fac foarte sincere i institutul progreseuzA? SA ne punem, D-lor pe tAramul practic.

Socotiti D-v. ct inlAturati frauda prin multiplieitatea institutelor? Eu nu cred cA cineva 'i poate
luh astA r6spundere; i nimeni din noi nu va
puteh sustine eit se pot evith fraudele cand vor fi
multiple institutele.

In Wile in cari exist/ multiplicitatea de institute, ce mAsuri credeti c6, se iau pentru estimatiuni? Socotiti el este de ajuns ca in provincia,
unde functioneazA asociatiunea, s fie o singurA

mAsurA, un singur comitet pentru estimatiunile

din toatl provincia? Nicidecum; cAci chiar acolo.
ea qi unde existA unitatea de asociatiune, s'ar expune la multe ineonveniente, si la estim6ri nesincere.

Prin urmare, din toate prtile, qi cu toate

sistemele, se fac subdiviziuni, ocoale mici, cum ar
fi la noi plile,
i pentru fiecare acest mic cerc
se ia mAsuri speciale pentru a se garanth sinceritatea estimatiunilor.

617

Aceasta este o masura administrativii, in sarcina consiliului de administratie.

Ash, iata ce ne spune D. Josseau despre subdiviziunile ce se fac chiar in Germania, unde in-

stitutul functioneaza in ate o provincie;

Spre a se ajunge sa alba' o estimare cat se
poate mai impartiala, s'a stabilit pentru *cal e
arondisment sau cerc, principii distincte de apreciere, in conformitate cu caracterul particular al
localitatei".
Apoi, D-lor, daca chiar acolo unde exista

sisternul pluralitatei institutelor, unde se afla cate

un institut de provincie, tot a trebuit sa, se stabileasca principii speciale spre a regula modal de
estimatiune pentru fiecare cerc cat de restrahs, cu
atat mai mult aceasta trebue sa se faca acolo uncle

este unitatea de asociatiune. Nu dara unitatea

poate fi piedica ori motiv ea sa se adopte toate
aceste masuri. Din contra, ea este o cauza mai

mult spre a se adopth toate acele bune masuri.

Facerea estimatiunilor este o cestiune de fapt.
Nu se poate niciodata rationabil sustine ca estimatiunile au sa fie sincere sau nu, daca se va
va adopth unitatea ori pluralitatea asociatiunilor.
Sinceritatea lor va depinde de regule practice i
multiple ce se vor adopth pentru fieeare localitate,
de principiul general dupa cari ele au sa se faca.

618

Estimatiunile, in principiu, se fac la localitate, si dupg niste mcisuri speciale. Consiliul de

administratiune central are mai ales dreptul de
Control.
Darr],

tot aceste regule au mai ales a se

specifich in urmg prin reglemente speciale. Aceasta

este mai Inuit o cestiune de administratiune interioarg a societAtei.

Ash darg, acest argument, care se face contra
unittei institutiunei de credit funciar, nu este

concluant; de vreme ce este admis c estimatiunea

se va face pe cercuri restrAnse chiar pe judete, si
eh dacg, intervine actiunea centralg, este numai sub
forma de control, care va fi cu atat mai eficace

cu cat el se va exercith de un consiliu de administratiune compus, pe cat va fi posibil, de oameni

mai remarcabili si cari lucreazg intr'un mare cerc
de populatiune si sub privegherea, ca sa, zic ash,
a unei opiniuni publice, care existg mai cu seamg
in capitalg.
De acest control va este teamg? Darg ee rgu
rezult, dacg veti aveh o administratiune centralg
unicl care sg, controleze estimatiunile cari se fac
de obste prin comitete locale? Este o mare garantie
de impartialitate acest control central.
Acum, D-lor, mai este un alt argument, care,
neaprtrat are ineg, a se produce. Acest argument

619

este scos din origina institutului. Ni se zice: ati

preferat sistemul german, v'ati pronuntat pentru
sistemul asoeiatiunei proprietarilor, de ce nu ati
luat principiul stabilit acolo, adic6 principiul pinralitttei institutului? De ce nu ati ftcut i la noi
ea in Germania, asociatiuni pe provincii, iara, un

una pentru toatt tara?

D. Goleseu, cu drept cuvant, in recitarea sta-

tistict care a facut, a constatat acest fapt, ca, In

su0 in Germania s'a adoptat creditul foneiar in
diverse provincii sub diverse forme. Va sit zict,
chiar in Germania, provinciile aceluiai Stat, au
stabiiit credite fonciare, modificandu-le dupt, trebuintele cari se cereau in fiecare localitate. A dart,
este bine st recunomtem et macar ea se ia o institutiune dintr'o tart oarecare cu modificatiunile earl
le rechmt necesitttile locale, MIA ea prin aceasta

sa se strice scopul institutiunei i st se strige cit

se face erezie!
latt, ins/ ce mai stim din istoricul institutelor

in Germania. Stim et aceste institutiuni s'au format in Germania gradat i ett timpul, dupt, trebuintele fiectrei localittti; mai tim cit ele s'au
introdus intai in favoarea marilor proprietari, in
favoarea seniorilor feodali, apoi qi-au schimbat caracterul qi au devenit institutiuni populare.
Prin urmare, fiecal.e provincial iqi forma,

620

creditul shu special. i aceasta erh cu atat mai

natural a fi ash, ch toti stim, ch in aceasth epoch

mai ales, si Inca i acum, intre provinciile germane exist/ diferente insemnate de legi, de trebuinte, de moravuri, chiar de religiune, in ceeace
priveste majoritatea populatiunei. Intelegeti dal*
ch erh o consecuenth natural*/ ca i creditul fonciar sa se admit/ variat si izolat pentru diversele
Si neasenihnatele localitAti! Dad, mai ales, legislatiunea general/ erh adesea diferith dela o provincie la alta, cum voiati ca legislatiunea particular/ a creditului fonciar sa fie uniformh? Ash
dara, (lac/ in Germania a fost i ste pluralitate
de institute, cauza este diversitatea ce exist/ intre
provincii ; apoi s'a continat treptat aceeasi traditiune, cam pe la anul 1770, si a continuat pana
In timpul din urma.
Amu, D-lor, va intreb, la noi exista oare
aceeasi diversitate intre provincii, exist/ aceeasi
traditiune, exist/ aceleasi necesithti locale si economice, pentru a A. adoptam i noi pluralitatea

institutelor cum este in Germania!

Negresit ca nu. Apoi atunci de ce am admite
pluralitatea care ar slabi numai institutiunea.
In adevAr, D-lor, care este scopul ulterior al
unui institut de credit funciar? Scopul ulterior
este acela de a inlesni proprietarilor bani eftini

621

Cu termen lung. Ei bine, scrisele caH se dau unui

proprietar care merge si se imprumutl dela insti-

tut, aceste scHse, de exemplu de 10.000 fr. im-

p/rtite in 10 buclti de ale 1000 fr. nu aunt

monedl. ci titluri fiduciare, pe ,larj proprietarul
trebue sI le seompteze. Este adevlrat sau nu el
aceste titluri trebue sit fie in conditiune ash ea
ele sg, fie seomptate eat mai iute si eat mai avantagios? Negresit. Ce face darl acel proprietar cu
serisele sale de 10.000 franci?
Merge in centrele comerciale unt!e &este
capitalisti si caut6 pe aceia eari vor sl-si plaseze
capitalurile In aceste titluri, ce oterl o bunl garantie, si cautl sl-si scompteze titlurile. 0 lege naturalI a acestei negociiiri este cl, cu cat vor fi mai
multi cumpraltori pentru aceste titluri, cu atat
ele se vor vinde mai seump; si cu eat aceste titluri

vor fi acoperite cu o rnai bun/. garantie, en atat

pretul Ion va fi mai bun. Ei bine iaa ea proprietarul unui scris, merge cu el in pietele mari unde
se ail/ cump/riltori, si 11 scompteazg cu pretul cel
mai avantagios.
Acum aplicand aceste principii in tara noastrl, uncle abih este naseut creditul public si privat,
trebue sl facem ash cum sl punem aceste scrisuri
in conditiune cum s/ se scompteze cu preturile cele
mai avantagioase. Uncle vor gsi ele acel pret

622

avantagios? Uncle se vor gasi cei mai multi cumparatori? In targul cel mare, in punctul central al
tarei pentru operatiuni financiare, in capitala.
,`,,;i in ce conditiuni trebue sa, fie aceste scnisuri?

In eonditiuni ca el sa aiba garantia tuturor proprietarilor asociati.

Odata ce titlul fonciar, uniform in toata tara

isi va aveh valoarea sa de scompt pe piata caultalei, aceeasi valoare o va aveh in orice colt al
tarei. A, astazi, cu aceeasi valoare se vand obligatiunile domeniale i in capitala i in eel mai
mie tang. Caci odata ce marele tang din capitala
a facut pretul, acelai pret exista pretutindenea.
(Afirmani).

Dana voiese unii din noi ca, cu onice pnet

ad imitarn pe Germania i sa ne impartirn i noi
asociatiunile acestui credit, in mai multe cercuri.
Voiti eel putin sa se tie ca nu intelegem a se
crea mai multe institute de credit diferite i acelai

sistem A, se impartg, in trei sau patru. Poate sa

se creeze i alte sisteme alaturi cu ale proprietarilon. Atunci am zis s lepadam acest sistern fiindca

nu va putea functionh nici inteun chip. Ni se

ziee ea s avem o asociatiune in Romania mica
cu Craiova, i einci judete; o alta in Romania
mare eu Bucuresti capitala; i alta peste Milcov en
Iasii. P.rea bine, faceti i aceastg, imitatiune. In treb

623

numai pe onorabilii propunatori, daca primindu-se

acest sistem al D-lor, sunt siguri c o sa se negocieze scrisurile tot atat de bine cum s'a negociat
in fieeare provincie a Germaniei? Dara sunt provinciile noastre in aceleai conditiuni economice
de populatiune i de avutie cuin sunt provinciile
din Germania? Numai facand aceasta comparatiune,
ne putem convinge daca putem face la noi aceste
diviziuni admise in Germania si chiar in Rusia.

Da, in adevAr, pentru un cerc de provincii

din un Stat in Germania este eke o asociatiune.
Dart ce sunt acele cercuri, acele provineii? Sunt
provincii mari, cu populatiuni numeroase, en avutii
insemnate, in cari comerciul i industria sunt foarte
dezvoltate, foarte inaintatea, uncle schimbarile sunt

foarte dese si prin urmare creditul public foarte

stabilit. De exemplu, s luam provincia Pomerania din Prusia; ea are o populatiune de 1.200.000

locuitori, are o capitala ca Stetin, un mare port

Si un intins comereiu. Nu e dar de mirare c o
asa provincie. cu asa centru de comereiu, s poata
avea o asociatiune a sa de credit fonciar.
St luam Galitia, o singura provincie a Aus-

triei, in care se afla un singur institut fonciar;

insa Galitia are o populatiune de peste 5 milioane
locuitori, are o capitalt en insemnat comerciu.
Inteleg ea 0 asa provincie, care are o popu-

624

latiune cat tara noastth,

sgu de credit fonciar!

aib6 un institut al

Dar aceea ce poate fi rationabil pentru o

provincie ea Galitia din Austria, nu poate fi

cci nici avem aqa

provincii, nici
suntem imperiul Austriei, cu intinderea sa si cu

pentru noi

variile sale populatiuni!

Dar s lugrn Rusia; ce vedem i acolo?
Vedem provinciile baltice, care sunt foarte insemnate: vedem Po Ionia, un regat, cari au eke un

singur institut de credit fonciar, si care functioneaM, bine. Vi s'a citat i Kersonul? dath banca
din acest cerc functioneazA pe Mng5, Kersonez si
in Crimeea si in Basal abia i are si un centru
mare de comerciu ea Odessa:

Uncle dath este analogia intre provincii cu

asa lotindere,

cu asa populatiuni, cu asa forte

economice, si intre provinciile noastre?

Dath un fenornen care trebue bine obervat

este cA, InAcar cl in alte ni vedem o singuth
institutiune in cercuri mai cat tara noastth, ea
funcioneaz i isbuteste foarte bine. De ee dath
v6 temeti ca, la noi ar putea fi altfel? De ce
la noi, de ce in tara noastth, care este LIMA eat
un cerc din alte OH, nu ar functiona un singur
institut tot ash de bine ca in Germania, in Rusia
in Austria? (Aplauze).

625

Daca noi am admite numai diviziunea .din

alte taxi, al./ a avea i conditiunile economice cari
le an acele tari, ce am risch? Am risca ca serisurile noastre funciare sa nu se poata negocia bine.
Sh presupunem trei cercuri: Craiova, Bucureti i Iai. Aceste trei cercuri ar avea impreuna,

300 proprietari earl ar voi sa se imprumute. Ei

bine, nu este elernentar a se intelege c daca aceti
trei sute vor fi impreuna, i vor garanta impreuna
scrisurile fonciare ale fiecarui din ei, aceste seri-

suri vor avea mult mai mare credit decat daca

ei se vor desparti in trei grupuri de eke 100,
fiecare grup va garanta numai pentru scrisurile
sale proprii?
Intreb pe fiecare dintre Domniile-voastre daca

bunul su simt nu-i spune ca, un zapis sau o

polita care are o garantie a zece persoane solvabile, are mai mult credit decht child are garantia
numai a cinci persoane tot solvabile?
Aa dal* prin impartirea lor san pluralitatea
institutelor, ati rnicora creditul scrisurilor foneiare.
Apoi celalt inconvenient al negociarei acestor
scrisuri rArfnine in toat6, puterea sa.

In adevar D-lor, noi nu avem o mare micare de schimburi In ormele noaste, pentru ca
scrisurile fonciare sa se poata sco'mpta cu adevthuta lor valoare. Nici Iaii nici Craiova nu p020993

40

626

sed asa o miscare. Bucurestii singuri ar avea o

o miscare mai mare; dar i aci slbiti negociarea
prin diviziunile ce ati admite.
Asa darl, negociarea astor titluri pe pietele
noastre interioare are sl fie slab/, i scrisurile nu
vor cIplta adevArata lor valoare.
Darl s mergem mai departe. Tinta noastrl
a tuturora este sl intindem cercul negoeilrilor
scrisurilor noastre, s/ facem adic5, ea ele s/ se
scompteze

afarl din WI, sI facem ea aceste

titluri sl se poatI negocia si Ia Viena i la Berlin.

Aceasta trebue sl voim noi, i cu aceasta v (Um

proba el nu avem acea opiniune exageratl

si

meschinl de a depArta dela noi capitalurile streine

din contr6, noi avem sl le atragem prin scomptarea scriselor noastre,

VS, intreb acum, dac/ aceste scrisuri ar emana
dela trei sorginti diverse: Craiova, Bucuresti, Iasi,

dacl ele ar avea absolut acelasi credit

si acelasi

scompt?

Aceasta eu nu o cred.
Fiecare grup de scrisuri Ii va avea creditul
slit particular; scrisurile asociatiunei din Craiova
unde vor figurl numai proprietari din cinci judete

o sl aibl mai putin credit si mai mic scompt

deck scrisurile din Bucuresti si Iasi, unde asociatiunea va fi mai putint/ prin numlrul asociatitor.

627

Ce va rezulth din aceasth varietate de credit?

Va rezulth c fiecare cumphrhtor de scrisuri, ori
dinhuntrul threi ori din afarh, eand va voi sh
cumpere titluri fonciare, va trebui ca mai Inainte
de toate s se informeze de unde provine acele
scrisuri ce i se propune; i dach scrisurile fondare vOr fi ale asociatiunei din Craiova, va trebui
sit examineze care este creditul acelei asociatiuni;
dach ele vor fi ale asociatiunei dela Iai ori Bucureqti, asemenea. Cu un euvant, cumprAtorii de
titluri vor trebui s e informeze de creditul particular al fieehrei asociatiuni i va oferi pentru
serisuri un pret potrivit cu ereditul ce are asocia-

tiunea de undo el emanh. Apoi tii, D-lor, ce va

st ziea, a pune pe fiecare cumphrhtor in necesitate d'a se informh, d'a examinh creditul fiechrui
institut de credit funciar?
Aceasta va s zich a-iacreh o imensh dificultate,

care va face pe multi a renunth la cumphrare,

care prin urmare va micoth valoarea acestor
!
Si dach apeasth dificultate este necontestatt

pozitivh pentru cumphrltorii din tarh, cari mai

mult sau mai putin cunose localithtile, cat are sh
fie de realh pentru eumphrhtorii din strhingtate,
chrora se prezinth nu ca un titlu provenit dela un
Stat in generalitatea sa, ci titluri partieulare provenite din loealithtile acelui Stat !

628

Strainul din Viena, ori Berlin, va trebul i

el sa examineze creditul particular al fiecarei isocia0uni. Dara putea-va s'o faca? Ma tern ca nu;
i mi-e teama ca yeti departa, mai pe tc4i strainii,
i in fapt mai ati face imposibila negociarea acestor

titluri pe piqele straine.

Dana aceasta va fi o mare pierdere pentru
aceste

Pentru ce, Domnilor, obligatiunile domeniale

cari nu sunt decftt nite titluri ipotecare, caci

sunt baza,te

pe

ipotecarea bonurilor Statului,

pentru ce aceste ob1iga4iuni au curs atat de bun

qi se negociaza, repede? Pentruca, mai ales, nu are
cineva, nevoe s se informeze despre sorgintea san
creditul lor; ele sunt uniforme i acelemi ; provin
dela o singura sorginte, Statul, i-au drept garanOe
o colectivitate, adica mai multe proprietati.

Puneti dara i tithirile fonciare ale proprietarilor in acelemi conditiuni. Nu faceti subdiviziuni; nu admiteti i la noi mai multe asociatiuni,
cari pot exista, in Germania, caci acolo este traditiunea, sunt conditiunile economice altele deck
la noi ! A admite la noi diviziunea, este a slabi
creditul scrisurilor fonciare qi a slabi negociarea
lor, impucinand numarul cumparatorilor, atat din
Ora, cat i din pietele straine! (Aplauze).

At dara, D-lor, din toate cate v'am expus,

629

rezulta, pang la evidenta, ea interesul, bine inteles

al nostru, este sa avem o singura asociatiune de
proprietari, care sa emita scrisuri fonciare avand
o singura forma, un singur tip, un singur credit,

si in tara si in strairatate.
Nu faceti, D-lor, diviziuni in forma, in tip
si in credit; caci atunci micsorati valoarea titlurilor.; nu va preocupati de inconvenientele departarei comitetului de administratiune de extremitatile
caci aceste inconveniente nu exista; nu va,
inchipuiti ca, daca comitetul ar rezidh ad, o sit
fie niscaivh greutati pentru proprietarii din Dorohoi,

oH Mehedinti, sau alte districte, spre a contracth

imprumuturile oH

negoeih scrisurile fonciare,

fiindca toate aceste greutati vor pieri prin Infiintarea de sucursale, caH se vor stabill In cele mai
maH centre de populatiune ale tarei. Mai toate
formele se vor face prin sucursale, iara negociarea
titlurilor se va face pretutindenea, cu acelasi curs
care va fi si in capitala, daca titlurile au aceeasi
sorginte

acelasi credit.

Un titlu fonciar, a caruia valoare si credit

este acelasi ea al tuturor din tara, Ii cumpara
capitalistul sau bancherul de oH unde, fara grip,
si in mice parte a Orli se va aflh. Prin urmare
mice parte a trei devine un tang de negociare
pentru titlurile noastre fonciare.

630

Modul cum au sk, functioneze sucursalele este

o cestiune de detaliu care se va regula prin regulamente speciale, aprobate de guvern, regulamente in care s'ar lua toate mksurile de priveghiare si de control, pentru fiecare localitate.
Cauza pentru care tinem foarte mult ea forma

si tipul scrisurilor sk fie unic pentru toatk tara,

este spre a se inlesni si mai mutt negociareascrisurilor noastre fonciare, nu numai in tark, dark
si in streinktate, i acesta este singurul mijloc
pozitiv Ca s putem atrage capitalurile streine. fi

cnd vorbesc de negociarea in tark si in streinktate, nu socotiti, D-lor, ck aceasta este o iluziune; este un ce foarte pozitiv; si de aceea i
cred c chiar dela inceput aceastk institutiune va
rkusi. Si cum aceasta? Mai Intai in tail, win institutul de credit are sk se plkteasck cele mai multe
datorii ipotecare. Va s
ick, dark, cel
capital,
presupuneti 10 sau 15 milioane se
va da spre plata datoriilor ipotecare, Ei bine,

fostul credit ipotecar, care a prima plata creantei

sale, ce are sk, fac en banii acestia? Negresit ck
va ckut sd-i plaseze; si cea mai punk plasare ce
el va cauta, va fi tot in titlurile ipotecare, care
sunt scrisurile fonciare, care poartk, o dobandk de
8 la sutk, i care au totodatk perspectiva de a fi
plktite integral prin tragere la sorti.

631

Asa dar, mai toate capitalurile date pentru

stingerea datoriei ipotecare, vor auta a se plasa
in scrisuri fonciare.

Sl nu ni se zic

acele capitaluri vor pre-

feri a se plasa in efecte asupra statului; fiindcil,

D-lor, vedeti acum ce este cu aceste efecte: ele an

inceput a se urea prea mult luck numai produe

8 la sutl.
Obligatiunile imprumutului Stern au inceput

s/ nu producl deck no.

Asa dal* vedeti c capita1itii o s/ prefere
a plasa capitalurile lor in scrisurile fonciare care
poartl o doMnd/ insemnatI si au sansl de a fi
filltite al pari.
Apoi capitalistii din strlinkate, acolo uncle
capitalurile abundeaz6, i unde ele nu gAsese o fruetificare asa de mare ea la noi, o s aib i mai
mare interes a'i plasa capitalurile lor in scrisurile
noastre sigure i en bun credit.
Probl despre aceasta v pot aminti un detaliu.

Pe cnd ne ocupam cu formarea acestei asociatiuni, desi nu lucram deck ca simpli privati
qi farl a fi siguri e proiectul nostru va ft silit

A se transforme in lege, am primit propuneri

dela capitalistii din Oxl, ca sl intre in relmiuni
pentru a angajh mai multe milioane spre a se
scompta scrisurile fonciare in conditiuni foarte

632

avantagioase, in ace1ea0 conditiuni ca titlurile

Statului.
Apoi credeti, cA odath, societatea constituitI

numai aci o sa se mArgineascA propunerile? Nu;

yeti avea propuneri i din strinAtate, nu numai
din targ, ci 0 dela capital4ti insemnati, c4i astfel
consiliul de administratiune va putea incheia conventiuni prin care s. asigure scorn ptul scrisurilor
fonciare in cele mai bune conditiuni.
De aceea eu cred c5, aceste titluri dacg Dv.
le

yeti da unitatea de credit in toat6 tara au

sa. fie in conditiuni aqa de bune, incat, dela inceput sau peste prea putin timp, au sg, se scompteze in rnodul cel mai favorabil.
Tot din acest punct de vedere, tot pentru ca
sa, asigur 0 A, nAresc scomptul scrisurilor fonciare

la o intrebare, sau provocare, nu tiu cum s'o

numesc, din partea D-lui As Ian i-am rIspuns c
am tinut .0 tinem foarte mult a se infiinta i banca
de scompt i de circulatiunetot prin o societate
formata. In 0,ra.

*i pentru ce oare?
Este pentru un sentiment de amor propriu
national exagerat? Este acesta efectul unei esaltatiuni patriotice improvizate? Nici de cum, D-lor!
este efectul rationamentului celui mai pozitiv. D-v.
qtiti ca in materii economice mg conduc mai ales

633

dui)/ ratiune. i ceeace ai dori eu este ca i

D-v. toti, i mai ales ca i guvernul, sa. se convingn de aceastn necesitate a infiintnrei unei bnnci
de seompt. i pentruce? Pentrucg, acest institut
este mai ales care micoreazn dobanzile.

Darn cu cat dobanda va fi mai jos, cu cat

adicn banii vor fi mai eftini, cu atilt scomptul
scrisurilor fonciare are sA, fie mai avantagios pentru

proprietari, cci admitand tifra de 8 la sutn ca

dobandn a scrisurilor, probabil en scrisurile s'ar
scompta astnzi peste 90. Darn dad, dobAnda generaln ar scndea, Intelegeti c scomptul ar trece

mult peste 90 s'ar apropia de al pari.

Aceasta este eauza, D-lor, pentru care in alte

ri scrisurile fonciare se scompteazn la al pari.

sa, nu se zien, D-lor ceea ce s'a inaintat
in Camera intr'un mod foarte regretabil de entre
D. As lan, en la noi in piatn nu avem comercianti
ci cnmatari. Sa-mi permitn D-sa a-i spune, c cunose piata Bucuretilor mai bine decat D-lui, i de
aceia sustin c avem adevaxati comercianti, cari
sunt foarte onorabili i cu mare credit. (Aplauze).
Nu camt g. fac cei mai mari qi adevnrati

comercianti, ci, precum cu drept a zis i D. ministru de finante, ei vand bani, care sunt o marfn
dupn pretul curent? Aceastn vftnzare dupn cursul

curent al pieto, o numiti darn cn este camna?

634

Apoi atunci schimbaV cu des/01.0re semnificatiunea adev/ratl a cuvintelor. Nu, D-lor, noi avem
acum comercian0 cu credit insemnat, nu numai
in tarl, ci si 'in afar/ dia tar/. Dar/ comerciantii
nostri, ca noi toti sunt supusi conditiunilor economice ale tArei, ei vAnd marfa lor cu pretul
curent; aceasta fac bancherii. i aceasta fac toti
ceilalti si chiar necomercianO.

Dar gsii D-v. el aceastl marfl, c

banii

Ii vand prea scump? Este adevArat. Ins/ tocmai

pentru acest cuvant este necesitatea cea mai mare

ca. sl stabilim un institut de credit menit de a

efteni marfa. i care ar putea fi acel institut dect
banca de scompt? (Aplauze).

Mie mi-a pgrut ru el D. ministru de

fi-

nante este de opiniune c aceastl institutiune nu

este oportun6! D-lor, cu toti recunoastem c ore-

ditql nostru este intr'o stare anormall in raport

cu avuOile noastre, toti recunoastem c/ creditul
nostru ar trebui sa, fie mai mare decat acela ce este.

Toti stim c6, doMnda la noi e prea mare!

i cu

toate acestea nu facem nimic ca sl punem comertul

nostru in conditiuni asa ca creditul s/ ajung
in starea sa normal6, ca dobAnda s nu fie asa

de exageratl! Cum! nu este oportum ca

sh"

se

micsoreze dobanda, ca sq. se stabileasc/ un stabi-

liment de band, de scompt, care sl functioneze

635

alaturi cu creditul fonciar, si care sa faca a se

scompta scrisurile fonciare in cele mai avantagioase
conditiuni? Apoi dad, thci aceasta Du este oportun

in adevar, nu tiu ce alt institut ar putea fi mai

oportun! (Aplauze).

D-lor, atat eu, cat si multi altii dintre noi,

am lucrat i am contribuit cat am putut Ca A,

facem ea i aceasta mare institutiune sa se formeze

tot prin o asociatiune indigena; proieetul s'a 0

depus la guvern, dupa eum ne-a declarat eri
D. ministru de finante, i a dor ea cu 0 zi mai
mai ,inainte sa se prezinte acestei onorabile A dunari, pentru ca sa-1 poata discuth i pe acela.
(Aplauze).

Acum, D-lor, ma simt dator a trath cestiunea

creditului fonciar i din alt punct de vedere, atins
eri de D. Asian.
D-sa a raspuns ca, asemenea cestiune sa nu
se trateze de aceasta Adunare deck numai pe taramul economic.

Este prea adevarat i repet i eu, ca aceasta

cestiune foarte important/ trebue tratata din punctul
de vedere economic; insa oare natura acestei ces-

tiuni nu cere ca, pe langa punctul de vedere economic sa, avem in vedere i consideratiuni de interes national? Aceasta ati numi D-voastra o yang
demonstratiune patriotica?

636

Darl sl examinati lucrurile mai pozitiv, mai

cle aproape; i yeti vede'a el a se infiinth creditul
fonciar i banca de scompt si de circulatiune prin
socialti indigene, insemneazl a se desvolth spiritul
de asociatiune intre noi.
Apoi este un ce necontestat i admis de toatl,
lumea, el este de un mare interes pentru o natiune
ea sa se desvolte intr'insa spiritul de asociatiune.
Nu vedeti D-v. c, cele mai mari monarchii,
cele mai puternice State, eautl ea prin toate mijloacele posibile s lncurajeze desvoltarea spiritului

de asociatiune? Nu vedeti D-v. el in alte State

se intrebuinteazl chiar subventiuni maxi, pentru ca
sl, se creeze forte economice i financiare nationale?

noi cei slabi am face altfel decat Statele

cele forte? Trebue dar ca i noi sl, clutlm a ereh
si a mentine aeeste mari forte economice. Dark
institutiunile de credit fonciar si de band, de
scompt si de eirculatiune sunt cele mai eminamente

nationale, pentruel ele au de scop a satisface interese generale, iarl nu niste interese private. eum
darl am l'ash noi ea asemenea institute s. se formeze de strlini, iarl, nu de noi insine?
Tara noastrl este destul de ospitalierl, cum
putine alte tlri; la Woi yin i vor veni totdeauna
diferite intreprinderi private; darl niste institutinni
ca cele de credit fonciar si banca de scompt nu

637

trebue i nu pot fi formate deck numai de indigeni. Nu ar fi nici prudent, nici conform en interesele noastre economice ca asemenea institutiuni
st fie pe mftnele straine !
Clci ce este o institutiune de credit fonciar?

Este un mijloeitor intre proprietari i capitaliti.

Apoi bine este ca noi cari ne eredem ct
suntem majori, eari ne credem capabili de a ne
administrh noi averile noastre, sl aqteptlm ca sl
vinl strlinii spre a se pune ea intermediari intre
noi i intre capitalisti?
Va s ziel nu am puteh glsi noi in tara
noastrl oameni demni i capabili earl sl constitue
o asemenea institutiune, ci an trebui s/ mergem
in strlinitate s clutlm i s Osim un intermediar ! Dar/ nu vom dh noi soarta proprieatei pe
mftna intermediarilor strlini, cari nu thn dael se
vor ocupa de interesele proprietltei noastre mai mult
cleat de interesele speculatiunilo4 lor? (Aplauze).

A face darl aceasta, ar fi a luerh atat contra

intereselor economice eat i contra intereselor nationale ale tl,rei.
Nu cred ins c D-v. yeti dh formarea institutiunilor de credit fonciar i de bane/ de scompt
i de cireulatiune pe mAna unor asociati strini.
Sunt sigur c yeti face totul ea aceste institutiuni
sa. se formeze pnin asociatiuni indigene. Si repet

638

acum, aceea ce am zis deja, c eu unul, cu

cu toate asertiunile D-lui Asian, nu cred eg se va
gsi o Camera romana care va acorda aceste doua
institutiuni la straini ! Nu cred c vre-o Camera
romana va lucra vre-odata contra acestui simt
foarte general al natiunei intregi! (Aplauze).
si

in simtimant general
tara! Cand onor. D-nul Golescu a zis ca
Acesta este, repet,

in

popularitatea ce pare ea are institutiunea Qreditului fonciar roman este factice, i c e creata
de guvern, se invia mult. i in adevar. D-lor,
sa luam lucrurile cum sunt : care guvernele la
noi, aunt ele in a0, pozitiune ca s creeze popularitatea prin actele lor? 0, nu, D-lor, din nenorocire ! din contra, acela care este in opozitiune
cu guvernul trece ea patriot, acela care este mai
putin sustinut de guvern, acela este mai popular!
1 trebue cineva sa aiba curagiul civic, cum l'am
avut eu, pentru ca s sustin guvernul!
Prin urmare, D-lor, nu credeti ea circulara
guvernului, dei foarte laudabila, a fost cauza
popularitatei infiintarei ereditului printre proprietaxi. Cauza a fost puterea veritatei ce poseda lucrul
prin sine insui.
Veniti, D-lor, de vedeti lista subscrisa de

dova sute de proprietari caH au raspuns aderand

la apelul facut de noi.

639

Vedeti, D-lor, lista lor de subscriptiuni de

fonduri, unde figureaza, numai din Romnia de

dincoace i de dincolo de Milcov pentru formarea
unui capital de douAzeci de milioane de franci !

Examinati dad aceste nurne sunt ale acelor persoane can s'ar fi infocat de popularitatea circulhrei guvernului! (Ilaritate). Nu, D-lor, aceasth
manifestatiune spontane a capitalitilor i a proprietarilor romani este expresiunea unei trebuinte
legitime simtith de tara intreagh! Orice yeti zice,

fiti siguri a este un simtimant general in tar*

ca aceste douh institutiuni de credit fonciar qi
de scompt i circulatiune sh fie nationale i indigene! (Aplauze prelungite). Si aceasta, D-lor,
nu vrea s. zich c. sunt in contra capitalurilor
strline; nu! am cele mai inaintate idei economice
in aceasth materiel Cand cerem ca aceste institutiuni sh fie nationale, nu facem dedt sh exercithm
un drept al nostru de cowervatiune i de economie nationalh, cum se exercith chiar in State le
cele mai mari.
Mergeti, D-lor, In Franta, in Germania, i
spuneti Francezilor ca Englezii sh le formeze band
de scompt ori credit fonciar, sau Germanilor ca
Francezii sh le formeze pentru dAnii. i fiti siguri

ch yeti afih refuzul cel mai arogant. ArAtati-mi o

tar unde aceste doul institutiuni sh nu fie natio-

640

i numai noi ati voi ca sh facem exceptiune?

Nu ; aceasta nu se va puteh. Chiar pentru sistemul
asociatiunei capitalitilor s'a prezentat guvernului
un proiect tot de indigeni, i Imi pare rhu eh de

nale.

aceasta nu s'a vorbit de diferitii oratori. Astfel

incht chiar chnd ar fi sh se respingh din nenorocire sistemul asociatiunei proprietarilor, ceeace nu
cred, vh yeti lovi de cealalth propunere a capitaliqtilor tot indigeni !

Nimeni nu se va mai puteh lupth cu succes

contra acestui sentiment general din toath tara. De
trei, de patru ani, de cand se agith, la noi aceasth
cestiune, toti am ajuns la ferma convictiune eh,
aceste douh institutiuni trebue sh se formeze prin
asociatiuni indigene ! Cu aceasta nu excludem, nici
nu respingem capitalurile strhine, ci dirigem noi

asta rnicare economich spre a le atrage i mai

bine. Natiunea noastrh, fiind acum majorh, voe.te
sh aiba propriile sale .puteri financiare; qi precum
ne-am emancipat pe thramul politic, trebue s ne
emanciphm i pe thramul economic i financiar !
(Aplauze prelungite).

III
Monitorul Oficial No. 62 gi 63 din 18 i 20 Martie 1873

Projectul de lege pentru Creditul fonciar roman

(Discufia pe articole)

In edinta din 2 Martie a Camerei deputatilor,

incepandu-se desbaterea legei creditului fonciar roman pe
articole, se prczinta mai multe amendamente, unele pentru

a se forma doua societati de credit fonciar altele pentru

a se hotari ea numai proprietari de moii pot forma societatei de credit fonciar.
B. Boerescu, Vernescu. St. Golescu, G-. Gr. Cantacuzion . a. propun urmatortil amendament, ca aliniat

la art. 2 din lege:

De aceleai drepturi se vor bucur i la acelea0
regule vor fi supuse i alte asociatiuni mutuale de
proprietari pentru credit fonciar ce se vor forma in tara.

In timp-ul de 10 ani dela promulgarea legei de

fata numai proprietarii au dreptul de a forma asemenea

societriti de credit, i 1111 se va putea autoriza nici intr'un

mod fomarea unui institut de credit fonciar prin asociatinne de capitaliti".

Apoi iea cuvantul pentru a sustine acest amendament B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, s-mi perrniteti in cateva

20993

41

642

cuvinte sg, vg, explic acest amendament; si dupg, ce

voi explich, si dupg, ce comitetul delegatilor se

va pronunta, vom intra in discutiunea lui.

Mai intai, D-lor, sg, nu socotiti cg, in fapt,
noi care am sustinut unitatea creditului fonciar
ne contrazicem prin acest amendament; cAci el s'a

putut forma astzi in urma explicatiunilor date

ieri de D. Ministru de finante, iarg, nu in urma
explicatiunilor D-lui ministru Tell si ale D-lui
presedinte al Consiliului. Esplicatiunile de ieri ale

D-lui ministru de finance au in adevg,r o mare

importantl. D. ministru ne-a zis ca sg, lgsgan fieclrui proprietar facultatea sg, se asocieze cum va
voi, asa, di dacg, interesele vor cere, sg, se poatg,
formk si mai multe asociatiuni de proprietari, si
a mai ad6ogat D. ministru de final*, cg, guvernul
va veni in ajutor tuturor grupelor, si va contribui
anume la formarea asociatiunei proprietarilor din
Bucuresti; cAci si credinta D-lui este cg, in realitate o singurg, asociatiune are g se formeze. Aceste
cuvinte, aceastg, credintg, a D-lui ministru ne-a
hot6rat si pe noi a subscrie amendamentul ce avem
onoare a vg, prezenth.
Dacg, odatg, nu se mai impune proprietarilor

niste cercuri distjnete si fatale, cum se impuneau

cele trei cercuri sau asociatiuni prin expunerea de
motive, odatg, ce se lasg, absolut liberi proprietarii

643

ca s formeze o singurl sau mai imilte

asocia-

ne-am zis ca. nu mai exist6 in fapt pericolele p1uralitei, fiinddi suntem siguri de mai
Inainte, avem aceeai credinta, ca D. ministru, ct
In fapt o st avern unitatea, o s avem o singurl
asociatiune de proprietari cel melt dma asociatii.
Dacg D-nii proprietari vor crede in folosul lor
81 se faci mai multe asociatiuni, facrt-le; noi
Ins& nu credem aceasta.
Voci. AO! aa, este? AO prilnim qi noi.
B. Boerescu. tiu cg. aceasta o primiti; mai
este ins6 qi a doua parte a amendamentului nostru

pe care nu tiu dacI Dv. i ministrul o primete

darg pe care noi, subscriitorii arnendamentului,

dinpreung cii mai multi D-ni deputati,

o sus-

tinem cu mice pret, chiar clacg toate fulgerile

eu care am fost arnenintati, de disolvare si altele,
vor cklea asupra noastrA! (Aplauze prelungite).
Cgci, D-lor s punern punctele pe i; s6 spunern
lucrurile clar cum sunt, qi s facem declaratiune
franct de ce este vorba; este lupta, D-Ior, intre

acest proiect al proprietarilor romAni i intre creditul pnin capitaliti.

Voci: A e! (Aplauze).
Ei bine, noi primim ca mice altg, asociatiune
de proprietari ca a noastrA sA se poata, institui qi
it concureze cu aceasta; nu putem primi ins6, ca

644

al6turi cu asociatiunea de proprietari s vita un

institut de capitalisti; si iat pentru ce: pentruc
asociatiunea de capitaliti care este asociatiune de
speculatori si mai periculosi cand sunt streini,
venind, i flr a. privilegiu chiar, a se pune in fata
asociatiunei de proprietari, va crea un curs factice al scrisurilor sale, 1111Mill pang cand va discredita i va face A. cadA scrisurile pvoprietarilor
apoi vor pune i scomptul uncle le va conveni,
spre

scoate sacrificiul fAcut.

half, temerea noastrg, D-lor, si aceasta temere

este fondatk este legitimk i noi nu voim ca s6

se creeze ereditul fonciar national ah, ca et
piara% peste ca,tva timp.

Acum iat, D-lor, pe ce ne bazgm temerea

noastrk
0 asociatiune de capitali.sti este o asociatiune
de speculatori. Ca toti speculatorii, si acetia pot
sl expunA, pentru cat-va timp, sume insemnate,
in vederea unor beneficii viitoare i foarte insemnate. Astfel darl, dela instituirea chiar a unei asemenea asociatiuni de capitalisti alAturi cu a proprietarilor, acesti speculatori vor diuta a da curs
factice literilor lor de gagiu, vor sacrifica pentru

aceasta oarecari slime vor face de exemplu, en,

(Inca scrisurile asociatiunei de proprietari au 85
cursul, ale capitqlitilor sa fag 95. Toti negresit

645

vor veni sq. cumpere scrisurile capitalitilor; chci

fiecare va preferi titlul ce are curs mai bun, qi

din aceasta ce va rezulta ? Discreditul complect al
scrisurilor societhtei proprietarilor. CU va puteh
tine aceasth concurentq, putin lealh cum vedeti, a
asociatiunei de eapitaliti contra celei de proprietari ? Nu mult timp; athta Oa, ce asociatiunea
de proprietari se va diseredita. CapitaNtii vor sa-

crifica in timpul acesta un capital oarecare; dar

odatq, omor:th asociatiunea proprietarilor, ei vor
ramnea stIphni pe teren, vor pune scomptul cum

vor voi, se vor despagubi eu uzurl de ceeace ar

fi cheltuit; i Inct vor realizh chtiguri enorme in
dauna proprietatei. (Aplause).
Iat6 dar rezultatul punerei alhturi cu asociatiunea de capitaliti !

Pentru a inlatura aceasta qi a asigura rhu.

ita asoeiatiunilor de proprietari facem noi amendamentul nostru!

Ce ar mai puteh s ni se obiecteze ? Unitatea numai exist6, liberi sunt proprietarii s facq,
eat() asociatiuni vor voi. Dar propunem ea in termen de 10 ani sq. nu poath fi admish o asociatiune de capitaliqti. Ati vol sh ne refuzati i aeeasta?

Dar atunci ati vol s Ilsati, dela inceput, capitalitilor strhini, mijlocul d'a lovi asociatiunea proprietarilor ! (Aplause).

646

Altfel ce ru e? Ce v6tamare s'ar aduce cu

aceasta proprietarilor ? Pentruce nu ati acorda D-v.

proprietarilor aceastl mAsurl protectoare, pentru

un timp oarecare, pang, cand adic a. s'ar stabili cre-

ditul proprieatilor lor ?

Dar, ni s'ar obiecta, c

capitalitilor nu

se va puteh acorda dreptul de a emite scrisuri

fonciare, de cat printr'o lege; i Camera va fi aci,
spre a nu le acorda concesiunea.
Ei ! D-lor; ma este! prin lege li s'ar acorda
aa drept; dar legea poate veni, sau poate a nu

veni? o poate refuza o Camerg, dar o poate da o

alta. Interesul desvoltIrei asociatiunilor cle proprietan eere ca protectiunea sa, fie mai eficace qi soarta

institutului lor s, nu steh in Ont.

Dc aceea, trebue st se tie pozitiv i sigur
ea' in timp de 10 ani, asociatiuni de capitaliti
O.. nu se poat6 stabili in tar6. Aceasta va fi ea
o conditiune esentiath, a formarei institutului de
credit al proprietarilor; aceastl conditiune, acest
privilegiu va forma baza esentiall a creditului dat
scrisurilor fonciare.
Nu voim noi amenintarea permanena contra
existentei asociatiunei proprietarilor; eaci amenintare permanentl este discredit permanent, este irnposibilitate
(Aplause).

chiar de a se infiinta asociatiunea !

647

Asa dar, D-lor, vedeti c acest amendament

nu prezintg absolut nici un inconvenient; si daca,
cineva doreste sincer sg, facg, ca aceast a. asociatiune

de proprietari sg, prospere, trebue 06'1 primeascg.,

cgzi nici o obiectiune serioasg, nu se poate face

contra sa.
Obiectiunea contra uniatei a ckut; cici noi,
ca si D. ministru, avem credinta ct proprietarii
vor sti a'si cunoaste interesele si a nu forma de
cat una sau cel mult doug, asociatiuni.
Obiecfiuni c s'ar impune vre-o sarcing, pro-

prietarilor numai existg,, de vreme ce proprietarii

vor lucra prin propria lor initiativA.
Obiectiunile chiar produse contra marei puteri ce ar aye& un singur consilin de administratiune, cad, de vreme ce aceste .consilii pot fi mai
multe, ca si asociatiunile.
Nimic dar, in urma acestui arnendament, nu
s'ar mai putea obiect, afarit numai de scepticisinul celor ce nu cred c i Romanii pot fonda
asemenea institutiuni de credit! (Aplause).

Asa dar, v rog, D-lor, pe toti, atat cei ce

ati vorbit pentru unitate, cat i cei ce ati lost
pentru pluralitate, sg, veniti si sg vg, uniti cu totii
pentru acest amendament care admite pluralitatea,
pentrucl subscriitorii lui cred eg in fapt va fi
tot unitatea, dar care depa,rteazg, pentru un timp

648

mitrginit, instituirea a16turea cu aceste institute,

a altor institute de alte sisteme, qi cari ar puteh

dela inceput sA, paraliseze acOunea asociatiunilor

de proprietari.
Rog dar pe comitetul delegaOlor, pe guvern
i pe Owner/ sl se uneascl cu acest arnendament.
(Aplause).

IV
(Mon. No. 64 din 21 Martie 1873).

Continuarea discutiunii pe articole a proiectului de

lege pentru Inflintarea Creditului funciar roman.
Art. 6 din proiectul delegatilor autorizA, Societatea

prin aliniatul 3:
A negoci si a scompth scrisuri funciare i a
face awansuri de bani pe aceste titluri."
N. C. Asian, in aedinta din 5 Martie, cere A, se
suprime acest aliniat, de oarece prin el s'ar compromite
creditul institutiunei dndit-se loc la speculatiuni.
Rspunde pe scurt B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, nu este destul a se primi

un proiect de institut de importanta acestui care
se discut/ acum, ei trebue pus in ah conditiuni
institutul acesta *Meat sn poat a. functionh qi sa. nu
i se ia atributiunile cele mai principale Eli cari

sunt menite sn-i da viatn; cci altminteri ar

sernnnh intocmai ca omul acela care ar legh milinile

altui om i 1-ar pune in apn, ziandu-i srt inoate.

Prin urmare, darn, trebue bine bAgat de seamn
in ceeace privete punctele principale ale acestui
proiect, i rog pe onor. Adunare sn faen atentiune

650

a nu introduce modificari cari poate sa fie foarte

prejudiciabile desvoltarei acestui institut.
Inte leg ca acei domni deputati cari dela inceput

an fost in contra acestui proiect, precum este 0 D.

Asian, negresit, s 1111 iubeasca acest proiect; fug
nu este mai putin adevarat ca odata intrAnd in discutiunea onor. Adunari, proiectul de lege al Creditului fonciar, trebue s fim gelosi en toti de a puteh
face ca aceasta institntiune sa poatI functionh bine.
Se cere acum suprimarea aliniatului al treilea,

care zice ct aceastit institutiune are dreptul de a

negoci

i scompth scrisuri fonciare si a face avan-

suri de bani pe aceste titluri.

Acest atyibut cere I). Asian sa se elimineze?
pentruce? Pentru cuvantul ch' aceasta ar fi un
act de speculatiune si c institutul de credit funciar
format prin asociatiune de proprietari nu face acte
de speculatiune, i c aceasta nu s'ar aflh nicaeri.

Imi voiu permite a spune c toate institutele de

natura acestuia au acest atribut i ca el nu constitue nici de cum un act de speculatiune.
D. N. C. As lan face donfuziune cu atributiunile

bancilor formate prin capitaliti. Acolo negresit

sunt adevarate speculatiuni, cand se fac scompturi
si avansuri, nu pe litere de gagiu ale insusi stabilimentului, ci pe efecte ale Statului, pe efectele
de comert si pe alte efecte si cu termen de 90

651

zile. Aceste operatiuni sunt in adevar acte de specu-

latiune, qi in anul trecut am combatut aceasta i

am zis ca este periculos de a se permite bancei
de credit fonciar asemenea acte, fiindca expune
institutiunea la toate ansele la cari este expus
comerciul, i poate chiar aveh de rezultat pagube;
de vreme ce acest atribut in proiectul de fat5, este
cu totul altcevh, fiind chiar in favoarea proprietatei pentruea zice ca institutul sa scompteze chiar
propriile sale titluri, dad, s'ar aflh in conditiuni
cari sa-i permita de ali plash prisosul scomptand
titlurile sale.

Ei bine, cum s'ar putea ca institutul sa nu

aiba incredere In propriile sale efecte? Nu vedeti
ea ati lovi institutul de cea mai mare neincredere.
AO clang, fi-lor nu este act de speculatiune
atunci cand este vorba de avansuri pe titluri de ale
sale proprii, caci zicand ca sunt acte de speculatiune,

atunci mai bine fiti franci qi declarati-vit in contra

chiar a infiintarei acestui credit, iar nu umblati a
cauth toate pedicile ca sa nu poata merge Inainte.
Pentru aceste cuvinte, va, rog a primi articolul
6 ah cum este i sa respingeti acest arnendament.
Pus la vot arnendamentul D-lui Aslan se respinge

Apoi se pune la vot art. 6, astfel cum s'a redactat de

c5,tre comitetul de delegati si se admite

V.

Monitorul Oficial No. 65 din 22 Martie 1873

Continuarea discutiunii pe articole a legii pentru

Infiintarea Creditului funciar roman.
In .,;edinta din 6 Martie discutindu-se art. 57 din
lege, privitor la sequestru si punerea in posesie a Creditului, deputatul liftleanu cere s'a, se suprirne conditiunea
acolo prevzuel, ea contractele de arendare i inchiriere
sti fie respectate numai cand ele vor fi fost pritnite de
soei etate".

Acest amendament se cornbate de B. Boerescu.

B. Boerescu. Rog pe D. V61eanu s6 nu mai

propun a. acest amendament. In adev/r, faptul este
cq, in aceste asociatiuni mijlocul care se exercith,
este sequestru, nu vanzarea, fiindca, interesul societ6tei este, nu s5, vanza,, ci s,-i prirneasc6, anuitatea. Nurnai ca msur/ extreml la, care se re-

curge foarte rar, se vinde proprietatea. Societatea

are interes economic ca sl-i aib6. anuitAile. Sta-

tistica din Germania i din Franta ne probeaz1

aceasta. Pe de alth, parte, fiti siguri, c. indath, ce

653

sequestrul va fi serios, nu vow ver!ea vauzgrile

nici urmririle de care se temea D. KoggIniceanu.
Ce se zice in articol? CI societatea care seguestreazg, e datoare sg respecteze contractele de arendare; insg nu scgpa0 din vedere cg, se pot face
aci fraude insernnate, i ca s se evite aceasta, se
zice ca contractele de arendare acute posterior sl

cunoscute de societate, ca nu in momentul

sequestrului sg ving cineva sg opung un contract
care s'a fgcut In ajunul infiintgrei sequestrului.
Afarg de aceasta, mgsurile care se iau aci
nu sunt pentru aceia care plgtesc onest, ci pentru
fie

aceia care voesc sg fraudeze interesele socieatei.

Articolul este bun; stiO pentru ce? pentrucg se

poate face un contract de arendarea unei mosii
pe pretul de a zecea parte din adevrata ei -valoare.

Lsati darg, D-lor, articolul ash cum este

redactat de comitet; el asigurg esactitatea platilor
si evitg ca societatea sg fie fraudatg de proprietarii de rea credintg.

VI
Monitorul Oficial No. 257 din 27 No...mbre 1873

Adresa de rfispuns la mesagiul tronului.

Cu ocazia discutiunei rAspunsului la mesagiul Tronului, M. Koglniceanu si Nicolae Ionescu combat politica esterioar a Ministerului.
Le Aspunde B. Boerescu, care sustine ea, politica
Romiiniei fa tii de Inalta Poart are ca baza, vechile tractate

si capitulatiuni incheiate cu Turcia cari admit suveranitatea si autonomia Orli.

B. Boerescu, illinistru de Externe.

D-lor Deputa0, am ascultat cu mirare, si va.
mArturisesc, cu o profund6 intristare cuvintele si
modul prin cad. D-nii KoOlniceanu si Ionescu au
combatut r6spunsu1 la adresa cAtre Tron, mai ales
in ceeace priveste relMiunile noastre exterioare, si

m'am Intrebat: din ce punct de vedere s'au pus

D-lor sa. cornball acest act ? Din punctul de yedere de oameni de Stat ? Din punctul de vedere
de Romni 9... SA, examin6m, si rspunsul va veni
de sine.

655

Din ce acte, din ce fapte scoate0 D-v. ca

relatiunile noastre exterioare stall aa de ran, in
cat sd meritam noi reprobarea D-v. Cum probarati D-v. ca starea noastra exterioara este aa de
rea, in cat nu poate fi satisfacatoare, dupa cum
se afirma prin cuvintele din mesagiu i prin raspunsul comisimlei ?

D. Kogalniceanu a inceput prin a gsi ca

nenemerite, ca superfine poate, seek expresiuni
prin earl comisiunea, in acord cu mesagiul, constata multumirea natinnei pentru buna primire ce
Domnitorul Romaniei a aflat in strainatate, i penfru bine-voitoarele sentimente ce i s'au aratat din
partea suveranilor cu call Maria sa a avut onoare
a se intalni.
Dar ce act nemerit, ce lucru neuzitat este de
a se constata aceasta, gratitudine a natiunei win
cbiar mesagiul Tronului? Oare faptul bunei primiri este pozitiv sau nu? Cred ca nici D. Koglniceanu nu poate contesta faptul, qi D-lui a recunoscut excelenta primire ce s'a facut Domnitorului nostru; eaci nu putea negh, nici avea cali-

tatea a o face, un fapt Mat de important i cunoscut.

Domnul Romaniei a fost primit pretutindeni

Cu onorurile cuvenite, i taxa exprima recunotinta
sa Suveranilor pentru aceasta, Malta buna-vointa.

656

D. Kogalniceanu, veehiul diplomat, afla singur eI aceast a. manifestare legitima era, nenernerita, de prisos; de oarece Domnitorului nostru, eqit
dintr'o familie atat de ilustra, i se cuveneau oare-

cum acele onoruri, pe call le primeh chiar and

calatorea pana a nu fi Domnitor.
Dar, D-lor, sunt doua, consideratiuni cari jusi legitimeaza, aceasta vorbire qi in mesagiu
i in raspunsul comisiunei.
Intaia consideratiune er a. de curtenie i de
buna, euviinta, pe care D. Kogalniceanu, ea vechiu
om politic, trebuia s'o eunoasc6. Era o datorie de
eurtenie, de buna euviinta, general uzitata, ea
Domnitorul sa multumeasca, Suveranilor, inaintea
chiar a natiunei, de buna primire cu care l'au
onorat, i ea natiunea, prin Camera., sa-si exprime
recunotinta sa.
Ai vazut c regele Italiei insuqi, deunazi cu
tiflc

ocazia deschiderei parlamentului, se conforma acestui

uz, cand a vorbit de calatoria sa in strainatate.

Jar D. Kogalniceanu, omul nostru de Stat, ar fi
gasit ca, este conform cu buna cuviinta cea mai
elementara, ca in urma frumoasei primiri ce

Mit-

na Sa a intampinat in strainatate ca Suveran al

unui Stat autonom. i guvern i Camera s't tact,
sa nu zica, nimie, si sa nu exprime multumire i
recunotinta. Insa un aa fapt ar fi fost contpriu

657

celui mai elementar sentiment de bung convenienta.

(Aplause).
Mai este 'Inca qi o alta consideratiune, pe

Yana acest sentiment de curtenie 0 de bung cuviinta, care ne-a fcut a vorbi despre buna primire a Domnitorului uostru in strainatate Am
voit, va nthrturisesc curat i franc, sa se constate
i sa se tie c Capul Statului nostru, un Stat
nou 1 june, care acum fi manifest via0, sa politica, in mai multe raporturi internacionale, a avut
cea mai buna 0 mai magulitoare primire din partea unor atat de mari Suverani ai Europei.

aceste onoruri n'au fost date nurnai Suveranului nostru, ci s'au rasfrant asupra Wei ce
reprezinth. (Aplauze).

Aceasta am tinut ca sa se tie, caci, sa nu

ascundem. D-lor, s'au facut oarecare aluziuni in
strainatate,

i imi pare ru d'a vedea ca 0 I).

Kogalniceanu face ace1ea0 aluziuni. S'a cautat a

se insinua marAios i prin foi i altfel, 0 la Viena
i la Constantinopole ea onorurile facute Domnitorului nu s'au adresat Suveranului Ronthniei,
care poate nu le merita, ci Principelui eqit dintr'o
ilustra familie.

Domnitorul, insa care a fost in mai buna

pozitiune a apreci a devarul decAt oricine, impins

de cel mai nobil sentiment, zice in mesagiul sOu
20J93

42

658

catre adunlri: cA, buna primire si simtimantele

binevoitoare ale Suveranilor stint pentru mine o
noug dovada de consideratiune de care tam noastrh
se bucura in strainatate". (Aplauze). Prin aceasta

nu va sa zich ca Domnitorul, prin nasterea sa,

prin opozitiunea ilustrh ce ocupa in familiile suverane ale Europei nu merith sh i se dea aceleasi

onoruri. Da, D-lor. lnsa acum ilustrul Principe

este Domnitor al Romaniei, si onorurile facute
persoanei Mariei Sale s'au facut Domnitorului Romaniei (Aplauze). Acest adevhr il repeta si comisiunea in raspunsul sat].
i 'mi pare rhu de a vedeh c'h D. Kogalniceanu vine si repeta malitioasele distinctiuni intre
principele de sange regal si intre Domnitorul Romaniei.

Streinii sh fad asemenea distinctiuni; Oe nu

stint permise unui Roman! (Aplauze).
Prin urmare, D-lor, din ambele aceste puncte
de vedere, imi pare rau ca D. Kogalniceanu face
aceleasi distinctiuni cari s'au facut de altii cu malitiositate. Era convenabil, erh just si logic ca sa
exprimam a noastrh multumire pentru buna primire facuth Domnitorului Romaniei de catre Majestatea Sa Imperatorele Austriei si de catre cei-

lalti Suverani cu care Maria Sa s'a intalnit.

Dail, acum ne intrebam : care sunt faptele,

659

care sunt actele cari au fAcut pe D. Kog/lniceanu

i pe D. Ioneseu s cread c Alm au In relatiunile noastre exterioare? Guvernul a afirmat, si
a avut cuvintele sale spre a afirmh In mesagiu A
relatiunile acestea sunt satisf/cAtoare. Ce fapt invoac/ cei ce combat aceast, afirmare?
D. Kogalniceanu a vorbit de agentii notri
din stain/tate, a vorbit ah de vag, 'Meat nu tirn
nici ce a voit s zic, iiici unde a voit s ajungg.
Dach, D-lui nu voeste de a face obiectul unei interpe-

latiuni din aceastl cestiune, cel putin si in aceastl

discutiune general/ tot trebuih s precizeze lucrul ;
altfel nu se poate formh convietiunea Camerei.
D. Koghlniceanu s'a m/rginit uurnai a enunta

fraze ca acestea: stiti cum stint primiti agentii

nostri? tii ce pozitiune au!" i ce a voit oare
D. Kogllniceanu sh, inteleagh, cu aceste fraze nesfarite?

Eu am onoare a-i rhspunde c agentii notri

sunt foarte bine primiti i foarte bine tratati de
guvernele pe Mug/ care sunt acralitati. (Aplauze).
A.

voit oare D. Kogh,lniceanu ea bun Roman

consumat om de Stat, s facl aluziune la

aceasta ca. nu toti agentii nostri au caracter ofii

cial? Voitu-a adicA s/ inculpe pe guvernul actual

de ceea ce i D-sa nu a fkut, ori de chte ori a

fost la guvern? (Aplauze).

660

Ei bine, D-lor, da; din nenorocire nu au

toi agentii notri earacter oficial. Dug, va veni

timpul, suntem siguri, And toti agentii notri vor
fi recunoscuti oficial; caci aceasta este conform
cu drepturile suverane ale tarei; caci Romania
are 0 dreptul de reprezentatiune drept nepreseriptibil, care nu se stingq prin neuz, sau nerecunoaterea timpurara a celor d-al treilea. (Aplauze
prelungite).
Reprezentantii notri, aa, cum functioneaza

ei in strainatate, sunt numiti conform legilor votate de aceasta, Camera, ei sunt acreditati cu
crisorile Domnului nostru, i ati vazut cu AO,
gratiozitate Suveranii straini Ii primesc, i le exprima sentimente bine voitoare pentru Domn
tara ce reprezinta.
1; a veni timpul, And i pozitiunea lor politica
va fi in acord cu dreptul tarei; caci, cu incetul
lumina se va face din ce in ce mai complecta
asupra fiintei drepturilor noastre.
Trebue insa, in orice caz s constat cut placere c serviciile ce agentii notri aduc tarei, sunt
foarte insemnate i foarte reale.
I)ar D. Kogalniceanu, dupa ce a cautat a
umili, a Injosi pozitiunea agentilor notri, vine i
declara, informat nu tim din ce misterioase sorginti, ca dintre agentii notri, ne scriu unii ca

661

suntem ca 8ter8i din cartea popoarelor; altii, cA

nu trebue s/ mai sperAm in sprijinul nimlnui !...

VA declar, D-lor, a din ferieire, asemenea

asertiuni nu existA In nici-o corespondentA din
cartoanele oficiale sau confidentiale ale ministerului
de externe.

Ar fi fost trist pentru noi ca ele sA existe!

i este i mai trist de a vedeh un deputat ca D. Ko-

galniceanu, cl vine de afirml inaintea AdunArei

0 a tArei niqte lucruri, call, de ar fi adevArate,
ar aduce desgustul i descuragiarea in inimile Romnilor !... (Aplauze prelungite).
D. Kogllniceanu, ca si D. Ionescu, au clutat
darl a gAsi alte fapte spre a puteh justifich asertiunile D-lor, c relatiunile noastre exterioare sunt
rele. Au fost siliti
precizh mai bine motivele
acuzArei D-lor.
cari sunt acele fapte? Cari sunt acele
motive?

Acelea c 80,m ru cu Inalta-PoartA; el

suntem in neintelegeri cu lnalta-Poartg; c voim

st rupem legAturile cu Inalta-Poartl, ne spune

D Ionescu, cA, voim s/ ne declarAm independenti!
D. Ionescu, bunul patriot, radicalul liberal, a
mers pin a. la a luh in ras cuvantul de independentA,

i a tratat de libele qi de pamflete scrierile, cartile, ziarele cari au vorbit de independenta roman/ !

662

Mai ca ne-a acuzat D. lonescu ca noi declaram

independenta, fitra a initi si pe Camera. A$ h ineat D-lui se si pusese a discuth daca trebue sau
nu sa, rupem legaturile en Inalta-Poarta, Oa, ce
D. Presedinte a fost nevoit sa-1 intrerupa si st-i
aminteasel ca nu se agita aceast cestiune in
Adunare.

Ei, D-le loneseu! istoria si viitorul vor Ina

act de zisele D-tale de astazi.
Oricum ar fi, s'a afirmat tiara, desi. intr'un
mod abstract, ea relatiunile noastre cu Inalta-Poarta
nu sunt satisfacatoare; si ea prin urmare, afirmarea
din mesagiu nu este exacta.
D-lor, am onoare a va declara intr'un mod
general, ea, afirmarea guvernului, ca relatiunile
noastre cu puterile straine sunt satisfaeatoare, este
conforma cu adevarul; si nu avem deeht a ne
felieith de acest adevar.
Este foarte adevarat el, puterile straine arata
foarte mare bunavointa, si multa incredere in
starea actuall a Romaniei. Si cand aceasta stima
si incredere exista, relatiunile unui Stat en alte
puteri urn pot fi deck satisfacatoare.
Si stiti care este cauza acestei stime, acestei
increderi de care Romania se bucura in strainAtate? Este toemai faptul care nu place D-lor Kogalniceanu si Ioneseu, pe care D-lor il eonsiderA

663

ea un rgu, este stabilitatea de care ne bucurm

de trei ani.
Aceast/ stabilitate este un fapt pozitiv, si ea
exista nu pentrucg am aveh Cavouri si Bismarki,
cici nici D. Kogalniceanu nici eu nu suntem Cavouri, Bismarki, ci cu totii suntem mai mid, ash
ea la noi, cum chiar D. Kog61niceanu a formulat
comparatiunea punilnd pe un Cavour si un Bismark alAturi cu Vilara si loanid dela noi, ci faptul
stabilitatei existA gratie experientei si Intelepciunei
Camerilor si guvernului. Nu e meritul indivizilor

existenta stabiliatei, ea e opera timpului si a colectivitittilor.

Ei bine, cand in strling,tate se vede cl "inteo

taxa noul constitutionalI ea a noastrl, un guvern
a durat trei ani, si a fost in perfecta arm.onie cu
Camera, cxei daca, armonia nu existh, trebuih sau
s5.. se retrag5, ministerul, san A, se disolve Camera,

aceasta este un excelent titlu de recomandare si

o eauz6 de incredere.
Este dar6 un adeviir pozitiv ea, tara noastr5,
se bucurg, de incredere si are cele mai bune relatiuni cu puterile strgine.
Dadi, din nefericire, oareeari corespondente
si neintelegeri existA intre noi si Ina1ta-Poart6,
aceasta nu va s6 zic6 ca, toate relatiunile noastre
exterioare sunt rele sau ca, chiar relatiunile noastre

664

cu Inalta-Poarta, sunt in general rele. Nu, Dior,

ralatiunile noastre cu Inalta-Poarta, sunt general
bune, 0 profit de aceasta ocasiune spre a deelara

ca nu intelegem a rupe raporturile ce tractatele

au creat intre noi i Inalta-Poarta.
Mi-a parut foarte ram de a vedeh oratori ca
preopinentii, a yin 0 cu ocasiunea adresei, pun
in discutiune ruperea acestor raporturi, 0 contribue astfel a aduce desbinare qi neincredere intre
noi i Poarta. Fie D-lor siguri ca nu interesul
Romaniei apara cand calla a ne da aceasta atitudine.

Este foarte adevarat, D-lor, ca, corespondente

suparatoare i neintelegeri au esistat intre noi 0

Inalta-Poarta ; sa speram ea ele vor inceta. Voesc
preopinentii sa cunoasca anume fiecare caz? Fad.
interpelatiuni; 0, de 0 mai multe din aceste chestiuni sunt Inca pendinte, voiu gsi mijlocul, prin
comisiuni speciale, a lua cunotinta de dosarele
ministerului meu de externe, i fiti incredintati.
D-lor, ca guvernul nu va roqi prezentand acele
dosare, din contra, el va fi mandru. (Aplause).
Dara de unde au putut proveni acele neintelegeri intre noi i Inalta-Poarta? Din reaua naravire, in relele traditiuni, pot explich eu intr'un
mod general cauza acestor neintelegeri.
Pot fi rele naraviri, rele traditiuni, in poli-

665

tica exterioarA. ca si in eea interioar& Inalta-

Poart/ cred c/ conserv/ niste rele traditiuni In

privinta noastr de care nu se poate indt scIpa.
Noi, din parte-ne, dorim s conserv/m cele mai
bune relatiuni eu Inalta-Poarta., ins/ aceste relatiuni nu pot fi de cat bazate pe tractatele in flint/.
Drepturile noastre, D-lor, exist/ in puterea tractatelor incheiate de str/mosii nostri cu InaltaPoartg. Nimeni nu ne-a creat, nu ne-a druit acele
drepturi; ele existau din timpii cei vechi; i puterile europene cele mari nu ne au acut de cat a
garanta aceeace exista deja.
Tara nos:strA nu a fost nici-o-datg conchis/
cu armele; ea a Incheiat de bun/ voe tractate cu
Inalta-Poart6, i 'i-a mentinut toate drepturile

suveraniatei, la care ea nu a renuntat. Prin urmare, acele drepturi nu ni s'a conces grafios de
nimeni, dup/ cum se obisnueste foarte eronat a
se repeth prin unele acte str/ine. Prin acele tractate vechi ale noastre, tara nu a renuntat la nici
un drept su vcran. Se vorbeste anume intr'insele de

dreptul de resbe

i d'a incheia pace. Nu ni s'a

limitat suveranitatea noastr5, de cat prin plata

unui dar anual egtre Turcia, in schimb de alte

obligatiuni ce i Turcia luh ctre noi.
Acesta este dreptul nostru politic ash cum
rezulta din tractatele pe can puterile europene le-a

666

recunoscut anume prin conventiunea dela Paris

din 1858. (Aplause).
Dacil dar, guvernul nostru opune InalteiPorti mentinerea i respectarea tractatelor, aceasta
oare va s zic a. ca, voim a rupe legAturile cu Inalta-

PoartA? Aceasta va s zic c/ voim a proclama

independenta, si a comae aceast/ mare crima, ce
ne imputa, doi oameni politici, doi patrioti liberali
ca D. KogAlniceanu i lonescu?
0-lor, dacd din nenorocire a putut s6 fie neintelegeri

intre noi si Inalta-Poarta, nu noi am

provocat, ci numai Inalt6-Poart6; si netntelegerea

a provenit mai ales din neintelegerea i nedefini-

rea a doi termeni improprii, a aceluia de vasal

suzeran, c/ci nu se ail/ de loc in vechile noastre tractate.
Prin interpretarea acestor termeni impropriu,

Inalta-Poart/ a putut s cread/ cA, are mai xnulte

drepturi de cat ii d tractatele.

Noi nu am putut si nu vom putea tolera

asemenea impietare; si vom st/rui In respectu
legalit/tei pe t/thmul tractatelor. (Aplause).
D-nii Koglniceanu i Ionescu au vorbit de
o circular/ a Inaltei-Porti, cu o data reeenta, prin

care ni se tgldueste dreptul de a incheia tractate sau conventiuni cu alte puteri. D. Koaniceanu v'a i citat un pasagiu din acest act, fara

667

a formula un euvAnt. de protestare contra acestui

nou si flagrant atac la autonomia noastrd.
Aceast a. circulard a fost, D-lor, adresata, catre

puterile garante, iar nu guvernului nostru, care,

cu toate acestea, a cunoscut'o curand pe cale indirecta. Imi pare ram cd nu pot sd raspund astki
mai nault asupra ei, de cat numai cd si aceasta
circular/ este o consecintd a prejudecatilor si a
relelor ndrIviri din trecut,
Poarta vine si prin acest act, ea i prin actele anterioare i ne contesta, drepturile autonomiei
noastre; noi nu facem de at s ne al:Aram, i
apararea noastrd este tare, fiinded ne tinem pe tdramul tractatelor si al legalitatei. (Aplause).
Se teme D. Ionescu ca. a rdrnas fdr a. rdspuns

circulard. Sd fie D-sa sigur ca nu a ramas

fr rdspuns acel act, ca si ()rice altd contestare
s'ar face drepturilor noastre. Maria Sa Domnitorill Carol I va sti totd'auna sit tind sus si tare
drapelul si drepturile Romaniei! (Aplause preaced

lu ngi te).

D. KogAlniceanu recunoaste singur si declard

cit noi suntem in adevdr independenti. Ash este.

In drept noi suntem independenti. Daca, ea i alte
State din vechime, neam supus, prin tractatele
stramosesti, la plata unui tribut, aceasta nu va sit
zica, ea, am renuntat la cele-alte drepturi ale su-

668

veranithtei. Pre eat timp nu am renuntat la ele

intr'un mod- expres, ele existh, 0 rhman neatinse.
Deschideti istoria, cititi publiciqtii, i yeti vecleh

ch un Stat ce pltelte numai un tribut, flrh a

renunta la cele-alte drepturi, este pe deplin suveran i rhmane independent.
Dach in fapt aceasth independenth nu s'a recunoscut inch, 0 dach toate drepturile ce rezulth,
dinteinsa nu se exerciteazh, aceasta nu va sh zich
eh dreptul a incetat de a existh. Timpul va cornplecth opera qi va face ca toate drepturile Romaniei independente sh fio exercitate pe deplin.
(Aplauze).

Ei, D-lor! cAnd comparhrn starea de asthzi

cu trecutul, intelegem mai bine cath desvoltare au
luat drepturile noastre. Va veni timpul, sunt sigur,
cand puterile Europei, in urma luminei ce se va
face prin publicitatea 0 discutiunea actelor noastre,
se vor convinge eh acest Stat, nefiind conchis eu

sabia, nu este nici vasal, nici supus, ci un Stat

adevArat independent,

iiii

eh, singura limith a suve-

ranithtei sale nu este deck plata unui dar anual

chtre Inalta Poarth.
De ce dart preopinentii vorbese a noi am
proclamh independenta? De ce, prin insinuatiuni

putin patriotice, cauth a ne arlth ca un fel

de

rebeli contra Inaltei Porti? Numai supuOi se revolth!

669

Si Romania nu a fost i nu este supusa nimanui!

(Aplauze prelungite i repetate).
Independenta ei exista de fel; i flu avem s
o reclamam dela nimeni! (Aplauze).
Daca insasi D-nii Kogalniceanu i Ionescu
sunt siliti a recunoaste marginirea raporturilor

juridice ale Turciei cu noi, pentruce nu protesta

insisi contra cireularei din 24 Septemvrie? Pentruce
cauta a justifich chiar prin aceasta c noi am vol

sa rupern relatiunile cu Ina lta Poarta, pe cand

noi nu voim decat s mentinem acele relatiuni in
limitele tractatelor.

Acea circulare a Inaltei Porti nu a putut fi

data decat intr'un moment de grabire. Eu sper ca
insisi barbatii caH conduc destinele Imperiului
Otoman, vor sfarsi pHn a se convinge de adevar,

i a reveni asupra acestui act precipitat! Ei vor

intelege ca este mult mai prudent si mai folositor pentru Inalta Poarta a se multumi sa conserve cu noi relatiunile stricte stabilite pnin tractate si caH convin intereselor ambelor parti deopotriva.

Rog nurnai pang atunci pe singurii doi oratori, caH au combatut politica exterioara a guvernului, a pune in acord concluziunile cu premisele
D-lor; caci daca recunosc ca Scatul nostru este suveran, este independent in drept, apoi cum D-lor

670

justiflc i voese s suferim acte atentatoare autonomiei i suveranit6tei noastre? (Aplauze).

Acestea numai aveam sg, Aspund in privinta

relatiunilor noastre exterioare. In ceeace privete
cele din intru, colegii mei vor raspunde, daa vor
gsi de cuviint6. Observ numai c i acuzlrile in

privinta celor din intru, formulate numai de D.

Ionescu, cati D. KoggIniceanu a fost mai rezervat,
gratie experientei sale, sunt tot atat de slabe ca si
acuzgrile pentru cele exterioare. Toate faptele cu
cari au voit s ni se dovedeasc a. slgbiciunea noastra,,
au fost bazate numai pe aceasta, c6, dac6 efectele

noastre publice au avut puting schlere in timpul

crizei actuale, in comparatiune cu efectele altor
State, cauza ar fi ct noi suntem mici, foarte midi,
ca ni0e tufe mititele pe cari vnturile cele marl
nu le pot atinge intru nimic. Darg, aceasta este o
iluziune a D-lui Ionescu. In materie de credit nu
este Stat mare qi mic; este cestiunea de incredere.
Tit lune noastre de Stat au avut atata credit, in
cat criza nu le-a atins mult. Aceasta darA este o
cauz6 de putere pentru noi, iarl nu de sMiciune.
D. N. lonescu iar60 a mai ar5tat c o alt6
cauzA de slbiciune interioar6 ar fi conflictul iscat
prin neintelegerile dintre Mitropolitul Moldovei cu Sf.

Sinod. Dar6 i aceasta este o iluziune, fiindcg, acest

conflict este deja inchis; i apoi, chiar dac6 ar fi

671.

existat, nu poate fi o cauz5, de sth,biciune o diseu-

tiune ivith pentru aplicarea unei legi votath de

Camerh.

Asa darg, in afarl, ati crezut a vedeh o slhbiciune in ceeace constitue forta noastrh; exci forte
este guvernul care mentine i aphrh drepturile threi.

In intru, ati chutat eauze de slhbiciuni, fhrh a izbuti s ne puteti arta una singurl reath,. Slabiciunea darl este cu D-v., can sustineti i aphrati
o rea cauzg, iarh, forta este cu noi, chci adevrul
este cu noi. i child vorbesc de forth, este ca. stiu
eh toath natiunea este cu noi, indrah ce este vorba
a aphrh demnitatea i drepturile sale. (Aplauze).
Dach D. N. Ionescu a spus un adevhr in tot
cuvhntul shu, este atunci child s'a intitulat pe sine
de rnic i infimh minoritate. Da, D-lor, este mica
si foarte infima, minoritate aceia can engeth ca
D-sa. Toath natiunea este cu noi; chei natiunea
care respecth ea si.noi relatiunile cu Inalta Poarth,
voeste ea sh nu se sufere a se viola tractatele, a-si
atribul Inalta Poarth drepturi caH nu le are, si a
atach ori a se seadeh in eeva drepturile noastre
suverane bazate pe tractate. lath forta noastrh.
(Aplauze prelungite

repetate).

VII
Mon. of. No. 259 din 29 Noemyrie 1873

1ar4i politica externi a guvernului

M. Kogalniceanu atactind din nou politica extern5,

a guvernului li faspunde Boerescu care sustine a in

relatiunile cu Ina lta Poartl guvernul are in vedere yechile traetate Incheiate en Tureia eaH proclam5, suverani ratea i autonorn i a taxi i .

B. Boerescu, Ministru de Externe. D-lor

deputgi, D. Kogalniceanu cu arta sa recunoscut/ de orator, de vechiu i experimentat om

politic, a cautat astazi a face catev a intoarceri dibace inapoi asupra celor zise de D-sa eri
i aceasta spre a putea conchide intr'un mod mai
practic decat a facut-o In edit4a trecuta.
Mai Mal D-sa a cautat A. mai dreaga cele
susOnute

eri de D-lui asupra paragrafului din

mesagiul Domnese li rAspunsul Camerei, care von-

bWe de multumirea ce a simtit -taxa pentru buna

primire facuta Mariei Sale in strainatate. Astazi
D. Kogalniceanu a convenit cel pi4in ca. era o ces-

673

tiune de buna evil* i de curtenie de a

se

face mentiune de acest insemnat fapt, c eth un

act de politeta dela care nu se putea departh, de
a se rnentiona atat de Tron in mesagiu, cat i de
Camera prin adresa sa de multumire catre suveranul

Austriei, i ceilalti suverani, pentru buna prirnire

ce s'a facut Domnitorului nostru. Convenind asupra
necesitatei acestui paragraf, D. Kogalniceanu s'a

marginit numai a adog ct ,i in timpul cand

D-sa eth ministru, Domnitorul nostru a facut o
calatorie in strainatate, qi cu toate acestea, nici
Tronul, nici Cathera, atunci n-au vorbit de acest
fapt. AO este; insa acest precedent aratat de D.
Kogalniceanu, nu poate servi de norma pentru
mice alte fapte analoage. Alte consideratiuni i
imprejurari an fost atunci la 1869, altele pot fi
astazi. i apoi mai adlogati ca atunci calatoria
Domnitorului s'a facut incognito, in vreme ce
anul acesta Domnitorul nostru a facut o calatorie
oficiala la curtea imperatorului Austriei. Ambele

dath calatorii nu se aseamana, spre a se putea

compara; i astazi eth de datorie elementath de
curtenie i de interesul tarei, de a se multurni
augutilor suverani de prirnirea ce au facut suveranului Romaniei. (Aplauza).
D. Kogalniceanu insa tot pare nemultumit de

acest pasagiu din Adresa; caci intreprinse a face

20993

43

674

o comparatiune Intl% vizita Domnitorului nostru

la Viena i cAlatoria regelui Italiei, i conehise
cg erh legitim ca regae Italiei s vorbeasdi, camerei italiene de c1,16toria sa, fiindcI ea a avut
o mare importanta, politica. DarA, D-lor eine a
pretins ca noi s ne mitsurgm cu mArirea regelui Italiei si cu scopul okiliftoriei sale, pentru ca
D. Kogainiceanu Ali mai aea osteneala s fad,

o comparatiune cu totul inoportun6? Oricare a

a fost importahta c616toriei regelui Italiei, nu este
mai putin adeV6rat c Domnitorul nostru a fost
primit de ctre suverani in moaul cel mai mggulitor pentru Romfinia. i atunel si eticheta i buna
cuviintA, si consideratiuni politice cereau ea la cea
(Phial ocaziune nsemnat s exprimAm multumirile si recunostinta noastrA. Aceastl ocaziune s'a
prezentat, natural la deschiderea corpurile legiuitoara, si ne-am implinit datoria.
Tot asa a urmat, D-lor, si vecinii nostri SArbi.
Principele Serbiei, cu ocaziunea deschiderei Scup-

cinei a multumit pun mesagiul su suveranilor

pe care ii vizitase. Tot asa s'a fAcut si in Italia.
Si pentru marl, si pentru midi datoria este mill,
aceeasi.

In ceea ce priveste pe agentii nostri din strein5,-

tate, D. KoOlniceanu i-a tratat mai bine astazi.

Imi pare bine de aceasta' schimbare, pe care eu

675

unul o atribui

i discutiunilor urmate can 1-au

luminat qi 1-au fAcut s vadA mai bine adev6ru1.

Astki D-sa nu a mai tAgqduit importanta, nici

serviciile aduse Orei de agentii notri, atAt numai

i aci D-lui pare cI i-a pIrut ru cA a reculat; cci iari afirml ca. 0 in privinta agenc

tilor tie multe lucruri pe care D-sa nu le poate

spune.

Dana de ce nu le poate spune? SpunA tot

ce tie. Dadi, in adev6r, ar fi lucruri care nu se
pot spune de ce le mentioneaz5, qi lag a plana
o b6nuia15.; de vreme ce le-a mentionat, de ce nu

ni le spune curat? Ei bine, Domnilor, adev6rul

este ca, nu exist6 nimie; eu am declarat eri si
declar i astki D-lui Kogginiceanu cg, agentii
notrii sunt primiti cu cuvintit s,i se conduc cu
demnitatea reprezentantilor unui stat liber. Nu
existit corespondente descurageatoare pentru

tarA,

partea agentilor; nici eunosc acte ofengtoare sau umilitoare contra Ion. D. Kogalniceanu

din

sit facl bine a veni cu acte i en probe, iar nu

numai cu afirm/ri, pe care eu le neg cu totul,
bazat pe cartoanele ministerului de externe. Il pot
asigura pe D. Kog6lnieanu c5, a fost rAu informat.
De unde aqteptam ca D-lui sit ne dea probe
de cele ce a zis contra agentilor notri din str6inrttate, de odatl 11 vedem cit se ocup6 de agentii

676

straini dela noi. D-lui afirma ca agentul Ger-

maniei dela noi, nu ar mai B. avand astazi titlul

de agent diplomatic, ca intrecut, i ne intreaba
care ar fi cauza acestei schimbari? Intelegeti ce
voia sa deduca din aceasta D. Koglniceanu. V a
marturisesc insa, Domnilor c i aceasta noutate
este o surprindere pentru mine. Nu tiu de uncle

D-lui poate ti una ca aceasta. Eu tot ce

tiu

ca, agentul Germaniei funqioneaza absolut

cum a functionat i predecesarii si, ca este acreditat pe langa Maria Sa Domnitorul, ca i tati
ceilali consuli, qi dupa cnrn trebue sa fie mice
reprezentant strMn, i va declar ca, dupa cat
cunosc din actele oficiale, acest agent continua a
avea titlul de consul general gi agent diplomatic
ca i predecesorii si i alti consuli.
In fine D. Kogalniceanu vine la partea ultima, la relatiunile noastre cu Inalta-Poarta, ajunge
adica la partea favorita i practica. Ai vazut,

este

Domnilor, conOnutul amendamentului D-sale i in.celegeti, unde el tinde.

D. Kogalniceanu este silit astazi i in aceasta
parte sa recunoasca verittile fondamentale emise
de mine eri. D-lui recunoate ci. intre noi i Inalta-

Poarta, nu poate exista alta legalitate de cat cea

bazata, pe tratate. Mai recunoa0e c ara noastra
n'a fost nici conquista nici este supusa cuiva, i

677

ca' are i astAzi toate drepturile la cari nu a renuntat prin tractatele Incheiate cu Inalta-PoarM
dela secolul XIV pang la secolul XVI.
Bune sunt toate aceste recunoateri, i felicit
pe D. KogAlniceanu de progresul ce s'a fAcut tn
ideile sale. Dar 11 ntreb pe D-lui, odaUi, ce a admis aceste veritati, la ce consecint/ poate ajunge?

A noastrl consecintl este aceasta: tratatele fiind

baza raporturilor noastre cu Turcia, noi nu cunoaltem a1t1 legalitate de cat aceea rezultand din
acele tractate, i vom protesta, i nu vom tolera
nici un act care ar constitui o impietare asupra
drepturilor noastre. (Aplause prelungite).
Tot la aceeai consecinta. ajunge i D. Kog5.1-

niceanu? D-lui este mai ales preocupat a probh

ca relatiunile noastre cu Inaltn-Poarth flu sunt
bune cum zicem noi; i en un aer plin de gravitate, ne spune eA are sa ridice D-lui un colt al
perdelei, srt risipeasa, D-lui norul care ascunde
adevarul.
Dar, Domnilor, descoperirea aceasta este foarte

comod6 de f/cut pentni. D. KoOlniceanu; cxci

D-lui vine a ne descoperi aceeace qtiau toti, adiel
c, sunt neintelegeri intre noi

Inalta-Poartg..

Aceste neintelegeri sunt cunoscute de toti. Ce eth

nevoie a le mai descoperi? Gnvernul roman sperl
ca pana, in fine Inalta-Poart5., se va lumina asupra

678

drepturilor noastre, t v'a inceta d'a mai ridich

pretentiuni Ali nu sunt in acord nici eu tratatele,
nici cu demnitatea, nici cu autonornia Romlniei
(Aplause). Dar pMia acum dificultAile i nelMelegerile exist.
D. Kogalniceanu insa este nemultumit ca

Adunarea n'a stint nimic pang, acum. Dar nu

exist/ nici nevoia, nici opornitatea ca Adunarea
s/ cunoasA aceste discutiuni. Mid ar fi cazul
atAt de gray ea A se comunice Camerei, 4 siguri, Domnilor, ea noi, can intelegem a apara
drepturile Orei numai cu natiunea i in capul natiunei, vom veni noi mai inainte i vom cere consiliul i votul Camerilor. (Aplause).
D. Kogalniceanu se mira cum de 40 de ani,
cum On acum nu s'au mai intamplat asemenea
neintelegeri cu Inalta-Poarta, i intreaba pentru ce
se iviA ele acum?

Dar sa Intreb eu mai intaiu pe D. Kogalniceanu, care a trecut prin aatea regimuri, la ce
fel de timpi face D-lui aluziune And 'invoaca trecutul Ca um argument contra noastrA? De timpii
de abuzuri voete D-lni s vorbeasA, de acei timpi
And drepturile noastre stAbune erau nu numai jicnite qi batjocorite, dar sugrumate chiar i cu totul
negate?

Nu; acele timpuri nu se pot invoch ca un

679

model, dreptul atunci era nabmit sub presiunea

Portei. (Aplauze).
Ace le timpuri de abuzuri, Dornnilor, s lasam

sa fie invocate de straini, iar nu de noi. Nu ca o

suvenire placuta, trebue sa, se invoace ele de un
deputat roman, intio Camera romana! (Aplauze).
Abuzul qi violet*, nu pot niciodata, sa faca
a dispare drepturile noastre. Aceasta raspundem
noi acelor straini, can, cand vor s ne nege vre-un
drept al nostru, invoaca precedente din timpii de
abuzuri. Astazi au trecut acele timpuri; astazi
i. noi i Inalta-Poarta, trebue sa cautarn i sn
conservarn numai legalitatea. Noi mentinem raporturile ce tractatele an creat intre nth i imperiul

otoman. Inalta-Poarta din parte-i este datoare sa

respecte autonomia noastra bazata, pe tractate, sa
respecte toate drepturile suveranitatei noastre ce
decurg din vechile tratate, afirmate i garantate
de ctiva ani, i de marile puteri europeane.
Nici noi nu rupem legaturile cu Inalta-Poarta,
dar nici Inalta-Poarta nu poate sa ne conteste sau
sa-i atribue drepturi i sa-si formuleze pretentiuni
contrarii tractatelor. (Aplauze). Iata adevarata legalitate, iata reciprocitatea de drept care trebue
sa existe intre nth i Poarta

Dad, acum 40 de ani, sau nu mai tiu cati

alti ani, nu se iveau atatea netntelegeri intre noi

680

cu guvernul otoman Domnilor, la multe cauze

trebue st atribuim noi aeeasta.
Aceasta cestiune este foarte delicata, si nu
cred c este oportun sa o mai discutam.

Eu, un lucru numai intreb pe D. Kogalniceanu: este D-lui sigur, poate D-lui afirma ca acum

40 de ani, c acum 30 de ani, cit acum cativa

ani corectitudinea legalitatei din partea Turciei

catre noi era destul de perfeeta? As voi ea D.

Koeilniceanu, om politic si bun istoric, sit ne
spuna aceasta. Sunt sigur cit nu va face o asemenea
afirmatiune.
Dar daca altadata nu erau discutiuni si neintelegeri cu Inalta Poarta, este di se tolerau multe
de ale Turciei. Cu aceasta nu voiu sa acuz pe
nimeni. Caei cunosc i eu dificultatile ce existau.
Tara noastra, au fost mult timp necunoscuta;
drepturile ei nu erau esite la lumina,. Astazi pozi-

tiunea noastra este cu totul alta; tratatele noastre

cele vechi sunt confirmate i rnentionate de conventiunea dela Paris prin art. 2, prirnind astfel
sanctiunea puterilor garante.
Aceasta garantie este pentru noi scutul cel
forte; in desert au egutat unii sit insinue cit gu-

vernul nostru nu ar tine la eonservarea acestei

garantii; Guvernul are din contra, convinctiunea
cea mai intima cit garantia coleetiva a puterilor

681

este 0 va fi totdeauna scutul cel mai forte al nationalithtei noastre, qi eh ea va 11 totdeauna tot atat
de necesarl pentru Romania, cum este pentru Belgia
Greeia.

Child dar drepturile qi autonomia Romanilor

sunt asthzi nu numai cunoscute, dar i garantate

de cele mai marl puteri europeene, nu suntem

oare in drept s pretindem mai multh corectitudine in aplicarea legalithtei ce existh in raporturile noastre cu Inalta-Poarth? i nu suferim nimic
care ar vgthrnh shu micorh drepturile noastre ce
rezulth din tractate. Ah dar diferenta de timpi
exp1ic

i legitimeazh susceptibilitatea noastra..

Apoi existenta neintelegerilor noastre cu Poarta

caUt sh o mai atribuim i la ofice alte imprejurhri, i chiar in temperamentul oamenilor politici,
flu numai dela noi, dar 0 din Constantinopole.
Chci, Domnilor, au putut fi la noi, duph timpi,
oameni in capul guvernului, cari sh lase a se
trece lucruri pe cari altii le considerh, ca niqte violatiuni de drepturi.
Asemenea, macar eh leghturile noastre cu
Poarta sunt bazate numai pe tractate, au fost qi
in capul afacerilor imperiului otoman, bhrbati cu
sisteme, cu idei, eu temperament diferit, eari au
chu tat sh deh acelor leghturi o aplicare mai mult
sau mult putin corecth. Aceste diferente de sisteme

682

i idei se simt i mai bine intr'un Stat cu guvern

absolut. Au fost oameni de Stat, i din cei mai
mari ai Turciei, cari erau convini cg, servesc mai
bine interesele irnperiului, dm/ vor trath Romania
in Stat autonom i distins, mentinandu-se In cea.
mai strict6 legalitate a tractatelor; precum asemenea.

au fost alti oameni politici in capul guvernului

otoman can an crezut la absorbtiuni, la centralizgri cu RomAnia. Caracterul individului joac/ mare

rol in actiunea omului politic.

Prin urmare i aceste variatiuni de sisteme
ale lArbatilor politici din Constantinopole au putut
nu putin contribui la micarea neintelegerilor.
Inst, Domnilor, s5, nu exagerm r6u1 mai
mult cleat este. PA,n6, acum nu s'au admis Inca.
jicniri drepturilor Romftniei.
Este vorba numai de contestatiuni i cestiunile
stau Inc5, pendinte. Tot sperAm noi cari nu atacg,m,
ci numai ne ap/r5,m, sperAm c Inalta Poart5, va,

sfAri Fin a se convinge de adevAr.

Iath, Domnilor, pentru ce zicem c i relatiunile noastre cu Inalta Poart5, sunt bune. De ar fi
fost altfel, am fi consultat mai Intaiu Camera, i
apoi agentul nostru dela Constantinopole n'ar fi
mai stat acolo (aplauze).
Rog dar pe D. Kog/lniceanu i pe ceilalti
oratori ca D-lui din opozitiune, ca s fie foarte

683

prudenti asupra acestei cestiuni, i sa. o discute

numai cu calmul i raceala omului de Stat. Caei
nu trebue a se confundh o cestiune exterioar6, a
cestiune de interes national, cu micele si trecatoarele interese de partide, cu consideratiunile de
ambitiune personal/.
Ne povatueste D. Kogalniceanu, ea sa, ne intelegem cu Inalta Poarta,, cat sa, fim in bun/ armonie

cu alma.
Aceasta noi o voim inainte de D-lui, si lucram
neeontenit ca sa, inlaturam cauzele de neintelegeri.

Dar total depinde dela maniera de a vedeh. Noi

intelegem intr'un fel mentinerea bunei armonii eu
Poarta; D. Kogalniceanu se vede ca, o intelege
intr'un alt mod. Noi nu intelegem a conserva, buna
armonie cu Inalta Poartg, deck pe baza tractatelor
deck pe baza celei mai perfecte legalit/ti. Vedem
ca.D.Kogalniceanu e nemultumit de politica noastra

si propune tin amendment. Cand D-lui va veni

la guvern, va restabili intelegerea cum o voeste
prin amendamentul shu. Noi nu primim alta 'Jaz/
de intelegere deck aceea a vechilor noastre tractate
(aplauze prelungite).
Noi, Domnilor, repetarn suntem fermi decisi
a mentine cele mai bune legaturi cu Inalta Poart6,

insl cu conditiunea iarlsi ferma. i inevitabill la

care nu vorn renunth niciodat6, de a ni se respectk

<684

In modul eel mai absolut drepturile noastre traditionale (aplauze prelungite). Pe aeest teren, Domnilor, puterea noastrl e mare, pentrua stim si sustinem a natiunea toatil este eu noi; si nu ered ea

sl fie in tarI vre-o partidl de o a1th opiniune

-(aplauze). C6ei, Romnii, acum, ea si altAdatA, and
este vorba de interesele lor cele mai nationale, formeaza, un singur corp, i o singura. voint6. (Aplauze
prelungite s,i repetate).

TABLA DE MATERII

1859
Pag.

Unirea principatelor
Importanta unirei
Raspuns delegatiunei moldovene
Votul Public
Arendasii mosiilor mAnAstiresti
Ajutorarea comerciantilor
CAtre Onorabila Adunare electivA
Poslujnici si scutelnici
Naturalizarea strAinilor
Sporirea numArului scoalelor rurale

6
9
12
16
20
23
27
99
32

1.860
Expunerea motivelor pentru desfiintarea pedepsei cu
moarte in Principatele Unite
AdresA a Ministrului B. Boerescu pentru lucrarea unei
istorii nationale

37

55

1864
Raport referitor la codul penal si procedura penalA .

6k

686

1865
namovibilitatea magistraturei
Jar inamovibilitatea magistraturei
Procedura executiunii civile

Pag.
77
81

92

1866
Discutie referitoare la excluderea din adunare a lui
M. Koglniceanu

97

1867
-Combaterea sporirii num'arului referendarilor . . . .
Discurs privitor la contractarea imprumuturilor in stealnatate

Aplicarea legei judecatorilor de pli

Propunerea strAmurarii curtii de casatie la Iasi .
Perceperea veniturilor statului
Proiectul de lege pentru ratificarea conventiei din 11
lunie 1866 relativa la reziliarea conventiei impru-

110
118
139
152
163

mutului de 150 milioane lei turcesti, dela 19 Martie

174

1865

Proiect de lege pentru organizarea ministerului de finante

Proiect de lege pentru infiintarea unui sistem monetar
si pentru fabricarea monetelor nationale
Proiectul de lege pentru pensiuni . . . .

192
199
209

1868
Proiectul de rAspuns al Senatului la mesagiul Tronului:
Rolul armatei romne
Proiectul de raspuns al Sei.-itului la mesagiul Tronului

219
224

687

1869
Pd g .

Proiect de lege pentru modificarea legei electorale

Teoria partidelor
Politica exterioarA a guvernului
Imprumutul cu premii al oraului Bucure.5ti

231

242
256
264

1870
Dreptul de control al Reprezentatiunei nationale asupra budgetelor statului
Alegerile Colegiului III de Deputati din llfov . . .

279
295

1871
Cestiunea Strousberg
Din nou chestiunea Strousberg

......
.

321

395

1872
Proiectul de lege pentru transmiterea concesiunei Strousberg cAtre o societate anonimA
Legea timbrului

Lipsa profesorilor deputati dela catedre in timpul sesiunilor parlamentare

Interpelarea lui C. Boliac in privinta insurAteilor . .
Proiectul de lege pentru administratia domeniilor Statului
Iar.1i cestiunea cAilor ferate romne

419
435

446
449
471

479

1873
Conventiunea cu Austro-Ungaria pentru jonctiunea cAilor ferate romAne cu cele Austro-Ungare . . . .

535

688
Pag.

Proiectul de lege pentru Creditul funciar roman . . .

Proiectul de lege pentru Creditul funciar roman . . .
Continuarea discutiunii pe articole a proiectului de
lege pentru infiintarea Creditului funciar roman .
Continuarea discutiunii pe articole a legii pentru inflintarea Creditului funciar roman
Adresa de raspuns la mesagiul tronului
Iarasi politica externa a guvernului

568
641

649

652
654

672