Emailing Curs Didactica Religiei PDF

ANUL I (2017-2018) — TOATE SPECIALIZARILE DISCIPLINA: Didactica religiei TEMATICA pentru examenul din sesiunea de vara 1. Religia ca disciplina de invagimant. 1, Educatia religioasa si finalitijile acesteia. 2. Locul si rolul disciplinei religie la nivelul invajaméntului preuniversitar. 3. Baza legislativa a prediti religiei in scoala. TL. Principiile didactice generale, Principii diductive specifice predarii religici: principiul hristologic si principiul eclesiologic. IIL. Forme de organizare a educatiei religioase. 1. Lectia de religie. Tipuri de lectie. Lectia mixta. 2. Proiectarea calendaristicd si proiectarea lectiei de religie. Etapele proiectirii. IV. Forme de organizare a educatici religioase. Proiectarea didactic’. Prezentarea si analizarea unui proiect didactic pentru clasele V-VIT. V. Forme de organizare a educatici religioase. Forme de activitate extrascolare specifice educatiei moral-religioase a elevilor si proiectarea acestora: catcheza, serbarea religioasa, vizitele si pelerinajele, expozifiile, cercurile pe disciplina, participarca la slujbele religioase. VL. Metode de invatamant: 1. Metode de comunicare oral: metode expozitive (povestirea; deserierea; explicafia) si interogative (conversatia); 2. Metode de comunicare scris& (lectura si interpretarea textului biblic; referatul; eseul). VIL. Mijloace de invafamant: textul biblic, literatura religioas’, icoana, portretul, hatia, mijloacele audiovizuale, calculatorul etc. VIII. Evaluarea - factor de optimizare a educatiei religioase. 1. Importanta gi functiile evaluari 2. Moduri si strategii de realizare a evalu 3. Notarea. IX. Ora de religic in invatmantul roménese de azi: provociri si perspective. X. Educajia religioasa in sistemele de invatamant din Europa.BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE : §EBU, Sebastian; OPRIS, Dorin; OPRI$, Monica, Metodica predéirii religiei, Editura Reintregirea, Alba lulia, 2017, pp. 21-31, 39-54, 87-112, 113-155, 173-194, 195-248, 249-270, 271-283 PATRIARHIA ROMANA, Colectiv de autori, Apostolat educational. Ora de religie —eunoastere gi devenire spirituald, Editura Basilica a Patriathiei Romane, Bucuresti, 2010, pp. 3, 36-48 (in PDF). §ELARU, pr. Sorin; VALCU, George, ,Studiul religici (SR) in gcolile publics din statele membre ale Uniunii Europene”, in Studi Teologice, 1/2012, pp. 229-252 (in PDE). CRETU, pr. lect. dr. Vasile, ,,Criza educatiei religioase in invayamantul romanese de astizi. Cauze, provocari si perspective”, in Adrian Lemeni (coordonator), Repere ale educafic ine in teologia Sfintului Ioan Gurd de Aur, actualizate in relafia Bisericii-Familie-Scoalé din contextul contemporan, Editura Basilica, 2015, pp. 139- 174 Pr. lect. dr, Vasile CRETUCAPITOLULI RELIGIA CA DISCIPLINA DE INVATAMANT iin toate timpurile gi la toate popoarele pot fi identificate elemente care arati faptul c&, dintotdeaune si pretutindeni, omul a privit spre Cer si a erezut cf. are un destin mai presus de lumea material& si de lucrurile efemere, Accasti realitate conduce spre edificarea unei educati formale integrale, care stil ajute pe om si [1 cunoasea gi s& il iubeasc’ pe Creatorul stiu gi sti tiiiascl pe pamént comuniune cu semenii si si in armonie cu el insusi. In mod firesc, numele $i, ca atare, sustine zestrea spiritual’ a omuhui care, marcat de nostalgia dup fecicire ¢i desavargire, zimisleste opere ce-l inalfé sil tnnobileazi. Tot ce sa creat demn de admirat in domentul culturii umane se datoreazd, in parte, crestinismului si sensului pe care acesta a dat culturi, Prin educatia religioast se promoveazi asadar creatia cultural gi cultura in general. Educafia religioas’ este important pentru mediul social, c&rula ti sustine dezvoltaea sin funcfie de care is stabileste anumite modele si strategit de abordare. Educatia cresting sustine formarca omului in comunitate, prin comunitate si pentru comunitate pentru a se evita individualismul egoist, care {gi giseste looul in societate, cu att mai mult cu edt aceasta este mai dezvoltat din punet de vedere economic. Invatatura crestind arati faptul 8 ormul este cchemat s3-gi punt in valoare talanfi in societate intr-o perspectivi, comunitsr3, asa inedt sh poatl si dobindeasca fericirea si desBvarsirea erestinds prin ppracticarea virtuyilor, iar lumina lui s& lumineze inaintea oamenilor, incit ‘acestia, vizdndu-i faptele bune, si-L slaveasci pe Tatil Cereso (Mt. 5, 1 Roll religiei este subliniat si prin argumente de ordin istoric. In traditia goolii roménesti, constituie 0 constant prezenfa discipline religic, Inca din secolul al XVHI-Kea, conform documentelor din Térile Romane, religie fi era alocat un statut explicit in cadrul scolilor infiintate de stat’. Recunoasterea roluhai Diserieii deopotrivi ia dozvolarea invisimantelui sia eulturi nationale, fnfeles cu valoare de sprijin esential pentru racordarea la coordonatele europene, s-a concretizat la modul cel mai inalt in reforma ministrului Spira Haret (1851-1912). Acest importa reZouusaiun” al iavapmBneulul romfincse ore 5 irces Pacarariu, Dowd swe do ant de Invi! teologic la Sibiu, 1786-1986, Sibu, Tiparal ‘Tipograti: Epartuale, 198 "on Albulesu, storia nti si practel!pedagogice roménest, Cuj-Napoce, Biura Cass, (Cari de Sting, 2005, p. 200. eligi ca diseiplind de invipimint 25 convins de nevoia schimbirii stotutului material si spiritual al poporului, posibili numai printro educatie tn spiritul traditllor si particularitiilor nationale si europene, constituiti pe repere intelectuale relevante gi pe o nalts ‘inutd religioasd si morala*, Educatia rligioasd este realizat in prezent la nivel formal, nonformal si informal. Le nivel formal, principalul cadru de desfigurare este reprezentat de spatiul scolar, prin intermedinl disciplinei religie. Complementar, educatie religioasd in Romania reincepe si fie realizatA si in spatiul eclesial, prin diferite programe educafionale, precum si prin mass-media religicast si laicd. Jn peezent, planurile-cadma pentru invijimantul primar, gimnazial 9i liceal includ religia in trunchiul commun, in aria curriculara Om si societate”, ou © ord pe sSptimant, la fiecare clas. Un important argument pentru statutul sctual al discipline! religle in scoala roméneascalactual4 Ml constituie fapcul c4, in majoritatea firilor europene, educatia religioasé face parte din curriculum! seolar, cu 1-3 ore pe siptimand, sub diverse denumiri®: .religie”, .instruire religioasa”, ,educatie religioas®”, ,studit religioase”, .cunostinte religioase $i educatie etica”, .moralé si religie”. in peste 85% din cazuri, predarea religiei ‘ncepe fn ciclul primar si se continu i ciclul secundar inferior si superior, iar {in unele sistome de invljimint, clemente de educatie religioast se reglisese gi tn programele pentru invitiméntul prescola. 12. FACTORII EDUCATIEI RELIGIOASE Succesul educatiei religioase depinde de modul th care este pust In valoare predispozitia religioasi 2 copilului, de ajutorul pe care acesta fl primeste din partea familiei, a Biserici, a coli, a mediului social in care twieste, Toate aceste institutii reprezintS principalii factori ai educatiei religioase. * Vea si Monica Opri, Religie, moral, educati, Perspective teologice si ice, ‘Bucuresti, Edita Basilica, 2011, pp. $2-85. eee une ga ean cuir ga Moe! wa Vas hi gata Booos” Cri 3, Ten Abulesen (Coord), Educatia 21, Chi Napoca, Edita Cast (Cari de Stings, 2005, p. 12726 Mevoien presi eligi 1.2.1. FAMILIA Familia reprezint& mediul in care copihul incepe si descopere lumea, ‘unde invafi ce inseamnd si fil iubit si st iubesti In cadrul familiei se realizeaz relaji inter-umane pe verticals (pirinfi-copii, bunici-neposi) si pe orizontall (relafia dinte cei doi sof si relatia dintro fra), care pot & deavoltate fn lumina {nvatiturii de redin}S cresting, in misura in care familia include si elementul religios in educafia copiilor. Totodati, viaya religions’ din cadrul famil ‘constituie un important suport peniru depisirea provocisrilor actuale, cu impact asupra celui mai important grup de apartenené al unui om, intemeiat chiar de Dumnezeu, in raiul plmanteso. Educatia religioasi a copiilor incepe inainte de nasterea acestora, prin -viafareligioasit a parinfilor. Lectura biblic&, rugiciunea, impartésirea cu Trupul si Séngele Domnului reprezint& elemente religioase de maxima importants in primul rind pentru mami, dar cu efeete majore siin dezvoltarea copilului. Dupi nasterea acestuia, primirea Tainelor de initiere ~ Botezul, Mirungerea si Eubaristia — reprezinta un moment foarte important pentru cresterea spirituall a copilului. Ping la intrarea in tnvagimantul prescolar, copiti rmici pot dobéndi si cunostinfe din domenial religios, actiune sustinuti de ccuriozitate siimaginate, de simtirea prezentei lui Dumnezeu ~ aspecte ale viet religioase. Acest demers educativ poate fi sprijinit de mesajul unor povestiri.cu confinut religios-moral, care si-i determine pe copii ta a urma modele oferite de personajele povestrilor” In aceasté perioadi, périni i pot ajuta sk memoreze scurte poezii sau rugiciuni in forma versificatt si si exerseze enumite reguli referitoare la viata religioast: ingenuncherea, inchinarea, rostirea de rugiefuni fn diferite momente i contexte religioase, plstrerea linigtit tm hiserios etc. ‘Succesul educatiei religioase a copiilor mici depinde de 0 multitudine de factori, precum conseeventa piringilor in a oferi modele morale gi religioase, ‘comerisul avesiuia ta Uovistile vate Tt privese direet pe copi oxiotenja unor materiale-suport adaptate particularitttilor de varst& ale copilului %® Ursula Schiopu, Emil Verea, Psihologia warstelor. Cickurile vie, eda a Wa, evizuits, Bucuresti, Bdtura Didacticl si Pedagogicd, R.A. 1997, p. 105. 2 diseiplind de favigimnt 27 Rolul educativ al pirintilor cunoaste o nou’ etapa odatl cu inoluderea copiilor in invafiméntul prescolar. Din punct de vedere religios, print igi pot aduce aportl la educafia acestora prin lecturi biblice, prin povestiri cu caraoter moral, prin integrarea activi a copiilor Jor in comunitates religioasa, prin participarea acestora la anumite slujbe si manifestiri religioase, Un element educativ important consti in punerea copiilor in situatii de evaluare/ autoevaluare a umor elemente de comportsment, prin raportarca la regulile deja cunoscute de ei. Intelegerea a ceca ce este bine si a ceea ce este riu, manifestarea plrerii de ru pentru faptele rele sivarsite, precum si insuflarea nevoii de a dobandi iertarea pentru acestea se constituie tn pasi esentiali spre prima Spovedanie!’. Putem considera aceste elemente drept fundamente ale initeri religioase a copiilor in familie, care pregitesc si susfin formarca in domeniul jos prin intermediul educatiei formale, realizati in scoali. Educatia religioasi dobandité in familie este astfel completati de cea din scoall si Biseriel, pe coordonate date de nevoia cresterii copilului fntr-un mediu formativ. Prezenta valorilor crestine in viata copilului poate si il susfind in a uma 0 taiectorie religioast ascendents, astfel inoit fntre varsta spiritual” si virsta biologici si existe o relate de direct& proporfionalitate. 1.2.2. BISERICA Disccice reprezinta atat insttutia divino-umang intereiat& de Domnul Tisus Hristos pentru mintuirea si sfingirea oamenilor, eft si comunitetes credinciosilor care mirturisese aceeasi crediné. Rolul educativ al Bisericii se fundamenteaza pe porunea data de Mantuitorul (Mt. 28, 19-20), de o-i invaga pe oameni si de a-i conduce spre e-si sfinti via. Sfantul Ioan Gur de Aur araté importante relafiei dintre educatia religioas& realizat& in familie si tn bisericd. In scrierile sale pot fi identificate modele didactice pe deplin actuale: daci un copil idemtificd in cadrul slujbelor Gonstanun Necul,Inpreund spre intta Spovedanie, bx, tur Anos, 2006, pp. 18-2. Dexia Opis, Dimensiun crgtine ae pedagogei moderne, cia a Wa, Bucur, Edita Didactik i Pdagogics RA. 2012 p. 10128 Metodica prediri religii Ja care participt elements familiare, acestea vor deveni momente agteptate ou plicere, intrucit se va regisi in ele, iar apoi va simi cl slujbele se sivargese gi pentru el", in timp, copiii pot s& inveje cntiiri ale Sfintei Liturghii, fapt care poate sustine participarea activa la aceasta siujba. Implicarea copiilor si tinerilor in viata parohiei se poate realiza prin: organizarea de serbéri cu. prilejul marilor sirbétori crestine, participazea la projocte catehetice gi culturale, orgenizarea de tabere, excursii, pelerinaje tn cadrul parteneriatului familie-scoali-biseric3. 123. §COALA Scoala reprezinit instituyia cu rol educativ major in viafa omulu, inrructt dispune de personal ealificat, care-gi desfigoari activitatea pe baza i cu respectarea unei metodologii specifice. fn acest context, roll discipline’ religie este de ai sustne pe elevi in dobindirea de cunostnge, {in formarea de ability si atiudini in acord en valorilereligioese revelate, care i orienteze in luarea de deci Necesizatea studieriisistematice si organizate a religici ex discipting seolard este dati si de faptul eX educatia integrals, pe care scoala gi-o propune, ‘ma poate chuda dimensiunea religioasl. Totodatd, exte necesar ca educatia rispundi $i astepticlor pe care familia Ie ere de lx sistemul de invagimint, dlisciplina celigic Gnd singura care implic& decizia plrinfilor privind studierea acemela.. Astfel, succesul educajici seligiouse desfisuate in scoald este dependent de factori de naturi umani (prepitiea profésorilor de religie, sustinerea de care acest beneficiazi din partea sooii si familiei ete), dar si de documentele educafionale care impun condifit si cerine identice din punet de vedere pedagogic tuturor diseiplinelor de invatimant, Pe ling scoald, un rol important in educafie il au insttuile care desfigoar’ actvitisiinstructiv-educative extrascolare, in timpul liber a elevilor. Dintee acestes, emiatim: palatele copiilor, centrele de cultura, muzeele,teatrele. 2 inl Joan Gurk de Aur, ,Cuvént despre cum se cade sii creas pcg cop, ia Maica Mageslena, fai pent oedicope crtodae a copilac ,Sbi, citar Desi, 2000, p. 117. ‘Religia ca disciptin de invapémt » fn acest caz, acfiunile educative au un caracter nonformal, rolul geolii find preponderent motivational sau de organizare a unor grupe de elevi. 13. EDUCATIA RELIGIOASA IN SISTEMUL DE INVATAMANT ROMANESC Redobandirea libertiii religioase, in anul 1989, dup aproape cincizeci de ani de ateism comunist, a adus o serie de pasi important, parcursi in vederea reconsideririi structurilor valorice proprii poporului romdn, cu relevant pentru demersurile formative propuse prin scoalé tinerelor generat, intre care s- aflat ‘sireintroducerea religici ca discipling de invaygmant'*, ‘Nevoia reincluderii educatici religioase in planurile de tnviyimdnt de dup 1990 2 fost susfinutl cu numeroase argumente, fiecare dintre acestea contribuind la evidentietea importantei modelului axiologic promovat de valorile resting, la reliefarea perspectivei pe care dimensiunea religioasi 2 ceducatiei o oferii asupra valorii persoanei, prin capecitatea pe care acest tip de educatie o are de a contribui le continua formare si regeneraze in plan afectiv, atiudinal si volitiv 2 elevilor. ‘Recunoasterea de c&tre factoriidecizionali a roluluireligiei tn formarea levului a facilitat prezenta acestei discipline de taviyimént fn planurile-codru de la fiecare cichs de invatimént, dat find faptul 8 dezvoltarea psiho-fiziek dureaz& pind la terminarea liceului $i influenfeaz& modul de gindire si structura personalit{il vitorului om matur. Etapele care au marcat semnificativ procesul reintroducerii religiei ca disciplina de invatimant sunt evidentiate i tabelul I. prin prezemtarea, pe ani de Invitimént sau perioade, a denumirii discipline, nivetu! la care era studiat8 {in scoli, numarul de ore pe siptman§, statutul discipline: ale Timi, Msnea Bserici gi eductia, Atm, convergnie, perspective, Cif Napoca, dar Press Caivrstard Chien, 200, p28 on " Gheorghe Hotbes, Dorin Opis, Monica Opis, George Sambore, pastlat edcapiaal. One de lige ~canoasore gi deverre spiritual, Bucues, Eira Basic, 2010, p. 38-52SAT [Repere semmlficative fn relutroducerea religie! a Esplin dinate 1989 Tobe Lt “Ral | Deas] Nivel | Neon’ | Apreserea | Stataal dipline! we | mien | dete. | sipt. | rezltatlor Tao Sine mae] OS ae ea Toor | mortaci- | gman, | im.) pa [ica | cm _ Tapes eee fT foe ene wee Smasat THE, ine 198 mail feed pont To mae pase ae Smal = rotsionl TE Rigs] en eae aps 9 fash ime) | cote de apres = bes protsional Ginna fan Bas eee [pam | elses — [ar 2014 | coemctel | gma iran ai | evcrent de espent tom) | Bent, Pati npg eoteonl onl ae in Seztican) mee (ganaci 9 | en % Protocol Incheit inte Minister) Iavlgimtnului si Sin ax. 150052/ 11.09.1990 si Secretarial de Stat pentru Culte nz. 7758) 11.09.1980, at. 1-10, respectiv Comunicatal ‘Maricterutns invafamannatil st Sutye! nr. 9178/ 1.02-1991 yt} Seeetaieulut de Diet pears CClke nr, 768/ 1.02.1991, at. 27 ccasti denumire a discipline’ a fost prelutl tn Programa analiticdtneepénd eu anul 1991. ° Adresa Ministerulutinvipimntulus nr, 10398/ 17.08.1993, ca rispuns la advesa Patiarhiei Romane nr. 4612 408.1998, ° Legea invitimintul ne. 84/1998, a. 9, alin, 1 2° Ordonana de Urgensta Guvernubu nr. 36/ 10.07.1997. Religia ca disciping de tnvatimdint 3 Ge] lige prnae—]7 Tealicatve | ore, ans” | gees | ghumecial (erimarnat | sci candies feunchilai | Tcl, Putin clasn | de piri rari legal commun) | proftsional Dregithcare) | iain, respect Pate levi cre au impinit GGiomasia | Bent pin exer lcel) adres unit de fava 1.4, DIADA PROFESOR-ELEV IN EDUCATIA RELIGIOASA Educatia religioasi realizati in scoali presupune diada profesor-elev. Intro relafie care inseamni pentru fiecare (independent, dar si in relatia ‘educationala), etape in parcursul spre devenirea personali. 141. RLEVOL Nevoia de educatie religioasé inc& din copilirie este data de faptul cd influenfele pozitive gi deprinderilo formete in copilirio se mentin de cele mai ‘multe ori pentru intreage viet. Pentru o bund realizare a educatiei religioase tn seoall, este necesar ca profesorul si cunoased $i s& respecte etapele dezvoltirii psitio-fizice ale eleva Pentru primele clase, programa scolar de religie prevede elemente edueationale care vizeaz’ familiarizeree copiilor cu concepte religioase clementare. La aceasta varsta, copilul este capabil si invets rugiciuni, mai ales versificate, poezi si istorioare cu continut religios adecvate varstei. Participarea la slujbele bisericesti si la diferite evenimente cu semnificatie religioasd (Colindatul, hramul parohiei, ziva onomastic& etc.) constituie experiente de ‘nvapare si de viata care pot fi valoificate in educatia scolarilor mici. » Lege Tavita ne. 84/ 1995, modifcat pra Legen nz. 151/ 30071999, privind aprobarca Ordonanfei de Urgent « Guvenuli ar 36/1997. 2 Lege Bawa Notioeale ne 12011, va mode compete ueraae edie de rinisiu nr. $252/ 1409-2015, privind Metadologia de orgaizare a predii discipline! relgie ‘ninvijiminal premivesitar,38 Metodica peda geolare poartk numele de didactic} speciale Distinotiile dintre didacticile speciale si metodici au sunt foarte precis formulate, cele dow’ categori find considerate, cel mai adesea, superpozabile. Metodica predisii religici fundomenteczi procesul de invifiméat, respectiv proiectarea, organizarea, desfigurarea, evaluarea, autoevaluares si reglarea activitafilor educafionale, de instruite/ autoinstruire i educare/ autoeducare, in studtul acestei discipline, Caracterul revelat al continutului tnvaticit la disciplina religie, precum si novoia de racordare la modelele teoretice $i aplicative validate de pedagogic, fin general, si de didectica general, in special, ridica exigenje speciale In procesul de formare inifialé si continud 2 profesorului de religie, aga neat susfinerea elevului pe un parcurs formativ-eduostiv la orcle de religie si fie © constant in cadrul sistemulai de invatimmant. Desi intre disciplinele de invifimdnt religia se distinge printrun promunfat caracter formativ, ponderea elementelor informative trebuie stabiliti fn raport cu varsta biologic8 si spiritual a elevilor, pornind de la faptul c& educarea voingei si a sentimentului depinde si de educarea intelectului, La fieeare clas8, dar mai ales la liceu, pentru reusita acestui demers este neceseri o ‘abordare interdisciplinar’, observabila si la nivelul didacticii religiei — isciplin’ academict subordonatt. nu doar pedsgogiei contemporane, ci si pedagogiei crestine, de la care preia elementele metodologiei specifice™. In realizarea educatiei orestine, cele trei discipline: metodica predarii i, catehetica si omiletica™ se afld in taport de complementaritate, dar i de interdieiplinasitate interni, in special sub report matndologic si al confinutuhai specific pe care il valorifici. % Dumitru Popoviei, Didactica Solupt not la probleme controversate, Bucwcesti, Eéitura Aramis, 2000, p. 28. 3 Dorin Oprig, Sime, aplicai, test la Didectica eligi, eva a U-a, Chip Napoca, Edina Eikon, 2013, pp. 3638. % Vasile Gordon (eoced.), Adtian Ivan, Nicugor Beldiman, Oniltica, Bucuresti, Editure Basilica, 2015, p.27; Mitasia Gabriela Newowi, Unentsn actuate in Liaaetca xeligiet", Liliana Ezechil (co0rd.), Calitae On edueayie ~ 0 abordere pragmatied, Pityi, Bditara ‘Universiti dn ites, 2009, p. 401-410. CAPITOLUL IL PRINCIPULE EDUCATIEI RELIGIOASE Pentru fiecare laturé a existenjei umane exist o serie intreagl de norme, dds respectarea c&rora depinde buna convietuire alaturi de semeni. La randul lor, stiinfele naturii ne vorbesc freevent despre descoperirea unor noi legi care ‘guverneazi lumea, in functic de care gi modifick amumite coordonate ‘numeroase domenii stinjifice. Totul in jurul nosiru pare dominat de legi, norme sau reguli care ne influenfeaz& direct sau indirect viaje. Pentru c¥ la 0 anumict ‘varsti biologics — uneori dublati de o copilirie spiritual - omul poate si considere c& unele dintre normele de viafS sunt inutile sau absurde, ingradese 0 anumitd libertate sau fac viata arid, unul dintre rolurile scolii consti in @ le arita tinerelor generatii modul in care parcursul personal gi succesul profesional {in vinyt depind si de respectarea anumitor norme validate de timp si de viata social Si tn coca ce priveste cducatia formald, cxperienga a dovedit ck 0 activitate didactic& aduce rezultatele asteptate in misura in care este realizati prin respectarea anumitor norme, numite principii, elaborate si sustinute dcopotriva de cercetarea pedagogicl si de practica scolard. Legiatile propuse de lucrarile de pedagogie m: sunt constimite din elemente abstracte, ci sunt legate de un anumit firesc al existenfei umane, care se cere prelungit in mod explicit sin procesul educational. Cavintul prineipiu provine din limba latin’, de la principium, cace Inseamnd inceput, mai inti, origine, element fundamentaP® sau de la cuvantul princeps, primul, cel mai important. Pedagogia moderna a acceptat pentru termenul de principiu sensul de norm, reguli, idee directoare, ediuzitoare, afimmatic admisi ca adevirati. Vasile Preda le defineste drept tere desfisurtrit activtati de predare-Invtjare, in vederea realiztrii optime a * Constantin Postsiniow, Fundamente ale didactic! seolae, Bucuresti, Baars Aramis, 2002, p. 284.40 Metodica prediri religii obiectivelor educaionale”™. Semnificatia si sfera de actiune a princi poate fi, astfel, extins’. Tinc& de Ia inceputul fundamentaei teoretice, Parintii educatiei crestine au formulat enunfuti menite sk asigure o cficienff sporith transmiterii adevarurilor de credint& $i formirii morabreligioase a erestinilor de diferite virste, Dezvoltitile si redefinieile uterioare au condus la stabilirea unui set de principii ale educafici seligioase, pe bara textelor biblioe gi patristice. Evolutia in timp a fenomenului educational, pe de o parte prin contributia reprezentantilor marcanfi ai pedagogiei modeme la fundamentarea principiilor ‘educafiei religioase, iar pe de alta prin exrapolarca nora dintie acestea 1a fntreg fenomenul educational, dupe aparitia scolilor sustinute de stat, a condus Ja formularea a douk categorii de principii: unele specifice educatiei religioase, iar aktele generale, care pot fi aplicate in studiul religiei. Principiile didactice specifice predirii religiei sunt urmatoarcle: principiul triadologic, prinefpiul histologic si principiul eclesiologic. Principiile didactice generale aplicate in studivl religiei sunt: principiul intwitiei, principiul accesibilitspii, principiul invitiril constiente si active, principiul sistematizirii si continuitaqii cunostintelor, principiul imbinari teotiei cu practica, principiul tnsusirii temeinice a cunogtinjelor, prineipiul asigurérii conexiunii inverse, principiul motivatici. 11.1. PRINCIPI. DIDACTICE SPECIFICE EDUCATIEI RELIGIOASE IL1.1. PRINCIPIUL TRIADOLOGIC Principiul tridologic afirma faptul c& temcle centrale ale invayituri cortodoxe cum sunt: creafia, mantuires, Biscrica, Sfintele Taine trebuie tratate in educatia religioass dintr-o perspectiva trinitard, pentru c& nu au existena 51 nu pot fi definite fn sine. © prezentare corecti din perspectiva Revelajiei ma 5 Vasile Preda, ,Principille educatei ~ in vsiune peihologie! educaici si dezvolti”, in ‘Miron Tones Ton Radu (coord), Didatica modernd, Cp Napoce, Eitura Dacia, 2001, p. 65. Principle educatie religioase 4 poate fi realizaté fliré evidentierea referintelor constitutive la cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, care si susfind 0 cit mai bund injelegere a contributei distincte a Acestora in crearea si in diferitele etape ale mantuirii lumi in raport ev nivelul de infelegere al elevilor de diferte virste si print-o ulilizare corespunzitoare a intuifei, intreaga lverare de ereere a lumii vizute gi nevizute, opera de mantuire a lumii si prezenta continu a Fiului in Sfintele Taine ale Biseriii, prin Dubul Sfint, ee cere abordati evideniindu-se voinsa iubitoare a Tatilui, lucrarea Fiului si desdvargirea pe care o aduce Duhul Sfant. La orele de religie, valoarea omului se cere subliniaté pornind de la revelajia diving, Incepand cu faptul c& existenja omului constituie reaultatul sfatului Treimic — $i a zis Dumnezeu: «Sa facem om dupé chipul si dupa aseméinarea Noasird, ca sd stdpdneasc pestii médrii, pdsdrile cerului, amimaiele domestice, toate vieldple ce se tarase pe pamant $i tot paméntul!) (Fac. 1, 26) -, Incrare unicd a Sfintei Treimi, prin care se arath deopotriva iubirea Dumnezeului Treimic si destinul etern al omului, chemat la indumnezeirea dupa har: ,fisus le-a réspuns: Nu e scris in Legea voastra” cf «Eu am zis: dumnezei suntegiv?” (In. 10, 34). Revelatia dumnezeiasca arati faptul c& omul nu se poate defini in mod relevant decdt prin referire constitutiva la Dumnezeul Treimic. De aceee, orice alt& intelegere 2 raportului siu cu Dumnezeu il face pe om s& devind o flint’ singuri, care fl percepe pe Creatorul siu cel mult ca pe ceva exterior lui, fapt care-1 conduce usor inspre dorinja egocentric’ de independent fai de Tatal cerese i fai de semeni, Definirea Sfintei Treimi ca ,structura supremel iubirr™* oferd omului aflat pe calea destvarsirii"” modelul cel mai tnalt pentru raportarea la semeni, de realizare a conuniunii cu tori cei din jur. Lucrarea comund a Sfintei Treimi in cadrul ereatiei, pentra mentinerea si restaurarea Iumii create in starea cea mai bunk si in comuniune cu se cere evidentiat’ pornind de la deplina libertate si de la 2 eam i: ecmamness se tp fe Cel Freainatn (8. 8,5}. » Dumit Stiailoae, Teologia Dogmaied Ontadexd, vo. 1 eda & Tea, Bucur, Edvare Insitute’ Bibl si de Misine al Biserci Orvodoxe Romine, 1996, p. 195 2 Fi dar voi dst precum Tat vosra Cel cerese desir ote” (Mt 5, 8. Bosis Botcimhuy, Taine Preval Tet, wa. Mislucs Alexsesss 3) Ads Alecndresa, Bucuresti, Edinra Intl Bibi si de Misiune al Bseict Onodoxe Remine, 2005, . 7.2 Metodica pred relight comuniunea Tiber pe care o are omul, asezat stipan peste lumea adusi de Creator la existenfi din nimic. Pe temeiul acestei libertiti, elevul poate fi invétat cum si se adreseze lui Dumnezeu direct, intr-o comuniune care treptat il ppocte conduse pin la eBligluirea Dumnezeulai Tseimic jn safle iui: fisus a réspuns gi i-a sis: Dacti Ma iubeste cineva, va pizi cuvéntul Meu, si Tatdl Mew il va iubi gi vom veni la el si vom face locas la el” (In. 14, 23). fatreaga invifitue’ privind restaurarea omului prin tntrupares gi luerarea mintuitoare a Dommului lisus Hristos, ca rezuitat al voii TatSlui sil impreun’- lucririi Duhului Sfant, tebuie prezentats finnd cont de varsta spiritual a elevilor. Continuarea in Biseric& a operei de mdntuite @ lumii prin Sfintele Taine este aritaté in adevarata lumind atunci cind este evidentiat modul tn care ‘omul ajunge in situatia privilegiat’ de a se afla in calitate de persoand purtitoare a chipului ‘Treimii in comuniune de iubire cu Persoanele Sfintel ‘Treimi Principiul triadologic impune astfel ca Biserica si fie prezentati la orele de religie att ca un mediu dumnezeiesc in care lucreazi harul divin, oat gi ca iecoana comuniunii treimice, pentru ,imprimarea unor structuri spiritvale Irinitare intregii fapturi””. Viata liturgicd $i socialé wraita in comuni modelul Sfintei Treimi repeezinté darul lui Dumnezeu pentru om calea descoperitii prin Biscricd a marii familii umane -, care {1 susfine in delimitarea de modelele seculariste care au pierdut infelegerea libertatii, a unititii si a iubirii pe temeiul comuniunii Treimii, singura cale de depasire a nivelului existentei bazat pe efortul de acaparare in detrimentul aproapelui. 11.1.2. PRINCIPIUL HRISTOLOGIC Noutatea absolut’ a crestinismului este legati de Persoana ‘nterneietorului stu, fupt evidentat in toate textele biblice gi patrstice. Domnul Tiaus Hhisivs, Duuuczou adevieat si om adevirat, S-a rovelat pe Sine dropt % Stefan Buchiu, hnrupare si unitate. Restrwrarea cosmosulti in lisus Hristos, Bucwesti, ‘attra Ltrs, 1997, p31. “+ Daniel, Patriarhul Bseriii Onadoxe Romane, Teologie si spiritualtate, Bucuresti, Editra Basilica, 2009, 9.56. esentialé pentru realizarea demersucilor educative ‘necesare formérii cmului in perspectiva destinului stu etern“, Conform priacipiulsi hristologic, educatia religioasd « fost centrett pe {nvijitura si viaje Mantuitorubui. Astfel, au fost utilizate diferite simboluri din Vechiul Testament, care au preinchipuit intruparea, viata, jerfa pe cruce, Invierea, araarile de dupa inviere, tnilarea la ccr, rimiterea Dubului Sfut 2a lume si prezenja Lui, reali, in Sfinta Euharistie. Persoana Domnului Tisus Hristos « fost prezentati in modul in care S-a flcut cunoscut camenilor: prezenja Lui in lume este de Ja inceput” (In. 1, 1), ,foate prin El sau facut” (In. 1,3),Eleste ,piatra din capul unghiului,aleasd, de mare pret, si cel ce va crede nea mu se va rusina” (UPt.2, 6). Prima cuvntare ou earacter hrstologie menfionati in Nou! Testament @ fost rosttl ta fata sinedriului de Sfintul Achidiacon Stefan, tntdial mucenic crestin. Aceasta confine rolatarea celor mai importente momente din viata poporului evreu,insistind asupra modului tn eare Dumnezeu Fa pregitit si ka oorotit de-a lungul istoriei pentru ca in simul lui sf se nascd Fiul Siu, Méntuitoralintregi lumi. Sfantul Clement Romanul, al treilea episcop al Romei (92-101 4.lis.), prezint& importanja persoanei lui Hristos in viata crestinului: Aceasta este, inbitilor, calea tn care am gisit minturea noastri, pe Tisus Hristos, arhiereul jertielor noastre, ocroitorul si ajutdtorul slabiciunii noaste. Prin El cAutim la Inklfimea cerurlor; prin El vedem, ca intro oglindd, nepétata gi prea inata Lui ‘ash; prin El sau deochis oohii inimii noastr, prin El nepriceputa gi intunecata noastri minte infloreste la lumina Lai, prin El Stipanul a voit s8 gustim ‘cunostinta cea nemuritoare™®, 4 Bi sunt Colea, Adewiral gi Vieya Nimeni ma vine la Tal Mew decdt prin Mine” (n. 14,6). ® D. Opti, Dimensiuni cresine ale pedagogiel modern. pp. 188-205. + Sfintl Clement Romana, Epica cite corinten” (D5 SerierlePéringior Apestoit, ta, Pr. d&. Dumitru Feciora, Bocurep, Béitura Insttuulei Biblic si de Misiune al Biseciii Ortodaxe Romine, 1995, pp. 73-74.“a Metodica predir IL1.3. PRINCIPIUL ECLESIOLOGIC Prineipiul eclesiologic cere ca tn educatiareligioas& cunostinjele si fie transmis in conformitate cu invefitura Bisericii si tn legiturd cu via acesteia, Biserica poartt pecetea infailibilititii intrucat conducttoral ei nevizut este ‘Mintuitorul lisus Hristos: .L-a dat pe El cap Bisericii, care este trapul Lui, linirea Celui ce plineste toate intra tof?” (Ef. 1, 22-23). ‘ined din perioada serierii cirtlor Noului Testament, Biserica 2 fost infeleas& gi prezentat® crept % Dumitra Cilugis, ,Princpii fandamencle in favijiendatel religios", tm Mitropalie Ardea, an! XX, 129-10, 1995, p. 599.2 Metodica, jek activ, congtiont, sistematio, continu gi orlentat spre practic#, atunei ccunostinfele vor putea fi insusite tems 112.7. PRINCIPIUL ASIGURARI CONEXIUNIL INVERSE Prinepiul asigurarii conexiunii inverse (numit st prinefpiul feed-back- ului) exprima cerinfa relntoarcerii sia imbunatSfri rezultatelor si proceselor in funcjie de informatia primiti despre activitatea desfigurati anterior. Acest principiu este valabil pentru orice activitate umana, atunci cdnd dorim s& aflim cfectele actiunilor noastre, in vederea regliri gi autoregtérit continue, ‘Conexiunea inversi (feed-back-ul) sau informafia inversé se afli tn stentia profesorului pe tot parcursul acivitiii didactice, dar mai ales in fixarea noilor cunostin, prin diferite metode de lueru (observatia directa, intrebiti, teste scurte, localiziri pe hart, gisirea unor versete eto.). Se realizeazi, astel, atat evaluarea elevilor, cat si autoevaluarca proprici activititi de predare, ou seopul identificirii fagmentelor seu seevenjelor care trebuie ameliorate. Informatiile primite de cltre profesor de le elevi prin feed-back pot fi valorificate tn procesul de invajimint pentru a refice actiunea inifialé sau ‘entra a imbunatati rezultatele anterioare™, Prin folosires conexiunii inverse, profesor identificd nivetul de realizare a obiectivelor operationsle propuse si, in functic de situate, alege modalititile de ameliorare a rezultatelor. Avantajele respectirii acestui prineipiu sunt urmitoarcle: ~ atati nivelul de infelegere a noilor cunostinfe; ~ stimulea2d invjarea prin faptul c& clevii sunt evaluat ia mod continu; ~ ofera posibilitarea analizei si corectirii greyelilor fEcute sau sesizate de elevis - ajuta Ja depasirea dificuktiilor de inelegere ivite pe parcucsul pred; - regleazi si amelioreazd constant rezukatele procesului de predare-Invajare; -evité suprasolicitarea elevilor. 1.28, PRINCIPIUL MOTIVATIEL Motivatia invijieii este definita drept totalitatee intereselor, idealurilor si mobilurilor care sustin energetic si direcfioneaz desfigurarea activitati de ‘SnvBfare. Motivatia, mumiti si ,motorul invisirii”, pune in migcare ratiunea, voin(a gi sentimental elevilor 3i menfine atenjia voluntars, Motivatia tnvapari poate fi exterioara (pozitiva: competitia, incurajarca, Juda, recompensa ete, respectiv negativi: teama, mustrares, pedeepsa etc.) si interioara (pozitiva: curiozitatea de a sti cat mai multe, dorinta de a fi eat mai bine pregitit la o anumita disciplind, dorinja de a fi cat mai bun ete., respectiv negativi: mindria, invidia ete). Intrucdt aceste motive apar cu o pondere variabill de lan elev la altul, profesorul de religie va cultiva Ia elevi motivatia intern’ pozitivs, ca suport trainic al educatiei religioase in vederea atingerii soopurilor acesteia,flrk inst a neglija aspectele pozitive ale motivatiei extemne. Vietilesfintilor ofr modele de motivatie pentra studiu, intr-un autentic duh crestin ortodox, Sfintul Rafeil, episcop de Brooklyn (+ 27 februaric 1915), ‘a avut ca principal motivatie pentra studi dorinta de a-i putea invata pe alti. astfel de motivatie poate fi dezvoltati, in special, le elevii de liceu. Pentru respectarca acestui principiu, profesorul de religie va urmari, pe de o parte, si mentina treaz curiozitatea elevilor, iar pe de alta, s& rspundi intrebarilor existentiale ale acestora. Curiozitatea trebuie imbinatii cu convingéri referitoare la valoarea sufletului gi la adeviratul scop al viefii omului, astfel inet acestea s& asigure o mare bogitie de trairi, capabile si devind surse de satisfactie si echilibru sufletese pentru elevi, ‘Sfantul Toan Guré de Aur afirma deschis faptul cB interesul manifestat de ascultitorii ski 11 motiva suplimentar pentru formarea religios-morali’ acestora: ,Vad cf révna si dorul vostru de a md asculta creste cu cat lungesc ‘mat mult cuvantul de mvojatura, de aceea $i ex, cu $i mai multa tragere de 5 joan Cerghit, Didactca. Manual penne casa a Xa, geoli normale, Busuest, Baitara Didactic si Pdagoric, 1958, p. 5154 Metodica predarit inimé, can st vt vorbes0, wictnd in flecare zi sporitt pofta vonstri”. Acest text nu trebuie infeles ca indemn pentru excesul tn transmiterea de cunostinfe, cci-ca suport spre o vial religions’ din partes profesorului, care se va reflecta in “puterea mulil cu care va transmite mesajal religios™, Motivatia pentro invajare la religie trebuie pus in relatie ou libertatea de a alege si urmezi calea lui Hristos si responsabilitatca spre o ,jtrecere eu sine", congtient fiind de valoarea cunostinelor religioase in destvaryirea cresting, 5% spinel Toon Gurk de Aur, Oni Ja Facer, vol. I, ad. Adrian Tentseseu-Vias, Bucuresti, Edéuura Lastiului Biblic si de Misiune al Bisriii Ortadoxe Romine, 2004, p. 323. > Veai s Vasile Cee, .Edocatiareligioal a copier in opera Stintlu: loan Gur de Aur’, Octavian Mogi, Joan Ssheas, Dorin Oprig (editor), Edueasia din pespectiva valovtor. Tort VII: Summa Theologiae, Bucuresti, Esitara Eikon, 2015, pp. 202-208. CAPITOLUL Il CURRICULUMUL PENTRU DISCIPLINA RELIGIE {in ubimii ani, am putut si vedem nu o dati in paginile diferitelor publicetii articole care prezinti evolufia in timp a Abecedarelor. O simpli analizi relevi concordanfa fntre schimblrile la nivel social si cele din educatie. CChiar dacd, in esentS, toate aceste clrfi de referintS asigurau iniierea in tainele citicului gi ale serisului, ponte chiar cu acceagi suecesiune a literslor sau a ‘grupurilor de litere,diferenta de la o etapa istoricd ia alta este evident. Jn spatele fiectrui manual sti © program scolar8, iar in spatele unci programe yeolre se afl un anumit model pedagogic elaborat ta scord cu politicile educationale sustinute de fuctorii decidenti din diverse domenii (Politic, educational, economic, social, cultural ete), care propun tipul de ‘personalitate pentru vitor adulfi. Rezulté de aici ci scoals ar trebui si ofere copiilor un traseu educational ‘n acord cu prezentul vieti lor, dar sicu perspectiva datl de faptul c& societatea ‘n care vor intra la finalizarea studiilor va fi una diferiti de cea din prezent. Acesta nu implicd doar aspecte legate de latura profesional, ci are in vedere gi cfmpul relational dintre semeni, invljarea modului in care omul tinde spre asemiinarea cu Dumnezeu, int-un parcurs in care integrarea valoriforreligioase este esenfiali. latd cum cursul vietii, adic& curriculumul vitae al unui om se suprapune partial cu curriculumul scolar si depinde de acesta. TIL. CONCEPTUL DE CURRICULUM: ISTORIC $I ASPECTE SPECIFICE Timp aml 1080 cian nrogictrat mumaraase schimbii tn geoala romineascd, nu doar legislative, ci si in planul continuturilor invita, la majoritatea disciplinele de invatimént, Centrarea invapiméntului pe confinuturi 2 fost depisitt. incepdnd cu anul 1999, prin trecerea Ia centrarea pe ohiective Acest moment a fost unul in care s-a simfit nevoi unei reforme mai profunde.86 Metodica prediri religiei a nu recunoagte lucrarea harului in eduestie, care il inspird pe profesor si ajuth {in intreaga sa activitate, in care se aseamin’ eu Invititorul Suprem. Vorbim aici despre Iucrarea sinergicd, in care profésorul, sub asistenfa Dubului Sint, fyi pune in valoate pregitirca de specialitate si calitifile personale, cu care 9° prezintl tn fafa elevilor. . © activitate instructiv-educativa, de cele mai multe ori, 3¢ realizeazk printr-o multitudine de metode care se influerteaza, se spring, se completeazi ‘si se potenjeaz’ reciproc™, fapt care justificd utilizarea sintagmei ,,sistem metodologic”. Factorii care influenjeaz alegeren sistemnului metodologic sunt de ‘naturé obiectivd, respectiv subiectiva**. a. factori de naturit objectivi: 1. conceptia pedagogicH/ didactic generali 2 perioadei respective (de exemplu, didactica moderna promoveaai metodele centrate pe elev); 2. sistemul principiilor didactice, care stau la baze proiectirii, esfiguririi, evalutrii tiintifice « activititilor instructiv-educative, in raport eu particularitatile disciplines, 3. forma de organizare a activititii didaetice: ftontal, individual, pe grape: 4, obiectivul fundamental, care di si tipul categoria de lectie (de ‘exemplu, nu se va folosi realizarea compunerilor/ refératelor in timpul unei leetii de transmitere a cunostinfelor); 5, obiectivele operationale, dat fiind faptul cl! metodele de invigimiint sigur’ atingerea acestore; 6. natura si specificul continutului invatarii, prin unitetea dintre confinutul invari si metoda utilizata: unul si aoelagi consinut poate fi predat ta moduri diferite i condifile unei strategii didactive cocrente 31 logice. De asemenea, vorbim aici despre limitirile impuse de utilizares unor metode tn predarea unor confinuturi (de exemplu, la religie nu se va folosi problematizarea in predarea cumostmijelor din domenul invajaturt de erecint). © Miron Tonesou, Musaia Bocos, .Metodclogia instr", nM. Ionescu, V. Chis (coord), Pedagogi. Suportur pentru formarea profesoriler..p. 156. Monica Optis, Aspecte generale gi specifce metodologiei religie”, in Altarul Retnregiri, serie nou, anul IX, nr. 2, julie-decembrie, 2004, pp. 337-350. Metodologia didacticd utilizath tn studiul eligi 37 7, cictul de invitimant din care fae parte elevii, dat fiind faptul o& predarea religiei trebuie s& find cont de nivelul de scolaritate; de exempl, la ciclul primar, se recomand’ a fi utilizate preponderent metode preeam conversatia, povestiea, jocul de rol, jocul didactic; 8, resursele materiale existente, care determin nu doar alegeree metodei, ci, mai ales, asigurarea unititii intre metod’ si mijloaccle do invatimant utilizate, in contextul unci strategii didactice cocrente; 9, resursele de timp disponibil pentru o anumiti activitate/ secventi de instruire, care condiioneaza atingerea obicctivelor propuse, tn conditile tn care majoritatea activitillor didactice se desfigoara in intervale de timp imitate. bs. factori de naturi subiectivi 1. resarsele psihologice ale clevilor: particulartijile de virsti si individuale, experienta de invijare a elevilor, stilurile de tnvijare, dezvoltarea sindici, apttudinile pentru anumite discipline de tavayimant; 2. resursele psihologice ale clasci: particularititile de grup, nivelul ‘medi al clasei de elev, interesele si aspiratille, mirimea colectivului de elevis 3. personalitatea, competenta stiinfificd, psiho-pedagogica si ‘metodick 2 profesorulu, still de predare, conceptia pedagogici/ didactic proprie fiecdrui profesor, care se bazeaza pe pregitirea initial’ si continu, pe cexperienga la catedrd si pe deschideres spre nou; 4. creativitatea didactica a profesorului; 5. sistemal relatiilor educafionale profetor-elev, elev-elev. IV.2. METODE DE COMUNICARE SI ASIMILARE ACUNOSTINTELOR Metodele de comunicare si asimilare a cunostinfelor sunt utilizate cel mai freovent la orele de religie, eu scopul de a sustine asimilarea corectl a adevirului revelat. Majoritatea metodelor din aceasti categorie pot fi identificate gi in activitatea invatdroreascd a Domnului lisus Hristos.88 Metodica predtsi religiet 1V.2.1. METODE DE COMUNICARE ORALA Comunicaree noilor cunostinje se poate realiza prin exptnere san cconversafic, astfel od distingem dou’ categorii de metode de comunicare orali: expozitive si interogative. 1V.2.1.1, Metode expozitive Expunerea constituie forma tipici de comunicare monologalé, demersul ‘didactic prin care comunicarea cunostinfelor se face pe cale oralé, folosind povestirea, explicatia, descrierea, argumentarea si prelegerea. Prin expuncrea noilor eunostinge, profesorul urméireste formarea la elevi ‘a unui mod de gndite logic si sistematic si Ie oferi' un exemplu de exprimare clevati. Uni pedagogi moderni aduc critici acestor metode, sustinind ci nu cuttiva suficlent géndirea elevilor, mu le dezvolti creativitatsa, le solicits reponderent memoria si se bazeazi pe autoritatea profesorului. a. Povestires Povestires reprezinti. expunerea orali de citre profesor 2 unor ‘ntamplar, fapte, evenimente reale seu imaginare pettecute intr-un anumit timp si spafiu, cu scopal insusirii noilor cunostinte, dezvoltirii unor sentimente $i formar unor atitudini pozitive le elevi. fntrucdt unul dintre scopurile prediri religii este formarea caracterului religios-moral, povestirea urmireste, in acelagi timp, sti conduc pe elevi ‘nspre insusirea unor valori spirituale care si-i ajute si-si modeleze continuu comportamentul Cele mai importante cerinte legate de continutul povestirior $i modul prezentirii acestora sunt urmatoarele: «i fie alese fapte, intimpliri, evenimente relevante pentru susfinerea valorilor ratigine morale: - sh se asigure un climat pedagogic favorabil transmiterii mesajului povestirii, Metodologia didectct utiliza i studiulreligiet 9 prin folosirea de c&tre profesor a intonatiei, mimicti si gesturilor din care st rezulte atitudinea pe care o are fat de eroii din textul prezentat; = i fie utlizate materiale-suport (ilustrati, un fond muzical ete), care 58 ssustind mesajul transmis: = 88 fie insofitd de explicafi, uncori chiar prin intreruperea sirului povestii pentru a prezenta um persondj, pentru a rispunde la intrebitile elevilor sau pentru a-siexprima pirerile proprii {in predarea religiei pot fi utilizate povestisi biblice, din istoria bisericeasoi, din vietle sfintilor sau pilde care si ajute le atingerea obiectivelor propuse. Se vor evita povestirle care deformeaait adevitrul de credinti si astfe! produc indoieli in sufletul copiilor (de exemplu, legende despre aparitia plantelor si animalelor sau legende din traditia popalard despre Dumnezeu, care nny sunt tn acord cu fnvafitura biblicd). La cluse pregititoare, profesorul ve folosi spatiul special destinat prezentirii povegtilor. fin Sfinta Scripturd, povestirea, mai ales sub forma pildelor, este ‘recvent utilizats ca metoda de educatie. 1. Dupa ce regele David a picituit, prorocul Natan ia povestit 0 {ntamplare cu scopul de 2-i descoperi gravitatea pacatului sivirsit: .Eraw tner-o cetate doi oameni: wmul bogat si altul sdrac. Cel Bogat avea foarte multe vite ‘mari si mérunte, iar cel strac neavea dectt 0 singurd oitd pe care el 0 cumptrase de micé si 0 hrinise, si ea crescuse cu copitt lui. Din péinea lui méncase $i ea si se adtipase din ulcica lui, la san lui dormise si era pentru el a o flict. Dar iatit edi a venit la bogat un edlétor, $i gazda mu s-a tndurat sé ia din oile sale sax din vitele sale, ca sii giteascd cind pentra citlatorul ce venise la el, ci a luat oija stracului si a gio pe aceea peru omul care venise la ef” (II Reg. 12, 1-4). Aceasts poveste poate fi utlizatt si pentru a sublinia iubizea lui Dumnezen, eare a trimis evreilor proroci, spre a-i conduce pe calea smantuir 2. fn Noul Testament, Méntuitorul utilizeaz§ povestirea ca metoda de ‘educatic, mai ales oub forma pildolor. De oxempla, pentra cei care fi dispretuiau pe semeni, Domnul a rostit Pilda vamegului si a fariseuluit ,Dof oameni seau suit la templu, ca $2 se roage: um fariseu si celdilalt vames. Parise, sténd, aya se rugu tn sine, Dumneseute, Hi maljuamese i na sunt oa veilalft camer ripltori, nedrepti, adulteri sau ca $i acest vames, postesc de dowit ori pe90 Metodica sdiptémand, dau eciuiala din toate céte castig. Tar vamesul, departe sténd, mu voia nici ochit sisi ridice ede cer, ci-si btea pieptul,zictnd: Dumnezeule, fil milostiv mie, pdcdrosului. Zic voud ci acesta Sa coborét mai indrepiat Ia casa sa, deeGt acela. Fiinded oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va india” (Le. 18, 10-14). Aceasti pilda poate fi utilizaté pentru a releva mai multe aspecte: respectul fag de semeni, importanta rugiciunii fn viaza omului ete. Exemplu de secventii de instruire prin intermedial povestis ‘+ Confinutul invipiii: Sfp sunt prietenit tui Dumnezeu si ai copilor ‘+ Clasa pregititoare™ ‘+ Competenta specificd vizaté: 1.2. Observarea earacteristicilor comportamentale ale unui crestin, pe baza valorificirii uncrsituafii din viafa de zi cu 2i * Activitatea de invitare: povestirea unor fapte bune fcute de Sfintul Nicolae, din perioada cind era episcop in Mira Lichiei ‘+ Procedee didactce si mijloace de tnvatimént utilizate: conversatia, rapiciumes, icoane ale Sfintului Nicolae ‘Succesiunea momentelor secventei de instruire T. Conversatie | __ Se apropie din now iarna. Acest anotimp advee eu el mule despre Sfinnal | sicbitori indrigite de copii. $i noi, end eram de varsta voastr, Nicolae bia asteptam zilele in care si ne pregitim ghetutele in -sieptares unui oaspete drag, a umaia dinte cei mai dragi magi Despre ce Mor exe verte? (Deore Me Noa). De Mos Si stit, dragi copii, of si not il asteptam an de an, cu inima strinsi de emofie, tintrebindu-ne: ,Oare, vine gi tn andl cesta?” $i el venea de fiecare dati! Stiti de unde vine Mos Nicolae? (Din cer’) Da, ase este el st in cer. Cu cine sti in cer? (Cu Dumezeu. cu Dommal Tisus Hristos. cu Maica Domnului, cu ingerii si eu ceilatt sfinti). Deci, Mos Nicolae este si el un sfint. De aocea fi si spunem Sfinnul Nicolae, iar Monica Opis, Dovin Opis rim Hors, Religia la clatapregtitoare gi la clas J Ghd Pentru profesor, Bucuresi, Bdura Basilica, 2013, p.9. Metodologia idacticd tlizatt tn studiul eligi ot Teoana Ini © vedor tn biseriol! (Arai icoana) De acolo, din ‘cer, el vine eu daruri fn fiecere an, noaptea, cénd copii dorm! SH stifi c% nu doar vous vi face daruri. $i cand a wait pe ‘plant, el i-a ajutat pe copii, mai ales pe cei séraci. $4 vi spun © intémplare din vremea cAnd era episcop, adie’ mai mare peste totipreoii din mai multe orage s sate. 2. Povestirea, Th oragul in care locuia Sfintul Nicolae, wilau si oameni unui bogat, dar gi osmeni siraci, Pe vremea aceea, plrinfii erau eveniment din | obligai si Je dea bani de aur feelor lor, atuncicind acestea se viata cAsttoreau. VE dati seama cit de greu le era oamenilor straci si Ssioruiti | ade banugi, mai ales daca aveau si multe fete?! Despre un Nicolae | astel de om este vorbs ia poveste. Necazul Iui era mare: ‘murise sofia $i el rimtsese si Je crease singur pe cele tei fete flo lor. Trtiau tofi patra intro cisupi siricicioast. Nici ‘obloane ls ferestre nu avean! De unde bani, si mai ales de aur? Gndul bietului om era doar la fete Iu, pe care arf dort si Te vadi asezate la casa lor. Cu oft se gindea mai mul, ou att i idea seama cl nimeni dinte cunoscutii lui, siraci si ei, mu putea si Ml ajute, Vestea despre necazul acestui om a ajuns le urechile episcopului Nicolae. Ce credet cd sa intémplat? | Cind fata cea mare a ajuns Ia varsta cisitorei, Sfinnul Nicolae a umplut o pungi cu bani de aur, 5-2 dus noaptea pe furs la casa acelui om si n timp ce tofi dormeau, a aruncat pe ‘fereastra darul Tui, Dimincafa, end tatil cu fetele lui au vizut ‘baal fn camer’ au rimas muti de uimire. Cum au ajuns la i? De la cine erau? Au iesit repede afer, s-au uitat in jurul casei pe strad&, dar nu au vEzut pe nimeni si nici mu si-au dat seama cine fusese atit de darnic cu ei La fel s-a intimplat si cAnd fica mijlocie a ajuns la virsta csttoriei: 0 allt pang cu bani de aur a fost aruncatl in ascuns fn camerd, dar nici de data aceasta nu au aflat cine ere bineficRtorul lor. Doreau si ii muljumeases din tot suflenal celui care fusese att de bun cu ei, dar nu stiau cui, Anunci,tatil fetelor, convins c& si uhima fick va fi ajutati la fel, si-a ficut un plan: va sta noaptea de veghe, pani cénd va afla cine ti ajuth. Mare i-a fost uimirea si bucuria end, na dup’ mul: timp, Fa vazut tar pe eptscopul lor, Nicolae, urunctrad x ui pau cx galbeni pe fereastrl. Cu lacrimi fn ochi, omul ia muhumnit0 ‘Metodica pred rele’ entra tot Gar Sfintal Nicoloe Fa rugst sf ww spun aimiaul despre cele intimplate. Bucuria omului era prea mare pentru 2 putea plstra seeretul. Nu se ste cui a spus despre avest Iueru, 4a vesten despre dirnicia Sfantului Nicolae ajuns pani la noi. 3. Rugiciune ‘Si astézi, Sfinnul Nicolae ascultk rugiciunile oelor care if cite Sfinnul | cer ajutorul. $4 spunem si moi o rugiciune cdtre el: ,Sfinte Nicolae Nicolae, roage-te lui Dumnezeu pentru noi. Amin.” (Copii repetts) ‘SA nu uitafi sf vi pregitin ghetwtele, deoarece el exte prietenul tuturor copiilor, aa cum a fost prietenul celor tre fete instruire pe care le-a ajutat! SA il asteptafi si voi, cu sufletul plin de bbucurie si sperantd. Va veni, cu sigurant’t b. Explicatia Explicajia este metoda expozitivé prin care se limurese nofiuni, nume proprii, termeni necunoscuti, idei, concepte, figuri de stil, naratiuni, pilde, verscte din Sfinta Seripturd, porunci, norme morale etc. Explicafia are caracter teleologic, scopul ei fiind imbunatafirea vies religios-morale 2 clevilor. infelegerea poruncilor dumnezeiesti si a legilor ‘morale reprezinti fundamentul respectirii si aplicérii acestora in diferite ‘contexte de visti. In acest caz, explicatia are dood fimefii care se manifest ‘Smpreunk: una cognitiva sau informative si alta formativd. Elevii vor fi informati despre colul si cerinjele pormeilor’ normelor morale si despre consecinfele respectirii sau nerespectirii acestora, pentru a fi stimulati spre respectarea si aplicarea lor. Far functia formativl, educatia moral nu se poate realiza, Profesorul poate utiliza explicatia prin diferite modalititi, ou saw fir ajmorul mijloacelor de invatamant: ‘eexpneres ohiectlni (humnare — arati o hnmanare): ‘© prezentarea unor reproduceri ale obiectului, in lipsa obiectului original (cAdelnigi — prezinta si analizeazi o imagine in care este reprezentati 0 oddelni)s « prezentarea acfiunii denumite (Inchinarea — le ara elevilor cum se face eruce); Metodologia didacticd utiliza n studiulreligiei 93 + utilizarea sinonimelor (Biblie — ofer’ sinonimul: Sita Seriptur8); + folosirea umui grup de cuvinte cu infeles apropist (vesminte preotesti — prezinti explicate: haine speciale, sfintt, foloste de preot la sfintele siujbe); @ descompunerea nofiunii generale tn componente accesii (pitimirile Domnului ~ enumera care au fost pitimirile Domnului: prinderea, judecarea, batjocorirea, ristignirea); « generalizares notlunll particulare nelnyelese (comoara din cer — ckeste un fragment din Biblie, refertor la valorile materiale si atitudinea crestinulul fet de acestea); « introducerea cuvantului neinfeles intro propozitie in care se aflé cuvinte cunoscute (feraon — ofera elevilor propozitia: Conduedtorii egiptenilor in urma eu céteva mii de ani se numeau faraoni.); « analiza unui cuvant compus (Emanuel — numele lui Tisus Hristos, care ‘nseamnd cu noi este Dumnezeu”; prezint explicatia, analizand cuvintele din limba ebraic8, din care este compus: em = cu, anu = noi, El = prescurtare a snumelui dat de evrei lui Duranezev); + citrea unor povestr, pentru cuvinte sau expresii abstracte (nidejde — clteste © poveste sau un fragment din Sfinta Scripturi. din care reiese cum se manifesté cei care au aceastl virtute); « descrierea obiectului, ardtind insusirle caracteristice sau importanta lui (potir — deserie obiectul: Potirul este o cup’ specials utilizatS Ia Sfinta Liturghie ): + corectarea sensului expresiei explicate de elevi (S8 nu mArturisesti strémb ‘mpotriva aproapelui tiu — ti tntreabit pe elevi cum infeleg ei aceastd expresie, poi, folosind rispunsurile lor, va da explicajia coreetd: ai au opui lueruri neadevirate despre cineva, si mu minji atunci cfnd relatezi un anumit ‘eveniment legat de semeniete.); « nlocuirea cu 0 alti expresie, simpls, popularl, cunoscutt (leoans exie fereastr& spre absolut — propune expresia: Prin icoant, omul Il vede pe Fiul lui Durnnezeu, care s-2 intrupat pentru mantuirea lumi) etc, ‘Cerinfele metodice pentru utilizarea explicatiei in eduestia religioasé sunt urmitoaree: ~ i find cont de nivelul de pregitire al elevilor side natura temei; Si fie corecti din punct de vedere teologic; = Si fie complet, fir8 a omite vreun element care ar determina neinjelegerea4 Metodica predic religied temel, dar sf fH a intra fn detalii cae thdepérteazs de obiectivele sccvenfei Aidactice respective; =i fie clar8, pentru a nu crea confuzi in mintea elevilor; = Si fie insofil de argumentare, daca este cazuls = si fle prezentath utilizind diferite procedee (descrierea literars sau ‘arafiunea, iar mu ca o simp. informatie. Jn Vechiul Testament, numele pe care Je primeau oamenii era explicate: $i pus Adam femeti sale mumele Eva, adic viatd, pentru ciiea era 88 fie mama tuturor celor vit” (Fac. 3, 20). Méntuitorul le-a dezviluit apostolilor sensul spiritual al unor pilde rostite de El (ée exemplu, Pilda seminitorului, Pilda neghine). {n Actul mastic al celor trei surori Hiona, trina si Agepi (f1 aprilie 304) sunt explicate numele Jor de botez: ,Dintre ele, una, péstrind curéfia si aminarea Botezului, dupa Cuvlosul Profet care zice: Spala-mi-vei si mat vartos decdt zapada ma vot albi (Ps. 50. 8). se moneste Hiona (cea alba ca zipada); a doua, avind in ea insist darul Méntuitorului si Dumnezeului nostra $i arltdnduese fap de toi pasnied, dupa Cuvéntul cel Sfant care spune: Pacea ‘Mea o dau vouth (In, 14, 27), a fost momitt de tofi Trina (coa pasnic); Yar ultima, dobindind destvirsirea porunci, aviind dragoste fat de Dumnezeu din toaté inima si iubind pe aproapele ca pe sine insti, dupa Sfintul Apostol care spune: Sfirsitul poruicit este iubirea (I Tim. 2, 5), se muneste in chip potrivit Agapi (cea iubitoare)*, Exempla ‘© Conjinutul invipirit: Findecarea slabinoguli din Capernaum ‘= Activitatea de invitare: explicares unor termeni entra explicarea ouwintului ,slibinog”, ce poate alege una din ‘urmitoarele modalititi: 1. prezentarea icoanei cu vindecarea slib&nogului si identificarea acestuia ca Find pereoana care era in pat simu se putea deplasa; 2. utilizarea unui sinonim (de exempls, peralizat); 3. introducerea cuvéintului neinjeles intr-o propozitie in care se afla cuvinte ™ seule maririce, tat, Pr. prof, de. Youn Rimureane, Buoure, Bdiura lstintuui Biblio gi e Misiune al Bisercii rtodoxe Romine, 1997 p. 98 Metodologia ddactict utiliza in studi religiei 9s cunoscute: fn urmé cu mai multi ani, omului care nu se putea deplasa, fiind mobilizat in pat, i se spune slibinog. 4, corectarea sensului cuvéntului dat de elevi, printr-un dialog: —Ce imelegeti prin cuvantul slabanog? Slab, subnutrit. — Acesta este unul dintre sensuri, dar in urma cu mai multi ani, cu acest euvint erau numifi si cei paralizati, deoarece mu se puteau ridiea din pat, la felca cei care nu au putere din cauza lipsei hranei. 5. descrierea modului de manifestare a boli: Boala de care suferea omul din Capemaum se mumeste paralizie si se manifestd prin faptul cd cel poralizat musi mai poste migca snumite parti ale corpului, Cea mai grav formi este paralizia total, nd omul est oblignt si stea tot timpul in pat, fri a se putea misea. Ling un astfel de bolnav este necesar si stea tot timpul cineva pentru ¢-]ingri Deserierea Deserierea este metoda expozitivi prin care, pe baza observatiei, sunt prezentaic caracteristicile exterioare tipice ale obiectelor, procesclor, fenomenelor, locurilor etc. {in utilizarea descrieri, este necesard respectarea unui set de criterii: si se bazeze pe intuitie; - Si find cont de nivelul de pregitire a elevilor, - Si nu evidentieze detalii nesemnificative ale obiectelor sau fenomenelor; = Si dezvolte a elevi spiritul de observatic. fn descciere pot fi folosite mijloace de invayimdnt (hifi, fatograti, diapozitive, filme etc.) care prezintd obiectele sau fenomenele studiate fn paginile Sfintei Scripturi si ale Sfintei Traditii, gisim nenumrate descrieri. Templul lui Solomon, construit la lerusalim, este desoris in Sfante Scriptur’, in cele rai mioi detalii, pe parcursul mai multor capitole din Cartea a weia a Regilor. Pentru ca strSlucirea lui si fie unic8, a fost imbrécat in aur: Sia bnbritcat Solomon templul si pe dinduntra cu aur curat; si a intins lanfuri de mm po dinainten cataperoeme; gi a tmbroat-o en ann Tot temple! Le imbricat el cu aur, tot templul pénd la capat, gi tot jertfelnicul care este% Metodica prediri reigiei dinaintea altarului [ea imbricat eu our Si a ficut in Sféenta Sfintelor dot herwviei de lemn de méslin, inalfi de zece cop. St a imbricat el heruvimii ew cur. $i a imbricat cu aur pardoseala in tempt, in partea din fund si in partea din fag" (UI Reg, 6, 21-23, 28, 30). {In Sfinta Evanghelic dup Marcu, Sfintul loan Botezitorul este deseris astfel: ,$i Ioan era imbricat in haine de plir de eiimila si avea cingttoare de piele tmprefurul mijlocului si ménca ldcuste si miere silbatie®” (Mo. 1, 6). ‘Aceasti descriere poate fi utilizaté in leciile despre Botezul Domnului, despre ‘Sfintul Joan Botezatorul, despre post sau pentru desericrea icoanei acestuia. Deserierea personalitafii religios-morale a Sfintului Sava Gotul (712 aprilie 372), inecat in raul Buzu din ordinal lui Atharid, condueatorul gotilor, se giseste actul shu martiric care este 0 scrisoare timisti ls rugimintea Sfintului Vasile cel Mare (#379), ca urmitorul tithu: Biserica lu Dumnezeu care locuieste in Gothia cttre Biserica hui Dumnezeu care se afld in Capadocia ‘si tutwwor comunititilor Sfintei Biserici Universale. Aftém de aici o& Sfintul ‘Sava Gotul ,era drept in credinia, cucernic, gata spre toatd ascultarea cea tn dreptate, bland, simplu ta cunt, dar nu tn cunosting, vorbind tuturor tn chip ‘pasnic despre adevir, fictnd sii tact pe idolatri, nesemeindu-se, ci purtindu- ‘se cum se cuvine celor smerig,Lnistt, i mu grtbit la cuvint, si foarte révnitor ‘spre tot Iucrul bun. Canta psaimi in bisericd, si aceasta cu sérguingd, mu se ingrijea de bani sau de averi dectt mumat pentru trebuinfé, era cumplitat, in toate infrénat, tind in feciorie, retras, postind dupa rdnduaald, sttiruind in rigiiciunt cu smerenie, supundnd pe toxt la buna rénduiald; el tmplinea datoriile sale frd 38 stivérgeascl cele nefalositoare, avand o credinta cut tol ‘curatit care lucreaz’ prin dragoste, tncdt nimic ml oprea sit indréeneascli a vorbi totdeauna cu Dommul*’, Acest model de tire a eredinjei incl din tinerefe poate fi prezentat elevilor do liceu in lectile referitoare religia 43 provocirile lumii contemporane. Exempt © Confinutul tavativii:Intrarea Dommulaa th lerusalim jloace de invipimént utilizate: harta Jerusalimului Noului Testament, harta Pakstinci Noului Testament, iustrafii ou cetatea Terucalimulsi © etele marti... p. 316. ‘Metodologia didacticd utlicath in studiul eligi 7 «¢ Activitatea de fnvitare (descrierea Lerusalimului din vremea Mantutorului, cu ajotorul hirilor): In vremurile strivechi, toate oragele mari erat tnconjurate de ‘ziduri nate, Intrarea in aceste cetlti se putea face numai prin anumite Locuri. Privind harta Jerusalimului Noului Testament se poate observa ci linia care reprezints conturu] cetSii este intreruptd din loc fn loes acolo erau portile prin care se intra fn oras. Ierusalimul avee mai multe porti, pentru a usura intrarea in el din ‘orice parte. Stim c& Domnul lisus se afta in Betania si urma sf meargi la lerusalim. Privind hart Palestine! Noului Testament, tsi putefi spune ta ce parte 2 Ierusalimului se aflS Betania? (mn partea de est.) Venind, deci, din Betania, ‘Domnul Tisus 2 intrat in lerusalim pe poarta dinspre esta cetti Jerusalimului 4, Argumentarea, Azgumentarea este metoda expozitivi prin care se formuleazi un rationament, in vederea sustinerii unei anumite idei fn legituri cu care existé Jn predarea religiei, prin argumentare se formeazi si se intirese convingerile despre adevirurile religioase si se tnltturk invatiturile geste. Folosirea acestei metode necesita stapdnirea artei de a utiliza argumente in funetie de particularitiile individuale si de grup ale elevilor si ulterior, de +i invita modality de utilizare a argument Prin argumentare pot fi susfinute idei/ teze factuale (care sustin cexisten{s anumitor evenimente sau fenomene ori caracteristici ale avestora), evaluative (care expriml judeciti de valoare, aprecieri pozitive sau negative despre persoane, credinje, stiri etc.) si actionale (care recomand’ sau sunt Impotriva unor comportamente si actiuni) ”. Procesualitatea argumentirii are in vedere trei etape: Ja tnceput se afirma valoarea de adevar a tezei, apoi se expun argumentele, iar la final se stabileste legitura dintre argumentele formulate si valoarea de adevir a tezei, fn utilizarea argumenticil este necesarl sespectaren unui set da condi ~ concordanfa dintre argumente si ideea (teza) sustinut8; BD. Opes, Shean, eploo coe Ie Didatoe relisiots pp 180 183. Dorin Opris, Monica Opes, Irina Horgs, Antomets-Firua Taces, Religie. Manual pentre elasa a Xa, Chi-Napoca, Baitura Dacia, 2002, p. 25.98 Metodica prediri religiei + adaptarea argumentelor Ia carseteritcile auditoriulu; = acurateyea faptelor i a datelor prezentate, care si exclud existenta contradictiet dintre ele; Pentru susfinerea unei idei (teze) se pot construi diferite tipuri de argumente, dintre care cele mai utilizate sunt: = argumente bazale pe presligiu gi autoritate, care utilizeara idei gi opi ‘nor personalitigi cu rezultate deosebite in diverse domenii. Tn utilizerea metodei Ia disciplina religic, cele mai importante dovezi pentru argumentare sunt cele din Santa Scriptura si Sfinta Tradise, = argumente rationale. Acestea pot fi bazate pe generalizare (sub forma unei ‘concluzii stabilite prin extrapolare sau generalizarea nei situati, unui aspect), pe relafia cauzi-efect (exprimd inlinjuiri de cauze si efeete ale unor fapte, evenimente), pe analogic (se reslizeazi prin stabilirea unot similitudini tntre anumite evenimenta), respectiv pe comparatie (se construieste prin raportarea ‘una enunt le ltl). = dovezi din experient (luate din viata personalitigilor vietii reli ‘mirturile scrise ale oamenilorilustri, din experienta proprie). {n construirea unei argumentiri se pot folosi indicatori verbali, procum deci, asadar, prin urmare, de unde rezulti evident ct... ea ce face probabil « ase, din ‘Mantuitorul lisus Hristos foloseste toate cele tre tipuri de argumentare: 1. argumentarea bazat pe autoritate: El le-a spus celor care fi ascultau sti citeasc& Scripturile, deonrece acestea vathese despre El (In. 5, 39); 2. argumentarea rafionali: atunci cfind a fost acuzat de evrei cl scoate pe demoni cu oipetenia demonilor, Domnul Tisus Hristos @ adus un argument rational: Orice impéaifie, dezbindndu-se fn sinc, se pustiogte i casa peste casi cade. $i act satana s-a decbinat tn sine, cum va mai sta implirdfia ti?” (Le. 11, 17- 18); 3. argumentarea bazat& pe experienta: Mantuitorul nu a fost aoceptat oa proroc in Nazarer, oragul copitiriet Sal, susie cu care yeu eoufiumta yi prorocii Tlie si Elisei, al clcor exemplu a fost utilizat de El pentru a argumenta aceasti realitate (Le. 4, 22-27). Modalitatea in cate Stintul Justin Martirul $1 Filosotul @ utilizat argumentarea th polemica privind nasterea Dommnului din Fecioara Maria a fost “le. 1,28) care i s-anchinat Metodologia di tilizath in studi eligi sprciatl de aden! Tryfan: fn chip puternie st cu multe arguonente at dovedit aceasta, prietene”™. Exemply © Continutul invari: Preacinstirea Maicii Domului © Activitatea de invijare (exercitii de argumentare a unor invataturi de oredints): profesorul fi va implica pe elevi in gisirea de argumente din autoritate, rationale $i din experienti pentru preacinstirea Maicii Domnului: 1. Argumente din autoritate (Sfinta Scripturé si Sfinta Traditie) Textal Coreprenints ‘= ,Dusmlinie vol pine inre Tne si nire fomeie, | @ Tn Protoevanghelie s© face intre sdomdmga ta si sdménja et; Acesia ii va referie la Femeia ce va naste -xérobi capal, ar tu it vei infepa calcul.” (Fac. | pe Mantakorul, Cel care va 3,15) zérobi capul gerpelui. © fat Fecioara va lua tm paniece si va nagie [© Textul din profejia de Te Fiu sf vor chema mumele lui Emanuel” (s.7,| Istia vorbeste despre 4) nagterea Domnului dint-o fecioas’. © Dull fink sa va pogork peste tine gi Pe Fecioara Maria puterea Celui Preainalt te va wnbri: pentru | cinstit-o Sfinta Treime. caceea $1 Sfantul care se va naste din tine, Fru ui Dumnezeu se va chema.” (Le. 1,35) © ,Bucurd-e, ceva ce esti plind de har, Dommd | ® Pe Feciosra Maria a este cu tine. Binecuvéniati esti tu intre femei.” | cinstit-o Arhanghelul Gavril, © Binecivintaté esti tu inire femei si|@ Sfinte Elisabeta, mama Binecrvdniat este rodul pantecelui tu. $i de | Sfintwlui Toan Botezitorul, a unde mie aceasia, ca sii vind 1a mine Maica | numit-o Maica Dommlui. Doms men?” (Le. 1, 42-43) © ,Fericit este pantecele care Te-a puriat si| © O femele din popor @ | fericip sunt sani pe care i-aisupt.” (Le. 11,27) | mumit-o fericita pe cea care Lee miswut sf Lea Indnit po ‘Méntuitorul, * Sranna iusan saartral Hlosons, ,Dtalogu cu fudeu Tryfan", in Apotogest ce ume grease, trad. Pr. prof. dr. Tendor Bodogae, Pr. prof. dr. Olimp Ciciul, r. prof. dr. Dunit Feciory, ‘Bucuresti, EditureInsitutulal Biblic si de Misiune al Biserieli Ortodoxe Romine, 1997, p216.100 Metodica predari religiei © Oi, tail, dz acum mi vor ferie toate | © Maica Domnului a profetit neamuarile.” (Le. 1, 48) cha ficinstité de oameni. © Sunt ale Aceluiasi si unic Hrisios atit}e Stantul Maxim minunile, eét $i Patimile, si ale Acelviagi sunt | Mirturisitorul are mai multe cele dowii nasteri, cea netrupeasca dinainte de | lweriti in care vorbeste veci din Tatél i cea tn timp sitvdrsitl din Maica | despre faptul cx Dommul ‘Sa Fecioara, trupeste, pentru noi. De aceea, | lisus Hristos S-a nascut din foarte mult si cu adevéirat propria, o mérturisim | Fecioara Maria si ci este ‘pe ea Nascditoare de Dumnezeu, ca pe una cea | numits — Nascitoare de ‘nseus pe Dumnezeu Cwvéntul Care S-a nascut | Dumnezen. dinainte de tofi vecii din Tata, iar On timpurile din urma S-a intrupat din ea." 2, Argumente rationale ‘Orice mamét rimane mame pentru vesnicie, mu se desparte de copitul et dnd it nase. $i mu se desparte de el nick ednd moare. tf fine in inima et. are tn inima ei. Maica Domnului este locas al Preasfiniei Treimi. $i mu mumai pentru vremea céind a avut pe Dommul Hrisios tu pantecele ei, ci Ina avut yi fn inima et (.). Stunde este Dom Hristos de fa e si Tatil de faa, acoio e si Duval Sfant de fa”. 3. Argumente din experien Despre faptul 8 Maica Domnului ma 2 pactnukt nlciodart, nici micar cu ‘gindul, ne vorbeste si o intémplare din viata Cuviosului Siluan Athonitul: ,fner-o 4, pe clind asculiam in bisericd citirea paremiei din prorocul Isaia, la cuvintele: ‘Spilap-vt si vit wept curt (ls. 1,15), mia venit gdndil: Poato Maica Domai @ ‘plcdtuit weodati, chiar $i mimai cu géndul. $i, Iueru uimiior, tn inima mea, deodatt eu rugdciumea, un glas mi-a spus limurit: Maica Domnutui n-a pactuit riciodatd, nict mécar cu gdndul. Astfel. Dubud Sféint a mrturist i inima mea ‘curdia e?*. Profesorul le poate cere elevilor s& povesteasc& tntimpléri din viaja lor sau a unor persoane cunoscute, in care au simtitajutoru! Maicii Domnului, 5 Sfineal Maxim Maruristorl, ,Epistolele despre exle Gout fri th Hrists si despre viaia tuhoviceasca’ in Serie, partes, wrad. Pr. prof de. Dui Sailor, cl. PS.B, vel. I, i Eta Inst Bibl de Misi al Bisel Onodore Rang 190, p10. ® [eof Parsian, Prescuri nena cuminecdtur, Tnigoars, Edita Avhicpscepci, 1997, p. » Seed Sos wine eld ceo mora pot ea Tek si Diacon asist, Ioan I. Ted jr. Alba Iulia, Editara Deisis, Sfima Mnkstire lean Boteaitorl, 1994, p. 185-156. ‘Metodologia didacticd utiliza in stil relig 101 ¢. Prelegerea Prelegerea consti in expuneres ne‘intreruptd si sistematica a unei teme religioase timp de una sau mai multe ore, pe baza unui plan, expus de obicei le fnceputul acesteia. Aceasti metodi are mai multe variante: prelegeres rmagistrals. (folosegte comunicarea orali imbinati cu serisul pe tabli sau prezentarea PowerPoint); prelegerea dialog (imbini comunicarea oral si conversafia curistic3); prelegerea ou ilustrefii (comunicarea orali este tmbinati on folosirea materialului inwitiv: his, scheme, flagmente audio, fotografi, imagini video) ete. In pregitirea si prezentarea unei prelegeri, profesorul va tine cont de tunele aspecte legate de confinutul si forma acesteia: = subicctele alest si fie de actualitete, atleevate si si pun accentul pe interdisciplinaritate; «= prelegerea s& fie imbinati cu descrierea, explicetia, exemplul, povestirea, argumentarea, problematizarea et = profesor si evite greselile de conginut side exprimare; Si fic pregititi temeinic pentru ase evita improvizaiile; + profesorul si adapteze expunerea la tipul de auditoriu, La religie, prelegerea poate fi utilizata mai ales in lectiile introductive cu continutari care reprezinta 0 noutate deosebité pentru elevi, dar si in activititile didactice extragcolare. Prelegerile sau cuvantarile au fost folosite de citre Patinti si Seri bisericesti: Sfintul lustin Martirul si Filosoful (Dialogul cu iudeu! Tron), Didim cel Ord (Despre Sfénta Treime), Sfntul Grigorie de Nazianz (Cele 5 ‘euvéntari teologice), Sfintul Ambrozie al Milanului (De Mysteriis), Sfntul Joan Guri de Aur (Despre preofie), Sfintul Grigorie de Nyssa (Despre ferenta dinire fing si ipostas), Sfantul Chiril al Alexandriei (Despre Treimea Gina yi booing ets Exempla 1 Comimatul Miva. Ouument te cular romini, promotori ui eredives vrestine, Constantin Brancusi102 Metodica pred religiei ‘= Mijloace de tvatimint: un set de imagini ou coulpeuri realizate de Brincnsi, ‘nregistrare video cu Constantin Brincusi, yolumul cu aforisme ale ni Brancusi ‘+ Utilzarea metodei: profesoral poate fine o prelegere despre valoareareligioasi @ cculpturilor lui Constantin Rrincusi, folosind un set de imagini cu Ansamblul monumental ,Calea Eroilor” din Térgu Jiu. Prezentarea semnificatei religioase a scestora poate fi sustinuti cu ajuiorul unor aforisme serise de Bréncusi sau eu iferte informatii selectate din inregistrirle video ou mérele sculptor, disponibile ‘n mare parte pe rejeaua Internet, 1V.2.1.2. METODE INTEROGATIVE Utilizarea metodelor interogative se bazeazi pe dialogul dintre profesor si elevi, realizat cu scopul stimulirii gi dirijirii invatici. Pedagogia actualé utilizeaz chiar sintagma .pedagogia dialogului", pentru a evidentia nevoia si importanta vnei pedagogii active si interactive, care promoveaz participarca clevilor la dialoguri cu caracter informativ gi formativ, care conduce fn timp la formarea unei culturi a dialogului™. Pentru o educate centraté pe selatia nemijlocith dintre profesor si elev. perspectiva patristick asupra relatiei dintre membrii binomulni educational, asistati de harul divin, constituie un model ce nu poste fi ignorat de niciuna dintre dimensiunile educatici contemporane, “Metodele interogative se realizeaza pe baza dialoguhui dintre profesor si levi, cu scopul stimularii $i dirijrit invapirii, Dintre metodele interogative, cele mai utilizate sunt conversafia si problematizarea. a. Conversatia Conversatia, metoda utilizati cu cea mai mare frecventé in procesul educativ religios, valorific& dialogul, prin intermediul ciruia se transmit cunostinge si se ofer% posibilitatea sustinerii parcursului religios-moral. Conversatia este folosit in toate tipurile de lect, alituri de alte metode, dar se Metodologia didactic wilizat ta studi religiei 103 poate utiliza si In afara orelor de religie, sub forma conversatie individuale, atunci cénd elevul sau profesorul o solicitd. Conversatia este generaté de continurul invayarii abordat in lectia de religie, de intimplari din viafa elevilor, a clasei, a scolii, a societati, de articole din ziare, de filme, cdi, emisiuni religioase etc. Pentru a fi folosits eficient, aceasté metodi necesiti din partes profésorului o omumité arti in « formula introbitile gi a conduce discutia pe cale numai de el stiutd (este singurul dezavantaj al metodei), in vederea realizicii obiectivelor propuse. Se cunoso mai multe tipuri de intrebiri, tn functic de modul de adresare si de obiectivul vizat™, exemplificate mai jos, pe aspecte legate de iertarea semenilor. “Tipal Exemple fntrebarit Frontal P: Ce ba rispins Domnul Tius Hristos Int Petru, cdnd acesta L-a intrebat de cdte ori si jertim color ce ne gresesc (Mt. 18, 21)? Direct P: George, de ete ori ne cere Mantuitoral st iertim celor oe ne gresesc? Taversatl_| Adresailide eitreun |E: Colegu] mea mi suplri mereu. Pant elev sirerumnatt | cand si-1 mai iert? acestaia P:Tuce crezi? Derelou | Adresatt de elev | F: Colegul meu mi supiet mereu, Pink side profesorului si ‘ind si-l mai iert? comu- | repusideacesta | P: Cine ne spune, ce ne invafii Domnul nicare | fatregi clase Hiistos vefesitor la iestare? Tempe | Cerinfa este P: Explicafi cuvintele Mantuitorulul care ne rativi | formulatbimperativ | cere si iertim de saptezeei de ori cite Sapte, celor ce ne gregere (Mt. 18, 2) De Profesorul paneo | P: X a spus mai devreme of trebuie evenire | intrebare, reludnd o | iertim de fiecare dati celor care ne gresese. prere emisi anterior | Voi ce pirere aveti? deunelev. » Engelbert Grol, Klaus Kenig, Religia: pedagogia gi didactca e. Reflect pentru bsored si ype, ud, Canter Luana Clotes, Tacgs Lapa, Eulura Galunks Qutcibery, 2009, p. 193, » ‘Vistian Goia, Ion Drigotoiu, Metodica prediitlinbit si literaturit romaine, Bucuresti. ‘ainura Didacicd si Pedagogicd, RA. 1995, p. 22104 ‘Metocica pred religet Profesorul va fine cont in formularea intrebarilor de caracteristicile legate de confinutul si forma acestora, i anume: si fie formulate olar, concis, precis $i intr-o ordine logic8; = si nu cuprinds termeni neintelesi de elev; ~ si fie aocesibile si variate; ~ si stimuleze gindirea tuturor elevilor; = $8 confina un singur enuni; = fie insofite de intrebari ajutitoare, atunci cand este nevoie. ‘Tindnd cont ¢& in evaluare se vor urmari confinutul, organizarea $i preventarea rspunsurilor, profesorul va urmiiri ca clevii si-si formeze deprinderes de a aloitui rispunsuri corect formulate, complete, clare si precise, fntr-o forma literari, cu un vocabular ales. ‘in timpul dialogului, profesorul va adopta o Tinie didactica prin care si-l ajute pe elev in gisirea $i formularea rispunsurilor. Astfel, profesorul: - va evita intrebarile ,capoani =i va lisa pe elevi si-gi prezinte rispunsul sii va tntrerupe doar cind acestia se indepirteaza de subiect; va adopta o mimio8 adecvati, spre a nu-iintimida sau deruta; - va aprecia pozitiv si rispunsurile partale. Scrierile biblice si patristice ofers exemple de educatic religioast realizati prin intermediul conversatiei. Cele mai cunoscute sunt dialogul Mintuitorului cu Nicodim, eu femeia samarineancd, ou invayitorul de Lege, care imbini elemente cu confinut formativ cu invitaturi de credin(S. $i scrierile Sfintlor Plrinfi oferdi modele de conversafie care pat fi utilizate in predarea Snvapsturilor de credingS, cum este cel prezentat de noi, referitor la crearea omului oA fos fut omul, prin fire, muritor? cw — Atunet, nemurtior? Nici asta neo spunt Nu era nimic dim acestea? = Mei asta n-o spun. Prin fire omul rea fost facut nici muritor, nici nemuritor. Dacé I-ar fi cut dintru inceput nemurtor, lar i fdcur dmnezeu; si iardsi, dacd Lar fi féicut meitor, s-ar fi crezut ci Dumnezeu este pricina Metodologie didacticd uilizat in studiul religiei 10s mortit i Asadar mu loa flcut nici nemuritor, nici mritor, ci, dupa cum am spus mal inainte, capabil si de una si de alta. Dacd omul inclina spre nemurire, plzind porunca lui Dumnezeu, avea si primeased de la Dumnezen ca plate emurirea si avea si ajungs dumnereu; si tarsi, dacd se indrapta spre faptele morjii, neascultnd de Dumnezeu, el insusi avea sa fie pricina mortii sale, ct Dumnezeu Ina facut pe om liber, cx voinga liberi?™. Conversatia are mai multe forme: conversafia cateheticl, conversatia curisticd gi dezbaterea sau discutia colectiva. 1. Conversatia eatehetied este metoda de instruire si edueare a elevilor prin intermedi! Tutebasilor si rEspunsuriior, utilizaté cu scopul de zi sustine pe acestia in asimilarea unor notiuni sau concepte descoperite de ei sau comunicate de profesor. Conversatia catcheticd se regiseste in conversatis de vertficare, respectiv de fixare a cunostingelor. 2. Conversatia enristicl este metoda bazatl pe dialog si pe invatarea pe baza unui parcurs logic dirijat, utilizat& cu scopul descoperitii de cdtre elevi 1 noilor cunostinfe, din cunostinjele anterioare, din analiza unor fapte sau unor evenimente sau in urma cercetirii unui material intuitiv. Conversaria euristicd sustine invitarea prin descoperire, dar poate fi valorificatt si in actualizarea sau in verificarea cumostintelor. Cele dou tipuri de conversafic (catcheticd $i euristicd) se regdsese in ialogul Mantukorului cu tnvijitorul de Lege: Un Imdtdior de Lege sa ridicat, ispitindu-L s{ zlednd: Invipatorule, ce si fac ca sit mostenese viaja de veci? Tar Tisus a zis cdtre el: Ce este scrls in Lege? Cum cltesti? lar el rispunind, a zis: Sa iubesti pe Dommul Diomnezeul tu din toata inima ta si din tot sufletul ti si din toata puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapele 1, ca pe tine insufi. lar El i-c zis: Drapt ai rdspuns; f@ aceasta si vei ira” (Le. 10, 25-28). La intreberea: ,Cine este aproapele meu?” (Le. 10, 29), Mantuitorul tustogle Pile saat iucauulat mitostiy, apo trei fi se pare of a fost aproapele celui czut intretalhari? Jar el a zis: Cel care 4 fltcut mild cu el. Si Tisus a zis: Mergi si f& si tu asemenea” (Le. 10, 36-37). inlucalis. Cure aire uvegcia Teofil al Antchii,,Trei ci eltre Autlic", in Apologei de limba greced.. pp. 417-418.106 2 — “Acest exemplu biblic poate fi prezentat elevilor pentra a le arita importanta ‘cunoasterii invatsturii de credintS, dar sia triirii acesteia prin fapte de iubire. Exemplu de utiizare a conversafic! + Continutul invaticis Mimunea omulfrit pdinilor sia pestilor 1) Conversatie catehetic8 (pentru ficarea cunostingelor): Unde S-a retras Domnul Tisus Hristos? (fnar-nt loc pusti) Cine La urmat si acolo? (O muljime de oament) Ce 2 ficut Domnul lisus? (Ea vindecat pe cet Bolnavi gi le-a vorbit color rezenti despre Impiraia lui Dummezew.) PG ea tndmpat edad a feu sea? (Apostot Lau spus Domnall #8 lase pe oameni 58 mearge sd-si cumpere méncare.) Ce lesa spus Domnul” (Sa le dea ei sai mandnce.) —La cine an gisit Apostolii mancare? (Lats baat.) Ce avea acesta de mancare? (Cinci pdini si doi pest.) ~ Cai came sar fi punt sttura ou ele? (Pugin) = Cai eran acolo? (Cin? mit de Barbi, in afar de femei si cop.) = Ce 2 ficut arune} Domnul Tisus? (4 fleut o minune: a fnmulpt péinile si ti.) Civ cosa en fiir a mas? (Dowtspresece) 2) Conversafi euristick (pentru desprinderea invijiturilor din minune) — Ce putea si fac copilul cu painile gi cu pest? (St le duct acasa saw st le mindnce singw) = Cum i-a risplitit Domnal lisus Hristos dirnicia? (A sdturat cx ele pe toft coamenit) = Ce invatim din aceasta miaune’? (Sd impdrjim mincarea cu cei care nu axe/ ‘Sa ne artim inbirea fag de oameni./ St ne rugim lui Duonnezeu pentru a ‘avea pina cea de toate silele./ Dumnezeu are griji de cei care Nl urmeazit) 3. Dezbaterea sau discutia colectivé constituie este o form a conversajiei caracterizati.printr-un schimb de opinii, impresii, informati, propunert axate i jurul wisi subiovt sau fapt Inst in studiu, en seopul do consolida, claritica 5isintetiza cunostinfe de e analiza anumite cazuri sau texte, de a solutiona unele probleme, de a argumenta anumite idei sau texte, de a dezvolt capacitatea de exprimare a elevilor etc, Metodologia didecticd utiliza in studiul relight 107 Pentru reusita acestei metode este necesar ea elevii sisi insuseascd temeinic cunostinjele anterioare, care constituie baza dezbaterii. Dezbaterea sau discufia colectiva este condust de citre profesor in urma alegerii unei teme ori pe baza unor prolegeri cau referate sustinute in eadrul loefei sau al cercului de religie. Concluziile dezbaterii au rolul de a clarifica tema pus in discutie si problemele ridicate de elovi. in deztaterilereferitoare la tnvititura de eredings ‘este recomandata evitarca abordérilor speculative, generatoare de indoiall sau deruti. Activitatea Dommului a provocat discufiiintre cameni, privind originea si misiunea Lui pe pamam: nil vedeau in El un testar, alii, un orator, alii, un ‘mare ficitor de minuni, alfii, un proroc. ntr-o discutie cu Apostolii Sai, El Himureste acest aspect: .isus ii intreba pe ucenicii Sti, zicdnd: Cine zie ‘oamenii ct sunt Eu, Fil Omeului? Far ei au rdspuns: Unit, loan Botezétorul, alti, Wie, ali, Ieremia sau unl dintre proroci. $i lena zis: Dar voi cine ziceti et sunt? Retspunsiind, Simon-Petra a zis: Tu esti Hristosul, Fil ui Dumnezeu cebu vite Jar Hsus, rispunciind, ina zis: Ferict estt Simone, ful tui Iona, ci ma trup si singe tiau descoperit tie acestea, ci Tatdl Meu, Cel din cerwai” (Mt. 16, 13-17). Dezbaterea unei teme se poate realiza gi dintro perspectivé pro si contra de cktre douk echipe, utilizind ca procedeu argumentares. Dificultates ‘unei astfel de abordari consti in feptul c& presupune o mune de documentare din partea cievilor. .Organizarea unei dezbateri presupune parcurgeres mai rmultor etape: 1. stabilirea temei, Tema aleasi pentru dezbetere permite abordri contradictoni gi este anungath elevilor din timp. 2. docnmentares.,intre momentul atunfieil' temei i cel al desSiquctrii deabaterii, tofi elevii se vor documenta asupra problemei care urmeazi a fi decbitut, onalizind i organizind informafile intr-un sistem de argumente pro sicontra, 3. alegerea echipelor care sustin dezbaterea. Se aleg doua echipe de cel putin 3 clevi: o eehipa care st susfint cu argumente pro tema dezbaturs st alt echtp2 care si aduck argumente contra acesteia. Sub indrumarea profesorului, cele ous echipe isi pregitese sistemele de argumentare, 4, destigurarea dezbaterii, Fiecare dintre cele dowd grupe isi exprimé pe rind argumentele pro si contra, Pentru sustinerea opiniilor pot folosicitate, imagini,108 Metodica predarireligiei obiccte ete. Pe paroursul preventirii vor fi respectate anumite reguli cexprimarea cu clartate a fiecdrei opinii; asocierea fiectrui argument cu un contraargument; ascultarea argumentelor echipei adverse; exprimarea opiniei 4e cate flecare membru al grupului, 5. stabilirea deciziei si prezentarea ei. Restul elevilor formeazi echipa arbitrlor sau a judecttorilor, care, Impreunii cu. moderatorul (profesoruD, analizeazi in timpul dezbaterit argumentele pro si contra prezemate de cele dous echipe: ascult& activ ficcare argument, isi noteazd idelle, pune intrebari pentru clarificarea anumitor aspecte, analizeazi dezbaterea si iau decizii in ‘grup, prezintl gi justific& public decizia finala"?”. ‘Exemple de utilizare a dezbaterii, prin aplicatit la diferite conti ale invari sau la sférgital unui capito! 1. Organizagi o dezbatere in care s& analizatiimportantz pertra poporul roman s traducerii si tiplrrii Sfintei Scripturi, comparativ cu traducerile gi tipriturile amterioare. 2. Organizati o dezbatere in care sk formulati argumente i contraargumente pentru lurmitoarea afirmatie: Arta religioas® romAneascd nu este doar 0 sumé de influenge stedine, ci are si un specific proprin, original” ri b. Problematizarea Problematizarea este metoda interogativa prin care li se prezinté clevilor © intrebare sau o situatic problemi, cu seopul de a le stimula efortul intelectual personal in vederea surprinderii unor relafii intre cunostingele dobandite anterior $i noile cunostin, care si conduc& la elaborarea solutici. La religie, problematizarea poate lus forma rezolvarii de tutrebisi- problemi, respectiv situatfi problems. /urebarea-problemd produce o stare conflictualé intelectualé si spiritual de complexitate medic si ridict spre rezolvare o singur’ chestiune, iar situajia-problema produce o stare contlictuala, {ntelectuala si spiritual mai mare, prin faptul c& ea confine doug sau mai multe {ntrebari-problema care se cer rezolvate. Manual pentru clasa a Kea... 57 Metndologia dacticd utiliza tn studi religi 109 Fiapele rezolvarii une situapi-problema sunt urmitoarel 1. formularea intrebitit-problema sau a situatiei-problemé 2. actualizarea cunostinfelor necesare rezolvirii tipului de problematizare in oauzi; 3, formularea rispunsului si confirmarea acestuia de eitre profesor. {ntrebatile-problemA sau situatile-problemi vor fi create tinkndy-se cont de pregilirea elevilos, iar in ceea oo priveste dificultatea lor, vor fi formulate gradat, Solutia desprins& va fi claré, in conformitate cu adevirul de credingd si cu posiblitiile de ingelegere ale elevilor. Accstia vor fp situajia de a rezolva tipuri de problematizare auentice si accesibile lor, cu ajutorul elementelor oferte de ctre profesor. Se vor evita formulirile abstracte sau inaccesibile care pot si-i descurajeze pe elevi sau si le product in suflet 0 stare de incertitudine, Este foarte important de subliniat faptul c& Ia orele de religie, problematizarea nu se foloseste atunci clind predim un adevir revelat. In cazal fn care elevii pun intrebiri-problemd la lectiile despre invatétura de credinté, profesorul va oftri solufia firé a antrena clasa in analize sau dezbater Sfiinta Seripturd oferi exemple de intrebiti-problemi si situatii- problema + ntrebarea pusi de Mantuitorul arhiereilor si batrénilor poporului: ,Bovecul lui oan de unde a fost? Din cer sau de la oameni?” (Mit. 21.25): = Cuvintele Méntuitorului: .De ru se va naste cineva de sus, me va putea si vada tmparitia lui Duomnezeu’” (In. 3, 3), respectiv .De me se va naste cineva din apd $i din Duh, nu va putea si intre im impérdfia Tui Dronnezen” (In. 3, S) au produs in sufletul lui Nicodim o situatie-problem, Pe baza textelor din Sfinta Seripturi, Sfintul Vasile cel Mare formuleazs 0 situatic-probleml, apoi oftri rezolvarea acesteia: tnoiletim porunea fui Dumnezeu de a crede tn El, atunci cdnd, bolnavi fiind, mergem la doctori? ,SVania si de Dumnezeu inspirata Scriptura istoriseste despre regele Jezecha ca, imbotnetvindu-se, aude de ta Dumnezeu, prin profetut Ista: Lut nar de smochine! $i au luat o turtd de smockine st au pus-o pe rand si sa ‘nsdintosit Iezechia (IV Reg. 20, 7) si despre regele Asa (If Paral. 16, 12) 4, ‘in boala sa, utdnd mumai pe doctori a mniat pe Dummezeu (..). Cénd cineva edztind in boalts ar privi edtre doctori ca si cum ar nesocoti judecata iuino ‘Metodica predtsi reli Dumnezeu, so trudeste in zadar gi dispretuieste pe Dimmeren; dar daci sreodata a fi necesar ca insusi sufletl sl se corijeze prin ngrijirea trupeascd, aruame clin s-ar primi iriitura Dommului spre vindecarea proprilor patimi ‘a cwn prineste cel bolnav sfatud doctorului, tune digpun od este Ingiduit celui bolnay cu trupul si ceard ingrifirea doctorului si s& dovedeascit prin aceasta folos in privinta vindecdirii pentru suflet™. Exemple a. intrebiri-problem§, valorificabile la diferite confinuturi ale tuvatirii 1. Dack Dumnezen iartl plcatcle miiturisite, de ce oregtinul primegte un canon la spovedanie? 2. Avraam a dat dovadi ci m-si iubeste fiul atunci cand a acceptat si-l adved jertfit ai Pumnezen? 3. Poruncile Ini Dumnezeu ingradesc libertates omului? b. situafie-problema © Clasa alia © Competenja specific: 1.3. Aplicarea in mod autonom a unor reguli de comporiament moral-cresin In dferte contexte de via rele sau imaginare © Activititi de invaare: construirea/ continuarea tor povesti cu Tnceput dat, care pun in evident comportamente moral-religioase Povestea Inimd de mama de PS. Tustinian Chire” (aici, repovestiti pe seu): O femele de la ard cdldtorea altur’ de un grup de oameni care mergeau la ritual, pentru a primi sentinja itr-am proces. Pentru a incerca sisi mai vite de recazuri, ei au inceput si rai pe seama femeit simple. Ajunsi in faga ribumalul, law vizut pe judecttor of asteapit pe eineva la intrare. Teama pe care a simfit-o a vederea lui a fost amplificatt cd au constatat ci femeia de care au ras mai Inainte era chiar mama judeedtorulul. in acest moment, profesocul poate crea 0 situatio-problem’ in relatie cu comportamentul oamenilor, al femeii, al Judecttoruli, prin intreblcile: Ce ‘ai fi spus judecttorului dacd erati in locul ‘femeii? Ce eredeti cd i-a spus acea mami fiului ei? Sfannul Vasile el Mare, .Regulile mari si mic, in Sertert, partes aU, rad. Prof: Torgu D. Ivan, col. PSB, vol. 18, Bucuresti, Editura Instimlui Biblic si de Misiune al Biseriit ‘Qnisdoxe Romane, 1959, p. 45%; 48. + Tustnian China, Viota Maieii Dommule, Cho: Nepoca, Athiepiscopia Ortodoxt Romina Vadulu, Felesculi si Chjuh, 1986, Metodologia didactiod wilizath tn studiulreligie nt La final se poate citi continuarea povestcii pentru a vedea daci concluzie la care a dus rezolvarea situate’ este identicd cu cea propusi de autor (in povestii, a La rugat pe fiul ei si fie ingduitor cu acei oameni, deoarece sunt need). Exemplu de utilizare etapizati a problematizirii Intr-o secventi de ‘invifare © Continuml invltiri: Porunca cea mare a tubir ‘© Activitatea de invaqare: rezolvarea unor simatii-problema referitoure la iubirea {atl de aproapele Profesorul poate aduce in faa elevilor o situatie-problemi gi ti poate conduce Snspre rezolvarea ei, parcurgindu-se cele tei etape, T-alegerea de | Un om mergea la Dueriei. Se grabea sé ajungi la Sfinta catre profesor | Liturghie deoarece se spovedise si se pregitise pentru 2 se situate | implrtisi. Pe drum La oprit un om bolnav care Fa rugat si-l problemi | ajute st ajungd le sptal. Ce trebuie st facd acesta? 7 actualizarea | Profesorul reamintsste cunostinfele legate de valoarea Ccunogtintelor | imp&ctisirii cu Trupul si Séngele Domnului sia sivérsrit recesare | faptelor bune, in vederea méntuirii. Conduce discutia spre rezolvarii ‘identificarea de variante posibile: stuarie- | 1, Omul sist continue drumul spre biserist dup co-i va problems | explica celui bolnav unde este spitaul, scuzandu-se ch el urmeazi si se impirtigeasc’; 2. Omul va ruga pe altzineva s%-1 conduct pe cel bolnav sau il va urca intr-un taxi care si] duck pin’ la spit; 3. Omul va merge impreund cu el la spital, urmand st se impictiseasca alti dati, S.desprinde- [In situafia-problemi prezentati, ultima varlanti este tn rca solaiei si | acord cu marea poruncl\ a iubitii. Coneluzia desprins& de clevi confirmarea ei | in urma discuillor va fi confirmati de profesor, care poste citi de cite din Pateric 0 povestre, entra ca acestia s4infeleag mai bine profesor valoarea iubirii aproapelui, Bra wn sfént parinte al wnei chinovit, tmpodobit cu toatt fapia bund, dar mai ales cu smertta cugerare, cu bland, cx milositvirea cttre saract stu drogostea, Acesta se ruga mult lui Dummezeu, zicénd: Doamne, md sti pe mine odt sunt de plcttos, dar nddjduiese in indsodrile Talo, 28 m3 méntuiace prin mila Ta. Deck, mii ros, bundtigii Tale, Stipdme, st nu mit desparti de obstea mea, ci12 Metndioa pred religie “imprewnd cu mine $i pe aceia il invredniceste Impérijiei Tale, pentru nespusa Ta bundtaten. Aceastl raglciune netrcetat fcdind-o, La incredingat tubltorul de oameni, Dumnezen, tn ‘acest chip: «Trebuia sé se stvdrseasca pomenive de sfnt la 0 alta mandstire, care mu era departe de dims si chemsaw paring acelei ménstri pe el impreund cu ucenici lui. Desi rit voia si meargd, a avait in vis, ricandu-tse st mearga si si rimita ita pe ucenici sat, pot st mearga singur, Ducdrde ‘se ucenicit lui, un inger in chip de om strac bolnay zicea in Inijlocul drumulti. Venind weenicti la locul acela $i viedndu-l viietindw.se, Iau intrebat care e pricina. Tar el a zis: stat boinay si eram clare pe dobitoc, care, trntind-m, a fugit $i, itd, mu are cine simi ajuie. lar eb au zis: Ce puiem sii facem. ayvo? Noi suntem pe jos. Lisindwl, sau dus. Apo, dupes pugin timp, a venit si parintele lor si Ina aflatztcdnd si suspinind sé tstiingtind-se de pricing va sis: Nu au venitnigte ‘monahi si mu te-au aflat asa? lar el a zis: Ba da, au verit, dar estingdndurse de pricing, ax trecut ricdnd: Noi suntem pe jos, ‘ce putem sti facem? Zis-a lui avva: Poti sii umbli pusin si sib mergem? Jar el a zis: Nu pot! Anwnci avva ia zis: Vino, si te tax in spate, st Dumnezeu ne va ujuta si vom merge. Tar el a zis: Cum pofi atéta departare si md duci in spate? Mergi site ‘roage pentru mine! lar enya a zis: Nu te voi lisa, i priveste pplatra aceea; te voi pune pe ea si md voi apleca si te vai lua in spate. Si asa a flcut. La tnceput il simtea deste grew ca un (om mare, apoi se fea mai usor, tot mat usor, inedt se mina cel care il puta pe spate. Deodat sa flict nevlzut sia venit (glas elie el: Intotdecuna te ragai pentru ucenicit ti sa se | Imvredniceasce impreunel cu tine de Impetrtyia cerwilor si itd, ct altele sunt misurile tale si altele ale lor. Dect, fl-i pe i s& vind fa lucrarea ta $i vet dobandi cererea, cact eu sunt | Dreptut Judecetor, rasplatind flecdruta dupa faptele ily", Paterculegiptean, Alba Iulia, Edtura Reftregirea, 2014, p. 388-389. Metodologin didactic tliat in studiulreligiei U3 1V.2.2. METODE DE COMUNICARE SCRISA Cartea este o sursi de cunostinge, de sfaturi si de trairi sufletesti. Pentru ‘restini, cartea de c&patdi este Biblia sau Sfinta Scriptura, care confine cuvantul tui Dumnezeu revelat de-a lungul istoriei. Mesajul acesteia mu tinde nickdecum si ofere strict adevaruri dogmatice, ci si arate si sk dea marturie despre lucrarea Ini Dumnezeu, in folosul oamenilor. Prin ascultarea si implinirea cuvntului fui Dumnezeu, noi comunictim ea Hristos cel ristignit i inviat, Ineusi Méntuitorul, igpitit ffind in pustiul Carantaniei, ie fispons diavolului: ,Nu mumai cu pdine va iri omul, ci cu tot cuvéntul care iese din gura lui Dumnezeu” (Mt. 4, 4; Le. 4, 4). Comuniunea eu Persoanele Sfintei Troimi se dobindeste prin escultarea si implinirea euvéntului lui Dumnezeu: ,Dacd md iubeste cineva, va pési cuvtintul Meu, $i Tatdl Mew i ‘va iubi si vom veni la el si vom face locas la ef” (in. 14, 23). Alfituri de Sfinia Soripturl si de manuale, la orele de seligie pot fi folosite texte religioase, reviste pentru elevi, dictionare, antologii, colectii de cfntiri religionse, cdr de rugiciun Dintre metodele de comunicare scrisa prezentim lectura si interpretarea ‘textului biblic si lectura. Compuneree, eseul, textul argumentativ si referatul au fost incluse th ultimii ani in réndul metodelor moderne’ altemative/ complementare de evaluare, fiind tratate de noi in subcapitolul VIL4.2.3., respectiv VI4.24, 1V.2.2.1. Lectura i interpretarea textului biblie Sfanta Seripturs, cuvantul Iui Dumnezeu revelat oamenilor, este colectia. cirtilor sfinte ale Vechiului si Noului Testament, serise sub inspiratia Duhului SBint de etre ator’ alesi de Thimmnezen Pentru a arita c& in Sfinta Scripturé avem ,cuvintele viefii celei vesnice” (In. 6,68), Dommul lisus Hristos ne indeamnnd si citim textul sfnt (In. 5, 39), Miednd gi El acest luoru fn sinagoge din Nasarot (Le. 4, 16 21). Citiroe Biblici a fost intotdeauna urmati de explicarea textului biblic, care se face peua Metodiea presi rel baza regulilor fixate de Ermincutica biblick si cu ajutorul Exegezei biblice. Enmineutica biblica este disciplina teologicd ce oftrd regulile ce ne permit descoperirea sensului autentic al unui text din Snta Scriptura. Exegeza biblick ne oferi explicarea textului asa eur autorul ba injeles. ‘Necesitatea interpretarii Sfintei Scripturi este daté de importants obiectului ef, Revelatia diving, si este aritati de Sfantul Apostol Petru care ne atentioneazi ci epistolele Sfintului Apostol Pavel confin ,soele Iuerai cw anevoie de injeles, pe care cei nestiutori si neintériti le réstilmacesc, ca sf pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzarc” (Ik Pt. 3, 16). Practica interpretirii textului bibli a inceput odati cu intoarcerea evreilor din robia babilonic8. Acostia, dat fiind faptul e& nu cunogteau limbs ebraick in care au fost serise cSrtile Vechiului Testament, ascuftau in templu sau tn sinagogi textul Sint, ciires find urmatl de traducere gi de intenpretare, Odati cu setierea c&ctilor Noului Testament, a apirut necesitatea interpretirii corecte a textului. Primul care a semnalat pericolul interpretirii libere a Sfintei Scripturi a fost Sfiintul Apostol Petru, care a explicat ca Apostolii au vestit puterea Domnului Tisus Hristos, nu Iuéndu-se ,duptt Basme mestesugite, ci findcd am vicut slava Lui cu ochit nostri. (..) $i avem cuvéntul prorocese mai intérit, la care bine face ludnd aminte.(..) Accasta stiind mat inainte cd nicio provocie a Sevipturii muse téileuieste dupa socotinya fectiruic Pentru ci niciodatd prorocia nu s-a fécut din voia omului, ci oamenii cei sfinti i lui Durmnezeu az gréit, purtayi fiind de Dubul Sfént” (WL Pt. 1, 16; 19; 20-21). Sfinfii PSrinfi sau pronunjat in privinfa canonului biblic si a interpretirit textului Scripturi, din motive misionare si apologetice. Astfel, regulile primite de la Sfintii Apostoli au fost adaptate si dezvoltate la conditile conerete ale epocii lor. Aceste reguli, denumite mai tarziu regulile ermineuticti clasice, sunt urmatoarele: 1. ccitirea versetului respectiv in contextul in care a fost seris (apropiat si ‘ndepartat: sectiunea in care apare textul, intreaga scriere, teologia autorului); 2. citivea locurilor paralele, care reprezint® acele texte din Sfinta Seripturk co ‘rateazi aceleagi lucruri sau intrebuinfeaz’ cuvinte si expresii asemandtoare; 3, consensul unanim al Sfingilor se abut de Ia favatanuva de ceding). Metodologia didacticdutlizatdin stad relied us Interpretarea Sfintei Scripturi fn primsle secole orestine 2 fost putemic influentati de scolile exegetice din Alexandria si Antiohie. Scoala din ‘Alexandria propunea interpretarea alegoricd a Sfintei Scripturi (bazata pe sensul literal la care se adauga sensul spiritual, mai profimd), lar Scoala din ‘Antiohia propunes interpretarea literalé (bazaté pe sensul propriu, figurat si tipi). Porunca dati de Dumnezeu Ini Avram, ,iest din fara ta, din rudenia ta ‘si din casa tatdlui tau si mergi in fara pe care ti-o voi ardta” (Fac. 12, 1), poate fi explicatd si in sens alegoric: ,Attmci cfnd cheamé Dumnezeu sii Ise urmeze, intro viajd duhovniceased, si ednd voleste ca cei pe care ina ales sé-i cinsteascd sf iast din viata tn lume, adicl din cea in pldceri si in pofte trupesti, 20 nebunie torald st se socoteasctt ceva din acestea mai bun? Ciéei atunci ‘trebuie si fie socotité ca nimic si patria si neamul si casa tatlwi si avutia cea pliménteasca", Versetele ,$i tu, Betleeme Efrata, desi esti mic tnire miile lui luda, din tine va ies! Sidpdnitor peste Israel, iar obdrsia Lui este dintre incepu, din zilele vesnicie™ (Mih. 5, 1), respeetiv ,Nu judecat, ca sd nu fifi judecati. Caci ‘eu judecata eu care judecati, vet fijudecayi, st cu mésura ow care miisurati, vi se va méisurd” (Mt. 7, 1-2) pot fi interpretate in sens propriu, deoarece Intrebuinteaz euvinte gi expres in infelesul lor obignuit Anumite texte din Sfinta Scripturi intrebuintea2i cuvinte gi expresii eu © alt semnificatie decdt cea obignuiti: ,frtru sudoarea fefei tale iti vei ménea Péinea ta” (Fac. 3, 19), ,Luaji aminte si feriti-va de aluatul fariseilor si al saducheilor” (Mt. 16, 6) ete. Acesto-versete vor fi interpretate in sens figura. Sensul tipic se referi lao realitate istorics, eu caracter profetic, ce confine fn sine o refering! la arhetipul reprezentat, find ridicat la semnificeyia Tot deosebité prin lucrarea Dubulul Sfint™, in Santa Seripeurd gasim anumite versete care se cer interpretate in sens tipic. In aceste versete este vorba despre: ~ persoane. Adam este tipul sau prefigurarea lui Adam cel Nou — Hiistos: 4 ‘impiréyit moartea de la Adam pandi la Moise si peste cei ce mu pécituiserd, 2 Sfantal Chi al Alexandtiel, Despre inchinaes si sluiea fn Duh sadevir™tn Scien, nara 3d, Pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, col. PSB, vol. 38, Bucuresti, Edftura Insianlui Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodexe Roméne, 1991, p. 33. "7 Mircea Basarab, Brminetio bblice, Orade, Edits Episspie! Ondoxe Romine, 1997, p. 6,ie Metodtica predic religiet dupa aseminarea greselii lui Adam care este chip ai Celut ce avea sii vin” (Rom. 5, 14}; = Jueruri. Mana din pustie este prefigurarea Sfintei Euharistii (In. 6, 31-35); = evenimente. Izbavirea lui Noe gi a familiei Iui din potopul de api este prefigurarea botezului: Jar aceastf mdniuire din apd inchipuia botecul care va méntuieste astizi si pe vot” (1Pt. 3, 21); = prescripfii legale. Dispozitia de a mi zdrobi oascle mielului pascal este prefiguraree faptului e& Domnul lisus Hristos a murit pe eruce fir& si-1 fie -zdrobit vreun 08 (Ps. 33, 19). De-a lungul timpului, tn interpretarea Sfintei Scripturi a fost Iuat in considerare si sensul anagogic sau profetic. Anumite texte sunt interpretate in sens profetio: ,Din Egipt am chemat pe Fiul Meu” (Os. 11, 1): .lerusalime, Terusalime, care omori pe proroci $i cx pietre wcisi pe cet trimisi la tine; de ‘edte ori am voit sd adun pe fiti ri, dupé cum adund pastrea pull sti sub arp, dear ma ofi voit. Lat, casa voastré vise las pustie” (Mt. 23, 37-38), Pe lingi regulile de interpretare a Sfintei. Scripturi, Sfntul Apostol Petru vorbeste si despre cei nestiutori si nefntariti care ristalmacesc Sfanta Seripturi fird a avea preitirea si trdirea aecesard (II Pt. 3, 16). Pontru a face 0 exegezi cit mai completi si corecti, interpretii vor respecta regulile Ermineutici biblice si vor cluta si dobandeasc&, prin rugiciune si viagi curaté, ‘comuniunea cu Cel care i-a inspirat pe autorl Bilici, pe care 1-0 pot gisi decat printr-o bunk pregitire intelectuald (cunoasterea limbilor ebraicl, aramaick 5i sgreacd in care s-au soris ctile Bibliei, a literaturii si a stlinfelor profane: filosofia, istoria, astronomia, retorica), 0 bunk documentare (cunoasterea izvoarelor textului biblie: codici, manuscrise, traduceri), 0 pregitire tn domeniul istoriei biblice (cunoasterea arheologici biblice), o temeinicd pregitire teologict (cunoasterea. invéféturilor de eredinfi, a Iiteraturiicrestine) si,nu in ultimul nd, virtuti morale. Miscarea protestant a adus o schimbare radical in ceea ce priveste interpretarea Bibliei, prin faptul cd a redus explicarea ei doar la sensul literal. Protestantii au eliminat, ca regulé de interpretare, consensul unanim al Biserici, considesind ok interpretil Seripturii este Scriptura (Scriptura, Scripturae interpres). Exegeza ortodoxd studiazi si foloseste diferite cereetiri ale fcute de eterodoosi, dar pistreazl dreapta credini&. Metodologin didactio& wslizatl tn sudiulretigii ut In interpretarea textclor biblice, profesorul de religie va pistra invigitura Biserieii strXmosesti si fi va indemma pe levi s& evite interpretaree liberd a Sfintei Seripturi. Tindnd cont de folosul citirii Biblic, fi va initia pe levi in citirea acesteia si va observa modul In care respecttt indica referitor la lectura din Sfima Scripturi. Programa scolar de religie confine pentru ficcare clasé un set de texte biblice in relatie cu tema majord, eu finalitifile si confinuturile tnviirii, Pentru a se consttui in achiaitit pe termen lung, profesorul de religie poste propune elevilor realizarea unui proiect care s& se deruleze pe parcursul unui an geolar/ mai multor ani de studiu, legat de ca acestora in diferite contexte educationale, Exemple de uilizare a lecturii si imterpretirii textalui biblic 1. Sens alegorie ‘© Contnutul invltiri: Pla samarinearu milosty ‘© Activitatea de Snvijare: lecture si interpretareatextuuipildet {in interpretarea spirtualé a pildei, lcutd de Sfintul Chiril al Alexandriei, samarineanul este Méntuitorl, iar casa de oaspeti este Biserica: ,£1 ne adus sa 0 casa de oaspeyi, Diserica, cea care a primi pe tti si ra cuprins pe toi finds ese dca ainredstoemeimaka pa, 2. Sens literal 2. propria + Continutul inatiri: Copiliria Dommalui Tisus Hristos «© Activitatea de invatare:lectura biblici a evenimentelor din viala Méntuitorului ‘Textul: ar clnd a fost El de doisprecece ani, s-au suit a Terusalim, dpi obicetal strbdiorit” (Le. 2, 42) este interpretat tn sens propriu: cind avea doisprezece ani, Domnul lisus Hristos @ mers impreund eu mama Lui si cu dreptul Iosif la Lerusalim, pentru a sirbétori Pagtile. b.ngurar ‘© Confinutul invatirii: Decalogul '* Activitatea de invafare:lectura si interpretarea poruncilor din Decalog "© Sfintul Chirll al Alexandtlel, Comentar la Sftme Evanghelle de la Luca, wad. Disc. (Gheorghe Bubut, Oradea, Etura Plerinul Romin, 1998, p. 136.us Mecodica prediri religiei Cind vorbeyle despre pocunca a doua din Decalog, profesonil poate precenta versetu: colo unde este comoara ta, acolo este $i inima ta” (Mt. 6, 21), interpretat in mod figurat de SfAntul Macarie Egipteanul, care indeanma la analiza propriei contin: yLuerd, deci de care nina cuiea ee Teng siete care il ‘impinge doringa sa, acela este dumnezeul i ©. fipie * Continutal invigrit: Crestnismud © Activitatea de invitare: lecture si interpretarea textelor biblice referitoare la vinja gi lucrarea mantuitoare a Domnului lisus Hristos Jn continuturile inviirit refertoare 1a Dommul lisus Hristos, profesorul poste da exemple de persoane si hueruri din Vechiul Testament, care L-au preinchipuit. Un astfel de Iucru este chivetul, pe eare Moise ba fieut din porunca ul Dumnezeu, Acesta era in lemne ce mu puirezese, acoperlt pe dinduntra si pe dinafar cu aur curat (les. 25, 10-11), care s& poarte in sine legea scrisd pe table. Chivotul este chipul (tipul) $i icoana Int Hristos. Ceici privind modul tntrupéirit UnuiaeNiscutulai, vom vedea pe Custntul hui Duommezeu si Tata, sasuit ca fntr- un chivot fn temphd luat din Fecioara Lemnele lui mu putreseau, si el era Impodobit cu aurul cel mai curet si mai cereat, pe dinduanra si pe dinafart. Caci ‘rupul li Hristos a fost nestricdcis, find péstrat in nestriciciune (..). Aurul este simbolul dhumnezeiril mai presus de orice strdlucire™®, 4. anagogic ‘ Conjinutl fnvitiri: Sfineleslybe ale Biseric. Taina Mirungerit «© Activitatea de fnvijae: lecture si interpretarea textelor biblice referitoare la ‘Taina Mirungeri Profesorul poate prezenta elevilor un text profetic din Psalm: ,Peniru ‘aceasta te-a wns pe tine Dumnezeul tau cu untdelemul bucurie’” (Ps. 44, 9), care, interpretat in sens anagogic, profetic, releva faptul ed toti crestinit pot . Oy Din rtand reine ule pgp mile BP: 229-230. ™ Byagrie Ponticul, ,Cuvint despre rugiciune”, in Flocalia, vol. 1, edtia a IV-a, rad. Pr. Prof. dr. Dumitru Stnilove, Bucuresti, Edita Harisma, 1993, p. 113.128 Metodica predii relisiei Exemple de activititi de tnvitare care valorifick potentialul pedagogic al observarii directe a realititi religioase = completarea unor jumsle, in urma observiriifenomenelor din naturis ~ onganizarea unor expoziticu fotografi din natura, realizate de elev, = realizarea unor desene/ colaje albume reprezentative care si refleete purtarea de agri a lui Durmnezen fata de lume; «relatarea unor intimpliri despre modul in care au simiit prezenta lui Dumnezeu tn vigp or, ~ prezentarea une’ liste cu site-uri cu fotografi $i filme. IV.3.2. STUDIUL $I INTERPRETAREA SIMBOLURILOR ‘Studiul i interpretarea simbolurilor este metoda de cunoastere & realititii religioase prin care se transmit elevilor cunostinje cu ajutorul unui simbol (semn, obiect, imagine care reprezinté sau evocd o idee, 0 notiune, un sentiment). In Sfinta Seripturi, una dintre cele dou cat de pistrare si transmitere a Revelatiei divine, simbolul este foarte des tntdlnit. rin simbol, adevacul revelat este mai usor de patruns, mai usor de infeles, datoritS capacit&tii omului de a ‘opera cu nofiuni abstracte, de a realiza conexiuni intre diferite aspecte ale reali. fn Vechiul Testament, simbolurile au rolal de a prefigura evenimente din viata si lucrarea Mantuitorului sau in relatic cu viata si roll Maicii Domnului: mielul pascal (les. 12. 1-14), sarpele de arami (Num. 21, 8-9), semoul lui fona (Iona 2, 1), rugul ce ardea si nu se mistuia (es. 3,2), roue de pe Hina lui Ghedeon (Jud. 6, 36-40), seara visatd de lacob (Fac. 28, 12), usa cea Snchisk (Lez. 44, 1-2) et. fn paginile Sfintelor Evanghelii (mai ales in cea dupa Ioan) Intélnim atat simboluri: apa cea vie (In. 4, 10), pinea cea vie (In. 6, $1), Lumina lumii (in. 8, 12), plotorul ool bun (In. 10, 11), tnvierea gi viaja (In. 11, 25), vita gi miidijele (In. 15, 5), oat si minuni gi actiuni eu valoare de semn: prefacerea apei in vin (In. 2, 6-9), inrmulfirea plinilor si a pestilor (Mt, 14, 15-21;15, 31- 395 Mc. 6, 34-445 8, 1-95 Le. % 11-17; lu 6, 3-13), fuvicvea lal Lats Cu 11, 17-44), curifirea templului (In. 2, 13-25), convorbirea ou Nicodim (In. 3, 3-7), Metodologia didactica wilizai tn studi religii 129 convorbirea cu femeia samarineanci (In. 4, 10-15) etc. Accentul pus de Sfintul ‘Apostol Ioan pe simbolismul minunilor si actiunilor cu valoare de semn are rolul de 2 demonstra valoarea itoric8 si simbolic& a lor. Simbolistica este foarte des folosita si in Apocalips&, carte profetic’, greu de inteles pentru elevi, motiv pentru care studierea ei mu este recomandatd in orele de religie. Vorbind despre folosirea simbolurilor pentru a Himuri o idee, o notiune, tum sentiment, Clement Alexandrinul aratl avantajele didactice gi religioase ale acestei metode: ,.Felul de interpretare simbolic este foarte folasitor la multe; ajutd Ia formularea unei drepte teologii, ajuld evlaviei; ajutdi la pumerea in vuloare a priceperii, la deprinderea vorbitului pe sewt si la artarea ingelepeiunit”™. Conjinuturile tnvipiri la religie ofera o mulkitudine de simboluri care pot fi explicate in functie de posibilititle elevilor de a tnielege mesajul transmis de acestea. Bibliografia din domeniul religios reprezintt un supor putemie pentru aflarea semnificatiei simbolurilor biblice, ale unor acte! obiecte de cult, vesminte liurgive, materi folosite in cut, elemente din iconografic, cite, litre ete. Exemplal nr. 1 + Contiratul invatirii:Sfintele slujbe ale Bisericit. Sfanta Liturghie © Activitatea de invatare: exerciti de explicare a unor acte de cult 1a liceu, in letlile despre Sfinta Liturghie, proftsorul va explica fuptal ot actele de cult din Sfinta Liturghie (ctirile, céntirile si ceremonialul) se fac ou un anumit scop dar, totodati, ele simbolizeaz arumite momente din viata Méntuitorului, SE bin, de pildd, intrarea cu Sfénta Evanghelie in altar saw inrarea cu cinsttele daruri. Fiecare din acestea se stvarsesie cu un scop practic: cea dinidi, st se citeascd Evanghelia, cea de a doua, ca sd se stvarseasc Jerta Dar si una si alta inchipuie lesirea saw ardtarea tn hume a iui Hrisios: una inchipuie arttareo, incti nedepling si nedeslusitd, de la inceput, cealalta pe cea destvérsit si deplin”™, "2 Clement Alexandrinul, Stromanele, in Screr, partea a dous, wad. Pr. Dumitru Fesior, ¢9l-PSB., val. 5, Bucuresti, Eéitue Institutulu Bilic gi de Misiune al BO.R, 1982, p. 337. 1D pata Niel CabnslayTaeires hanesciegel Legh! yf Despre viapa frites a Pr. prof. dr. Ene Branige § Pr. prof. dr. Teodor Bodome, Bucuresti, Editura Arhiepisconiel ‘Bucuestlr, 199, p. 53.130 Metodice prediri relisiet Exempla nr.2 © Confinutal invigiit: Libertate siresponsabittate cresting + Activitatea de invijare: exereti de explicare a simbolisticii unorlitere {in leotile de religie care abordeazi libertatea si responsabiltatea, profesorul poate folosi simbolistica lterei Y: Litera Y (culcat) reprezinta simbolul si rdspéintia libertiil, Libertatea este um dintre cele mai alese darwri cu care I-a inzestrat Dumnezeu pe om. Pe linia existenet, here toate flintele, mumai omul se ‘mised, luereazd $1 creeasit liber. Animalele trdiesc dupa legea instinctului, omul dupes legea libertii. Aici st toatd gloria si puterea omuli, toat2 marirea, dar gi eddderea lui (..) Litera ¥ euleat consid dintr-o linie care se bifured (.). Libertatea este linia dreapid care se bifurcé drumil in care intéinim raspantia, De la aspaintia aceasta a libertait incepe pentra om legea meritult si a raspunderit, cde are de ales: dreapta sau stinga, binele sou rétl, virttea sau viet, urearea ‘spre cer sau cobordrea in iad (..). Acesta e destinul omului precentat in forma cea ‘nai simple", Exemplul nr.3 ‘© Confinutul invitirii: Elemente de iconografie + Activitatea de invitare: exeriti de explicare a simbolisticiiunor icoane Profesorul poate explice simbolistica culorilor folosite in icoane: - albul este simbolul curayei, al stinjei Gumnezeiesti. Simbolizesza lumina care are Proprietatea de a se rispandi si brizda spatul, dea exprima bucuria si fercirea; = albastrul este culoare cereascd, simbotul eredingei, Abastrul Intunecat este seman al tainei viet dumnezeiegt; = rogul este simboluliubirii, al jertfei si al altruismului. Rogul poate si tasemne gi focul iadul = verdele este simbolul regeneririi spirituale, Este folosit ia mod ffeevent tn pictarea vesaintelor profetlor si le evanghelistulu loan; + galbemul tulbure seu pal simbolizeazi adulterul, tiidarea; ~ auriul {I simbolizeazi pe Hristos Insusi, Soarele drepeiti, Lumina, Ristritul cel de Sus, = negrul simbolizeaz neantul, haosul, nelinistea, moartea. Este culoarea cu care ‘sunt pictati ingerii r&i gi cei care merg in iad; ~maroul simbolizeaza smerenia, seracia'™. “ naton V. Peles, Reig cule, Arad, Retr J Onadoxe Runs, 1994, pp. 13-18. 5 Michel Quenot, Ieoana fereasrd spre absolut, rad. Pr. prof. dr. Vasile Ride, Bucuresti, ultra Enciclopeicg, 1993, pp. 76-85. Metodologia didactics wilizacs in studi religiei 131 Profesorul poate explica simbolistion dati de culorile vesmintelor fn icnane Jisus Hristos Pantocrator, astfel: vegméntul rosu simbolizeaz’ firea omeneascé, iar mantia de culoare elbasir, fires dumnezeiasc’. 1V.33. ANALIZA DOCUMENTELOR Prin analiza documentelor legate de Istoria biblick si de Istoris bisericeascd, se atesti vechimes crestinismului pe un anumit teritoriu gi se i Ortodoxe este in conformitate cu Documentele care ajuti Ia cunoasteree faptelor istorice se clasified th: documente obiectuale (pictre funcrare, podoabe cu inseznne cresting, obiccte de cu, piese mumismatice, piese heraldice); urme de constructii (bazilici paleocrestine, catacombe, mindstiri, aseziri omenesti); documente scrise (vechi inscripti crestine, manuscrise, cri vechi). Tindnd cont de faptul e% analiza propriu-zisi a documentelor necesité cunostinfe de geografic, istorie, demografie, cronologie, arheologie, epigrafie, peleografie, diplomaticd, heraldici, bibliologic, filologie si lingvistic#, cetnografie si folelor, profesoru! poate utiliza aceasti metoda in special Ia clasele de liceu si poate valorifica in lectie rezultatele unor cercetiri stinfifice seu poate invita un specialist care si-iinitieze pe elevi in desciftarea documentelor. Documentele alese pot fi selectate si din clementele de istorie local (acolo unde acestea exists), pentru a dezvolta interesul elevilor fata de acestea. ‘Atunci cdnd nu are la indemdind documentele originale, profesorul poate folosi reproduceri ale acestora(ilustraii, copii, machete, filme etc.) Analiza documentelor parcurge urmitoarele etape: 1 precizarea obiectivelor urmiite 2. prezentarea documentului (denumire, datare, anul $i locu! descoperiri, cul unde se afi fn peezent ete); 3. observarea elementelor semnificative: 4, descrierea documentului, explicarea semmnificatiei elementelor si, eventual, prenentarca legBturli dint elements; 5. desprinderea concluziilor.132 Metodica predari religii fintre apologetii de limbs greact, se remarci episcopul Teofil al Antiohiei, un neobosit cercetitor al Sfintei Seripturi al textelor Sfintilor Pising, dar si al scrierlor plgine. Dack in urma citiri efrilor Bibliei trece la crestinism, textele vech! ale lteraturli si filosofiei grecesti ti oferd clementeke pe care le mentioneazs atunci cind demonstreazi superioritatea crestinismului supra religiilor paige, din punct de vedere doctrinar, moral gi istoric. Bazindu-se pe cronologia data de Sfinta Scriptura, dar $i pe cercetarea scrierilor unor istorici pégani, episcopul Teofil al Antiohiei demonstreaza faptul cf credinfa in Dumnezen este mai veche decat religiile pigine gi 8 profeiile au fost serise ‘naintea literaturii profane. Se poate vedea vechimea cdrfilor _profetice si dumnezeirea inviétwil noasire; se poate vedea cl ivititura noastr ‘mu e nouit si nici nu sunt mituri si minciuni, cum gandesc unii evenimentele istorie! noastre, ci mai vecki si mai adevirate decét ale celorlaly?™". Exempla ‘© Contimutul invitci: Crestinisrmal la romséint «© Activitatea de tnvijare: exerciit de analizi a gemei de la Potaissa # Procedce didactice si mijloace de invatimint: descricrea, explicatia, interpretarea simboturilor, lectura $1 nterpretarea textului biblic, Biblia, luswrati de diferite tipuri (jcoane, reproducerea gemei), hartk cu tertoriul Daciei in secolul allV-lea Analiza gemei de la Potaissa se poate face astfel: 1. precizarea obicetivelor urmarite: = cimoaslerea importantei acestei descoperiri arheologice paleocrestine din ‘Transilvania pentru istoria piri noaste si pentru crestinismul roménesc; ~ observarea prezenfeisimbolurilorereytine tn timp gi spatiy; 2. prezentarca gemei de la Potaissa: ~ gema de la Potaissa, o piatré din onix, a fost descoperiti in secolul al XEX-lea, in rminele cetiti Potaissa (Turda) si dateazi din secolul al 1V-Iea. In prezent @ dispirut, dar o cuncastem pe baza descrierilor gi stuiilor, 3. observarce elementelor semnuticative; 4, descrierea gemei de la Potaissa, explicarea semmificatici clementelor si prezentarea egaturii dintre elemente: NeTeofi al Antiobiei, Carton a trea etre Antolin. pp. 462-463. Merodologia didacticd ilizatt tn studio religei 133 Deseriarea abiechulal | Explicareasemalfcatiet | Prezentarea igaturil lemeatelor intre elomente ‘Wistuitoral Tisas Aries a imensiunile1,1-1,3 em; ‘ste Pastor c=] Ban eare = pe un postamint este | ~Bléndol Pieter; 1s pune viaia penis ile Infifgat un bitbet tn Sole. Ese Ful hui picioare, avand un miel pe Dumnezeu, Core venit 3 tumer; un alt miel este la rmintuase lumen prin picioarele sale 5 privese Jena pe cue 3i prin Sn sus, pre birbat Savieres din mort, dup =n partes stingd este un |- porumbelul este simbolul | rei zile, asx cum a fost ‘copae, iar pe una din eele | Dual Sint; simbolizat de prorocul doo ram sto pase: Tena care a stat tel zle si = in paren deeaptd se vede | - Prorocal Iona care a fost | rei nopti tn plntecele ‘0 corabie din care cade un | arancat din coraie i apoi a fost | chitului. Domnul Tiss fm fm ap, tn fata unui | inghitt de chi, rises este prezent th peste cares 3+ inghiss ume pia Dob tint. + caval IXOYE, = criptogram’ crestink: sus Heistos, Ful lui Dumnezeu Mantuitorut | = cavint grecese (pee). 5, desprinderea conchwziilor privind importante documentului analizat: = aceastl descoperize arheologici paleocrestini este importanti tn prezentarea continuiifii populatiei romanice in Dacia carpatici dupa retragerea lui Aurelian (Gecolul al Ill-ea); = dup& domnia Imparatului Constantin cel Mare (secolul al IV-Iea), se poate vorbi de 0 generalizare a crestinismului in lumea daco-romant din nordul si din sudul Dunéri = eregtinii au introdus elements religioase ta diferite aspeote ale vie ‘mbrickminte, podoabe, unelte etc. 1V.3.4. STUDIUL DE CAZ Studml de caz este metoda de cunoastere a realitaii religioase care consti in analiza unui caz real, cu scopul de aptopia abordarea confinutului invitirii de aspecte practice sau de situatii concrete ale vieiielevilor. Find suport al cunoagterii inductive i bazX pentru cunoasterea deductivi, aceast’ metod’ complex se foloseste la religie cu predilectie la134 Metodice prediri eigiei eeu, dar gi ia nvijimantul primar sau gimnazial, pentm anumite teme sm situafii care vizeazi formarea unor stitudini, deprinderi si comportamente | religioase. Jn alegerea cazului sc au fn vedere mai multe aspecte: ~ corelarea acestuia cu obiectivele propuse in lectes + raportarea la cunostin{cle, idee, principiile, normele cunoscute de elevis ~ corelarea gradului de dificultate al cazului cu nivelul de preyitire al elevilors - posibilitatea sintetizarit unor conclu2ii importante in urma analizei cazului. in seudierea caznlui, se parcurg mai multe etspe: 1. prezentarea cazui (Ja propunerea profesorulu sau elevilor); 2, aleStuirea unui plan de analiza care si aib& in vedere identificarea cauzelor ce ‘au determinat declansarea evenimentuloi analizat si evolutia acestuia; 3. dirijarea de cfitre profesor a dezbaterilor, prin selectarea metodelor pentru analizi, prin examinarea cazului din mai multe perspective, firé ca acesta si propuni ipoteze, opinii gi solufila care ar putea ajunge el 4. tabilirea unor conch Avantajalutilizaeii acestei metode consti in faptul cX ii solicit pe elevi in colectarea si structurarea de informatii, analiza, elaborarea si argumentarea uunei decizii, evaluarea alternativelor gi desprinderea unor concluzii. in plus, avand un earacter activ si pistrind semnificatia une{ metode euristice, analiza studiului de caz influenjeaz’ pozitiv si relaille din cadrul clasei'”, in special prin faptul ¢& propuneree variantelor de solusionare a camuhui recomand& ‘organizarea gi luerul in comum, in perechi sau pe grupe. Mintuitorul prezintd cazul galileenilor ucigi de Pilat gi al iudeilor peste cere sa surpat tumul in Siloam si fi indeamni pe tofi oamenii spre imbundtitirea vietii morale, prin conchizia prezentatis $i Bl, rdspunsind le-a sis: Credej, oare, cd acest galileeni au fost mai plcktosi decat toft galileeni, fiindod ax suferit acestea? Nu! zie vou; dar dacd mu v8 vefi pocdi, tof vest ‘Bieri la fel. Sau cel optsprezece insi peste care s-a surpat turmal in Siloam $i a ucts, andi, oare, cd et au fost mat pucarost decdr tojt oament care locuiat ie erusalim? Nu! zie vou; dar de mu vii ves poctl, tos! vet piert la fel” (Le. 13, 2-5). " Cerghi, Metode de nvdiimdn. 206. Metedologiadidactics wilizati in studi religiek 135 Exemple de studiu de caz 1. Sfintul Apostol Andrei, ocrotitorul Roméniei, pe beze notiunilor studiate de cftre elevi Ia clasé si in urma vizitiii pesterii Sfintului Apostol Andrei; 2. comportamentul nnor elevi, prin analiza unar eazuri eunasente de levi Profesorul poate aduce in discutie cazul unui elev care be lovit pe un coleg pentru cd acesta a ras de sora Ini — 0 persoan cu o anumité problemi de sinitate. Dintre variantelo do solutionare a eazului propuse de clevi va fi aleast cea care aratd faptul o& niciodati un réu nu poate fi inléturat cu un alt riu. 1V.3.5. EXEMPLUL Dommul fisus Hristos este modelul prin excelenga: ./rvajayi-wa de ta Mine, of sunt bldnd si smerit cu inima si veti gasi odiknd sufletelor voastre” (Mt. 11, 29), Prin lucrarea Sa mantuitoare, El S-a ficut pe Sine pilda vie, cici wisus Hristos, ieri si azi siin vec, este Acelasi” (Evr. 13, 8). Sfintul Apostol Pavel ne Hmureste citeva aspecte definitorii pentru modelul orestin: Aduceyi-vi aminte de mai-marti vostri, care vaw gréit voud curdntul lui Duonnezeu; privifi cu luare-aminte cum sina incheiat viata si armati-le credinga? (Ev. 13, 7) Sfinta Seriptur’ ne indearnnS, agadar, si lui ea exemplu pentru o viatS crestin8 autentic§ pe cei care inaintea noast’ au invltat ccuvdntal lui Dumnezeu gi au avut o creding puternic pin la sflrsitul viet Comportamentele exemplare au un eféct puternic asupra elevilor care ‘Inceared si le urmeze si fi Indeamnii pe acestia la schimbéri comportamentale semnificative. Tendinja spre imitare este mai dezvoltatl la prescolari, dar se manifesta si la elevii mai mari. Ei cauti si-gi giseasci si in anturajul lor amumite modele dup care sisi conduct vista morali (pisintii, profesor‘, colegii, prieteni). Dat find faptul eX exemplul actionea24 in mod permanent supra comportamentului moral al elevilor, apare necesitatea ca profesorul de roligic 98 afb o conduit8 care sB-l recomande tn fafa clevilor va cacuupla Jeun de urmat. in sprijinul acestui Iueru este si faptul c& religia este o disciplina de tip experiential, invatarea elementelor religioase observate la cei din mediul ‘familar flind © components importanta in structurarea vViefii religioase a rului adult.136 Metodice pred religie Profesorul de religie va oferielevilor criterii dup care si-si poati alege cele mai bune exemple de conduits morald. Pentru exemplificare el poate folosi: Sfinta Seriptur’, Viefile Sfinflor, filme i articole cu confinut reli ‘morel. fn utilicarea exemplului a metodi de cunoastere a reslititi religioase, profesorul va avea in vedi = s& asigure in clast un climat care s& faci posibild receptarea de citre clevi a modelului prezentats = si foloseasci modele opuse (pozitive si negative), doar dacd are certitudines & aceste antinomii fi vor ajuta gi determina pe clevi s& le adopte pe cole pozitive. Exemplul ur. 1 ¢ Conjinutul invaparik: Crestnul acast stm biseridt + Activitatea de invifare: analiza comportamentulul unor personaje biblice sau din literatura religioas& + Piocedee didactice: povestirea, explicatia, leotura Elevilor li se poate spune o povestire pentru ale ardta influenta pe care © sxe asupra semenilor exemplul personal, manifestat in viafa de zi cu zi: ,Un rmisionar erestin sa dus tn India ca sf propoviduiasctt adewtirul Evangheliei Avind nevoie de un om de servicty, a intrat in vorbi cu un locainic ce era disponibil pentru a intra in shyjba acestuia. Kidianul ere, bs, wn foarte devotat adept al religici Budiste. Din cauza aceasta sovlia s& primeascd oferta rmisionarwlud, dg intra Buewros in servic duonnitale, zicea el, dar md tem cf vei Incerca sei mi faci crestin. N-ai nicio fricd ~ rispunse misionaral. fi promt od ii 430i respecta comingerilereligioase si n-am sisi vorbesc mimic despre Dumnezeu! ‘meu, sus Hristos. Omul se fu de cudnt. Zar, dupa un an de ite, indara cet ‘angajat in servictu veni la stipémal sdu $i fi zise: Tubte stipéne! Ceca ce ai Rigdiduit ai respectat. Tot amul de cfnd te slujese mu mi-ai vorbit nimic de Hristos. ‘Dar ccea ce n-au ansit wechile mole, au vazut ochii mei Ti-am observat dunttaiea, mila, felul cum te-ai rugat $i te-ai comportat cu oamenii. Vigja Gumnitale a fost pentru mine o evanghelie vie, permanent. Sunt acum deplin ‘comvins de adevirul credintei ce 0 propowiduiesti aici tn India si. de aceea. dorese ‘sl devin siew crestin””*, "* + Dr. Irineu Pop-Bistrijeanul,Pawdzaeredime, Craiova, Eaitura Ommniscop, 1994, p. 125. Metodologia didactict wilizat tn studiulreligi BT Exempla! or.2 ‘© Confinutal nvatiri: Asemanarea omului cu Dumnecent «+ Activitatea de invatare: analiza viet unor sfinti contemporani ‘© Procedee didactice: povestirea, explicatia, ectura Aplicafie. Cititi textul de mai jos, care prezinti mérturia unuia dintre voenieit ‘Sfintului Nectarie Taumaturgul (11920), $i identficeti virutile dobindite de acest ‘sfint in timpul vieti pamantest, prin care a fost un model pentru cei din jurul tu: ‘Pe mine, chipul tut m& atrage asemenes rai magnet. Cat de deosebit, de Sirdlucitor este acest chip, de alfel atét de simplu si de smerit! Il vezi existand, ‘rdind tn lume, comuniodnd cu ea si, in acelasi timp, simgi c& el mu apartine lumii cacesteia, 08 mu are nimie in comin cu ambitile, cu asteptirile si cw visurile ‘oamenilor obismuifi care ne inconjoard. Se roagd neincetat, ziua si noaptea, se roaga pentru méntuirea lint si tinde mereu fierbinte spre vesnica tmpdrdsle a lui ‘Dumnezeu. Blénd si ingkduitor, ti iubeste pe toti siti dezarmeazai pe cei vicleni cu —privirea sa pur sinevinovat™™®, V3.6. RUGACIUNEA Cea mai simpli si mai cuprinzitoare dintre defintille care se dau rugichunii este urmitoarea: rugiciunea este convorbirea omului cu Dumnezeu. Domnul lisus Hristos s-a rugat de nenumirate ori, pentru Sine, pentru cwcenici qi penta lateeage lume, El fnnuy! ne-a Tavifet rupieinnea pa care so rostim (Mt. 6, 9-13; Le. 22, 42), cum si ne rugim (Mt. 6, 5-8), no-a dat exemple de rugiciuni stiruitoare (Le. 11, 5-13), de rugiciuni de poctings (rugisiunee vamogului din pda vamegului gi feriseului, Le. 18, 13), dar gi de rugiciuni care mu au adus mare folos sufletese celui care le rostit (rugiciunee fariseului din aceeasi pilda (Le. 18, 11-12). ‘Ummind poruncii Méntuitorului de anu spune multe atunci end ne rugim (Mt. 6, 7), Cuviosul Siluan Athonitul ne Indeamnd: ,Roagd-te simplu, ca un copil si Dommul va asculta rugictumea ta. Dommul nostru este wn Petrinie a ‘dir mila intrece tot ceea ce ne-amm putea Inchipui sau gandi, $i singur Lumut ‘Sfént ne descoperd iubirea Lui nemarginiti?”™. 5 Nicugor Morlova, Simul Necrare Taumaturgul, Calf, Edtura Bunavestire, 2000, p. 32. Sfamtul Sian Athenial, [nrefadul deride iad smerente..p. 246138 Metodica pretrirelig mnea devine metod de cunnastere a Ini Dummezeu prin faptul o& fl conduce pe om nspre starea de smerenie, mai ales cind rugiciunea particulard este completati cu ruglciunea liturgic’, ce il ajutk sf igi depaseasc roprile interose, rugindu oe pentru toat lume. Profesorul de religie are si misiunea de a-iinvaga pe elevi si se roage si ‘si-gi formeze aceasti deprindere. Pentru aceasta, este nevoie de cunoasterea textelor unor rugiciuni, de restiea acestora lor in diferite momente si sini ale zilei. Ajutorul oferit de profesor in explicarea textului rugéciunilor va fi completat de prezentarea unor modele de rostire a rugiciunii,atét tn cadrul lecfiei, cat si in activititle extragcolare realizaze impreun’. fnvatarea de rugiciuni si exersarea rostiri avestora riméne 0 constant pe intreg parcursul scolaritiqii", Noile programe de religie conin pentru fiecere clasi un set de rugiciuni, care se constituie in achizifi pe termen hing, pauticularizat virstel elevilor Exemple de activitifi didactice peatra rugiciunea Tatil nostra”, Ia diferite clase = lectura textului biblic (Mt. 6, 9-13); = identificarea textului rugici Luca; = explicarea textului rugKofunii .TatSl nostri” (la fiecare cica de invipimént, ‘aportat la varsia sila nivel de invatare al elevilor); ~ invatarea rugiciunii; ~ audi muzicali a rugiciunii ,Tatl nostrw”, in diferit variante; + rostirea rugiciunil a ora de religie sau in alte contexte; - lecture/serierea textului rgdciunii tn limbile studiate de elevi la clasts = povestizea unor intimpliri care si ilustreze cele sapte cerer ale rugiciunii; - realizarea unor compoziti (desene, colaje) pentru cele septe cereris = proiectarea unor imagini cu biserica atl nostru” din lerusalim si cu mumtele Fericirilor, unde Domnul lisus Hristos rostt Predica de pe munte etc, cele douk Sfinte Evangheli, dup Mate si "dian Ivan, Metoda maiciuni! educatiaeretind, Craiova, Baitara Aius Printed, 2011, p. 160-166, Metodlogia didacticd utilizath tn studio religiei 139 1V3.7. MEDITATIA RELIGIOASA. Moditata religioast constituie o Tucrare sufleteasca prin care erestinul reflecteaz3 asupra unei probleme religioase, cu speranta de a-si intiei tre apicinall, dora dobGad! Engin siya UaintriS. Srv momerinls ti-rootlogixt, atentia omului poate fi indreptaté asupra problemelor fundamentals ale cexistenfet: scopul vietii omului pe pamint, bunttatea Ini Dumnezeu, vista religioasd cresting, implinirea poruncilor lai Dumnezeu etc. Promeul David meditear’ asupra destinului omului pe pimant, iar in aceasti stare sufleteasc inalfé rugiciuni de laud lui Dumnezeu: ,,Cénd privese cerurile, lucrul méinilor Tale, luna si stelele pe care Tu lenai intemeiat, imi zi: Ce este onal oit-ti amintesti de al? Sau fiul omului, od corcetesi po al? Micsoratu-t-ai pe dansul cu putin faja de ingeri, cu mérire si cu cinste bai incummat pe el. Pusut-ai pe déinsul peste lucrul méinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui, Oile $i boii, toate; ined xi dobitoacele edmpului, piisérile cerului si pestit mari, cele ce strdbat cirdrile mérilor. Doamne, Dumnezeul nostr ett de minunat este numele Téu in tot pdmantel!” (Ps. 8, 3-9). Uilizarea meditayiei ca metodi de cunoastere « realittii religioase la ora de religie va fi mimutios pregitité de edtre profesor, ier obiectul acesteia va {in reletie cu continutul invaférii. De exemplu, in timpul Postului mare, elevii pot reflects le iubirea Ini Dumnezeu Tatil, Care Sha jertfit Fiul pentru ‘méntuirea lumii, Fericitul Augustin oferi un model de meditatie la. preful Fiscumpiririi noastre: ,Cat de mult ne-ai iubit, bumule Petrinte, Tu Care ru ai corugat pe insuti Fiul Taw, cf pentra noi pécttosti L-ai dat mort (Rom. 8, 32)! (..) Tatd, Doamne, eu arunc la Tine grija mea, ca sh wrtiesc. Tu cunosti nepriceperea si slibiciunea mea. invagé-mii si vindect-mit. Sd nu ma oedrascét ‘cei méndri pentru cii meditez la prefud riscumpairdrii mele”, Utilizarea acestei metode poate avea si un scop ,terapeutic”. In momentele de neliniste sufleteascd, meditatia la iuhirea Ini Dumnezen poate eaduce speranja in suflet, poate si il reechilibreze emotional pe cel care 0 practicd'in mod freovent, 2 Fercial Augustin, Confessions, efija a Ta, tad. Prof. dr. Nicolae Bere, Bucures dita instnctla Bibi de Misime al Bisericii Onodoxe Romane, 198, pp 327; 328.140 ‘Metodica prediri reigiet Prin accasti metods, profecorul fi poate sustine pe elevi si eiseascd un suport spiritual, fi poate ajuta sf tnfeleags c& anumite lucruri din via lor, chiar Sfintal Tgnatie Teoforal, ,Epistolele", in Serierie Farinjtor Apostolic, tac. Yr. at. ‘Dumitru Fecioru, Bucuregs, Editwa Inetrerlui Bible si de Misiune al Bieri’ Onodoxe Romine, 1995, p. 222 Metodologia didactick utiliza tn studil reli 143 dobrinda. Luati deci de ta ef talantul si dattt cel ce are zece talangi. Cac tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce n-are $i ce are i se va lua. Jar pe sluga netrebnica aruncati-o intr intunericul cel mai dinafard. Acolo va ‘fipléngerea si scrégnirea dingilor” (Mt. 25, 26-30). ‘Conform acestui model, dezaprobarea ficuti de profesor trebuie insof de prezentarea modului corect de actiune. fn plus, in utilizarea diferitelor forme ale acestei actiuni didactice, profesorul va fine cont de factorii exter gi inte care determina la clevi un anumit comportament. is doemarsa: depriaceciior' sellglov-monile, i i6l faipoteace tH ae exersarea unor actiuni si punerea elevilor in shail reale de realizare a acestore, care conduc la oresterea intra vitutea cresting, ineleast drept ,expresia tipicdt a viefii religioase dinamice, rafiunea existenjei adevarate a credinciosului”™. Programele scolare de religie prezinti, prin diferite elemente (competente specifice, contimuturi ale invatari, exemple de activitati de invatare), finalitati si modalitii ale eductrii comportamentului moral-religios la elevi. Exemple de activitifi de tnvitare pentra consolidarea deprinderilor morale, pe baza unor competente specifice'”, Ia clasa a III-a ‘+ Competenta specifick vizati: 1.3. Formularea unor reguli de comportament ‘oral-crestn, eu ajutorul profesorului, pentru dferite contexte de via familiare ‘© Activititi de invajare (recomandate de programa scolara): ~ stabilires, cu ajutorul profesorului, in grupuri miei sif sau la nivelul clasei, a uunor reguli de comportament adecvate varstei elevilor si diferitelor contexte (scold, familie, biserics, stradS, naturd etc), relevante din perspectivl moral- religions = analiza unor situafii privind respectarea amumitor reguli de comportament rmoral-crestin in diferite contexte date Gocuri de rol, povestir, analiza unor imagini, filme, desene animate); - studi de caz, pomind de I situafii reale sau imaginare familiare, care videntiaza importanfa respectiri unor reguli de comportament moral-eligios, = jocuri de rol: ,Cum procedez fn situatia..."; ,Ce fac atunci cand cineva imi spune si fac un lucru bun/ru..?", " Tineu, Ahepiscop al Alka Iuie, Cx Hristor pe calea viet, Alba Iulia, Béiura etmregies, 2011, p23, **Programa scolard pentru disciplina Religie, cut ortodes, clasele a ha gi a =a, ‘pcobati prin ordnul ministalui educajei nationale nr. $001/02.12.2014,14 Metodica predisi roligiet 1V.3.9. INIPIEREA IN PRACTICA RELIGIOASA Inifierea tn practica religioas® reprezinti o cale de integrare @ unor aspecte ale viefii Tiurgice publice in trea personals a orediniei, sub ‘ndrumarea teoretiod si practicS realizat de edueatorul erestin'*. Prin aceasta rmetods este vizati cultivarca predispocitci religioase a elevilor, parnind de la faptul c& telirea sentimentelor sia valorilor religioase in intimitatea sufleteasc& se exteriorizeazit in diferite acte de cult sau ritualuri, prin care erestinul fi arati inbirea fata de Dumnezeu, ardt fn mod pacticulay, edt si public. Citul divin ortodox, in centrul ciruia se afl SfEnta Liturghie, este ‘compus din: Sfintele Taine, Laudele bisericesti si lerurgiile. fn cadrul cuhului, leoture biblick gi cGntarea religioss’ au avut intotdeauna un rol educativ deosebit de important, recunoscut pentru fiecare din componentele sale. Valorifcarea cultului divin in educetie vine s8 intregeasct posibiltitile de ceunoastere a lui Dumnezeu prin sfintele slujbe, care il ajuta pe crestin si-si cultive tréirea spiritual. Rolul cultului divin este si fi ajute pe crestini sh injeleags gi sé identifice proprile oli de cuncastere si aprofundare a valarilor spiritual, dar si s& constientizeze prezenta Jui Dumnezeu real in Bisericd si in viata personal. Feiucatia realizaté prin intermediul cultului divin tl ajust pe elev in dobindirea comuniunii cu Dumnezeu $i cu semenii, prin sustinerea efortului prin care este ‘mpletita cunoasterea valorilor religioase cu interiorizarea acestora. Elevil-vor fi indrumati si evite automatizarea unor gesturi liturgice, dupa indemnul: Cli mu a edidea in gemunchi si a lua chipul celor aflati in rugticiune, in vrome ce cugetarea rétaceste in afard, e strguinia $i fapia binepldcued Seripturti, oi predarea intregului siflet impreund cu trupul rugdciunit, odaté cu lepddarea oricirei nepistri a gindurilor si a oriclirui ED, Oprig Dimenstanlerestine ale pedagogic! moderne. pp- 234-235, 1 gfintul Grinorie de Nyssa, ,Despre nduala cea dupii Dumnezeu 3i despre nevoins cea adevirai’, in Serer, paren I, tad. Pr prof. cr. Dumitru Stinilone 1 Pr. loon 150g, ol PSB, vol 29, Bucurest, Edtura Insitoului Biblic si de Misiune a! Biserici Onodoxe Romie, 1982, 479. Metodologia didacticd utilicat in studi! religiet us ndrumarea teoreticd si practic presupune si tnvijarea modului de realizare a unor gesturi liurgice, a unor cdntiri religioase, a modului de uilizare @ unor effi de cult, pritr-un mecanism similar celui folosit in metod exercitiul: prezentazea seopulvi gi importanjei abilititif respective, explicarea si demonstrarea acesteia, controlul si corectarea, respectiv crearea de noi situafii tn care si fie aplicat 1V.3.9.1. Cele sapte Laude Slujbele celor sapte Laude reproduc in mod tainic, zi de zi, an de an, momentele vietii pamantesti a Mintuitorulul, contimind rugiciunea si {nvititura Sa. in slujbele bisericesti sunt expuse cu claritate gi profunzime toate adevirurile dogmatice. Cultul ortodox, folosind bogata comoar’ de invatituri oferiti de Sfinta Traditie, sustine puterile sufletesti ale eredinciosului inspre ‘comuniunea cu Dumnezeu Cuvantul, Invitétoru! nostra suprem. ‘Sfintele slujbe, prin simbolistica si puteres lor de sugestie, prin bogstia ‘nvagiturilor de credinf& si prin modelele pe care le infétigeazl, reprezints 0 metodi de cunoastere a realittiireligioase pentru elevii de diferite varste. Participarea ffecventi si activi la shujbe aduce cu sine o infelegere explicatia > _proverbe din cartes Pildele proverbe inrelaticcu |» invatarea prin | lui Solomon sidin Cartea iferte tnvagitari deseoperine infelepeiunié Tt Isus, ful lui crestine Sirah sau proverbe rominesti ‘Exemple de analizi a unei poezit religioase 1, Poetia Colind (Din mii de falnice regine), de Vasile Voiculeseu, poate fi valorificaté in lectia despre nasterea Mantuitorul, 1a cilul gimnazial. Propunem _urmatoarele etape in utilizarea poeziei: * prezentarea pe scurt a unor aspecte legate de viata si activates tnerari a ‘utorului poeziei: Poesia Colind a fost scrisé de Vasile Voiculescu. Acesta a primis in familie 0 educagie crestind, care ia influentat in mod pocitiy tnereaga viafa. 1M. Oprig, D. Opsg, I. Horga, Religia la clava pregitvoare sf la clasa I. Ghid pentre profesor. pp. 176-184. Mijloace de invanamnt utiliza in studi religiet 179 Medic de profesie, a imbinat cinsiren personald a luk Dumneceu cu sluirea ‘aproapelui aflat in suferinj2 Majoritatea poezilor scrise de el ax confinut religios, asa cum este $i poezia pe care o vorn citi. + lectura poeziei de citre profesor sau un elev; + analiza textului poeziei care va uméi: = identficarea calititilor Fecioarei Maria, pentru care a fost aleasti de Dumnezen s§-L nascd pe Mantuitorul lumii; = modul de prezentare a evenimentului nasterii Domnului, la Betleem; - precizarea scopului intruprii Mantaitorabi; ~ evidentierea importante simplitsi sia smereniei Méatutoralui; ~favtStura transmit de acest text. iubirea aproapelni, fntr-o succesinme de etape: + prezentarea unor aspecte introductive legate de poezia analizats. Poezia Mifogul face parte din volumul Soim peste prépastie care cuprinde poczii compuse de cétre ‘iustrul teoiog, escst si filosof Nichifor Crainic (1889-1972), in timp ce era detinut politic tn fnchisoarea de la Aiud. Aceste poezii au fost astermute pe hice inte anii 1962-1964, dup& eliberare. + leotura poezici: Ceryea 1a colt un slabdnog/ In zdrente, sit $1 fr dinti/ Negujaioral de arginj/ Géndi zarindul pe milog:/ Eu mu daw mia mea obol! “Acestui rantor de prisos/ Si-ntoarse ranjetw-i cdinos/ Rémasulul cu ména-n gol.// Trecu maestrul glorios/ Al farmeculti triumfal/ Cu spirital in ideal! Si-a zis wiadnd pe edrenpuross/ B-atht de’shu gi mi nsplimant/ Eu, mag purei friomusejit! $i- ‘mioarse recele disprey/ Rimasului cu ména-n vant// Trecu predicatoral sfint/ Gritbindu-se clire amvon,/ Vijelios ca un ciclon/ Sa se declanjuie-n cuvdnt/ S- ‘aprind’ mila din altar! De soarta celui stabdnog./ Dar ocoli pe-acest milog/ Cue ‘ménarntinsd in 2adar.i! Térciu, céind noaptea cobora/ Sosi 0 wmbrit ca-n icoare,/ Pe mini cu semne de piroane/ $i-o inimdi ce sdngera/ Pe chipul ars de chin gi vai/ Ofténd it strut ferbinte/ Cu vesnicie in cwvinte:/ Tu azi vei fi cu mineon rai + analiza textolu, care va sublinia patru modele comportamentale de raportare fat de un cergetor: trei modele umane $i Mantuitorul Iisus Hristos, pentru care fiecare com este valoros, chiar daca este disprepuir si marginalizax de sementt it.180 Metodica prediri religie Y.3. MLIILOACE DE INVATAMANT DE TIP ILUSTRATIV SI DEMONSTRATIV Psihologia educate subliniaza rolul pe cere imaginea il are in procesele e, astiel c& pe lings cerinjele privind calitatea artistic’ si estetiod a rijloacelor de tip ilustrativ si demonstrativ, mult mai important este mesajul transmis, respectiv modul in care sustin invatarea. In studiul religici, mijloacele de invatimant de tip ilustrativ si demonstrativ utilizate cel mai des sunt urmétoarele: icoanes ~imagini cu continut din istoria biblica si bisericeasea; ~ fotografi care prezintd obiecte si fenomene studiste; ~imagini cu confinut formativ; ~ obiecte de diferite tipuri: obiecte de cult, machete, jocuri ete. Tavifarea prin descoperire cu ajutorul imaginilor reprezintS un demees didactic foarte important deoarece asigurd un raport optim intre cuvént $i intuitie, care conduce la dezvoltarea experientei senzoriale a elevilor. Utilizarea ‘maginilor se poate face in diferite momente ale lectiei in functie de scopurile ‘urmirite: actualizarea unor cunostinte necesare insusirii noilor continuturi, dezvoltaren interesului pentru nofivnile noi, concretizarea unor nofiuni care lurmeazi si fie studiate, facilitarea thsusirii cunostingelor, sustineres unor aspecte formative ale lectiei etc. Analiza ilustratilor poate fi un prlej de dialog formativ, dar gi un moment de formare a dragostei pentru Sumos. Pe Hingé ilustratille din manuale, profesorul poate folosi si alte ‘materiale-suport de tip ilustrativ sau demonstrativ, in functie de obiectivele gi de confinutul lectici, cu condijia ca avestea s& nu constituis un element de suprainctrcare a lecfiei si s& fie utilizate astfel incét si nu distragi atentia elevilor de la alte activitii didactice destisurate in timpul orei V3.1. ICOANA Unul dintre obiectele sfinte cu care elevii sunt familiarizati ined de mici este icoana. Cea mai cuprinzitoare definitie a icoanei ~o prezenti haric8 — pe ijloace de nviplmnt uslizate fn studiulreligii 18 ée 0 parte dezviiuie importanta ei pentru eresfini, iar pe de alte explicit atagamentul pe care crestini l au fayl de ea, de la cele mai mict varste Funetiile pe care icoana le indeplineste, prezentate de noi mai jos, pot fi climitate doar in plan teoreti 1. funcfia de mijlocire sau haried (icoana impirtigeste puterea nevizuté a lui ‘Dumnezeu, prin mijlocirea celui reprezentat pe ea); 2, fanetia de stivire a lui Dumnezeu (prin cinstivea ieoanei, cxestinul fl cinsteste pe Dumnezeu in mod direct sau indirect); 3, funefia contemplativs (icoana este 0 fereasiri spre absolut, care produce tn sufietul credinciosului dorinja de comuniune cu Durmnezeu intra slava); 4. funefia cateheticg sau didacticd (jcoana este Biblia in imagini si simboluri); 5. fametia educativ-religioas& (icoana este un mijloc de trezire, intretinere si {ntivire a vieti religioase, iar vederea ei indearmnd la fapte bune, ls practicarea , fiecare dintre functiile icoanei pot fi valorificate in raport cu obiectivele propuse de profesor, astielc& fh niciun eaz nu putem vorbi de icoani ca despre un material didactic carecare. Dincolo de aspectele pozitive legate de existenta unei mati varietiti de icoane, existé tiscu! desacralizarii acestora (favorizata si de prezenta lor in diferite publicatii din spatiu! Iaic), astfel c& modul de raportare a profesorului la icoand este reper ppentra levi. Programele scolare contin refériri la utilizarea icoanei, la nivel de confinuturi ale invafirii, dar si ca sugestii de activitati de tnvatare. Pe lings analiza propriu-zisi, care se face in conformitate cu regulile artei, dar si dupa canoanele Biserici, profesorul le va dezvokta elevilor motivatia pentru cinstires ‘ooanei. Exemple ‘Activitatea didactic& Metode ‘Exemple + povestivea dupii unset |= povestirca + povestia deicoane a viet unui | « explicatia ‘evenimentelor din persona] biblic Siptimina Sfintelor ited pe ara rn cat de icoaneMijloace de invipimén tilizate fn stdiul religied 18 zorile unei zile not. Sfirémand portile iadului intinse sub forme de cruce deasupra 122 Metodica predari reliziei + analiza unei anc eae |» explicafia + snalizaTooanet ; reprezinti un eveniment | « sada Buneivesti @ Maicii ‘dului, Hristos le calcd tn picioare sil prinde cx putere pe Adam pe care-I srmulge bible persoanl fined | in Demmi din tntunericul morpi. De aici strdnsa legiiturtstntre silueta lui Hristos Cel inviat begins siceaa lui Adam pe care 0 ia cu Sine in propria fnviere. Cu Adam, toatd omenirea - a 5 1 mosteneste este rascumparata Slit de puser, dat fica este trezit dn somal > Fegulllor’ indra ‘ inchinarea Ta ieoana ae eens eae Beers tees mort (peau), am I pret bicires, der obot pe Eiberaaral Sou El oan "i oe - > fntinde cealaltd mand, rdemasd liber’, inr-o miscare de Intémpinare si totodatt de a soul ans EE ugicone, eras’ spre Dumczcul sé oa floarea de soare, Toe in prim plan, Eva aaa eee eae |e ingerncheatd ii ridicd cu sald méinile acoperie de poala vesménnlui et. in a ee |* aoe apes spatele ei se aft Moise fintnd in mdini tablele Legit. cei drepfi din Vechiul Testament $i cépiva profesl dine cel care au prorocit despre venirea Mantuitorului, La stanga, imbracayi in vesminte cu insemne regele, se afld David i Solomon intr-o pocitie de tntémpinare si rugiiciune; in spatele lor se gasesc un metoda proiectal | proiectul ,Ieoanele conversatia sfinfloe ingeri" realizarea unor proiecte ‘* organizarea unor serbiri | * explicafia © scenete care descriu un profet si Ioan Botezttorul Inaintemergétorul, trimis in iad ca sd anurye venirea ‘soolare * jocul de rol ‘eveniment biblic pe baza Domnului viefit, El aratt cu ména pe Hristos care adesea este inftfisat pindind in | ‘unei icoane: ,S8 76 méni Sfinta Cruce, arma de birving2: Cuie si zivoare sunt imprastiate deasupra ‘bucurim de Nasterea (pripistie: Intunecate a iadului, a cdrui inrare este scoasa tn evidenta de mungii Domnului”™, de Andieea foarte aproptayt unt! de aif. Avdnd un trup duhownicesc, rransfiguras, Hristos Gorguiata ‘capa legilor lumii, scapi legit gravitate, marcatté de stricticiune si moarte. Hristos este primul care S-2 desprins de neamul omenesc, de aici toatd Exempla de utilizare gi interpretare a icoanei sransparena, deschiderea $icomunisewa Sa™, Teoana Jimierii sau a Coborérii in iad ~ flositi in comunicares ccunostinjlor, la clasele mari: 1, Dat find faptul o& momentul investi Domnului rimane o tain, icoanele prezint fie lcrarea mfntutoare a Fiului (ooana Cobordrii Dommuli Tisus Hristos fn jad), fe dovads mormintului go] (icoana Femeilor purtitoare de mir verte la ‘morméni) Privind icoana Cobordrii Domi Tisus Hristos in iad, care a tceput si fie pict incepind cu secolul al VIl-iea, vom putea afla mai multe lueruri legate de luerarea de méntuire a lumii prin moarta si invierea Domrului; 3 2. Observarea si analiza icoanei prin conversatie sau prin cites uma ‘fragment dintro luerare de specialitate, in paalel cu identificarea elementelor care ‘par in tent: ,Jignind ca 0 lumi, Hristos apare in icoand ea Dom al Vii ial Laminii. invingdtor al pripdstiei mort, trapul Siu tnviat este insufett del Dummeaoul Troime, mai ales de Dudni! Sfint, de inde aceastt spice 3) energiilor divine (aureola) si acest dincmism care este exprimat, printre altele, de vesmndntel $8ftind fn cer. El este tn intregime lumind, fina Lai fntreogts ami} 3. Profesorul va communica si alte cunostinte referitoare la invierea Domnului, apoi le va cere elevilor si precizeze caractersticile principale ale icoanei prezentate. V3.2. LUSTRATILE CU CONTINUT RELIGIOS $I MORAL Exigentele legate de realizarea educatiei morale, precum si nevoia de a raporta confimuturile invitirii la experienele de invitare si la cele religioase ale levilor sustin nevoia utilizirii unorilustratii care sd reflecte diferite aspecte din vieja reall a olavilor: fotografi, decene cpecial realizate pentru snumit mesaj. Astfel pe Hing’ icoane, la ora de religie se folosese ilustratii cu continut religios gi moral, cu scopul, pe de o parte, de a sustine sau explicita etre un ¥ M4. Opes, D. Optig, L Harga, Religie la clasa pragittoare gi la clasa I. Ghid pentre profesor... Pp. 166-175. ““ M. Quenot, Jeoana fereasirl spre absolut. pp. 97-98,184 Metodica prediiieligiet informaia oferts prin text, iar pe de ala, de a faclita rezolvarea cerinjelor unor aplicati. De aici, nevoia unor ilustraii concludente, care si dirjjeze invaarea «pre elementele esentile,fir8 ca acestea si devin’ factor de supraincdreare. ‘Un aspect important il coustituic, in special 1a clasele mici, utilizarea desenelor care urmeazi si fie colorate. Dirijarea de citre profesor a activititi de colorare, in paralel cu actiuni de infelegere a mesajului desenului, este esentiald. Pacem precizarea c& organizarea ffecventi « unor astfel de activitig nu este benefied pentru ora de religie, deoarece nu réspunde nevoilor dé fnvijare ale tuturor elevilor si este cronofagi. {n plus, diversficarea sctivitiiloe de inviare le clasele mici este o condi a succesului orei de religie. Exemple Relivitatea didactic | Metode Exemple © deserierea [© descrerea nor tustraitprivind amor ilustrapicare | explicatia | modu ia caro crestinal floseste | prezinthaspecte legate iferite pat ale rupoiui pent aL [ Se Viaa religious insti pe Dumnezeu = elaborarea unor texto |» descriersa | sorierea unei compuneri pe beza pornind de lamesajul | eseul/ ‘unei imagini care prezinté botezul Gesprins din imagini | compunerea _| unui copil ~ analiza unor texte sia |» deccriorea |= realizaren de corespondente tuner desene pe aceeasi | lectura _| inte desenele si textele care contin tem acelagi mesa) V3.3. OBIECTELE DE CULT CA MISLOACE DE INVATAMANT ‘Anumite conyinuturi ale religied fac referie 1a obiecte de cult (eruce, ‘vase Iurgice, veyminte provjesti, candck, afesniec, eristolnits, clopote ete.),/ care pot fi prezentate elevilor in activititile speciale desfigurate la biserict. Prezentates lor, pe de o parte sustine Invatarea la religie, iar pe de ‘i ajutd pe clevi s& se tamiliarizeze cu spaytul blserivii yi s8 tujcleagt coll acestora in sBivargirea slujbelor. Milloace de invapimnt wilizate in studiul relight 185 Exemple “Aclivitatea didactiel | _ Metode Exemple @ exercifiide observare | deserierea | jocul didactic: ,Sunt ghid la sideseriere a unor ‘© explicayia | biserica mea”, care include objecte de cult ‘+ jooul didactic | descrierea bisercii sia obiectelor de cult @ exerci de © conversafia [© selectarea unor obiecte care ‘dentifcare a obiectelor pot f utilizate gi acast sila sfinte folosite la diferite biseriod (cruce, candeli, sfesnic) slujbe ‘Y.4, MIJLOACE DE INVATAMANT CU CONTINUT ISTORIC Prezenja unor confinuturi ale invapirii din istoria biblica 1 bisericeasct impune utilizarea unor mijloace de invitimant cu coninut istorie: harta, tabelul cronologic, elemente de istoric locala. V4.1. HARTA localizarea in spatiu si stabilirea unor legituri intre evenimentele istorice gi locul desfisuririi acestora. Dat fiind faptul c& localizirile pe hart necesité anumite prerechizite (de exemplu, cunoasterea punctelor cardinale, citirea in oglind’ stanga-dreapta) este recomandati utlizarea acestora dupa ce elevii incep studiul istorii si al geografie ‘in predarea religiei se pot folosi haxgi: 1. generale ~ iustreazi un tertoriu intr-o anumiti epoct sub diferite aspecte cosiale (de anamphs, harta Palestine’ Vechiului gi Noulsi Testament, harta Jerusalimului Vechiului si Noului Testament, harta Vechiului Orient); 2. temaatice —ilustreazi um teritoriu sub aspectul unel anumite probleme dints-o slugura perivala (de eacusplu, Latte Lalswiihes Sfistulai Apustol Pavel).136 7 Metodica prediri reigiei ‘Cu ajutorul bartii se pot observa: = conturul unui teritoriu in diferite momente ale dezvoltirii lui (de exemplu, Palestina Vechiului si Noului Testament, Terusalimul Vechiului si Noulsi ‘Testament, Tacile Romine in secolele XIV-XV), ~ aria de rispndire a unui fenomen (de exemplu, prineipalele centre monahale din Oriental Mijlociu in secolele IV-VII); « itinerarele urmate de popoare san personalitati (de exemplu, drumul parcurs de evrei din Egipt pant in Tara Canaanului, drumurile Mantuitoralui prin Tara Sfinti, cilitoriile Sfintului Apostol Pavel); = localitifile in care sau desftigurat enumite evenimente importante (de ‘exemplu, Betleem — nasterea Mantuitorului Tisus Hristos, Terusalim — patimirile sifavierea Dommalul)s + apele gi formele de relief legate dé amumite evenimente (de excmplu, mintele ‘Sinai —locul unde Dumnezeu a dat lui Moise tablele Legii, lordan — raul tn care -a botezat Dom isus Hristos). Profesorul ii va initia pe elevi in activity! de localizare pe har, prin folosirea unor coordonate geografice: localitlti importante, cursuri de ape, puncte cardinale, pentru a se evita formulirile de tipul: ,Localitatea X se afi aici! acolo”. in studiul religiei sunt importante conexiunile interdisciplinare, astfel c& pot fi valorificae si hirtifolosite la istorie si geografic. Miloace de invipimént uilizate in studi religie’ 137 7 Teciura textuuibiblic [+ Iectura | localizarca pe horta Palestinel despre Botezul textuluibiblie | Noului Testament a localititii Domnului ‘= conversatia | Betabara: ,Betabara se afl In = explicagia | sudul provineiei Pereea, pe malul sting al Jordanului, la nord de ‘Marea Moarti.” Y.4.2. TABELUL CRONOLOGIC Tabelul cronologic este mijlocul de inviimént folosit in lectille de religis cu subiecte de istorie biblicd sau bisericeascd, in vederea fixtrii principalelor evenimente istorice, prezentate in ordinea desftsurdri lor. Tabelul eronologic se afigeazX in clas, completindu-se pe parcursul lectilor, atunci c&nd apar date istorice importante. Pot fi folosite plange cc contin tabele cronologice eliptice, care vor fi completate cu ajutorul elevilor sau ‘care pot fi Insofite de plicuri ce inchad fige in care sunt desorise evenimente religioase petrecute in perioadele respective. ‘in pedagogia modem, tsbelul cronologic este considerat o variantit de organizator grafic’, care poate lua forma unei ftize cronologice (0 banda orizontali care prezintl succesiunes anumitor procese sau etape in ordine cronologic3). Exemple . ‘ Exemphu de utilizare a unui tabel cronologic ‘Activitatea didactiel | ‘Metode Fxemple ‘Activitatea didactic’ | — Metode Exempla eee deel, aeaestis Be peels © evaluarea * verificarea [* ordonarea intr-un tabel Palestine’ Noalui 7 indicaile | - feet ied oe eae: ie cunostimelor despre || fonta.orat | cronologic & nor evenimente baritone : Adee -venimentel et ccunostintelor referitoare Tabor se afit in Galileea, la sud- ee een Jegate de cregtintsmul romdnesc, Ja avenimentele din vinta vet de Lacul Ghenizaret, iar ronsinese, ou ator scrise pe bilejele si extrase de Domnului sus Hristos, elevulpereche fl localizeazit pe unui tabelcronologio elevi petrecute in anumite hharta Palestine! Noului Testament. locuri din Tara Sfintt 9D, Oprig. M. Opis Metode active de predaresimjare. Modee apical eligi 2p.188 Metodica predari religiet ‘V.43. ELEMENTELE DE ISTORIE LOCALA Ficcare loc ate evenimente istorice notabile, care pot fi valorificate studiul religiei pein punerea elevilor tn legitur’ directa cu acestea. Dintre elementele de istorie locali care pot fi utilizate ca mijloace de invatamént la | orele de religie, amintim: descoperifle atheologice, monumentele de | arhitecturs, documentele istorice, muzeele, folclorul. Exemple ‘Activitatea ‘Metode Exemple didactics excursia ou + explicatia |» descrierea octiit lerusalimohit gi caracterreligios |» descrierea | a rolului acesteia, pornind de la un model de cetate observati de elevi timpol unei excursii © activitate ~ jocul didactic [+ jocul didactic ,Sumt ghid in orasul interdisciplinari | e desorierea | meu”. Un anumit elev joacé rolul (teligieistorie-limba. | « explicntin | unui ghid si explicd elementele de romind) ari, pornind de la componentele arhitecturale ale unor audiowaunat]»deabaterea T° sndiia onal fragment dino fragment dint-o conferinti a Parintelui Teofl Paraian, conferimt, la clasele uumati de organizarea unei dezbeteri de licew privind relevanta temei pentru viaa lor V.53. MISLOACELE TEBNICE VIDEO $I AUDIO-VIDEO Psihologia educsfici evidentiaza rolul stiului vizual de tnvigare, astfel 8 dezvokarea mijloncelor de invijimant din acest domeniu asigurd un important suport in educatia contemporand. De altfel, aparifia manualului digital a fost justficat3 prin nevoia de utilizare in context scolar a unui set de slemente eate integreazi imagini statice gi dinamice, {n educatia religioas’ se pot valorifice mumeroase programe religioase de la posturile de televiziune, care ofer profesorului de religie o multitudine de fopormunititi privind selectarea unor filme/ documentere/ emisiuni utile tn activitatea didactica, la diferite clase. Filmul constituie un mijloc de tnvivimént dinamie, prin intermedinl cciruia elevii au acces la anumite intamplari sau evenimente petrecute tn diferite epoci gi locuri. Demonstrafia eu ajutorul filmului ~ prezentat integral sau pe fragmente — prezintl urmBtosrele avantaje: ‘permite repetarea anumitor secvenfe sau oprirea deruliril pentru explicaii; «© susfine evidentierea unor detalii; + sjuth la stimularea gindiri elevilor; © poate fi realizati, pe fragmente, la diferite clase. Indiferent de momentul in care este profectat (Inainte de transmiterea cunostinjelor sau dupk acest moment, respectiv ea parte 2 noului continut), | Vizionarea unui film este precedati de pregitirea elevilor pentru receptarea acestuia (pot fi utilizate si prezentiri realizate de crtici de film) si urmati de) ‘valocificarca didactied @ confinutulsi acectuia, Chiar did productia de filme erestine a cunoscut © dezvoltare in ultimul timp, cele pentru copii sunt reduse ca numir si nu sunt intotdeauna in relayle cu conginuturile tvajarii ta icligic. De altfel, una dintre cond utilizar filmului consti fn conformitatea continutului acestuia cu adevirul de Miloace de tavapimAnt utlizate tn studi reli 133 ceredin{S gi eu nevoia de a oferi gi un model de traire a credintei, mu doar un izvor de informatie ‘Scenariul didactic va cuprinde etape distincte referitoare la wtlizarea {lmlui fa leetie. Filmole religioase de lung metraj pot fi vizionate tn diferite medii de invijare: sila de clasi, central de documentare-informare, ccinematografal ete, Exemple Tetivitatea Wetode Exemple didatiok > Wentificarea” |» problematizarea |» eleviipot viziona Simul comportamentelor | » studiul de caz /Cifelusul”, in urma cdruia pot primi morale © dezbaterea © fistt de lucru care sé le solicite formularea de enunturi despre: milostenie, valorizarea semenilor, relata prinfi-copi,relationarea cu copiii aflati in situatii emotionale sau familiale deosebite = prezeniarea |» converajla | se viioneazl o registrar video valonilor + explicatia despre venirea Sfinte Lumini Sa Omodoxiei, i2|« argumentarea | Ierusalim. Activtatea poste fi clasele mari © observarea precedata de explicatiile directt 2 realiisjii_ | profesorului™, legate de pregitires, religionse ‘Sfntului Mormént pentru acest © analiza minune. documentolor | Y.5A. TABLA INTERACTIVA (SMART) © nowt etapt fn utilizarea mijloacelor tehmive in educatie este marcat dde mtroducerea tablefor interactive. Frezente in spayiui occidental inctusty cu scopul sustinerii incluziunii copiilor imigrantilor, acestea si-au dovedit in timp "* De exemply, le poate of text care prezmta cronotogic eventmentee cin wiserict ‘hinttui Mormint din Simbita Mare (Boris Criciun, Sfivele Post! In dati! sf obicew, Iai, Editura Pore Oriertlui, 1994, pp. 31-35).194 Metodica predic eligi cficienga. Cercetirile au aritat faptul of oveste mijloace de tnvatimént au fnvijarea in cazul elevilor care intémpinau dificultigi in utilizarea' limbii de predare din firile respective, der si a celor ou dificultiti de invitare sau de atentic™*, Utilizarea tablei interactive implici ebordiri educationale noi, inclusiv cu scopul dezvoltirii si imbundtifiri tipurilor de inteligents. Astfel, prezenta ‘acesteia ih clasd reprezinta o valoare doar in masura in care este valortfloatt ptin activititi didactice care faciliteaza trecerea de la centrarea pe predare, la ‘centrarea pe inv&tare (In special prin cooperere) si realizarea metacognitii. Invigarea eu ajutorul tablei interactive rezolvi o parte din problemele cu care se confrumt inviziméntul actual, dat flind interesul ridicat al elevilor pentru tehnologiile noi. Cresterea atentiei elevilor pe tot parcursul orei, implicarea acestora in propria inviare, constientizaree complexitifii activitiit didactice, cresterea mumirului de seevente didactice care implick invijarea prin cooperare sunt doar cateva atuuri, dar si condifi pentru succesul folosirii tablet interactive. Dezavantajul utlizkei acestei tehnologit este legat de faptul ci reduce interactiunea profesor-cle in studiul religiei. tabla interactiva poate fi folosita pentru a ilustra anumite conjinuturi, pentru a analiza diferite seovente, imagini de diferte tipuri, texte, dar si pentru a evalua canostinjeleelevilor. Tel Tia, Prcrmers pagal prin expt a Bill Romang Cutie dp Italia Predarea eligi! in fait Sntal public de stat, in Dorin Opis, Monica Oprig (coor), eligi $f scoala. Cerctdr pedagogic, studi, analice, Bucuresti, Edtura Didatich $ Pedagogic, RA. 2011, pp 122-123. CAPITOLUL VI EVALUAREA SCOLARA LA RELIGIE Intreaga activitate a scolii std sub semnul evaluarilor. Uneori aflim rispunsurile doar privindu-i pe copii, alteori, din cuvintele spuse sau serise de i, din desene sau din alte lucruri create de ei, dar si din gesturile Iturgice sau de iubire fai de cei din jur. Toate acestea, pentru s-i ajuta in drumul spre Dumnezeu, stiind cf intr zi va veni vremea evaluari ficute de Dumnezeu, 952 ‘cum fnsusi Domnul ne-a spus. lati un exemplu din Biblie! fn pilda minelor (Le. 19, 13-27), Domnnl lisus Hristos ne arati un model de evaluare: inainte de a pleca intro faré indeplrtatf, un stipan imparte cite 0 mind celor zece slugi ale sale, pentru ca acestes s& fi aducd profit, prin negot. Desi au primit un dar identic, la momentul tntoarcerii stipénului, atunci cind au fost chemate s& prezinte roadele activitiqii lor, rezultatele la care au ajuns acestea au fost diferite. Stipdnul, corect fiind, a raspliit fiecdrei slugi dup munca deposi, - Ce purem infeloge din aceasti pildd legat de ora de religie?! In procesal do invijimént, educatorii oferé in mod egal tuturor celor prezenti aceleasi invitituri, acclagi dar. Dupli un timp (o 2i, 0 stptimanf, un semestru, un an, un ciclu de tnvitimant ete.) vine vremea evaluéeii, pentru risplatirea rezultatelor ~intructt sarcina unora este de a da Cuvéntul cu dobandit™®. Fiecare cuvant al profesoruini trebuie s8 fie de aur! O mind de aur! ‘VL1. DEFINITIA, IMPORTANT SL PROCESUALITATEA EVALUARTI §COLARE Dact in loc de evaiuare, rostim interogativ: E(este) valoare?, exprimim pe scurt ce inseamna a evalua: a te intreba despre valoarea de adevr a unui nema. $i acum, iat definitia din literatura pedagogicd: evalvarea este actiunca Clement Alexandtinul, Siromatele...p. 13.196 Metodica predni reigiet ‘complex de cunoastere, prin intermediul c&reia, in urma valorificdrii unor date cculese in mod sistematic si interpretate contextual, se emit judecdti de valoare ‘cu caracter integrator, in finctie de anumite criterii precise, prestablite, cu scopul de a stabili oficionta gi/ sau eficacitatea unor acfiuni, procese, care si | conduc& la luarea unor decizii educative, cu implicatii pozitive pentru dezvoltarea personal, institufionali scolars si socials! Fiecare student igi doreste si ajungii profesor in cea mai buni gcoall, si alba cei mai buni colegi, si lucreze dup cele mai bune programe si manuale scolare si st abl acei elevi care, dupi terminares seolii, 38 devind aluatul bun care ,dospesie toatd frimantttura” (I Cor. 5, 6), adicd schimbs lumes, astfe] ‘nod fiecare s& fie prefuit pentru ceea ce este si ajutat s& devin mai bun. Prezenja comparativelor, fie cX vorbim de limbajul comun, fie ci ne raportim la viafa scoli, implica evaluari. Sistemul de tavayimAnt priveste evaluarea din dovi perspective: la nivel de macrosistem si la nivel dé iicrosistem. Le nivel macro se urmiresc efectele in plan social ale educatiei, prin evaluarea sistemului de invatimant, a curriculumului, a proceselor dé instruire si a personalului didactic, responsabilitate care revine unor institut | specializate si unor persoane care nu sunt implicate in mod direct fn instruirea elevilor. Evaluarea la nivel micro are in vedere rezultatele geolare, objinute de clevi zi de zi, find numith si evaluare pedagogic& sau scolar’. In cadrul procesului didactic, evaluarea reprezint& calea pentru objineree informatiilor necesare reglirii, amelioratii si optimizirii avestuia si se realizeaz’ de o&tre ‘cadrele didactice implicate in mod direct in procesul instructiv-educativ. Tati de ce nu putem eluda evaluarea la disciplina ieligie! B prezenti peste tot in activitatea profesoruli, care nu poate realiza nicio secventa in care sii mu implice o component evaluativi. Din acest motiv, didactica modern 0 considers drept funcfie fundamentalt 2 procesului de tnvitimant si argumenteazi astfl intograrea organic& a acesteia cu predarea gi invitarea. Davi aopertch evaluative ou grad seBzut do compleniteto onat ghidate ‘hn special de miiestria pedagogic’ a’ profesorului tn a simti momentul si modul de acfiune, cele complexe réleva’ caracterul procesual al evaluatii, ot "8 Adrian Stoica (coord), Bvaluarea curent si examenele, Ghid pentru profesor, SNEE, Bucuresti, Eeitura ProGooss, 2001, p10, ‘Bvelurea scolar la religie 197 parcurgerea a trei etape, aflate in relatie de determinare, dar si cu rol de feed- back: pregitirea evaluicii, reelizarea evaluirii si valorificarea rezultetelor cevalutri 1. Pregittirea evaludrii presupune urmatoarele actiuni pedagogice definirea in terineni precisi,clari, a ceea ce dorim si aflim prin evaluare (cars sunt obiectivele evaluat, particularizate pentru flecare continut al invajici); ~ stabilires criteriilor de evaluare (la ce ne raporcim: la un grup reprezemativ, la nivelul general al clasei, le rezutatele anterioare ale elevului); « stabilirea obiectului evalutri (ce evalutm: cunostinfe, abilititi, atitudini, ca pirti componente ale competentelor); ~alegerea strategiei de evaluare (cum integrim evaluarea predictiv8, formativi, respectiv sumativi in procesul de invitimant pentru a cunoaste evolutia elevilos); - selectarea unui sistem metodologic adecvat si claborarea instrumentelor de evaluare (prin ce metode sicu ce instrumente evaluim $i interpreta datele) ‘Aceasta etapa cuprinde si preocupsrea pentru wsigurarea unui cadru psihopedagogic favorabil evaludtii, care siri confere acesteia un caracter formativ si formator. 2. Realizarea evaluiiri implicd tret aspecte ~ verificarea, masurarea $i aprecierea — care se susfin reciproc, dar 2 clror dopartajare mu are valoare absolut, a. Verificarea consti in colectares de date privind efectele actiunilor educative (rezultatele scolare), cu ajutorul unor sisteme de metode de evaluare. b. Masurarea stabileste 0 relatie fimetionala intre un ansamblu de simboluri (cite, litere, semne grafice etc.) si un ansamblu de elemente care constituie obiectul misurii . Aprecierea consid in precizarea semaificatie informatiei objinute tn ‘urma miisuririi, prin emiterea unei judectti de valoare, sub diferite forme: propozitional, prin calificative, prin note etc. La clasa pregititoare, aprecierea ‘comport note distincte. Pe parcurcul netivittilar, acnacta ia diferte forme eu: aspect calitati, iar la finalul anului scolar profesorii completeaz& pentru fiecare 1 Monten Oprin Edhoofia moral gf aducatia rligioant geoalh, Cli-Napacs, Fain Eiken, 2013, pp. 206262; Monica Opris, Metodologia evaluiri. Abordiri teretice gi Imestigatve x educa religions, las, Editura Sf Mina, 2011, pp. 11-91.18 Metodica predici reigiet 199 elev 0 figh de evaluare 2 nivelului de formare a competentelor specifie, pe: dou’ trepte: in curs de formare, respectiv formate, 3, Valorifiearea rezultatelor evaluarii, Orice evaluare se incheie ou valorificarea rezultatelor, in functie de obiectivele vizate. Cel mai adesea, elevi, print, se optimizeara procesele instructiv-educative. in exercitarea lor, finctile evaluarii, generale si specifice, se intrepitrund, devin complementare Indiferent daci ne raportim Ja domeniul macro seu micro, eveluarea fndeplineste tei fimotii: functia constatativa, diagnostic’ si prognosticd. ‘Acestea corespund cunoasterii, explicdrii, respectiv emelioritii fenomenului educational evaluat. 1. Funefia constatativa rispunde la intrebisile: Ce este?/ Cum este fonomerail evaluat? si este realizatl de masurere, Mai simplu, la ora de religie, ‘flim in ce mésura au fost formate competentele din programa scolar, In ‘nomentul evaluiri: ce si cat stiu elevii, ce abiltii si-au format sila ce nivel, ce atitudini-valori siau fmpropriat in structura personaliii. Formarca competentelor este un parcurs de durati, de aceea avem in vedere nivele de formare a acestora. 2. Funefia diagnostics releva conditiile, respectiv factorii care au generat situatia constatatl si rispunde la intrebarile: Cum se explicd fenomentl evaluat?/ Care sunt cauzele care au condus la rezultatele obfinute? Profesorul de religie cauti explicatii pentra rezultatele obfinute de elevi, fapt care ‘presupune reflectii, analize, autocvaluari. Indiferent de rezultate, pasul urmitor este si vedem ce facem cu ele, dar asta fine de urmitoarea functic. 3, Functia predictivi/ prognostic’ pleact de la faptul 8, pe baza evaluiri, pot fi formulate predicti privind evolutia activitatii si a aspectelor evaluate, Parcursul religios al omului nu intré sub incidents predictilor. Profesoral de religic teebuie si fie constient de lucrarea harului, de interventiile pedagogice ale Ini Dumnezeu in viata elevului. In atari condifii, in urma evaluicii gcolare, predictile fin mai mult de evolufia tn plan cognitiv si stitudinal a clevului, care poate fi inffucntst3 pozitiv, prin misuri ameliorative. Si, cum in fireseul luerurilor este si cresterea ueenicilor, rolul profesorului de religie este gis fi ajute pe elevi, in urma evalutrilor scolare, sf tgi descopere vocayia pemru a urma amumte scoll unde si aprofindeze cunostinele religioase. Astfl, functia predictivs/ prognostic& poate determina si decizii ta = ceea ce priveste orientarea scolar si profesionald a elevilor. ‘valuarea scolar, la nivel micro, Indeplineste si functit cu caracter specific, cele mai importante fiind urmitoarele: evaluare, ar trebui si se determine de fiecare dati in ce miiswa putem transforma situajia educafionala intr-o realitate convenabild, adecvatt obiectivelor in extensie ale scolit™*. Pentcu profesorul de religie, realitateg comvenabild se misoara si calitativ, prin comportamentele nonverbale, ‘manifestate de cite elevi in contexte gcolare si extrascolare. Infelegerea mecanismelor evaluaril Tl ajurs pe profesor st transform: orice seevenfi evaluativl intr-un moment care si igi aib& firescul Iui si, dack ¢ posibi, religiozitatea lui, : ‘VL2. FUNCTULE EVALUARI $I PARTICULARITATILE ACESTORA LA RELIGIE Det find importanta evaluirii pentru viaia crestinului, aceasta reprezinti o prioritate si pentra educatia religioasé realizata in scoala. E frese ‘3 iti poi intrebarile: Cum este fenomenul evaluat?, Cum se explica rezuhatele ‘objinute?, Care sunt cauzele?, Cum poate fi ameliorat?, Cum va fi in viitor? | Analizate in esenfa lor, ‘rispunsurile Ia aceste intrebéri relevi atit scopill fundamental al evaluirii seolare, ct si funcfile evaluitii (in general), adict scopu! principal, rafiunea, rolul si misiunea accsteia, la nivel macro gi micro. ‘Dacé privim lucrurile din perspectiva evalutti scolare, putem identified si fumetii specifice. Mai precis, in plus, in funotic de rezultatele obyinute, s¢ contirma atmgerea Dinaltajilor urmartte, se terarhtzewa clevil, xe vealizeact selectia acestora, se orierteaz studille de vitor, se identified dificulttile $8 Ty Ope, D. Opin, L Horgn, Religia la clara preginitacre yi In alnen 1 Cid pent profesor. ww.patiaiar0. 7 "3 Constantin Cues, Tearia $i metodologia evaluat, asi, Bditara Plirom, 2008p. 72.200 Metodica predtri rei 4. Funcfia de informare. Aceasti fincfie are in vedere informarea’ clevilor, a pitinfilor gia altorfactori responsebili despre rezultatele evaluacilor: Informarea de tip declarativ (de exempt, "Ai lust nota..”/ ,Copilul dumneavoastr are media...°/ , Media pe clast la disciplina religic este ..") are valoare doar daci este urmatl de motivarea rezultatelor si de efecte ale acestoré in plan personal geolar social. 5. Funetia de ierarhizare. In urma evaluiei, elevii pot fi selectaty clasificati sau ierarhizafi in fimetie de nivelul pregitiii acestora, Terarhizarea tn urma unor examene sau concursuri de canostinte m este in contradietie ou, ‘nvatitura de credingi referitoare la egalitatea oamenilor in fafa ui Dumnezet, ci reflecti (eu un anumit grad de subiectivitate, desigur) modul in care elevii igi valorificd prin studiu talantii primi 2 6. Funcfia de certificare. Evaluarea oferi posibilitatea recunoaste statutului conferit de promovarea unui concuts in cadrul ciruia evaluarea aré ‘caracter normativ (de exemplu, un concurs sau olimpiade scolar), Documentul >privind certficarea poate s& confere amumite drepturi, cum ar 6 admiterea firk concurs la faculttea de teologic a clevilor din clasele a Xa ~ 2 XI-a; _premianti la olimpiadele nationale de relic. 7, Funetia de feed-back. Rezicl objimite de elevi tn diferke momente reprezintS o importanta sursi de feed-beck (in special in evaluares formativi. gi sumativl), pe bazn cAmsia profesorii pot regia si ameliors activitatea desftgurati si fi pot sprijini pe elevi pe aspectele pozitive reusite de acextia, 8. Functia motivational (pedagogici). Evaluarea obisctivi ti poate motiva pe elevi spre o implicare activ’ in provesul formarii personalitifi, prin constientizarea posibilitailor proprii. Indiferent de forma pe care 0 are aprecierea rezultzwelor, eftcicle evaluirii se vor segisi ait tn progresul tn achiziti de cunogtinfe $i in dezvoltarea unor comportamente dezirabile, oft si 18 diminvarea unor stati psihice care se pot transforma. in-factori frenatori ei ‘nvajirii, precum teama de esec, stine de.amuctate, emotiviatea excesiva ete. 9. Funefia formativ-educativa. Atunei cénd elevul isi autoanalizeaz’ fnvafere, el devine parte a propriei formiri, iar evaluarca este transformati fntraun proces. formator. Efectele se regisesc in plan educativ prin formarea capacitifii de autoevaluare si autoapreciere, astfe! ci eveluarea formativis poate. _Bvaluarea goolar la retigie 201 deveni formatoare. Evaluarea la religie poate fi privité in relatie cu principiul pozitivului din sufletul elevilor'™, O educatie in care elevii sunt valorizati conduce la angajarea acestora in configurarea propriului traseu de viagi in acord cu valorilereligioase. CChiar dack fiecare dintre functile evaluiriifgi are rostul ei, etunci cfd vorbim despre disciplina religic avem in vedere si relatia dintre invatstura cresting si practicarea acesteia. Asemenea invétitorului de Lege din Pilda samarineanului milostiv, are in urma evaluator ficute pe aspecte cognitive, dar si in relatie cu aplicarea Legit fubiri - a primit certiudines c& este pe Cunoastere |» Unde se stvargeste Taina Botezulai? ] + Scrifidefinitia Taine’ Botezult. @ Injelegere [+ In lista de mai jos (Se dai lista) sunt trecute etapele sivaryirii Tainei Botezului. Puneti-le tn ondinea sivarsicii acestora. + Aplicaze [+ AleStufi un text care si eonfing urmitort tenmeni: botez, Hiristos,crestin,cristelnit, Sfnta Treime, api. «Care sunt foloasele in plan personal ale Tainei Botezului? + Analiai |» Analizati textul: De mi se va naste cineva din apa $i din, Dub nu va intra in impirdjia lui Dumnezeu” (In. 3, 5), din perspectiva Tainei Botezului. © Comparati Taina Botezului $i Taina Spovedaniei, pornind | de la demumirea spovedaniei érept ,al doilea botes”. i + Sintezi [© Elaborat! o scured compunere cu ttl ,Botezul meu ‘© Reprezentati printr-un desen momentele esenfiale din slujba Taine’ Botezului, ~ Bvaluare | + Prezentafi cel pufin douk arguments care susfin primirca Teinei Botezului la seut timp dupé nastere. dat fiind faptul c& formarca acestora implicd actiuni de tip repetitiv, care necesiit resurse de imp mal marl. vahuarea scolar ia religie ‘Exemple de evaluare a abilititilor (pentru diferite grupe de virsti/ clase) Tiparl de acti Exemple de femi = activititi cu ccaracter preponderent intelectual > Pornind de a regulle de inerpetare «anal text biblic si avand la dispozitie un set de lucrari de specialitate, expicd textl: Ni judecari, ca st mu fit judecas” (ME. 7, 1. ‘© Ce inseamnd In. 17,3"? + activititicu ccaracter preponderent practic + Gisifi textul biblic dela Mt. 6, 9-13. ‘+ Interpretati impreunt cu colegii o céntare din Sfinta Liturghie, dup modelul din parohia voastr = activitifi cu ccaracter preponderent ‘¢ Elaborafi un eseu eu titlul ,Dumnezeu in viata mea”. ‘© Serie un text argumentativ de 10 randuri despre roadele credintei, pornind de Ja semnificatie Minunii ‘pescuiril mimunate. + activitifi ca ‘caracter moral- religios © Organizafi un project caritabil cu titiul .Bucuria arab”, dup modelele din ani anterior c. Evaluarea atitudinilor si a comportamentului elevilor. Evaluarea ititudinilor ma exchide evaluarea cunostinfelor si 2 abilitiilor, cele trei tlemente componente ale unei competente sustindndu-2e reviproe. Un suport Pedagogic in evaluarea atitudinilor este dat de taxonomia obiectivelor pe nivelul afectiy, realizaté de Krathwohl. Exempht de evaluare a atitudinii ,asumarea propriei identititi religioase” pe niveluri din taxonomia hui Krathwohl (pentru diferite grupe de arott/ class) Exemplele prezentate de noi au tn vedere atitudini legate de salutul pascal, respectiv de participares a pelerinaje.Evaluarea soolard a relic 205 208 Metodica prediri religie! Exemple de ftemi pentra evaluares unor alitudini legate Nivelari de: ‘salutal pascal participarea Ia pelerinaje ‘> Receptarea | Cosentimenteaicind |e Identified in textul din auzi salutal ,Hristos a ‘manual tei lucrarireferitoare la ‘nviatt”? pelerinajele la mindstie, care sunt cele mai importante pentra a mn ‘+ Réspunsul [© Ince imprejuriiri ai ‘+ Ceai-sinfit atunci cand ai folositsalutul pascal? participat la um peleringj? © Valoriarea |» Deceeste imporant |e Serie teiargumente prin pentrutine si saluticu | care si convingi pe colegii thi Hristos a inviat!™? ‘ii meargi intrun pelerina. © Elaboreaziiuneseucu [+ lerarhizeaza elementele ‘ithul ,nvierea Domnulul, | referkoare la formele de credingssitradii, pornind | manifestare a credinfe din lista de la propria ta experiengi | de mai jos (se a lista), tn religioesi. fanotie de importanta lor in viata ta. ~ Caracter [+ Realizeaziio compozifie |» Serie 0 proparifi care st zarea printr-o | (desen, colajetc.) cutithal | reaume erezul tiu in ealitate de valoare a unei | ,Peatru mine, Hristos este | erestin sistemde | Viata”. valori Evaluarea comportamentului va fi legati nemijlocit de procesul de predare-invatare, de modul in care elevii au invatat care sunt lucrurile inspre care Dumnezeu fi invitl pe oameni, raportat la sine, la cei din jur gi la intreaga, creatie. Devine astfel neoesari preocuparea profesorului pentru raportarea permanent a aefiunilar sale pedapngice la modelul oferit de Méntuitoral Tisus Hristos, care L-a prezentat pe Tatal Ceresc ca Dumnezeu iubitor, care doreste ca tofi oamenii si se méntuiasc’. Nu are sustinere evanghelic& prezentarea lui Dumneaeu ca fiind riabusiitor, departe de oameni gi peeaitit e& ti pedepeensc atunci ednd au um comportsment indezirabil. ‘Aprecierea tn acest spirit nu ia neapliret forme cuvintelor sau a unor bife puse intr-o fisi de evaluare. Bucuria ascunsi intr-un zimbet pe chipul ‘profesorului pentru respectarea de cétre elevi a regulilor de comportement in diferite contexte sociale, pentru implicarea tn relajii fundamentate pe valori morale in cadrul colectivului de elevi, respectiv pentru respectarea poruncilor divine tn anumite contexte extragcolare poate insemne ,inirueat ai semanat fubire in jur, esti situ un ucenic al lui Hristos!”. 4. Evaluarea competentelor. Evaluarea nivelului dobandirii ‘competentelor este un demers didactic complex, proces care vizeazé cunostinte, abilitigi si atitudini, in structuri in care acestea se afl th relatie, la nivel evaluarea de cltre profesor a testelor, cét mai aproape de_momentul administra ‘domificaree rfopunsurilor gregte, comune mai multor elevi si prezentarea ispunsului corect in faa clases «= analiza rezukatelor obginute, astfel inodt profesorul 38 post urmici evolutia fieckrui ley, dar sia clasei. + initerea de programe de recuperare, pe parcursul semestrului/ anului scolar sau in cadrul studiului individual, pentru elevii care au lacune in cunostinte/: dificulati de invatare, respectiv a unor programe de dezvoltare, pentru elevii cu | performante superioare. Reaultatele testului pedagogic de cunostine vor fi analizate fn relafie eu datele fumizate de alte probe sau metode prin care se evalueazd abiltiile atiudinile si comportamentul elevilor (de exemplo, eu ajutorul unor fige de observatie, poate fi evaluat comportamentul moral al elevilor pe amumite componente sau abilitatea de a utiliza anumite mijloace de invitimént caré filiteazk inviteres). VI5.2. EVALUAREA FORMATIVA Atunei cénd vorbim despre evaluare, ne gindim in prinmul rnd la note; Je medii sau la promovarea intr-o clas superioar’. Aceasti abordare este | rostrictivi, deoarece evaluarea mu se reduce doar Ia aprecierea cunostiajelor. Aci intervine arta profesorului de a face din aceasti functie 2 procesului de ‘invapimant un prilej si 0 modalitate de formare a personalitafii elevilor. Evaluarce trebuic 98 fic gi formativs, dar yi formetoare. Evaluarea scolar la religie 233 Cind si cum se intimpla acest Iuers? Cénd depisim, ca profesori, nivelul de infolegere a evahuiri ca find ,ceva” care se practio& in anumite momente, secvential, cu scopul de a determina nivelul de atingere 2 obiectivelor urmirite, ou scopul reglirii tnvitici, prin secvente de recuperare. jn masura in care urmérim att rezutatele elevilor, ct si procesul care a condus la acestea, clevul devine parte a formérii Iui. Evaluarea formativa devine formatoare ind clevul igi asumi propria invitare, prin constientizarea obicctivelor de atins, urmati de integrarea datelor fumizate prin evaluare in susfinerea propriului parcurs. Activitatea de invétare devine astfel principiu motivayional pentru elev, iar 2 fnviga st inveti” poate constitui o competent formatl in urma autoreglirii, ca demers evaluativ'™, Evallarea formativ’ (numiti si ‘continua, de progres sau pe parcurs) Iindeplineste diferite fimoti: oferd un feed-back rapid, Ti motiveszs pe elevi pentru invajare, faciliteazi aflarea cauzelor care au condus la rezultatele respective, cu rol important in sustinerea acestore in propria formare, in special pe aspecte mai greu de cvantiicat. Evaluarea formativa poste fi realizati in diferite etape ale lect, deoarece insoqeste derularea secvenjelor didactice proiectate. De ce realizim? ‘in primal rand pentru ai ajuta pe elevi si treack de la stadiul tn care invayl pentru ci sti of sunt evalua, la cel in care rezukatele evalutrii sunt privite ca puncte de sprijin in aflarea nivelulut la care se afl. Fiecare metod de evaluare poate fi utilizaté in scop formativ, astfel inedt invafarea s& fie sustinutl si prin acest proces. Practica educational demonstreazi c& fn condifile Iucrului eu grupuri mati de elevi (cum, de altfel, sunt adesea clasele de clevi le no’), realizarea evaluirii continue, care in acelasi timp s& fie formativi si formatoare ~ la nivelul cerinfelor prezentate in lucrivile de specialitate — devine un deziderat foarte greu de realizat, mai ales in primii ani de invagimant ai cadrului didactic. 1 Jean Vogler (coord), Evaluarea tn invijdimdnnul prevniverstar, wed. Yonela Balu si (Catllina Girbea, lai, itura Polirom, 2000, pp. 77-85.aa Metoica pret retiget ‘VLS53. EVALUAREA SUMATIVA La finalul unui capitoY semestru/ an scolar, evalusrea de tip sumativ (cumitt si finals, cumulativi, de bilanf) oferi. informatii privind ivelul formicii competenfelor, prin aplicarea unor probe de evaluare elaborate in raport cu cerinfele programei scolaee Prin faptul eX misurarea si aprecierea cunostinjelor si ablitiilor dobindite, a atitudinilor si a conduitelor formate se realizeaz% dup un anumit interval de timp de In predarea avestore, principalele functii excrcitate de ‘ceasti strategie de evaluare sunt cea constatativ’, de ierarhizare a elevilor, de informare a diferitilor factori (elevi, print) despre rezultatele evaluari. in plan sccundar, accasté evaluare fer informatii privind eficienja metodelor de predare-invajare-cvaluare utilizate. Evaluarca sumativa este prevedati de activititirecapitulative, menite si amelioreze rezuhatele tnvafirll pe un amumit segment din volumul de ccunostinfe care vor face obiectul evalua. Evaluarea sumativa se realizeazi cu Instrumente de evaluare (teste pedagogice de cunostinfe; fige de observatii ete) ‘care permit analize de tip comparativ inifial-final, pe aspectele evaluate. La religie, evaluarea sumativa (ca, de altfel si cea predictiva) se poate realiza in cadrul unor lectii de evaluare, cu diferte variante: leotia de evaluare oralt; lectia de evaluare prin teme sau lucrici scrise; lecfia de evaluare cu ajutorul fgelor; leefia de evaluare « produselor activitifi elevilor (eompuneri, eseuri, referate, portofoli, proiecte etc.); leetia de evaluare 2 modului de aplicare cunostinfelor si abilittilor intelectuale/ practice (de exemplu, it cadrul vizitei la biseric8). Indiferent de varianta aleast, prinepalul avantaj al ‘acestei catogorit de lectii consti in oportunitatea de a evidentia modificarile produse si influenfele acestora asupra tuturor latutilor personalitiiielevilor, in rma asimilirii continutului specific sia improprierii acestui Prin fimetiile oxernitate da finenre din ctratogiile de evaluare menfionate, se asiguré o evaluare completi, ale cirei date pot fi valorificate in optimizarea sistematici a procesuhsi didactic. Evaluarea seolar la religie 235 ‘V6, NOTAREA SI SPECIFICUL ACESTEIA LA RELIGIE ‘VL6.1. APRECIEREA REZULTATELOR LA RELIGIE Una dintre intrebatrile pe care plrintii Je pun cel mai frecvent copiilor lor este ,Ce calificative/ note ai iuat astézi?”. Importanta notei a devenit atat de ‘mare, ineat de valoarea lor depinde, de multe ori, tot ce se intémpli acasé in restul zilei. Ce riméne de ffcut in situatia in care este greu si schimbim ‘mentalitatea pirinjlor pentra ca intrebarea de mai sus si fie inlocuits de: ,Cum te simfi astézi? Ce bucurii ai avut astizi? Ce neimpliniri ai avut astizi?”. Una intre sarcinile profesorilor este de a le explica pirintlor & aprecierea prin calificative/ note este doar parte a educatiei formale, nui tntotdeaune cea mai Pentru profesori, mai ales in primi ani de carieri, este necesard 0 njie deosebiti la clteva lucruri simple: sX invete sk acorde un calificativ/ o not, astfel inedt si evite cit mai mult erorile de evaluare, si nu fac din notare un mijloc coercitiv, s& explice valoarea notei acordate, aocentuand ce sti, iar ‘mn ceea ce mu stiu elevii. Expresiile ,Nu stii nimic!” sau ,Nu ai invatat nimic!” ru sunt acceptabile in limbajul unui profesor, mai ales de religie! La fntrebarea Cum si facem aprecieren gcolari le religie?”, rispinsul este simplu: ,Respectind normativele pedagogice valabile pentra toate isciplinele, dar tindnd cont de particularitifile realizirii educatiei religioase!”. Pentru e& Ia clase pregititoare nu se acorda calificative sau note geolare, aprecierea rezultatelor ia diferite forme: apreciere verbal (laude, incurajéci tte), apreciere prin recompense materiale (ecusoane cu semnificatii diferite, medalii, buline etc.), aprecierea prin puncte consemnate pe un grafic, Tntrun tabel etc, La sférsitul clasei, paringii sunt informati despre nivelul atingerii fiecdrei competente din programa scolard, pe un palier cu dow’ trepte: ,in curs de formare”, respectiv ,formati”, La clasele I ~ a 1V-a s-a adoptat sistemul calificativelor pe patra trepte: sFoarte bine” (FB), corespunzitor ,,invafirii depline”; ,Bine” (B), corespunzator palierului ,eredit”; ,Suficient” (S), corespunciter palierului236 Metodica predict relight 1prag”; ,Insuficient” (1), corespunzitor palierului ,inacceptabil”. Delimitarea reusitel de esec este dati de calificativul ,Suficient”. La sfarsitul semestrutui i al amului scolar, calificativul final este dat de ‘cel calificativ care are cea mai mare pondere gi care refleet8 evolufia clevului. Nu se fac , medii? ale calificativelor. Exemplu de acordare a calificativelor semestriale yl anuale Nr. | Calificative | Calificativ | Calificative | Calificativ ] Calificativ ert. | Semestralt | Sem.I | SomestrallI | Sem.M final L_[FB,B,FB. | FB B,FB,FB. |FB. FB. 2 [3,FB.B. |B. FB58,B. |B B 3._|FB.B.B. |B FB.S.FB. | FB. FB. 5._|B,FB,B. |B S,FB,FB. [FB EB. Pentru asigurarea conditiilor ia vederea unei aprecieri unitare, ‘se elaboreazi descriptor de performantl, definiti drept formulari, deserieri explicitiri organizate in manierd ierarhicd, ale performarfei asteptate din partea elevilar aflags in situapie de evaluare?™*, corespueatori palierelor eae asigurd reusita, dupa cum rezulté din tabelul VL. “Indicator de performan{i corespunzitori Gecirui caificativ Tabet VL4. Calificatival Indicatorii de performanti Foarte bine | © insusirea canostingelor cerute * formarea capacitijii de a opera cu cunostinfele scumulate © dobindirea autonomiet in invatare 4 Bine * insugirea unor cunogtinge recunoagterea cunostingelor gf utlizarea acestora in situa similare, care ofl garantie unor progress | Suficient | + insugicea unor cunogtinfe si formarea de capacitiicare permit shordarca tape! seolare wrmitoare, eu gana dea vcust Tasuficient | impune misuri recuperstori + exprim egecul goolar + nu 3e formulcark descriptor de performangs A, Stoica (coord), Evaluarea curentt si examenele. Ghid pentru profesor... 28. valuarea scolar la eigie ae “Aprecierea prin nati scolari se realizeaza (la ciclul gimnazial, liceel si in fnvifimintul superior) pe 0 scall care cuprinde 10 valori ordonate descrescitor in raport cu performanga inalta (de la 10 la 1), delimitarea de esec fiind atribuiti notei 5. Pe baza notelor se pot calcula medii semestriale (note {ntregi objinute din media aritmeticd a notelor, cu rotunjirea prin lips sau prin adaos la valoarea cea mai epropiati), iar pe baza acestora, medii anvale. Semnificalile atribuite notei colare sunt in relapic cu funciile pe oare aceasta Je poate define in diferite contexte: diagnostic’, de control, de reglare, prognostic, de select, edueativi si sociala'™. Nota trecuti in catalog este, de obicel, fle nota obtinuld la o proba serisé eo complexitate mai mare, fie nota obfinutd din media aritmetic& a mai mulior probe de evaluare, respectiv a insemniilor apreciative acordate de citre profesor elevilor pe percursul activitafii didectice. Astfel, se pot evita situaiile {in care media elevilor se caleuleaza pe baza notelor obfinute din 2-3 raspunsuti Ja lect VL6.2. ERORILE DE EVALUARE Pentru ca evaluarea si reflecte cét mai aproape de realitate nivelul lor elevilor este necesera depasirea caracterului pur ,tehnic”, specific Citeste afirmatia de mai jos. Daci 0 consideri adevirati, incercuieste: ‘cuvantul Da, iar daca o consideri falsa, Incercuieste euvantul Nu. Santa Liturghie este cea mai important slujba. Da Nw b. itemi cu alegere mukipli n = un enumt cu dou sau mai multe réspunsuri corecte 2 © Incercuieste literele corespunzitoare rispunsului corect, pentru afirmatia de> mai jos: 2 Expresia .Tatdl Atotfiitorul, Féedtorul cerului si al pdoméatulut”: a) se refera la pronia divin. 1) se refer la cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. ©) se refErk a fapeul cX Tata a creat lumca spirtualé gi luna anatea ial = un enunf cu un singur réspuns corect, fa alegere ‘> Incercutesce inera corespunzatoare raspunsulu! corect pentru afirmeyia: Cea mai important parté 2 unei biserici este”: valumrea soolat le reigie 2a 2) pronaosul. ) naosul. ) altrul. «. item tip pereche ‘D Stabileste, prin sigefi, corespondenfa dintre numele unor sSrbltori gi data la care acestea sunt trecute fn calendar: Bunavestire 2 februarie ‘Nasterea Domnului 25 martie ‘Intémpinarea Domnt 1 iamuarie Botezul Domnului 6 august Schimbarea la FajiaDomnului 25 decembrie 6 ianuarie si semiobiectivi a. item cu rispuns scurt ‘2 Explicd expresia Dommul lisus Hristos este ,Rastritul cel de Sus”. b. item de completare ‘> Completeazii urmitoarele propoziti: ‘Venirea Mintuitorului e fost promisi de citre Clderea in picatul Acest text biblie se numeste .. Ierusalim) si rSspunde, pornind de la aceasta, la urmiitoarcle cerinte: 1. Ce eveniment reprezints? 2. Ce aspecte din textul bible citit in clas% sunt surprinse in icoand? 3. Ce traditi religioase legate de aceasté sirbatoare cunosti? 4. Co legiturk exist fotee tradi religinase i avenimentl ihictrat?22 Metodica pred religiei 3. itemi subiectivi ‘@. rezolvarea unei situatii-problemi- 3 ‘> Care dintre faptele celor doi fit din Pilda fnlui risipitor pot fi modele de ucmat pentra‘un crestin? , compunere structurati ‘© Pomind de la Mimamea vindecdrii orbului din nastere, alcituifi o compunere cu tithil .Dommil lisus Hristos este Lumina lumii”, in care si atingefi in ordinea doritd unntoarele aspecte: + povestirea pe sourt a minunii; - orbirea trupeasca $i orbirea sufleteascs ~ lumnina trupuli si lamina sufletulai; ~ invagatura Domnnului Tisus Hristos, lumina pentru lume, ‘e. compunere liberi ‘> Eleboreazii un eseu cu titlul Pacatul si lumea contemporandi. VL7.2, CERINTE IN ELABORAREA ITEMILOR UNUI ‘TEST DE CUNOSTINTE Testul de cunostinje se claboreazi in relajie cix tematica stabilitt, urmirete aspectele eset; subigetele sunt ela formulate si respect standardele sau recomandirile in vigoare pentru disciplina religie. Pomind de la aceste exigente, cercetirile in domeniu! evaluarii au condus la tahitires mii net de criterii pentrs elahorareatestelor pedagogice de ‘cunostinte. Astfel,'spre deosebire de probele curente de evalusre, care utilizes’ instrumente de evahiare nestandardizate, elaborite ocazional, testele 3 | cunogtinfe impliot rigoare gtiinificd fn claborait, aévoia de a REspunde unor criteri!, sintetizate de noi in tabelul VL2. " Toan Holban, Testele de cunostine, Bucuresti, ditura Didactck si Pedagogicy, 1995. Evahaea solert lage 283 (Criteria ctaborarea testclor pedagogce de emostinte abe 722. [Criteria Semnifica ‘emifatea | > testa cate somnifioativ difert de ake documente de Wen incerumente de evaluare validiaiea | testul are capacitatea de a evalua variabilape care isi propune sho micoare Fideltaiea |e testul are caltatea de & obtine, in aplicdri suesesive la locuri diferte de subiecti de acceasi varsti gi in aceleasi conditii de aplicare, aceleasireaultate sau cu diferente minime ‘andardizare [« estul este construit riguros, pe baza unor eriteri clare, a acceptate si respectate de toti ‘talonarea [© testul este realizat prin etalonare. In Timbajul comun, etalonul este baremul, tnfeles ca sistem de refering la care se raporteaz prestaflle, performanta, competentele, conciuita elevilor. consisienfa |e testul are potential evaluativ in integralitaea sa, prin reportare la numirul total de itemi ‘omogenfiatea |» testul are fluenfi, coerenpl intemi, prezinté un echilibr tire sructuri (design, form, prezentare) si continutul specifi sersibiitatea [© testul are forpt de discriminare find si are capaciiatea de = sesiza diferente mici de achiziti, de performants | Profesorul poste unliza 0 baz de ftemi la feeare conjinut, pentru acelasi nivel cognitv, din care si fi aleagi pe cei mai potrviti pentru testul de cemostinfe pe care intentioneaz’ sil epice. VLT3. MATRICEA DE SPECIFICATIE {in elaborarea testelor a fost preluat modelul matricial, pentru 2 facilita ‘munca profesorului in elaborarea unor teste pedagogice de cunostinge care si respecte criteriile enuntate anterior. Evaluarea scolar utilizes matricea de specificatie, ce confine valori nnimerien care pat reprezenta procentele sau numarul de itemi dintr-un test, in special pe nivelurile cognitive din taxonomia lui Bloom. Importanta acestui24 Metodicn predic eligi instrument matematic rezidi din faptul o& pormite © evalusre complex a ccunostinjelor, care diminueazi hazardul si erorile de notare, determindnd ih! grad de obiectivitate foarte ridicat. Atunci cand profesorul administrewzi fntun an yeolar dou tret test de cunogtinge alostuite dupS aceeasi matrice de specificatic, pe baza rezultatelor pe-care le inregistreaza: ~ este observabil, cu o mare obiectivitate, progresul unui elev in plan cognitiv; ~ 8 poate identifica evolutia fiectu elev pentru fiecare din nivelurile cognitive ) Lecfia de dobindire de noi cumostinge {In cadrul acestei Jecfii, rokul principal il define etapa in care are loc dobindirea de cdtre elevi eu ajutorul profesorutui a noflor cunostints. Motto-l acestei lectii ar trebui si fie faptul o¥, pentru elevi, noile eunostinje dobéndese valoare numai in masure in care au participat si ei la descoperirea lor si in care ‘noep sé infeleaga urilitatea acestora, Etapele acestei leoti sunt: 1. moment organizatoric: 2. actualizarea cunostinjelor;. 3. anungarea tithului lecfiei noi si prezentarea obiectivelor; - 4. dahindirea noilor ennogtinge: S.aprecierearezilttelor elevilor, 4 6. actvitatea suplimentaris ‘T.incheierea: In anumite. condifii, in cadrul aceleiagi unititi de invifare sau ofnd exit o strinst legiturd. intre vechile. si noille cunostinge, profesoral poste prokcts Iria de dubulice de avi cauptije prin tubinren organtea prediriicinvapirivevalusei, Principalul avantaj consti in faptul c& acest tip de lectie susfine o mai ‘mare flexibilate a etapelor ecfiel, in spectal la ciclul gimnazsal st iceal. Forme de organizare a educate! reigioase 253 ©) Lectia de formare de deprinderi intelectuale/ practice Pe ling asimilarea de catre elevi a cunostingelor religioase, prin predarea religiei se urmireste si formarea unor deprinderi intelectuale si practice, Acecte lectii asigurl formazea unor competente transversal, legate de ‘munca intelectual si de practica religioasi. In aceste lectii se parcurg moment organizatorics 2. pregitirea pentru lectia nou; 3, anunjarea titlului leetiei noi si prezentarea obiectivelor; 4, actualizarea unor cunostinte; 5. formarea deprinderii intelectual si/sau practice; 6. evaluarea modului de formare a deprinderi 7. activitatea suplimentars; 8. incheierea. 4) Lesjia de recapitulare si sistematizare a cunostinfelor Lectia de recapitulare si sistematizare a cunostinjelor se realizeazi la sfirsinal unui capitol, al unui semestru sau al unui an scolar. Recapitularea se poate desfisura prin conversafie, prin activitatea personalé a elevului sau prin expuneri de sintezi realizate de citre profesor. intrebiile adresate de citre profesor vor urmiri rispunsuri eu valoare de generalizare, aecentul pundndu-se pe recapitularea nofimnilor de bazi: De asemenea, st completeaz Iacuncle observate Ia elevi “Acest tip de leetie se desfésoara dupa urmitoarele etape: 1. moment organizatorie; 2. anunfarea confinuturilor invafiri si prezentarea obiectivelor; 43, recapitularea gi cistematizarea cunostintelor; 4, evaluarea activititi elevilor; ‘5. actvitatea suplimentart, 6. tneteieren ¢) Leotia de evaluare a cunostinfelor Tntrucat in sctivtetes aicactica aprecierea prin califeativ seu wis trebuie ficuta ritmic, evaluarea cunostinjelor, a abilitigilor si a atitudinilor seForme de organizare a educatieireligioase 255 realizeazd in mod constant. Lect de evalvare se fld in strinst legiturk cu lectin de recapitulare gi sistematizare a cunostinfelor (vezi si VI.5.3). {n leotia de evaluare a cunostintelor se parcurg urmitoarele etape: 1. moment organizatorios ‘VIL1.2, PROIECTAREA LECTIEI DE RELIGIE Proiectarea didacticd reprezint# punerea in relatie a finalitifilor, a confinutului invajiri si a strategiei didactice in vederea anticiptrii desfisuriii 2. prezentarea obiectivelor; 3. evaluarea cunostinfelor clevilor; procesului instructiv-educativ. Proiectarea didactica réspunde la patru intrebai: 4, activitatea suplimentars, Ce voi face?, Cu ce voi face?, Cum voi face? si Cum voi sti dact ceva ce 5. incheierea, trebuia ficut, «fost ficut? Jn practica scolard se utilizeazi diferite modele de proiectare a unei 4) Lectia mixta (combinata) 4 leetii, urménd modelul traditional sau prin valorficarea unor ebordisi care propun o structurs mai simpli sau cu o mai mare flexibilitate, cum sunt In predarea religiei, lectia mixta este cel mai des utilizat’, tn special 18 modchul ERR si modelul K-W-L. ciclul primar si gimnazial, in conditile in care, pe de © parte, comunicare’ cunostinjelor urmireste formarea unor capacititi intelectuale, deprinderi Practice, respectiv atitudini, iar pe de alti parte, se asiguri evaluarea ccunostinjelor acumulate de elevi de la 0 ori la alta, ‘VIL1.2.1. Proiectarea traditionali a lectiei de religie Etapele lecfiei mixte sunt: 1. moment organizatoric; ‘Modelul tradijional presupune anticiparea urmatoarelor momente legate 2. verficarea cutostinfelor; de invijare: verifici ceea ce au invafat elevii/ ce stia deja despre un subiect, 3. pregitirea pentru lectia nous; corecteri erorile gi completezi lecunele, transmiti noile coninuturi sau Hi ajuti 4. anunjarea titlului lecfie noi si prezentazea obiectivelor; pe elevi si Je descopere, vezi ce au injeles si cum le aplicd in noile contente si 5. transmitereal dobindirea noilor cunostinje / formarea de abilititi/ formarea recomanzi o activate pentru acast, care si susfnt invijarea acestora. de atitudinis q Validat de practica pedagogic’ datoriti avantajelor sale (asigurd 6. fixarea noilor cunostinje; dobindirea eunogtinelor, conduce lao invajare sistematicd, asiguri un feed-back “.aprecierea remitatelor elevilor, ficient) acest model implicd anumite reconsiderari, in special date de centrarea 8, activitatea suplimentar’ pe competenje. Se impune, astfel, diversificarea formelor de organizare 2 9. incheieres. clase, a strategiilor didactice, a organizivii explicite a lavijici, caze deplascazi Etapele enumerate in cadrul ficelrui tip de leefic m constituie schemé accentul de pe activitatea centrati pe profesor. pe activitatea profesor-elev. rigide de structurare a acestora. in stabilirea structurii lectiei, profesorul trebuie! Proiectul didactic este un plan anticipativ al modului de desfiisurare a Si find seama de mai mule conditii: natura discipline: si a conjinuturilor c&\: leetiei, care in varianta traditional cuprinde dowd part distincte: date generale uuivaci «fi predate, nivelul case), paicularitale de vara ale elevilor ete. °° 4 dacftquracen lectin. Vom prezenta mai jos etapele nei lati mixt=256 Metodica predari religiet ~ Categoria lectic = Competentele specifice vizate: .. = Obiectivele operationale: ~ Surategia didactica: ~metodele de invatimant: IL Desfigurarca lecfiei, prin parcurgerca mai multor etape: 1. Momentul organizatorie este etapa in care profesorul ia contact cu clasay rosteste rugiciunea, noteazi absenfele, fg pregiteste mijloacele de invagimnt si asigurd atmosfira de religioztate necesard une! lecpii de religie. 2. Verificarea cunostinfelor din lectia anterioara se realizeaz prin diferite metode de evaluare. A incepe permanent lecfia cu intrebarea .Ce aft avut de bnvajat peneru asidei?’ reprezintA perpetuarea unui model care favorizeazi redarea:unor informatii: memorate (de multe ori, insolare). Verificarea are ca svop identficarea gradului fn care elevii si-au fixat cunostingele acasé (poate ft verificatt activitatea suplimentar’) si stabilirea de conexiuni fntre cunostinfele ‘vechi si cele moi, corectarea erorilor, completarea lacunelor. 3. Pregitirea pentra Jecfia mouk urmiteste realizarea unor conexiuni inte: ‘cunostinjele deja: dobindite de elevi si nofiunile care urmeaz& a fi comunicate. ‘Modalitiile de realizate sunt multiple si fi fer profesorului posibilitatea s8 igi pnd tn valoare creativitatea. 4, Anuntarea titlalai leefiei noi si prezentarea obiectivelor are rolul de 2 stimula participarca “activa: a elevilor in activitiqile care urmeazi si fie desfisurate. Considerim important ca in aceasth etaps sf se prefigureze si utilitatea noilor cunostinge. 5. Transmiterea/ dobandirea noilor canostinfe/ formarea de abilitifi/ atitudini defin ponderea cea mai mare in leoti. Esto important ol se aeeentuese modul in care noile cunostinge pot fi aplicate in viata de zi cu zi, pentru & deveni parte a experienjei de vinyl a cfevilo, pentru a fi integrate in structuia ‘anor competenge,alitusi de abilitijile yi atiludiile wsociate, Forme de orpanizare a educatcireligioase 257 6, Fixarea noilor cunostinfe este etapa in care se obtin cele mai multe date privind asimilarea de cite elevi a noilor cunostinfe $i in care profesorul poate ‘Lasigure cel mal important feed-back in leofie. 7, Aprecierea rezultatelor elevilor poste fi realizati verbal si/ sau prin calificativ sau not&. De obicei, calificatival/ nota scolard este rezultatul mai smultor evar. 8, Activitatea suplimentari este necesar% pentra sustinerea invatirii pe termen Jung a noilor cunostinfe. Adeseori, elevii asociazX invatarea acasit la o anumiti disciplin’ de invigimint cu rezolvarea activititii suplimentare. Chiar dack necfectuarea acesteia nu 20 senctioneazi (prin calificativ/ not), este important ca profesorul si accentueze rolul formativ al acesteia, in special lareligie. Age ‘cum ain maj amintit deja, timpul dedicat acas& invitisii si efectuarii activiessi suplimemare trebuie prezentat elevilor ce timp cu Dumnezeu”. La religic, ‘nvatarea si activitatea suplimentar’ nu trebuie puse de elevi exclusiv in relatie cu orarul pertra a doua 2i. Lectura religioasi, mai ales, poate deveni activitate curenté, cu condifia, din partea profesorului, de a recomanda lecturi cu conginut formativ si educati, corelate cu experienfele de viafi ale elevilor. 9, incheierea activititii se realizeax8, de obieei, prin prezentarea cu caracter anticipativ a confinutului care urmeaz3 si fie abordat in ora urmtoare si prin rugiiciunea de Ia sfrsitul letic ‘VIL1.2.2. Proiectarea lectiei dupii modelul ERR La sfairsitul secolului trecut, J.L. Meredith si KS. Steele au configurat un model de organizare didactic pentru o situatie de invajare sau pentru o ‘intreaga lectie in perspectiva dezvoltirii gindirii critice si integririi creative a noilor cunostinte: modelul ;Evocare — Realizarea sensulyi — Reflectic” (ERR). 1. Evocarea eau actwalizaren experionfelar qi canogtinfelor ‘anterioare pe care Je au clevii in Jegiturd cu tema care va fi abordaté fn lectic se realizeazi prin actualizarea cunostinjelor anterioare, respectiv analizarea si 3D, Opeig. M. Opes, Mate cctve de predar-imejare, Model apical reli. pp. 13-16.‘Forme de onpanizare 2 educstici religioase 59 matizarea activ a cunostinjelor anterioare intr-o forma nous, prin acti individuale sau de grup, prin inermediul unor organizatori grafic ete. Tot aceastl etapl, se dezvolts interesul elevilor pentru noua tema si li se scopul explorarii subiectului. 2, Realizarea sensului consti in confruntarea elevilor cu ‘VIL1.23. Proiectarea lectiei dup modelal K-W-L Proiectarea dupi modelul K-W-L, care are la bark accesti metodi ‘modern de invijimant, prezentatS de noi in subcapitolul IV.S.11., este utilé informatii,utilizand diferite metode, in eadral unot activitafi individuale gi indeosebi fn doblndirea noilor cunostinfe si in formarca abiliitilor si a grup. Implicarea cognitiva si menfinerea interesului acestora pentna sctivtate atitudinilor. Modelul de proiectare cuprinde datele generale si, integrat, bell esfigucatd sunt esentiale, In aceasti etaptelevii sunt stati si injeleagi noil ‘cu cele trei coloane corespunzitoare celor trei secvente: ,Stiu”, , Vreau s& stiu”, informati i st ji monitorizeze propria infolegere. Am fnvifat” (vezi modell prezentat de noi Tn anexa AA). 3. Refleetia ji propune consolidarea cunostin{elor _elevil ‘Avantajul acestui model de proiectare este dat de faptul c& descoperirea reconsiderarea a ceea ce acestia stiau sau credeau c& stiu despre un | noilor cunostinge se realizeazi pornind de la asteptatile elevilor. Principalul subiect si apoi restructurarea acestora in scheme care includ informafiile ng dezavantaj este legat de resursele de timp mari pe care le necesit’. prin reformularea, respectiv verificares cumostinjelor, Avantajele modelului ERR sunt legate de faptul ca 2. autoanaliza etapelor lectiei (prezint8 modul in care a proiectat succesiunea: ‘etapelor $i ceringele acestora); 3. Incheiere (desprinde concluziile referitoare la reugita lectei, din punctul sfu ‘de vedere). Dup’ autoanaliza lecjiei, persoana/ comisia care a asistat la lecfie realizeazA analiza acesteia, urmata de concluzii $irecomandasi. ‘VIL2. CATEHEZA De-a lungul istoriei Bisericii; termenul catehezi (din. greceséul ‘kortngstv), care la origine inseamn’ a taviqa prin viu grai (Le. 1, 45 Rom. 18; Gal. 6, 6), sa modificat sermnificatia'™, 4 Jin Biserica primars, prin catchezs era denumitl activitatea de initieré in ‘Invafitura si viata Bisericii a celor care doreau si imbritiseze crestinismul: fn Biserica primelor veecurl crestine, termenul sl-a lirgit semnificaya gl definea atdt pregitirea candidatilor la botez, cit si educatia religioasé a celor botezati!™. Cand numéral adulfilor care se botezau a inceput si seada, prin catehez ra detinité transmiterea eunostinfelor religioase credinciosilor de toate virstele Vasile Gordon, Cateheze pastorale pe injelesul tuturor; vol. I, Bucuresti, Editura iat 2013p 5; res Sara Sloan, Cheba secs relies ga ae a ‘Sf Mina, 2008, pp.11-14, pails Dutt Vane, oon cathe, Ala i Stare Reavers, 2005, 9,95, Forme de orgaizare a educate relisioase 261 i formarea religioasd a acestore tn si prin BisericS, nemaifiind legaté de Taina Botezului. Acestinfeles se pistreazi pans inzilele noastre, ‘Unnind porunca Méntuitorului lisus Hiristos de a fava toate neamurile (Mt. 28, 19-20), Biserica a organizat primele scoli roménesti, in care nvajimndntul era aproape in intregime religios si se realiza cu ajutorul c&rylor de cult (Ceaslovul, Octoihul, Pealtitea ete.). Uberior, s-a dezvoltat si ‘uviximantul laic, sustinut de camoni luminati ai Bisericii, wii dintre ei fiind ‘recufi in réndul sfinilor. fi amintim pe mitropoliti: Iacob Stamati (1792- 1802), Veniamin Costachi (1803-1808, 1812-1842), Sflintul Grigore Dasciu! (1823-1834), $flmeul Andrei Saguna (1848-1873) 2. ‘Dupé un model european, educatia religioasé 2 fost inclusé in planurile de invatindnt ale seolilor nou inflinjate de stat in Tarile Romane. fn anul 1948, ora de religie este suprimata din scoals, far invaqminuu] religios revine exclusiv Biserici. In octombrie 1950, Sfintul Sinod a hotirat ca, in cedrul cultului divin, in duminiei si sirbétori, preotul s& ind cateheze, practica ‘mentinut& pn in zlele noastre. Spre deosebire de leetia de religie, la care participa elevi organizati pe clase, in funotie de varstd, catchizarea se adreseazs tuturor credinciosilor din biserict. Programele catchetice"® desfigurate in ultimii ani incearck si susfing organizarea pe grupe de varstB, catehezele fiind finute in special de citre preot. Structura unei cateheze, realizati in mod traditional, cuprinde urmitoarele etape: ascultarea cunostinfelor thsusite in cateheza anterioari, introducerea, anunfazea, tratarea, intuifia, reproduccrea, apresierea, asocierea, ‘generalizsrea, aplicarea in viati si incheierea. Aprecierea. propune analiza celementelor pozitive si negative privind fapte sau comportamente, urménd deliberarea constienti. a lor si formularea concluziilor. Accasti etapl este uurmati de asooiere, care urmireste stabiliren de corelatiiintre diferite aspecte studiate gi/ sau intalnite in viafa de zi de cu zi. Asocierea se poate realiza prin fntrebici sau prin citirea unor fregmente din literatura religioasi. Aprecierea $i asocterea condue Inspie Ucoyrludesca conchuzici finele, spre genoralisare, care "> Un program eatenede desta eoplilox um i diana cate prexent fe Iveroren Dorin Oprig, Monica. Opcis, Curriculum pentra scolle parchiale duminioale, Alba Tula, Editure Reintregirea, 2010,se consttuie fntr-un enunf, un indreptar pentru viaja erestina!®S. Nevoia nor activititi dinamice, active, inclusiv la nivel parohial, 2 impus modificdri th elaborarea catehezelor, fri ca acestea 4 fie teoretizate intrun model semnificativ diferit de cel peezentat mai sus. * Intre particularititile catehezei este si faptul ci nu trebuie incadraté in mod obligatoriu de o slujba a Bisericii, ci poate fi rostita mu doar de catre clecioi, ci i de alte persoane special pregitite pentru aceasta in cadul Kicayulul de cult sau in afara acestuia'”, 4 in prezent, profectarea catchezci so afl iti-un proces de reconsiderare, spre a rispunde eft mai bine profilulul psthologic, nivelului spiritual $4 asteptirilor copiilor si tinerilor, prin dferite programe sustinute de autoritifile biseticesti (de exemplu, programul catehetic ,Hristos impastisit copiilor”).. Totodata, se remarca incercarea de raportare 2 ciclurilor de catehezd si a ‘modelelor de realizare a acesteia la coninutul programelor scolare de religie, in raport cu care si-si asume explicit o prezent complementari!™*, Prezentim in continuare un plan catehetic de organizare a unei olimpiade de religie, la nivelul parobiilor'™. ‘Exempla ~ pentru ca partciparea si fie eu deplind bucurie ~ pentrt & diniinna stresul pe care fl aduce orice evaluare de tip ,concurs” ~ pentru it un copil trlieste insuccesul ca pe wn egee persoual, umplifiat uneort de presitinea pst de ping! = pentru cd'na puter miisure credinfs, iavevalund doar eunostinfele riscim si fi indepartim de Dumnezen pe cei eare sont atragimai mult de tirea credinfi, de practicareligioasa * Vexi Dimitra Calugir, Catehetica, Bueuress, Edita lattatului Biblic si de Misiune al Biowiit Ortedone: Romine, 1704, Tuse Tuaba, Pauw 30 viral Culegere de coreheze, = [Eitati de Parchia Valea Plopui, jod. Prahova, 1994, ' Yean Toader, Metede noi in practca omileticd, Cluj Napoca, Editura Athidicezang, 1997, pp. 22-24 1B: Opin Diensiunt wrestine ade pease moderne. PP. 242>194: ‘Acest model a fort realzat la soictarea Mitropaliei Ortodoxe Roméne a Eurepei Centralegi ‘Meridionsle. ‘Forme de organizare a educatii religioase Propuneri 263 ~realizarea unor grupuri eterogene formate din 4-5 copii, aproximativ egale ca pregitire in domeniulreligis, care si intre in competitie = organizarea unui ciclu de cateheze pe baza unor materiale suport, care si asigure acces egal la informatia de baz” + fnvijarea unor cfntiri lturgice, dup& Nicoale Lungu (glasul VIED" = participarea copiilor Ia Sfinta Lisurghie, imbricafi festiv (eventual, copiii pot ‘avea anumite elemente vestimentare speciale! specifice zonei sau parol oferirea rispunsurilor la Sfinta Liturghie si primirea Sfintelor Taine = desfisurarea concursului = oferirea de premii diverse, pentru cel mai frumos/ cea mai frumoasi: ‘compunere, exprimare, desen, céntec interpretat etc. “Activitifi eatehetice (7-10 ani) Evaluare = explicarea, pe scart, a Stimet Liturghii si incadrarea liturgica! a rugiciunii,,Tatal nostra” © explicarea ydrumului” de la Doabele de griv gi de la boabele de struguri la Sfinta Impirtisanic, pe ‘baza unor imagini = explicarea celor gapte eereri din rugiciunea Tatil nostra”, la nivel de intelegere si tire a oredingei de clare cop * favifarea urmitoarelor_céintiri Tinrgice: réspunsurile la ecteni, Veniti sre Inchindim, Sfinte Dumnezeule, Alitvia, Am véeut lumina, Fie nwmele Dommuui, 0 priceasn © evaluarea _unor __cunostinge refecitoare la Sfinta Liturghie, prin diferite modativgi: rispunsurl ia Inrebari, completare unor propoziii, elaborarea unui text structurat referitor Ja copeote legoto de Sfinta Liturzhie (ce este, ce cuprinds, ce daruri oferé crestini, ce se fntémplé cu darul lor ete.) © serierea dup autodictare a unei cereri din rugiciunea ,Tatél nostru”, in limba roméni si in limba tirii in care trdiese copi © realizarea umui desen in relatie eu cererea din rugiciunea ,.Tatdl nostri” + rostirea rugéciunii ,Tat8i nostra” Ja Sfinna Liturghie 4 _ rispunsurile Ie Stina Liturghic %* adrian Ivan (coord.) Cresul Ortadax tn 12 cateheze, Craiova, Editura Miropolia Oltene!, ®" Vezi D. Opris, M. Opti, Curriculum erestin ortodax pentra scolie parohialedtminicale... pp. 2426.264 “Activitifi catehetice (10-14 ani) ‘> expicarea momentelor Sfinte Liturghii si incadrarea liturgic’ a Crezului (fir interpretarea mistico- simbolict) credinjei, impactisirea. din acelesi potir'2 celor caré mirturisese aceeasi credimta f © explicarea Crezuui, fa nivetul |e — cimostinfele refertoare Ia Crez, | de intelegere si tire a credingei de | prin diferite modalisiti: explicarea unei |, Sire copii, utiizind un set de | invapaturi din Cree, pornind dé ta un set imagini/icoane/ texte-suport de imagini/ icoane! texte-suport; * fnvijarea cfintarilor Sfintej| ilustrareaprint-un desen a unei| Liturghié ‘Snviituri din Crez;_prezentarea | evenimentelor din viaja Mantuitorului |, ‘mentionate in Crez etc. k; * rostirea Crezilui_ si interpretarea ‘unor céntir la Sfinta Lisurghie VIL3. PARTICIPAREA LA SLUJBELE RELIGIOASE Shyjbee religioase presupun un dialog inte preot si creinciosi si sumo) formii de intirie 2 comuniunii prin rugiciunea pe care Biserica o.adreseazs Dumnezeului ‘Treimic, Prezenfa.in programele scolare de religie. a uno clemente dé tip confesional, précuinrigiciun, c&ntiri bisericesti, ativitqivde| invijare care presupua prezenja in spatiul tacru'sustine participarea elevilor lal slujbele religioase, fn scoali cai in afara acesteia. Pregitirea elevilor pentru participares la slujbele religioase este toealal de valoarca implictssi congticntc si active erestinului ta viata Biserieif, Fie 8 ne referim la Te-Deurmul organizat ou diferite ocazit (Ineeputal analuil soolar, Ziua Nationali:etc.), la parastasul pentru eroii neamului (Ziua Eroilor) casi i pata i i i na see impliaren levilor ta viele tiers, Veei Olivia Ande, “Reza th pla Actelorviolcte Ia'elevi de claia'e-V-a, n D. Opes, M Opi (oor), Religia $i soala™ Cercetiri pedagogic, stu, analize.., pp. 329-356. * Forme de organizare a educatieireligioase 265 sau Ia slujbele din bisericd (Sfinte Liturghie, Vecemie, Prohodul Domnului etc), elevii pot rosti rugiciuni si interpreta céntiri religioase si pot primi ‘Sfintele Taine ‘VILA. VIZITA LA BISERICI $I MANASTIRI ‘Vizita la biserici si mindstri ofera elevilor posibilitates dobéndirii sau ‘aprofundirii cunostinjelor religioase, scopul fiind consolidarea cunostinjelor si formarea de noi abilitti si atitudini. Desfigurarea acestor actiuni educative este susfiauta de faptul c& in actualele programe scolare de religie biserica este considerati gi mediu de invlpare. fn finctie de scopul urmicit, putem avea: 2) vizite introduetive. Sunt organizate eu scopul de a-i pregiti pe elevi pentru {ngolegerea cunostintelor ce urmeazi si fle predate, Elevii vor fi pregitiji pentru aa observa anumite clemente de art religioasl, spre a tnvia din experien{a unor personalititi religioase, pentru a face corelatii intre explicatile ghidului $i ‘propriile cunostinfe in vederea realizirii unor materiale (fotografi, fragmente de film etc.) care pot fl ukerior folosite In leciile de religie. Profesorul ti poate susfine pe elevi in exersarea deprinderilor formate in orele de religie, ou privire leactele de eult extern. ») vizite si excursii organizate in vederea comunicitrii de cunostinte. Aceste vizite se realizeaz’ in vederea insusirii unor cunostinfe noi referitoare la locagul de cult, la viafa unor sfinfi sau a unor personalititi bisericesti (de exemplu, ‘canostingele privind rolul in dezvoltarea culturii romfnesti a Sfintului Ierarh ‘Andrei Saguna, Mitropolitul Transilvaniei, pot fi predate in cadrul unei vizite ‘organizate la Sibiu si Rasinari, cu urmitoarele obiective: Catedrala ,Sfinta ‘Treime”, unde se gisese sfintele sale moaste, Facultatea de Teologie ,Sféntal Andrei Saguna”, Biblioteca A.S.T-R.A., mausoleu! de la Rasinari). ©) vizite si excursii de consolidare a eunastintelor. Se orsanizeaza la sférsitul ‘unui capitol si valorficd faptul c& elevii au acumlat deja o serie de cunostinje si po fi sustiny ssi dezvohe noi abil si sisi consolieze atin, 1s loeusile vizitace266. Metodica pred religiet ‘VILS. PELERINAJUL $I TABARA RELIGIOASA, 2 Invatarea la religie este una de tip experiential, astfel c& pelerinajul si tabira religioasd reprezint& forme de organizare a educafei religioase prin care clevii pot s& intalneasca modele diferite de traire a eredintei ortodoxe, sunt pusi in contexte noi de invatare, pot si-si clarifice si si-si dezvolte propiile tiri comuniune cu membrii grupulit Pelerinajul si tabara asi contribuie la fritirirea legiturii dintre pregitite pe aspecte conceptuale sFaplicstve, iar realizarea lor implici efort §i ‘exersarea unor virtufi precum ribdarea, speranta, credinta. in plus, realizarea dé activititi in commun alituri de lati participanti susfine formarea unor vistugi joasi: respectul, buna cuviinf§, stipinires d& sinc, smerenia, bundtatea, milostenia etc. Triirile intense si experiengelé dobindite pe parcursul pelerinajutul 51 al taberel religioase, expresie a prezentei si lucrarii harului divin, susfin in mod exemplar parcursul devenirit personalé, de innoire a vietii®™ e Pelerinajele au reprezentat 0 form de educatie inci din perioadi: | Vechiului Testament, dar au cunoscut 0 dezvoltare deosebiti dup venirea ff lume a Mantuitorului. Crestinii din diferite locuri ale lumii, dup modelil magilor din risirit, au cAlitorit spre locurile sfinte, de aducere eminte a unct evenimente din viata Domnului Tisus Hristo. Utterior, pelerinajele s-as. exting gi la alte locuri din spatiul crestin, Aceste manifestiri religioase consttuie o form de educafie deopotriva pentru cei care participa si pentru cei aflati pe drumurile de pelerinaje. Pe de o parte, pelerinii sunt modele dé manifestare a credintei prin cfntirile, rugiciunile, comportamentul lor religios, iar pe de alta, crestinii le oferd sustinere, cazare $i masi, .gesturi infelese ca'un demers religios complex, 0 participare indirecté la pelerinaj’**’. 3+ PE Daniel, Cildtrind eu Duomnezeu— inelesul elo pele ie revo gi pe re a emg plein, ee ‘i SUP oth Ti ‘yi completa, Alba lub, Edita Retmvepra, 2014, pp. 1-15. . Opti, Dimers eesti ale pedagogiel maderme., Pp. 247-250. i Tare Sint, omone qporei mdnttoare, lia «dows Forme de organizare a educate’ religi 267 ‘Taberele cn tematicd religioass au cunoscut o renastere si o dezvokare deosebith in Romfinia dupi 1989. Desi susfinerea la nivel oficial a taberelor seolare s-a diminuat constant, experienfa tn organizare dobanditi treptat de profesorii de religie, precum si cusfinerea de care au beneficiat din partea diferitelor structuri biserioesti au ficut ca taberele religioase s& fie tot mai apreciate de clevi. in general, acestea se desfigoari la mindstiri, iar Ja ele participa clevi de acceasi varsti sau de varste apropinte, interecati of aprofundeze cu ajutorul orgenizatorilor $i a invitailor aspecte teoretice sau si se implice in acfiuni de voluntariat cu relevanjS pentru domeniul religios. ‘ILS. SERBAREA RELIGIOASA, Importana serbailor religioase in viata crestinilor a condus la nevoia valorifictsii si in spafiul scolar 2 potentialului educativ al acestora, prin ‘marearea unor evenimente intr-un cadru festiv, cu includerea unor componente artistice, menite si aducd bucure si s& susting comuniunea participant {in alt plan, prin serbiile religioase elevii pot st tsi pun in valoare talanfiiprimifi de la Dumnezeu. Fie c& vorbim despre compunerea sau recitarea tunor poeaii religioase sau de interpretarea nor cAntece, colinde sau a unui rol ‘ntr-o sceneti. toate acestea dezvaluie valentele sufletesti ale omubsi aflat in cutarea unor forme cat mai diferite de manifestare a tririlor interioare Programele gcolare de religie propun intre activiijile de invijare organizarea de serbiri religioase in preajma marilor sirbatori crestine (de exemplu, Vifleiemul sau Irozii, in preajma sirbitorii Nasterii Domnulai) sau legate de alte evenimente (hramul biseriii, ziua scolii, Ziua Eroilor), Un pareurs motodic in organizarea unei serbiri care are la bazi 0 sceneti religioasi™ are urmitoarele etape: «= profesorul.alege sceneta, o prezinté in fafa elevilor, apoi imperte rolurile Tinand comt de opftuntie st de talent lor; ~elevii invatd acast textele; * Luerares Mt. Upng, D. Upng 1. ronga, Reta fa ctasa pregeivoare yf tu clase £. Ohi _panina profesor prcingclteva exemple de soenete rligioase care pot f interpreta de elie devi.268 ~ piecele muzicale se invaji cu elevi participant; - elevii repetl sceneta sub Indrumarea profesorului =] - prezentarea scenetei in serbarea svolard. 4 Pentru valenfele lor educative, serbirile religioase ocupi un’ log. important in viaja elevilor, mai ales la cielul primar. ¥ i ‘VIL7. CERCUL DE RELIGIE Complexitates aspectelor formative pe care le presupune diseiplina religie impune desfisurarea de activitati suplimentare, precum cercul de religié. Activitatea de cere este in interdependenta cu activitatea de la clasé: lectia este suportul pe care se sprijind activitatea de la cere, iar cereul imbunitijeste calitatea educatei religioase realizats Ia lect. ' Tindnd cont de faptul c& participarea la cercul de religie nu esté obligatorie, tematica cercului se-stabileste la inceputul anului scolar, pe baza optiunilor, a intereselor sia aptitudinilor elevilor. Rezultateleactivititilor pot valorificate in functie de teniatica, in diferite ‘modurit prin albume (dact tematica vizeazt éprofundarea unor cunostinfe Sai docuimentarea despre unele biserici si m&nistir), prin spectacole religioas® (ctunci cand tematica’ vizeaz% tnvafarea unor poezii si cAntece religioase sai interpretarea unor scenete eligioase), prin organizarea unor expozitii (dack ‘tematica urmireste dezvoltarea artelor decorative: pictur’, sculpturd, miniaturi), prin reslizarea de reviste geolare care includ gi crcafii ale elevilor; articole, ‘eseuri, poezii; rebusuri (dict tematica vizeazi subiecte de eteatie). s Etapele’tnei activititi de oérc a clrui tematicl are in vedere orgenizarei | unor expozifii cu feoane piotato de clovi sunt: 1. prezentarea unor modele de icoane; 2, discutie:despre importanja viefi religios-morale a celor care picteazi icoane (but H prccontate modele de sfinjt teonart s1 valortie religioase care susfin pictarea icoanelor:ticerea, rugiciunea, postul ete); 3. distribuirca materialelor necesare executirii nor lucrdti de arti religioast; 4 cescrietea etapelor execuitarn icoanelor, 5. pictaréa icoanelor, sib indrumarea profesorului; Forme de organizare a educatcireligioase 269 {6 analiza icoanelor; ‘Torganizarea expozitiei. ack tematica vizeaza subiecte de creatie (rebusuri, poezii, compuncri, zeus), propunem ea etape: 1. prezentarea unor luerlri gata concepute, ca exemple; 2, elaborarea propriilor cri, in functie de tematic si fnalititle urmarte; 3, analiza critica a huerilor; 4, valorificarea luer&rilor prin publicarea acestora in diferite reviste sau prin jparea la Concursuri de creatie. ‘VIL8. CONSULTATULE $I MEDITATOLE Consultatiile si meditatiile sunt forme de organizare 2 activiitii didactice care se desfSgoard fn afara orelor previzute in planul-cadru. Consultatile au urmatoarele caracteri = se desfigoari I cererea elevilor si au caracter faculativ; = limmurese intreba si probleme care tm sunt cuprinse fn programa scolarl; - oferd indrumiri suplimentare pe marginea unor teme alese de elevi. Subiectele dezbitute la consultatii pot fi conexe si temelor cuprinse a cateheze. [n acest fel poate fi corelati activitatea educativa de la biserici cu activitatea profesorului I class. Spre deosebire de consultati, meditate se desfipoars la cererea profesorulsi, urmirese pregitirea unor examene sau concursuri si fi sprijin’ pe clevii care fntimpind dificultti fn invltare. ‘VIL9. MANIFESTARILE CULTURAL-RELIGIOASE Munifestaile wuliusabieligioase se remare& prin fuptul of includ un rumér mare de participanti. Accasti categorie include: conferinjele religioase, vizionirile de filme cu subiect religios, intéinirile cu personalitigi religioase, lansirile de carte reiigioase, simpozioanele ete.{in practica geolard, 0 manifestare cultural-religioas% poate avea caracte interdisciplinar si poate reuni mai multe activitti, astfel incdt si fie ro contributiei unui numtr edt mai mare de elevi si profesor Exempla ' ‘Simpozionul dedicat sculptorului Constantin Brancusi poate fi asociat cu alte activitati: & © Iuortiri sustimute de profesori si/ sau de elevi; ; © organizarea unei expozifii cu fotografiile celor mai reprezentative sculpuiri bréncusiene si cu machete ale unor sculpturi, " ‘© vizionarea unor filme reprezentative; “© interpretarea unoraforisme serie de Brincusi ete. Datorit caracterului planificat, programat si organizat metodic al tuturor activtitilor specifice pe care le propune, educajia religioasé realizatl in seoali dovedeste ci este in misurA s& sustina Ja un nivel inalt dezvoltarea personalitatii religios-morale a elevilor, prin respectarea rigorilor pedagogice ‘impuse de institutia scolar’. Complementar cu activitisile realizate in scoala, cele extrascolare, desfigurate individual sau in grup, pun accent intro mai mare miisuri pe Iatura extericari si pe manifestarea vieyii religioase, urmérind formarea unor impresii personale clare si dezvoltarea viet afective $i sociale.a elevilor. ANEXE AL, PLANIFICARI CALENDARISTICE ALL. PLANIFICARE CALENDARISTICA ANUALA ‘Conform Programe! scolare pens discplina regi, cull ertodex, clase I (3418 19.03.2013) ‘$i sruceuri anal selar 2016-2017 ‘Anal geolar: Disciplina:religie Unitatea de invapmant: Nr. total de ore: 34 Clasa: 1 Nr ore/ sit: 1 Profesor: ‘Semestrul I REPARTIZAREA | Nr. | Total| CONTINUTUL VIZAT ‘ORELOR ore | ore Predare-invijare 4 Dela tema: Biserica este case al) 18 | Dumnezeu Recapitulare si evaluare La tema: Omul se bucuré de Le disporifia profesoralui T creatia lui Dumnezeu ‘Semestrul al If-lea REPARTIZAREA | Nr. | Total] CONTINUTUL VIZAT ‘ORELOR ore | ore Predare-invifare m De la tema: Biblia ne vorbexte 16 | despre oameni eredinciosi Recapitulare sievaluare’ La tema: Binefacerile rugiciuni ‘Siptimina ,Seoala altfel” T “Tema la alegere2m Al.2, PLANIFICARE CALENDARISTICA SEMESTRIALA ‘Conform Programe! goolare pentru disciplina rligie (nr. 3418/19.03.2013) gi Metodiea predai reli iy Al3. PLANIFICAREA UNITATII DE INVATARE ‘Naslerea Domi, in vers iin eantec ‘ruc anu scolar 2016-2017 Clasal a ci ‘Conform Programe’ scolar pentra disiplin Religie (418/ 19.03.2013) Anal scolar: Disciplina:religie eS ee Unitas de tnvationént: ‘r-toal de ore an: 34 (1S+16) ‘cones | — Compcente aS Clasa:1 Nevorel sipt 1 aletmvagiel | speci mae “ Daprs —| LL Dearie mor | ~Wieiieares in vere Semestral colina | aspece detart ale | imaginisitextea orale Dome) Unieiy_] ©S ‘Contin ete ape | wer pene bie “bears ee Jocuri ero Age ‘peanut ‘Oras Sepoxita + CuDemexcuiseimacvas | 1 |S: Cae Bone protic, ert ‘plcatila ditrite Steal Recapitulars Ne amin Gn dase OTe conteeteflevante wee i Spoiecal prepitonre erliacoinas prota Tabirealai Omi’ | Ti. [+ Biserica ets casa loi Dumnezcu | 1 |S = Dumneseu | arth 13. | + Camacald o biseicd ifs sirispunsel | inbirea fits |21. | Cum primese pe Dumnezeuin | 2 | Sez omului | de 22. | biseroa 22 Observavea wnat | ~ odes Dumnezeu | 3.1. |e Cucinemérogtabiserica | 1 |S ements de ivarea unor jeri | 2 |S, Geeta ts cadet | colinde dn rte — ® Galarpere niet | F | Se Sietelor propor | zoneale Ge ¢ Ce feceu penrubisericames | | | © Sz Presenters 3067 | - paricipren Be Recapitulare he sition g epee Mari Wagterea | TP ® Despre colind 2 | Saas ‘eenimente ct izarea de poicets sirbitori | Domnului, | 3.1. |» Nasterea Domnuluitn poesia | 1 | Sw Somes ene DoE eta (ese 8 eeprom religioase, 6a ‘in saul bunieilor” ciate fncideat supra vie ‘Dammezea | Omul este | 1.1. | » Omni cul eavnal Ii T [Se familie sia seface | fijacare | 12. | Dumezoa comuniti ‘© Onn se bucurt de exeatia hi Tajees—[Stagiers ——|~Glepiees [bas (aire Domnalai | semnificapet unor press | genineteraigo erent ia coma romineasch ise a aeppe bon lo So for unor pecan: din Bible Porianeat oral sri nt sero de contented vi ele ligase co tte une ri ‘amie giaA.L4, PLANIFICARE CALENDARISTICA SEMESTRIALA Anexe 275 PENTRU INVATAMANTUL SIMULTAN [Bamsen=s Darnece ee Tatil ‘Conform Programeiscolare penta distpina Relig a, 3418719.3.2015) face ost inbitor suri anh geclar 20162017 cimowat [TT + Dumnessu ne TP omar | 12, ube pe tot Su | Se ‘Anal solar: Diseipioa: reli a Unitatea de teva: 1 total de ore/ an: 34 (18+16) aI. > Dumnessune sa T Clasele: sia Tha 1 ore sit Sillomosgen gat Se Profesor: iubim 5 * Recpiniareg’ [2 Denes] OS ‘Continatar Contin We ieee (ees rf i 7 cf} © CuDumeeula |* CuDumexeaia [1 ‘COWIPETEN ELE GENERALE] COMPETENTELE SPECINCE (CH}—Clas fincoput dean scoar!_| ncepur dean scolr!_| S| 1 Tc Ape mor uae dcoupotament pee moral reine cone Vin * Neaminimdin |» Neamintmdin | 1] 1 ciasa peptone | clasa s|s "TU Desrea nor epee de ule crf pos ra pl erp pe [Tabires ar ‘Gia rat abiree | Oral xe Fal or 1 tires rca conporanenai a wl ui par ls ane mezet Dunne Dunmecre situa inva del cu.2 ga templet une persone din Bible . Sees nn 3-Apicasa mor eal de compenamen orsheregn ir see decomece de vg rede Son (E/E pee aaa | a 2/13 |e Ganaige [es HanpeDarmer | tT (iManage ince 22] 2 | Hee Ree RReReR..| oy | $e ‘2.2, Obsetvarea unor clement de diversiaie in cadril ietitetersrupurh sa22 = Secrest T Bxplorares std a unor element din vagal odin perspctva propel omaife © Cumiprimesope | Rugiciuile de “£1 explcare emia! mor eveninetereigisse din vss cman Dumnecouin isericé | mulpmir delat | Sox | Son 52 re nr cen ccnp aoe dase hi Durmsezeu + Gesnentresm [+ Darl, dovadia [1] 2 beech iubitnoasre gtde |S | Sia Cuma compo 7 fn bisenea fe + Cee exper Ta ian als TTL Explicwea unr aspese specie propel ces reise 12 Evidenercacanctontistrcomperanintl le wor reeled credit 13, Apletresin od aatonom wor regul de conportament mer-creinin Gite : 4 coined vin ree sau iagiae o Reaae 2 7 Colaborarea cu coi pen ada neal fami fs acord eu valor wien 7 | 8 21 asosare In bod oli auc espnsabliain cadre grapulr ds cree parte Ma ‘Naleree Dono 23 Desire nor element de Gversate nc dieergupat par nance ‘ Explorarea activi a uner elemente din viafa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinje restine “Li Fsplcwes import! sor surimente lone fin st soma coca + Despre ooking z 3.2. Explicarearoblui difrtelor sisor si evenimente cu continutwr si semnifcanii Su | Sie seiglus. ou nln supra viene 3 comuali + Napves Domnall Za Tnposre esa Siu | Siu, romineasss216 Metodica predari rei A2.1. PROIKCT DE LECTIE MIXTA varianta 1: lectie desfisurati in sala de class I. Date generale ‘Tema: Biseriea — locas de inchinare gi de sfintie a omului Clasa: a VIl-a ‘Mediul de invsfare: sala de clas Tipul de leefie: mixtd ‘Competentele specifice vizate™”: spiritual 2 comunititii, ca membru activ al acesteia. Obiectivele operationale, in plan cognitiv, af formirit de abilitig! si’ atitudin (la sférsinl activtafit,elevit vor fi capabili: (On: st identifice’ pe baza’povestirii obiectele de cult dintro biserick slujbele Ia care se folosese acesteas Strategia didactic3 a ‘ sistemul metodelor didactice utilizate: cofversajia euristicd, dezbaterea Jocul. didactic, jocul de rol, analiza textului, efintarea religioasd, rugiciunes © resurse materiale: figé de lucru, filme didactice reprezentiind biserici ditt 5 diferite zone ale yrii/ locaguri de cult ale diferitelor religii/ confesiunls 597 e~sPrograma yeolard pehinediscnlina Religie, clasa a Viva, cued ortodae, aprcbatl pein ‘ordinal minisralui educafiei nationale nr. 3393 28.02.2017. Anexe 2m itustrapii care prezinti picture interioard si exterioard a bisericilor, CD-uri cu mmizicd religioast « forme de orgenizare: individual, frontal Desfisurarea situatiilor de invitare [taps] ob Blemente de snginut Sage] recet_| on Aidseties Toren | [> Reitenrgican aap oo 4 pairs + Organizares cael pentru inceperea eit Verifcarca | | © Veiare oii cu ajar unor Hasta gi -veriion® ‘cunogtinte- filme didactice, pe aspecte legate de: | oral lor sermniGeatia cuvintalu biserict, clemente de | -husrar/ athitcrurd 1 pictur bisrieeasc, locaguri de | fim didactic colt ale ditertelor reli conftsiuai Pegs 7 Pragires pent cin nou, po Gren peru tumor srofe din poe , Veen, de Nicifor Tectia noua Crainic i identificarea unor aspecte legate de folosrea Ia shube a obietelor site: ‘Aun clpot mig vid peste man Sse blieste-n sunt it cera de mlegean De inole de he e-ndcaaa res 0 tant rt moe vous pindatenn [-} Cad, a fry subs, vom sr sie Arginine scart de Branghtiar, Neva ples oct cl ne-a air ries, igen inet prdezua instriin ata.” Ananarea | |» Anuaren GOO Teeiel nol Bisa Too tiduul teo-| | de tacinae s stint a omulul. Obiecele de tet noi si| | cutest sujbele care sunt folosite (MD precerarcs | | rezemarea optsaveter cbiectivelor Dabtadiren [Oy | » Analiza una text reeror a obiectale de el | analiza ole dislubele eve ae abvrgese ou futon acoor | ttl cunogige fade278 Metodica predari eligi Formares | 03 |» Completarea tabehlui) echijel de Teofia tn | Taarw de abilitagi ccorespondent cu interpretarea rugiiciunii Ja | -activitate intrarea in bisericd gi a unor c&ntiri religioase | individuals! in cadral slujbelor ideotificate in text» ,Cati im | frontalé Hyistos v-afi botezat’Y .Trupul lui Hristos | - cintarea | primi” Am vizut lumina cea adevarata” | religioasa ‘ Analiza raspunsurilor elevilor Formarea | 0, | * Organizarea unei dezbateri privind slyjbele de atitudini slvdrgite in biseri pentru sfintirea oamenilor | ~ dezbatere ‘$i necesitatea participirii active la acestea, Pomnind de a expriena propre sau a altora Fisarea ‘Varianta ~jocul noilor © Rezolvarea unui rebus pentru evaluarea | didactic ccunostinte ccunostinjelor referitoare la plrjle componente | ~fisade ale unei bisericd fuera Varianta 2: ‘ Jocul ,Sunt ghid la biserica mea”, pe aspécte | ~jocul de rol legate prezenterea obiectelor de cult -din biserica Aprecierea ~ Aprecierea verbali si notarea elevilor rezultatelor alevilor Activites © Realizarea tn gripe de 45 clevi a uel suplimen- schife/ machete a bisericii din propria parchie, tard utlizind cunostinge de la educate tehmologio’ Tneherorea Anunfarea tiulut Ieee! urmitoare # Rugiciunea la sférstul ore 2. Citi textul de mai jos $i identificati obiectele din bisericd si slujbele care se sivarsesc cu ajutorul acestora. oan, Cristian, Maria si Teodora lucreazi impreunii Ja proiectul Povestea bisericii mele, pentru ora de religie. Cei patra sunt colegi de clast, dar sivecini, astfel c& intalnirle lor sunt mai ugor de realizat. Planul Iau fcut tmpreund: s-au hoticdt si realizeze 0 machets a bisericit din parohia Jor, asa c¥, au vorbit cu plrintele si Ti ajute si descopere Jucruri mai putin cunoseute despre locagul de inchinare unde morg aproape in fiecare duminied. Asa au aflat cum a fost ales locul pe care a fost construité biserica, cine au fost etitori, ce stil arhitectural are, dar gi ce obiecte se afl in fiecare din prilebiserci sla ce slujbe ge folosesc. Multe Iucruri le invataser’ dejo, dar acurn au avut ocazia ole priveased in Tntregul lor. Si-on Ina si cteva note: ln pronaos, intr-un colt este cristelnifa, vasul ca un clopot intors, folosit la Dotez pentru insta afundaro ta api inti a copiilor. fn naos este terapodul, un suport sculptat rumos, pe care se pun diferite ‘oane spre tnchinar. Tot ia naos sunt gi prapuri, staguri speciale folositeanunei ‘ind se fac procesiuni: la tuconjurarea bicericii in Vinerea Mare sau la slujoa ‘vier, le binecuvantarea holdlor sau la famorméntare, “Teonostasul, numit si catapeteasma sau timp, desparte naosul de altar si cste impodobit cu feoane puse tro anumisordine. fn efimtul altar, unele obiecte sunt puse pe sfnta mas, chiar i tunci cind nu este sijba: sfinalantimis,sfimta evanghelie, fintal chivot, 0 cruce, sfepnice eu luméniri. Sfinnal antimis, #8 de care mi pocte fi sivirgit Sfinte Liturghie, ste sfinjt de episcopul locului, Aceste este din pénzi si intotdeauna include icoana punerii Domaului in monmnt si confine sfinte moagte de mati In sfinul chivot, un object care are forma unei biseric, se af Sfinta impartiganie, Astfl, tn stuaii decsebite, implrtisires se poate realiza in orice moment al zle, nu doar in cada liurgic. in partea sting, pe ‘0 misutl special, a proscomidiar, se afl sfintul disc si sfintul potr. Darurile de pine si vin aduse de erestini sunt pregitite de preot pe affntul dice gi fa effntal potir la Proscomidie $i devin cintte daruri. fn timpul Sfincei Liturghi, sunt duse pe sfata mast, iar dup momenta prefacerii devin sfinjte daruri, adic& Trupul si Séngele Domului. Sfinta Liturghie este o intonrcere « darului: oredinoiogii duo pine si vin gi il primeso chiar pe Dommal Iisus Hristos sub chipul painii i al vou. fi apatele afinted mese este eruoca Pitignsi, dust do proot fn mijlooul biseriii la slujbe Deniei din Joia Mare, Acolo sti pind in seara din Vinerea Mare, dup& Prohodul Domnului"™*. 5D, Opris, M. Opris, Metode active de predaresnmijare. Modele 1 aplcai ta religiy pp. 34-36.280, Metodiea presi roligiei Anexe 281 Fisi de luera 1.2. Compararea nor modalititi diverse de manifestare a viii religioase sau a unor aspecte de invapiturd religioast; 3.3. Argumentarea importanfei participdrii flecirei persoane Ia viata spirituall a comunititi, ca membru activ al acesteia. Obiectivele operationale, in plan cognitiv, al formarit de abilitigi $i de atitudini (la garsitul activiteit,elevii vor ft capabiliy"”: ‘Ox: 58 deserie in forma precizatt de profesor. cu ajutorul preotului paroh si sau al colegilor, obiectele de cult din biserica viztaté si slujbele la care se folosesc acestea; (On: sd intoneze corect, ex ajssorul profesorulu si som al preotului paroh, ‘ruglciunea la intrarea in biseril $i cdntdrie religioase: , Ct in Hristos ‘afi botesat"/ ,Trupul Bui Hristos primif"/ Am wizut hinina cea cadevrat 3: st exerseze regulile de comportament religios in biserit invtgate la ora de religie, legate de inchinarea la icoane, rostirea rugiciunt, cwviinga in locasgul sfint ete; Oc: si prezinte cel putin dowd arsum: Daci rezolvi corect rebusul de mai jos, pe verticala A-B vei gisi numele Tocagului de cut al erestinilor. PO ao Ee Legenda 1. Ci ea sears biserica, privts de departe 2. Parte de orizont spre care eateagezat skal une biserci 3. Incapere.avbisericit in care se af cristetniza 4. Sunt agezate de-alungul peretlor nacsului 5. Este cza mai important parte a nei biserici 6. Perete care desparte nansul de altar 7. Se afl tn parteastingS aaltarului 8, Se afin mijlocul altarlui @ cuvicte) ' sistemul metodelor utilizate: rugiciunea, deprinderile religios-morale, eserierea, conversatia euristic’, studiul si interpretarea simbolurilor, inigierea in practica religioas& (cfntarea religioasé, cultul divin) «© resurse materiale: elemente de istorie local (biserica si obiectele de A22, PROIECT DE LECTIE MIXTA ceulty varianta 2: lectie desfisurati la biserici ‘° forme de organizare: individual, frontal L Date generale oe cei Deofiigurarea situatiilor de iavitare ‘Tema; Biserica — locas de inchinare gi de sfintire a omului i Clase: a Via a - “Hlemente de confinat Serategia Medinl de inv are: hicerion 3 Tomest T Orgasinanea Tava postr dostipurare ore Tipul de lectie: mixta ‘organiza ‘ntr-un alt mediu de invatare: biserica Competentele specifice vizate™. tore 6 fn fmotie de mediul de tate, la acelagicontnut al fav i pentru acteasi competent 2% «+sBrograma solar petra dscptina Relig, clase a Via, elu rtd, eprobt pra speificevizate pot 5 atinsecbietve operational ifr ordinal ministruluieducaijei nafonale ne. 3393/ 28.02.2017.282 Metodica predarii religie Anexe Es Verificars = Verficae orall prin itermediul desorieni | = verifcarea These, 2 Ieonnelor, « Evangheli ey, par ceenogtnge- tumor clemente de arhitecturd si pict | oralé aduse in discutie si aspecte legate de lor Visericeascd, respectiv a unor elemente de | -activitate necinstreaaeestora specifctate fafé de locasurle de cult ale) fronals Dobindiren | 0, | Anatiza inane de pe tetrapd, ne difeie | - studi si ‘noe confésiuni/ religii din localitate, , noilor aspecte: ce reprint, ce simboluri pot fi | imerpretarea accesible in extriorl biserei F canostinge identficate, in ce perioads liturgick exe | simboluritor « Rostirea in comun a rugicfuni la intrarea | -rugiciunen agezatl pe terrepod et in biseried, inchinarea la intrarea in bicerek | -deprinderile Formarea 0, | lnchinarea elevilor le icoana de pe | observarca si 12 icoana de pe tetrépod, respectind | religios-morale de abilivii tewapod, respectind regulile de inchinare | comp. sia act. regulile de inchinare invatate la religie invatate la religic slevilor * Verficare orala prin itermedial desrieit | ~desereres Fares Organizarea, Gack se poate tn curiea |-jooul derat lunor! elemente de arhitecturi si pictura | - elemente de olor bisericii, a jocului ,Sunt ghid la biserica sericeasct, acesibile tn imerorulbiseriit | itor local penrinde mea”, pe aspecte legate _precentarea biectelor de cult din biserick. in rolal = Pregiives pentru lesfia nous, pomind de la hiduhi, pe tind, pot mai mul elevi aevoia unor obit sfnte pentru sivérirea ‘Apreciaca || Aprecierea verbal gnotarea elevilor slujbetor rezaitatelor elevilor ~ Anunfarea eului lefiel nok Biserca — “Aetivitatea ~ Realizarea pe calculator, in grupe de 4-5 Joa de tnchinare gi sfufite onal (1) suplimen- levi, a unei sche! machete @ biserefi in + Prezentazea obiectivelor ta ‘care a deflgurat ora de relige, Tnehelerea > Aununjarea tila Tegel wamtoare + Wdeniicarea de clive clevi ca ajutenil | ~ desarerea Rugiciunen la sfirgiul orei (,Cuvinese profescruhi's¥ sau al preotulii paroh | + oblecte de cult cu adevirat”, roti sau cats) biectle inrgice in fiecare dn cele tei pi | ~ act frontal! ale bisriii, descriereaacestora si preczarea | individuals slujbelor la care sust folosite Formarea | 0; |» Interpretarea unor céntir religioase din,| -cdntarea de abit ‘adr stutelor; indicate de profesor: .Cati | religioasd fn Hrists v-ai botezat”! Trupul lui Hristos print? Am vEzat lumina cea adevarata” Formarea |, | « Dialog despre cinstirea unor objecte de | - conversa e ation: cult: de ce Te cinstim, cum le cinstim | curstcs (inchinarea la icoane, sSrutarea Evangheliei, cddirea de cltre preot a sfintei36 PATRIARHIA ROMANA 11.2. EDUCATIA RELIGIOASA IN SISTEMELE, DE INVATAMANT DIN EUROPA Perspectiva generali privind rolul educatiei religioase in societatea din tarile europene este legaté mai ales de rolul pe care aceasti dimensiune a educatiei poate si-l aibé in asiguravea unei convieluiri care s& incurajeze, in noua constructie europeanii, dialogul gi respectul pentru diferent, pe bazele oferite de morala religioasi. In aproape toate farile, cu exceptia Franfei, statul consideri ci prin sustinerea educafiei religioase nu pierde nimic din laicitatea sa gi apreciaza ci acest tip de educatie ,nu este un program de economie, ci o investitie in viitor [...] gi o dimensiune sential a umanitiii”®, Parintii doresc 0 educatie religioasa care si asigure accesul la valorile au-tentice ale wmanititi, i sunt in ciutarea unor elemente pentru injelegerea mesajului religios continut inclusiv in creatiile literar-artistice si a unor modele care si-i conduc spre o mai buna fnjelegere a persoanei umane gi alumii, in ansamblul sau. Preocuparile ecleziastice menite si valorifice in plan educational viafa religioasi si cultural’ crestin3 au o tradifie indelun- gat si constituie funcamentul educatiei contemporane europene. Existenfa gcolilor mandstiresti a contribuit in Europa de Rasarit siin Europa de Apus, deopotriva, la extinderea trairii monastice de la rugaciune gi muneé, spre anumite preocupari intelectuale gi artistice. Transcrierea manuscriselor, infiintarea de biblioteci, in care erau pistrate si valorificate creatii religioase gi laice ale Willy Semmucer, ,Religionsunterricht an offentlichen Sehulen ~ ein Beitrag ‘aur Integration, in: Tangram. Bulletin de lx Commission jederale contre le racisme, ne, 14, 2008, p. 9. > Peter Scuneiner, Overview of religious education in Europe”, in: Com- ‘mitted to Esrope’s Future. Condribution from Education and Retigious Education, Miin= ster, Coordinating Group for Religious Education in Europe, 2002.APOSTOLAT EDUCATIONAL 7 antichit&atii, au contribuit la formarea noilor structuri culturale fu Europa, Pe baza experientei din scolile mandstiresti, in marile centre ecleziastice din Apus au fost organizate gcolile episcopale sau cate- drale™, a ciror amploare a atins apogeul in perioada domniei lui Carol cel Mare (768-814), cunoscut promotor al artelor gi al educa- {iei, ctitor de numeroase astfel de gcoli intemeiate cu intentia dezvoltirii unui intreg sistem educational. in colaborare cu institutiile educationale ecleziastice el a incercat s& introduc obligativitatea invatiméntului*, Momentul reprezinta prima actiune major& de valorificare a capacititii de organizare gi desfaigurare a educatiei de citre Biserici, in demersuri susjinute de autoritatea laica*, Invatamantul elementar gi mediu din Bizant era accesibil tuturor baietilor. in gcolile medii organizate de c&tre Biseric’ erau i viitorii functionari din administratia imperial, Cea dintdi inism este scoala de filosofie si de stiinfa fondati la Constantinopol de citre impiratul Teodosie Il, in anul 425, Prima universitate din Apus a fost cea din Salerno, in- temeiata de citre cilugarii benedictini in secolele VII-IX. Acesteia ia urmat universitatea de la Sorbona, dup’ numele intemeietorului ¢i, cdlugirul Sorbon, vestitd pentru dezvoltarea studiilor din domeniul filosofic gi teologic”. © Rispandivea restrdnsd a cirflor i dificltsile financiare ale acestor gcali ‘au feat cain procesul ecucativ textele rligioase cole mai importante si fie serise pe table de lenin si repetate ca elevii, ® Dumitrt CALUGAR, Cateheticg, Ed. Institutulat Biblic st de Misiune al Bis~ cericli Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1984, p. 39. * Bpoca lui Carol col Mare rmne un model penteu ceea ce nseamn’ post- biltatea desfagurarii educafei printr-un parteneriat deschis Matre cele dous insti- {ui fundamentale: Biserica si Statul, Potengiatul educativ al Bisericil era reeu- znoscut gi pus in luerare prin implicarea Statului. © 1.Gh, StaNcwy, Isloria pedagogied. Manual pentru clase « XTT-a, enti normale, Ed. Didactic’ gi Pedagogies R.A., Bucuresti, 1997, pp. 465.38 PATRIARHIA ROMANA Din punct de vedere al dezvoltatii stiintelor educatiei, con- coptele care stau la baza pedagogic’ moderne, formulate de citre © serie de teoreticieni precum Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Frébel etc., au inclus diferite modele de integrare a ceducatiei religioase in éadrul sistemelor de invitimant, pornind de la convingerea ci o educatie integral nu poate si excluda dimensiunea spirituala a existentei umane. Perspectiva oferiti de chtre marii teareticieni ai pedagogiei moderne este cu atat mai important in perioada contemporand, cu cit acestia au aparfinut unor culturi gi chiar confesiuni diferite. Prezenta disciplinei religie in sistemele de invitimant contemporane reprezint& expresia unei continnitati la nivel pedagogic si institutional, precum si o recunoagtere gi o form’ de valorificare a potentialului formativ-educativ al valorilor crestine propuse prin intermediul acestei discipline de tnvatimant in formarea personalitafii umane la nivel cognitiv, afectiv, volitiv gi atitudinal. Majoritatea {Srilor europene aloca educatie religioase, in planurile de invatimant, 1-3 ore/ saptimand (de exemplu: Anglia si ‘Jara Galilor - 1 or’; Austria -2 ore; Belgia - 2 ore; Danemarca- 1 or’; Germania ~ 56-62 de ore (an); Grecia ~ 2 ore; Islanda ~ 1 ora Irlanda—92 de ore (an); Italia —1,5 ore, Luxemburg ~3 ore; Malta ~ 2 ore; Norvegia ~ 78 de ore (an); Portugalia ~ 1 ord; Romania — 1 or’; Spania ~ 1,5 ore; Suedia ~ 1 orf ete)”. fn farile europene educatia religioas se realizeazi monodis- ciplinar (mai ales in Europa centrala gi de Est), sau face obiectul unei prediri integrate, alituri de cunostinte de etic, moral’, stiinte in sistemele de invitimantin care educatiaseligioasd se studiaza mai mult decit 1 ordisiptimans, exist tendinja de a se prevedea un numar de ore mai _maze pentru cickul primar gi mai mic pentru nivelul secundar de invatimant. Irina Horca, Dimeusiun curricilare ale educafiei ligioase, ez’ de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Psihologie si $tinfele Edueatiei, 2007, pp. 95558,APOSTOLAT EDUCATIONAL 39 sociale ete. (Belgia, Suedia, Danemarea, Olanda) in cateva situatii, 2¢ realizcaz 0 abordare transcurriculard « acectein®, Proiectarea programelor gcolare pentru educatia religioas’ reprezintd fie o responsabilitate a statului, fie a cultelor reprezentate intr-o anumita fara sau a comunitatilor religioase locale, sau poate si constiluie, aga cum este cazul {Srii noastre, reaultatul fericit al colaboritii dintze institutiile subordonate Ministerului Fducatiei, cu atributii in domentu, si cultele recunoscute de citre stat, prin comisiile de specialitate. De asemenea, intre Stat si Biseric& se imparte gi responsabilitatea elabor’rii manuialelor gcolare gi a auxi- liarelor didactice®, prin demersuri specifice fiectreia dintre tari 113, RELIGIA IN SCOALA ROMANEASCA DE AZI 13.1, Argumente pentru prezenja orei de religie in scoalit Urmarea fireasca a redobandirii libertafii religioase in 1989, dupa o jumstate de secol de ateism, a fost reintroducerea teligiei ca disciplin’ de invitamant—demers care a generat diferite puncte de vedere, pro gi contra. ,Reintroducerea religiei dupa 1989 nu trebuie consideratd un act inovator, cio revenire la normalitate”, un sprijin important in realizarea acestui deziderat postdecembrist venind din, partea unor importanti pedagogi, care au sustinut atat prezenta 0 situatie special exists in Franja, unde religia nu este studiat’ in gcolile ppublice, dar unde se discut’ despre introducerea unei discipline de invajamant prin intermediul cireia si se studieze istoria si cultura religiilor, Religia in spatial public european", in: Lucretia Vasissct (coord) Cir gi vligie. Slatutul religil gf instrucfa scolard, Ed. Universitat din Bucuresti, Bucuresti, 2009, pp. 351-354, © Trina Hoxca, ,Educafia religioasd in curriculum-ul colar. Modele $i tending, fn: Educafia 21, nr. 2/2008, Cluj-Napoca, pp. 126-127. ‘© Vasile Goxoon, Biserien si Scoala. Analize omileticn, catohetice i pastoral, Ea. Christiana, Bucuresti, 2003, p. 137.40 PATRIARHIA ROMANA acesteia in planurile de invitamant, cat gi ,nnevoia de a valorifica la nivel superior edueafia roligioaot in geoala romanea! Reprezentantilor clerului, dar si intelectualilor de care sus{ineau importanja religiei in formarea personalitatii umane gi in reconstructia moralii a societa{ii, li se opunean fosti militanti ai regimului comunist, care considerau ci aceasta a o indoctrinare periculoas’, diuniitoare, riscant’ chiar, cu un alt fel de filosofie. Scriptura ne invaf’ ins despre Cuvéntul Ini Dumnezeu chacesta nu este filasofie, ci ,duh si viafa” (Loan 6, 63) si Adevarul, are te face liber” (Ioan 8, 32). Legitimitatea realizarii edueatiei religioase in gcoala este sus- {inuta cu argumente de ordin istoric, moral, cultural, psihologic, sociologic, ecumenic, teologic si pedagogic®, fiecare dintre acestea contribuind la evidenjierea unitatii axiologice promovate de crestinism, la injelegerea pozitiva gi superioara pe care aceasta dimensiune a educafiei 0 ofer’ valorii persoanei umane, prin capacitatea de a contribui la 0 continua formare gi regenerare a struc turilor de tip afectiy, atitudinal gi volitiv ale acesteia, in perioade de timp si in spatii culturale diferite. Legislatiile din cele trei Tari Romane, incepand cu secolul al XVIF-lea, aveau in vedere prezenta religiei ca disciplina de inva- {amant in gcolile infiinfate de citre stat, In acest context subliniem impostanta monahului roman Iosif Moesiodax (1725-1800)”, peda- gogul care marcheaz\ inceputul teoretizarilor in plan educational in Tarile Romane gi care consacri termenul ,Pedagogie” in spatiul ne inseamna 6 Miron Jonescu (cooxe), Peocupir aetuale hr tinfle eduenfie..p.5 © Detalierea acestor argumentea facut obiectul mai multorluerie realizate de pedagog' gi de teologi. Aapecte istorice si juridice privind prezenfa religiei fn sistemul de {nvigimant romanesc au fost abordate gin Iucrarea: Mircea PACURATHU, Da sate ce ai de intjaradnt teologic la Sibiu, 1786-1986, Athidiecezana, Sibiu, 1987. ‘© Dorin Ores, Dimenstini crgtne ale pedagogie’ modeme.., pp. 249-361,APOSTOLAT EDUCATIONAL a romiinese’, Recunoasterea de cilze peclagogii romani a importanjei Disexicii tty dezvol aiva geulit voudnesti gi a culte concretizat la modul cel mai inalt in reforma infaptuitd de mi Spiru Haret (1851-1912). Acest veritabil reformator al invafaman- tului romanese era constient cd ridicarea conditiei materiale si spirituale a poporului este realizabili doar printr-o educatie intelec- tuali, religioasé gi moralA de inalt& tinut%®. Aga se explica gi intaietatea dats religiei intre disciplinele de invatimant, cao expresie a acestui fapt, aceasta era trecuti prima in catalog. Decretul privind reforma inroifiméniului din 1948 a scos religia in afara scolii, educafia religioasa revenind exclusiv in responsabilitatea Bisericii. Decizia a avut numeroase efecte negative pe termen lung, pe fondul exacerbarii propagandei ateiste in toate domeniile vietii sociale gi politice: ,Sub regimul comunist, cu o perseverenfi intr-adevar diabolica, puterea a incercat, gi in parte a reugit, s limiteze vocatia Bisericii la lucrarea ei liturgic&””, Cei cincizeci de ani de comunism au favorizat analfabetismul religios, au diminuat dorinfa impartagirii euharistice, dar nu au reugit si-L exileze pe Dumnezeu din sufletele romanilor. in contextul istoric care a condus la pribusirea regimului comunist ateu in fara noastra, poate fi prezentat si un argument rational, desprins din realitatea acelor zile de decembrie 1989: ,,in focul acestei jertfe, linerii (care au primit 0 educatie aleista, 11.1.), cu cruciulite pe pieptul lor deschis sacrificiului, cu lumén‘iri gi flor, au invocat: «Fri violen{’! Dumnezeu este cu noil», Dumnezeul iubirii. Toate acestea dezvaluiau sufletul lor cregtin. «Sufletul prin Mossionax, Tratal despre edcntia copiilor sau Pedagogia, trad. Alexe Horhoianu, Ed. Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 1974. © Ton Atmutsscu, Istoriagindiri si practic pedagogice roménest, Fd, Casa (Cirfid de $tiingS, Cluj-Napoca, 2005, p. 200. 2 $ Dasaet, Daur pt dtr. Raz gchipuri de tuna cn istara gi spirtuattaten rominiir, editia a Tha, revirrutS si completat3, Fd. Trinitas, lag, 2005, p. 349.2 PATRIARHIA ROMANA fire crestin», cum observase adane Tertulian””, Constiinta tinerilor privind existenja hi Dumnezen si ajstorul primit pentru ad tavinge pe cei care nui au reugit s& li-L. scoat din suflet prin toati propa- ganda ateist& ficut8, este un réspuns la faptul c& imtroducerea religiei nu atentea7& tn niciun fel la libertatea omului de a-si cristaliza propriile opinii si convingeri religioase. Dezbaterile publice pe marginea acestui aspect au devenit mult mai aprinse atunei cand s-a pus in discutie statutul religiei fn cadrul sistemului de fnvaifimant, in special dupa intrarea in vigoare anoii Constitutii a Roméniei (1991). Cele mai controversate discutit au fost legate de obiectia cle neconstitufionalitate a acestui demers, fiind prezentate argumente pro si contra, pe baza unor articole din aceasta Lege (vézi Caseta nr. 1)" ‘Caseta nx. 1, Argumente pro gi contra privind constitufionalitatea introduceriireligiei ca discipling de invatimént, dup 1989 Argumente pro: + pnimeni nu poate fi constrains si adopte o opinie ori si adere la o credinti religioass, contrare convingerilor sale” (art. 28, alin. 6) «+ .Jingcolile de sta, inviifimantul eligios este organizat gi garantat prin lege" (art, 32, alin. 7) Argumente contra (Prineipil ineBlcate): « (prineiplul) , beret dezvoltin a personalititii umane” act 1, alin.3) «+ (principiul privind) , dreptul persoanei fizice dea dispune de ea fnsgi” (art. 26 alln.2) « (principiul) , iberta de constitnta” (art. 29, alin. 1-2) * Constantin GaLent, ,Ora de religie in trocut gi asta", i: fndrumari meto- Aologice si diluctce pentru preiarenrligie n seal, El nstitutului Biblic side Mi- siune al Bisericit Ortedoxe Romine, Bucure98, 1990, p. 10. 7 Monica Onrts, ,Statutul religiet ca diseiplina de invipimant in scoala romaneasca”, in: M. Bocos, V. Cis. ALBULESCU, C. STAN (coor), Trait valord si perspective in Shinfele edueatiei, Fd. Casa Cart de Stina, Chaj Napoca, 2009, pp. 235-238.APOSTOLAT EDUCATIONAL, 8 Argumentele pro au condus la statuarea studiului religiei ca drept constitutional in condifiile in care no roxpects draptul prin{ilor sau al tutorilor legali de a asigura, potrivit prop convingeri, educatia copiilor minori, a c&ror rispundere le revine. Drepturile si libertatile cetatenilor, conform art. 11 din Constitutia Roméaniei, sunt ,interpretate gi aplicate in concordan{a cu Decla- ratia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele gi tratatele la care Romania este parte”. Or, acest document international”? prevede atat posibilitatea realizairii formale a educatiei religioase: orice persoani are dreptul la libertatea gandinii, a constiintei si a religiei; acest drept implic’ libertatea de a-gi schimba religia sau convingerile, precum gi libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile sale, individual sau in colectiy, atat in public, cat si privat, prin invajimént, practici, cult gi indeplinirea de rituri” (art. 18), cat si dreptul pirinjilor de a opta pentru acest tip de educatie a copiilor lor: ,pXrintii au, cu prioritate, dreptul si aleaga felul educatiei care urmeazii si fie dati copiilor lor” (art, 26). De asemenea, un argument esential il constituie, aga cum s-a precizat in capitolul 1.2, faptul cé, in majoritatea {Srilor europene, eciucatia religioas’ face parte din curriculum-ul gcolar, cu 1-3 ore pe stptimand. 113.2. Blape in definiren statutului disciplinei religie, dupit 1989, Documente legislative si demersuri ale Patriarhiei Romine Reintroducerea disciplinei religie in cadrul sistemului de invatimant romanesc, precum gi definirea statutului acesteia in cadrul diferitelor documente oficiale ale ministerului educatiei, in legile sau in proiectele de legi privind educatia, au fost marcate de 7 Veri lucrarea I. MoROIANU-ZiArESCU, E, MARINACHE, R. $eRBANESCU, R, DE- rrmrscu, LOANCEA (coord), Principalele instrament international pond drepturile mut fa care Romania este parte, vol. 1, Instrumente universal, Insttutul Roman, entra Drepturile Omului, Bucuresti, 1997, pp. 10-13.44 PATRIARHIA ROMANA numeroase modificiri, cele mai multe dintre acestea realizandu-se jn urma unor interventii ale Patriarhiei Romane. Prezentim in cele ce urmen7A citeva repere cronologice p) vind reintroducerea si statutul discipline’ religie, dup anul 1989. 11 septembrie 1990: incepand cu anul scolar 1990-1991 s-a introdus ,Educatie moral-religioasé” in invafimantul primar gi gimnazial, cu statut de discipliné optionali gi facultativa, cite © ora la doua siptiimani, aprecierea rezultatelor obtinute de elevi facandu-se prin acordarea de calificative’”, 1 februari 1991: Din trimestrul II al anului scolar 1990-1991, disciplina ,,Fducatie moral-religioasi” se putea desfaigura sipta- minal, facultatiy, in functie de optiunea elevilor gi a fiecdrui cult religios, dar si de posibilitatile scolit®. 8 decembrie 1991: Constitutia Romaniei prevedea in art. 32, alin. 7: ,Statul asigued libortatea invafimantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecdrui cult. in scolile de stat, inva- fAméntul religios este organizat si garantat prin lege”. Facem precizarea ci majoritatea cultelor recunoscute in Romania infeleg prin invSimant religios gi religia ca disciplin’ de studiu in scoala 47 august 1993: Ca raspuns la adresa Patriarhiei Romane nr. 4612/4.08,1993, Ministerul fnvatamantului arata in adresa nr. 10398/17.08.1998 c&, ncepind cx anul scolar 1993-1994, obiectul de iavajimant ,,Educafie moral-religioasa” se va numi ,Religie”, iar aprecierea elevilor se va face prin note. % Protocol 150052/11.09.1990) si Secxetaziatil de Stat pentru Culte (nr. 7758/11.09.1990), art. 1-10 * Comunieat al Ministorului favatamantalut gi Stintei (nr, 9176/1.02.1991) sial Secretaziatului de Stat penteu Cute (nr. 768/1.02.1991), ait. 1. % Alexandru Gabriel Guseasins, ,invitimantul realizat de cultelereligioase din Romania’, in: Studi Teologic, serie nou, TT, ne. 4, octombrie-decembrie, 2007, pp. 82-83.APOSTOLAT EDUCATIONAL, 45 24 iulie 1995: Legea invifiimantului mx. 8471995, publicat’ in ‘Monitorul Oficial al Roméniei, anul VI, nr. 162, din 31 julie 1995, prevedea in art. 9, alin. 1:,,Planuirile invafaméntului primar, gimnazial, liceal gi profesional includ religia ca disciplina scolar’. fn Snvafimantul primar, religia este obligatorie, in invagimantul gimnazial este optionala, iar in invafimantul liceal si profesional este facultativa. Elevul, cu acordul parintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru stuciu religia si confesiunea”. decembrie 1996: Patriarhia Romani a ficut demersuri pentra modificarea articolului 9 din Legea hnovifiimdantului, print-o initiativa sprijinita prin semniturile a peste un milion de credinciosi (Temei nr 1105/1996). 10 iulie 1997: Ordonanta de Urgent a Guvernului ne. 36/10.07.1997, publieat’ in Monitorul Oficial al Romanici, Partea I, nr, 152, din 14 iulie 1997, modifica articolul 9 din Legea hres méntilui nr, 84/1995, astfel: ,,Planurile invatamantului primar, gimnazial, liceal gi profesional includ religia ca disciplina scolar’. Elevul, cu acordul parintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studliu religia i confesiunea”. Ca urmare a aparifiel Or- donanjei de Urgenta a Guvernului 36/1997, disciplina religie a fost introdus’ in invatiméntul liceal incepand cu anul scolar 1998-1999, cu statut obligatoriu la nivel institutional, dar cu respectarea libert8fii elevilor de a alege ~ cu acordul périntilor — confesiunea sau religia. 30 inlie 1999: Legen fnvaiamntului nr, 84/1995, modificata prin Legea nr, 151/30.07.1999, privind aprobarea Ordonantei de Urgent a Guvernului ne. 36/1997, publicata in Monttorul Oficial al Roma- niei, Partea T, nr. 370 din 3 august 1999, republicata in Monitorut Oficial al Romaniei ne. 606 din 10 decembrie 1999, legifera astfel statuitul disciplined religie: , (1) Planurile-cadru ale invajamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplin& scolar’, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia gi confe-46 PATRIARHIA ROMANA. siunea, (2) La solicitarea scrisi a pirinfilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate si nu frecventeze orele de Religie. fn acest caz, situatia gcolara se incheie f&r& aceasti disciplina. in mod similar se procedeazi gi pentru elevul c&ruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condifiile pentru freeventarea orelor la aceast disciplina”. ‘11 aprile 2001: Ministerul Educatici gi Cercetirii a emis Ordi- nul ne, 3638/11.04.2001 gi Orcinul nr. 3670/17.04.2001 care, desi pastrau disciplina religie in planurile-cadru ale invayimantului primar, gimnazial, liceal gi profesional, ca parte a trunchiului comun, prevedeau in articolul 2, respectiv in articolul 5: La solicitarea scris& a pirintelui sau a tutorelui legal instituit, elevul poate si nu freeventeze orele de Religie. fn aceasta (ultima) situatie, clevul {si va alege in locul disciplinei Religie, 0 disciplina optional”. Sianuarie 2007: Legea nx. 48912006 privind libertatea religioas’ sixegimul general al cultelor, publicat’ in Monitorul Oficial, Partea J, na. 11/8.01.2006, dezvolta prevederea constitutional cu privire la disciplina religie astfel: fin invatamantul de stat si particular, predarea religiei este asigurata prin lege cultelor recunoscute” (art 32, alin. 1). 17 decembrie 2007: Ministerul Educatiei, Cercetirii si Tinere- tului a supus dezbaterii publice proiectul Legit ixotfmdntulu pro- universitar, in care se arta ca religia este inclusa doar in planurile- cadru ale invafimantului primar si gimnazial, ca parte a trunchiului comun (art. 10, alin. 1), Pentru menfinerea disciplinei religie gi in planurile-cadeu ale invatamantului liceal, in cadrul campaniei Pa- triarhiei Romane, ,Nu vrem liceu fra Dumnezeu!”, s-au primit in anul 2008 peste 140000 de mesaje de sustinere din intreaga tar’. De asemenea, reprezentantii cultelor religioase recunoscute in Romania s-au intrunit in data de 29 februarie 2008 la Palatul Pattiarhiei din Bucuresti pentru a-si exprima pozitia comuni cu privire la mentinerea discipline’ religie in planurile-cadru ale invitimantului liceal, ca parte a trunchiului comun, in proiectul de lege amintit.APOSTOLAT EDUCATIONAL. 7 16 martie 2009: Prin Ordinul nr. 3410/16.03.2009 al Ministerului Educatiei, Cercetirii si Inovirii s-au aprobat planurile-cadru de invatamant pentru clasole X-XI,, filierele teoreticd si vocational’, cursuri de 7i. Cu privire la disciplina religie se prevedea in articolul 6: , (1) Planurile-cadru ale invétimantului liceal includ religia ca disciplina scolar’, parte a trunchiului comun; elevul, cu acorclul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea. (2) La solicitarea scrisi a pirintilor sau a tutoreli legal instituit, elevul poate si nu freeventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina”. 30 aprilie 2009: Proiectul de Lege a invatimantului Preuni- versitar al Comisiei Prezindenfiale pentru Avaliza si Elaborarea Politi- cilor din Domeniile Educafiei si Cercetirit din Romania exclucea disciplina religie din planurile-cadru ale invaitimantului liceal gi oferea un statut incert acesteia in invétimantul primar gi gimnazial (art. 37, alin, 1). Prin adresa nr. 3780/17 august 2009, Patriarhia Romana solicita Ministerului Educatiei, Cercetiii gi Inovaii pistrarea disciplinei religie in planurile-cadru ale invatimantului primar, gimnazial gi liceal, ca parte a trunchiului comun, aga cum era prevaizut in Codul educatiei, art. 12, un proiect al ministerului educatiei, din S august 2009. 15 septembrie 2009: in gedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, Guvernul Roménief si-a asumat rAspunderea pentra Legea educatiei natiorale, inregistrat’ la Camera Deputatilor cu nt. 393/7.09,2009, modificata gi completat’, urmare a includerii amen- damentelor acceptate, mentindnd disciplina religie in planurile- cadru ale inviféméntului primar, gimnazial gi liceal, ca parte a trunchiului comun. 14 aprilie 2010: Guvernul Roméniei transmitea Parlamentului Romaniel un nou proiect al Legii educafiei nafionale, ints-o form’ diferitd de textul aflat anterior in dezbatere publicd, referitor la statutul orei de religie. Astfel, in art, 17, alin, 3 se arata: ,La cerere, in locul orei de religie, elevii pot urma cursuti de istoria religiilot,StPeok 1/2012, pp. 220-952 ISIUNE $I PASTORATIE Pr. Sorin SELARU / George VaL.cu STUDIUL RELIGIEI (SR) IN SCOLILE PUBLICE DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNI] EUROPENE Keywords: religion, school, religious education, European tnstitations, us; meraber slates. Abstract Vizand in mod direct o serie de prejuecat! legate de loc orei de Religie in gcolile publice din Romania, studiul de fas subliniazd, pe de o parte, competentele restranse pe care institulile europene le au in acest domeniu, Pe de alta parte, prezentarea succin- ti a organizarii SR in fiecare stat membru UE oferé dovada clard c& Romania nu reprezinta Tn niciun ez 0 exeeptie i aceasta privings. Dimpotrivi, SR este prezent, intr-o forma sau alta, n toate file Uniunii. Dincolo de diversitatea presupusa de aceasta afit- mare a dimensiunii nationale a prezentet SR tn scolle publice finanjate de Stat, sunt indicate si o serie de tendinfe ori evolutiIdentifiabile la nivel european, Introducere Credinciosii romani, in special crestinii ortodocsi din Romania, sunt su- ppusi Mm ultimii ani unei presiuni din ce in ce mai accentuate pentru a se obisrud Imai inti, a accepta apoi si si insts! in cele din urima ideea c& Religie nu-si are locul intre disciplinele din trunchiul comun al educatiei din fara noastra. Sondaje de opinie comardate ideologic, difeite grupuri de reflecte, fundatii sau ONG-uri, care militeaza pentru eliminarea religiei din gcolile publice de stat din Roma incearca sA convinga opinia publicd de faptul cd, odata cu democratizarea socie- tii romanesti, ncrederea in Biserica scade, iar importana religiei in viafa romanilor se diminueazd si ea pe zi ce trece Or, coea ce deranjeazd, de fapt, este prezenta religiei — sau, mai bine spus, ‘1 Biseriii in spatiul public, dat fiind e scoala nu este altceva decat o oglinda a societal $i aga cum ii sti bine orieiret secularizdvi de tip balcanic, tencinfa de opunere fai de predarea Religie’ in scoli este alimentata si de idei cum ef 229PR. SORIN SHIARU / GEORGE VALU STUDII aceasta ar fi contrard progresului, societitii democratice si tendintelor europene actuale, in consecinté, Biserica Ortodoxa Romand, care lupt pentru mentinerea Religie’ in invatamantul de stat, este consideratd ca retrogradi sau opunandu-se nei societati a cunoasterii promovata astizi, cu insistenfa, in arealul european. Bineinteles, lucruvile nu sunt noi, discursul celor care se opun predatii Religéed in geolt putancuese regast 51 m alte epoc, in dtferite pary ale Europe De aceea, scopul aceastei prezentiri concise este si arate, luaind exemplul Uniunii Buropene, mult trambitat de cei ce se Impotrivese predaii Religie’ in scolile roménesti, ci Romania nu constituie nici pe departe 0 excepfie in cadrul UE, aga cum lasi si se infeleaga, de cele mai multe oti, discursul lor polemic. fa intreaga Buropa, Studiul Religiei (SR)! este prezent, intr-o forma sau alta, in scotile publice finanfate dle Stat. Pentru inceput, poate ci este bine de pretizat unde anume se situeazd ceducatia in cadrul polticilor comune europene, adicd sa se inteleag cine are competente in a decide organizarea si confinutul invatamantului intr-un stat membru al Uniunii Europene. in ceea ce priveste dreptul primar european, yea Uniunii Europene (TFUE), asa cum a fost modifieat prin Tratatul de la Lisa- bona, din 2007, precizeazd cé Uniunea Europeané desfisoara doar o politics de sprijin, complementara politieii nationale a fiecirui stat membru (vezi art. 6 ‘TFUE). Prin urmare, educatia nu face parte din domeniile in care Uniunea are o competenta exclusiva (vex! art. 3 TRUER), si nied din domeniile in care Uniunea i statele membre aut campetenfe partajate (vezi art. 4 TRUR) Potrivit articolului 165, alineatul (1) TFUE, ,Uniunea contribuie la dezvoltarea nei educatii de catitate, prin inewrajarea coopera dintre slatele ‘membre si, in cazul in care este necesar, prin sprijinirea si completarea acti- unii acestora, respectind pe deplin responsabilitatea statefor membre fata de nutul invatdmantului si de organizarea sistemului educational, precum si diversitatea lor cultarald si linguistica”™, Deci competenfa exclusiva a statelor membre de a stabili continutal si organizavea sistemelor nationale de educatie nu este pusi deocamdata in discu- fie din perspectiva éreptului primar al Uniunii, Cat priveste actele europene de drept secundar, se aude de multe ori in rmass-media ci Uniunea European a hotérat cutare saut cutare misurd, pe care romani trebuie musai so aplice (mai ales atunci cind exist un anume interes). Or, trebuie reamintit cA, a nivelul dreptului secundar european, se face diferen- Am ales, dup mulleezitr, si folosim Studiul Retigiot(prescuriat SR) pentru a desemmna seiplina aumitt de unit Sducapie Reigioasa, de ali Inedfdmant Regios, Relig sau Bdu- caffe despre Keli et. * drticolul 165 TPUE (fostl arteol 149 TCE tnainte de Tratatl de la Lisabora) a fost intro dus prin Tratatul de fa Maastricht in 1992. 230 -Q0r0n maSrUDIUE, ReticuEl (SR) IN SCOUT PUBLICE.. STUDII iere neta intre regulament, directivd, decizie si recomandare sau aviz’, far actele de drept secundar, prin care Uniunea isi poate exercita competenta de sprijin in domeniul educatici, sunt ,actiunile de ineurajare” si ,recomandatile” (Gezi art. 165 alineatul (1) TFUE), Aga cum reaultd si din denumirea lor, aceste acte nu sunt obligatorli. Potrivit articolulul 288 TRUE, care reylementeazat actele de drept secunidar ale Unlu, obllgetori sunt doar requlamentele,ditecti= vele si decaile; ns Uniunea nu are competenta sa adople astfel de acte obliga~ toril in domeniul educafei. Bineinfeles, recomandatile si programele europene ppt sustine gi indica o directie spre care se doreste orientarea invajamantului tn Europa, insi, deocamdaté, in ceea ce priveste prezenta Studiului Religie’ in scolile publice, aceasta este 0 problema ce fine de suveranitatea nationala a Fiecarui stat membru UE. ‘Ar fi interesant de amintit aici si pozitia Consitulul Buvopet, chiar daca nu este 6 institutie a Uniunii stat un interes crescind, uopene, care a mat pentru domeniul educatiei, mai ales in ultimul deceniu, Preocuparea centrala a Cof a fost asigurarea unei educatii multiculturale pentru tinerii europeni, formare care si slimuleze dezoltarea abilittilor de acceptare si de inifiere a. unui dialog construetiv cu cetafenii apartinand difertetor traditt culturale sau reli gioase prezente in Europa. Initial, agenda CoE! a exclus abordarea diversitatai religioase in aeest context, in principal avand in vedere multitudinea de regle- Ientiri ce definese relatia dintre Stat si culte in tarile europene, Atentatele tero- riste din ultimul deceniu au dus, insd, 1a 0 reconsiderare a locului religiei in spatiul public si au stimulat initierea de catre CoE a unui lung sir de dezbateri pe aceasta tema, Cel mai insemnat document cé a rezultat in urma acestor intl niti — Carte Aiba « Dialogudui Intercultural ~ congine 0 sectiune asupra’ D+ mensiunii religioase a dialogului intercultural”, Fara ai desconsidera valoarea, trebuie amintit e& aceasté abordare a feriomenuiui religios ca yfapt cultural” nu a intarziat si atrayt si critici, care vid in ea o intelegere evident incompleta (ji deci defectuoasa) & rolului si locului credinjet religioase in viata cetétenilor si a societdfii europene. Cert este ci, in domeniul educafiet religioase, aceasta per= > grticoful 288 TPUE: Pentru exercitatea competentelor Uniuni, instituile adopld regula mente, directive, deceit, recomandirl si avize. Regalamentul are apicabiltate general. Acesta este abigatorit fn toate elemento sale gi se apc dircet in fecare stat membro. Direetiva este obligatorie pentru feeare stat membra destinatar cu privire la rezultatul care trebuie tins, lisind autortatilor nationale competenfa in ceea ce priveste forma si mlloacele. Deeizta este oblgatorie ia toate elementele sae. In camul in care se indica destinatari, decizia este cobligatore numai pentru acests. Reeomandéeile si avizele nu sunt obligatori ¥ Aut 165 alineatul (4) TRUE. precizeazd: .Pentrt a contribu ta realzarea abiectivelor men- Jionate de prezentul articol: Parlamentul Buropean si Constial adopta acfiund de ieuraja- +e, cu exceptia oricirel armoniziri a actelor cu putere de lege sia normelor administrative ale statelor membre, hotardnd in conformilate cu procedure legislated ordinara yf dupa consut- area Comtietulul Economic $i Social si a Comitetului Regiunilo; Consitul adopta reco- ‘manda, la propunerea Comisie". 231 -Q0nO0n aPx, Sonn SELARU / GtoRGt VALCU STUDII vederea asigurarii introducerii studiului religiei in cadrul trunchiului comun pentru invatamantul p secundar’, Trebuie menfional, insd, c4 in viziunea Col, este vizata evitarea pe cit cu putintd a unei abordri confesionale a disciplinei, optanclu-se in schimb pentru o prezentate echidistanta a maritor trai religioase ale unt, mat ales @ celor reprezentate in realunea respectiva. Nu mai putin important, ultimii zece ani au adus si 0 crestere considerabi i a numérului de cazuri in legAturé cu libertatea religioasa judecate de citre Curtea Europeand a Drepturilor Omului. Unele dintre ele au fost legate si de prezen{s simbolurilor ori a educafiel religioase in gcolile europene. Insistand protejari libertatiireligioase a copiilor si parintilor (adic posibilitatea obtinerii unei scutiri de la ora de Religie), Curtea a apveciat pind acura ci reglementirile legislative in acest domeniut tyebuie si rdmand la aprecierea fiecdrui guvern national in parte” Studiul Religict in Europa ~ expresie a unitafil m diversitate Dimensiunea nationala a prezentei veligiei in seoli face ca panorama eu- latea, cultura gi istoria fiecdrei tri, Cititorul va putea sesiza care existd, atat in privinta statutului, cat si a organiza Religii in gcolile europene. Astfel, Studiul Religiei poate avea caracter obligatoriu pentru toti elevii, chiar fara posibilitate de scutive, cum se intimpld in Suedia, sau poate fi discipling opfionals, pe care elevit o pot alege la anumite niveluri de studiu (Slovenia). Exist, de asemenea, si cazul (singular) al Frantei unde Studiul Religiei nu existé ca disciplina de sine statatoare, elemente ale acestei discipline find ineluse, insi, in eadrul programelor analitice ale altor obieete de studit. La fel, organizarea Studiului Religiei in scolile publice poate fi responsabilitatea exclusivi a Statului (Suedia ori Grecia), subiectul unei coopera apropiate intre Stat si culte (Germania, Austria) sau doar in satcina cultelor (Ungaria); totus chiar si in acest din urma caz, Statul asigurd finantarea necesara. Nu mai putin important, abordarea disciplinei poate varia intre una puternic secularizatd, care- si propune, in mod strict, oferirea de informatie obiectiva asupra diferitelor cre- * Be: Res. nr. 1720/2008; Ree. nt. 1804/2007. * Potivitarticolului 15 din Statutul Consililui Europei, Comitetul de Ministri al CoE (orga nismul decisional al CoR) poate incheia convenil sau acorduri (care au caractor obligatory) (a ‘se vedea artcolul 15 a), sau poate formula recomandari cite stale membre ale Consul Buropel. Recomandarile nu au tn principiu caracter obligatory, dar existé 0 proceduta de ‘monitorizare a masutlor adoptate de statele membre ca urmare a recomanditilr respective (a te vedea articolul 15 b). Se paste agadar crea o anumita presiune polity in vederea respect sii recomandatitor Comitetului de Minit Cf, Living toghether. Combining diversity and freedom in 21st century Europe. Report of the Group of Eminent Persons of the Council of Europe (Strasbourg, Council of Europe, 2011). 232Sruntur, Resort (SR) IN SCOULE FUBLICE... STUDII inte religioase (ori filosofice) ale lumii (Estonia, Danemarca), si una evident confesionalg, care are ca scop initierea (sau asistarea) elevilor in a deveni membri responsabili ai unei anumite confesiuni, alocénd, deci, foarte putin spa- {iu cunoasteri altor confesiuni sau religit (Cipru, Malta). Pe de alla parte, analiza péisajului Studiului Religie’ in rile Uniunii Eu- ropene scoate Ia ivenli 3i o serie de tendinte comune, determinate de provocarea comun a secularizarit gi pluralismul $ s Aste, cel putin la nivel de discurs oficial, se poate observa o evolutie th privinta motivarit prezentei Stuciului Religici im scolile publice, dinspre constiinta nece~ sitafii educérii religioase a copilulu rai pragmatice, precum com- baterea fanatismului religios ori cultivarea abilitatit de injelegere, de catre elevi, 2 patrimoniului istoric si cultural al {ari, Evolufia din Franfa este, sim acest caz, relevant, dar ea reprezinta doar expresia maxima a unei stari de fapt comune, in rai mic’ sau mai mare masurd, multor state europene (Olanda, Regatul Unit, ‘Tarile Scandinave). Se observa, ce asemenea, o evolutie dinspre afirmarea drep- Gului cultelor de a oferi Studiul Religie’ in scolile publice, cdtre sublinierea dreptutui copitutud de a primi educate r in contextul mai arg al meni: vii unui sistem educativ eficient Modificarea motivarit are ca prim efect secularizarea interna a programei analitice si apropierea de modelul ,stiin\elor reigioase”, care presupune un mod ,obiectiv* de predare a Religivi. Scopul Studivlui Religiei, in acest caz, inceteazd a fi cultivarea angajamentului fad de o anumita credint& religioasd, care este inlocuité cu dezvoltarea tolerantei veligioase si culturale, precum gi a abilitiyii de analiza criticd a diferitelor sisteme religioase si filosofice cu care levul intr in contact, In contextul acestei transforma este chestionatd adesea masura (sau chiar posibilitatea) in care Studiul Religiei poate fi ficut in mod absolut ,obiectiv". Se invocd, in cadrul acestei discufi, faptul cd o tradiie reli- soasi nu se rezumé la suma unui set de doctrine 5 ritualuni, cdrora li se poate adfuga un patrimoniu cultural, mai mult sau mai putin impresionant, ei este tn primul rand o realitate vie, care animeaza si motiveaz milioane de oameni din ‘ntreaga lume. in plus, exista tndoieli serioase ca o astfel de abordare ,obiectiva” ar fi foarte eficienta in cultivarea unei atitudini tolerante si respectuoase fata de diversitatea religioasé, culturala, sau etnied. In fine, e putin probabil ca expune~ rea in stil pur academic a doctrinelor, istoriet ori ritualurilor religioase ar cores- unde asteptarilor elevilor (mai ales a celor din clasele primare), mult mai atrasi, de obicel, de o abordare mai vie si mai dinamicd, relevanta pentru problemele si Intrebarile lor personale. Se poate desprinde, asadar, concluzia c& varianta de mijloc ar ft si cea mai Inteleapta, aceasta insemndnd axarea pe cunoasterea temeinicd a proprie’ credin- tc, cu loc sufficient pentru 0 cunoastere elementara (concisa, dar corecta) a celor~ Ialte confesiuni si religi. Aceasta este, de altfel, abordarea cea mai populara a Studiului Religie! in statele Uniunii Europene, 233 mA OOrOnPR SORIN SeLARU / Grorce VALCU STUDII Un alt punct comun dezbateilor asupra Stuiului Religie’ in majortaten fiilor Uniunié il reprezinta necesitatea imbundtairii pregitirii profesionale a calrelor didactice, un raspuns indispensabil in fala unor evoluifi sociale care nu pot fi tégiduite. Acest aspect, alituri de statutul legal al profesorilor de Religie, este tratat in cadrul discutiei asupra fiecdrei fri in parte, punand in evident Varleratea situatilor tntalnie, ‘Nu mai putin adevarat, criticile indreptate impotriva Studiului Religiei fa scolile publice sunt si ele comune mai multor (ri. De obicei, insa, acestea nu vin de la persoane implicate activ in sistemele de invatamant, ci din partea «nor grupuri minoritare, iar evolutia pare af, mai degraba in directia opusa celei revendicate de acestea, adica in directia aparitiei oti consolidarli locului Studiu- lui Religiei in eadrul curriculumurilor scolare. (veai evolutia din Franta, respectiv azul Danemarce’) Prezentarea realizati In paginile urmétoare este una foarte concisé, fara niciun fel de pretenfie de exhaustivtate, ct intentia de a oferi doar edteva jal ne despre prezenla Religie’ in sistemul de educatie publicd din tarile: Unit Europene. Pentru cei ce doresc si aprofundeze suibiectul, la sfarsit exist o bil ofggafie selectivs, cuprinzénd titlurile cele mai relevante care pot faclita la ran-
You might also like
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
From Everand
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
Mark Manson
Rating: 4 out of 5 stars
4/5 (5794)
Zâna Toamna-Lipire Si Colorare
Document1 page
Zâna Toamna-Lipire Si Colorare
Nicula Olguta
No ratings yet
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
From Everand
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
Sarah M. Broom
4/5 (98)
Magazines
Podcasts
Sheet music
Semne Grafice Toamna
Document1 page
Semne Grafice Toamna
Nicula Olguta
No ratings yet
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
From Everand
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
Dave Eggers
Rating: 3.5 out of 5 stars
3.5/5 (231)
Labirint Mos Nicolae
Document1 page
Labirint Mos Nicolae
Nicula Olguta
No ratings yet
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
From Everand
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
Margot Lee Shetterly
4/5 (895)
Zana Toamna Pe Tub
Document1 page
Zana Toamna Pe Tub
Nicula Olguta
No ratings yet
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
From Everand
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
Meik Wiking
3.5/5 (400)
Ariciul
Document1 page
Ariciul
Nicula Olguta
No ratings yet
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
From Everand
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
Phil Knight
4.5/5 (537)
Interviu Tulburari
Document3 pages
Interviu Tulburari
Nicula Olguta
No ratings yet
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
From Everand
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
Chris Voss
4.5/5 (838)
Ploaia Semne Grafice
Document1 page
Ploaia Semne Grafice
Nicula Olguta
No ratings yet
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
From Everand
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
Ashlee Vance
4.5/5 (474)
Dino Colaj
Document1 page
Dino Colaj
Nicula Olguta
No ratings yet
Grit: The Power of Passion and Perseverance
From Everand
Grit: The Power of Passion and Perseverance
Angela Duckworth
4/5 (588)
Coroana Lui Dino
Document1 page
Coroana Lui Dino
Nicula Olguta
No ratings yet
Yes Please
From Everand
Yes Please
Amy Poehler
4/5 (1891)
Micii Matematicieni
Document1 page
Micii Matematicieni
Nicula Olguta
No ratings yet
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
From Everand
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
Siddhartha Mukherjee
4.5/5 (271)
Proiect Didactic in Lumea Insectelor
Document5 pages
Proiect Didactic in Lumea Insectelor
Nicula Olguta
No ratings yet
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
From Everand
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
Naomi Klein
4/5 (74)
Diplome Grădinița Sfârșit de An
Document9 pages
Diplome Grădinița Sfârșit de An
Nicula Olguta
No ratings yet
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
From Everand
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
Doris Kearns Goodwin
4.5/5 (234)
Anotimpurile-Semne Grafice
Document3 pages
Anotimpurile-Semne Grafice
Nicula Olguta
No ratings yet
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
From Everand
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
Gilbert King
4.5/5 (266)
Fisa de Lucru Gradinita Buna
Document1 page
Fisa de Lucru Gradinita Buna
Nicula Olguta
No ratings yet
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
From Everand
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
Ben Horowitz
4.5/5 (344)
Arici Cu Mar
Document3 pages
Arici Cu Mar
Nicula Olguta
No ratings yet
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
From Everand
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
Jay Sekulow
3.5/5 (137)
Borcanul Cu Surprize
Document2 pages
Borcanul Cu Surprize
Nicula Olguta
No ratings yet
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
From Everand
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
Thomas L. Friedman
3.5/5 (2259)
Imagini Cu Dinozauri
Document3 pages
Imagini Cu Dinozauri
Nicula Olguta
No ratings yet
Fear: Trump in the White House
From Everand
Fear: Trump in the White House
Bob Woodward
3.5/5 (738)
Pictura Dinozauri-Dactilopictura
Document1 page
Pictura Dinozauri-Dactilopictura
Nicula Olguta
No ratings yet
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
From Everand
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
Brené Brown
4/5 (1090)
Povestea Lui Dino Cu Imagini
Document6 pages
Povestea Lui Dino Cu Imagini
Nicula Olguta
No ratings yet
Principles: Life and Work
From Everand
Principles: Life and Work
Ray Dalio
4/5 (599)
Casuta Din Oala Colaj
Document10 pages
Casuta Din Oala Colaj
Nicula Olguta
No ratings yet
John Adams
From Everand
John Adams
David McCullough
4.5/5 (2409)
Pictura Cu Degetul Dino
Document1 page
Pictura Cu Degetul Dino
Nicula Olguta
No ratings yet
The Unwinding: An Inner History of the New America
From Everand
The Unwinding: An Inner History of the New America
George Packer
4/5 (45)
Umbra Lui Dino
Document1 page
Umbra Lui Dino
Nicula Olguta
No ratings yet
The Glass Castle: A Memoir
From Everand
The Glass Castle: A Memoir
Jeannette Walls
4.5/5 (1712)
Lupul Pictura
Document2 pages
Lupul Pictura
Nicula Olguta
No ratings yet
Angela's Ashes: A Memoir
From Everand
Angela's Ashes: A Memoir
Frank McCourt
4.5/5 (440)
Ghicitori Animale
Document1 page
Ghicitori Animale
Nicula Olguta
No ratings yet
Steve Jobs
From Everand
Steve Jobs
Walter Isaacson
4.5/5 (806)
Turtita Fisa de Lucru
Document1 page
Turtita Fisa de Lucru
Nicula Olguta
No ratings yet
Bad Feminist: Essays
From Everand
Bad Feminist: Essays
Roxane Gay
4/5 (1015)
ALA-BIBLIOTECA ,, Du Mamica La Puisorul Ei''
Document1 page
ALA-BIBLIOTECA ,, Du Mamica La Puisorul Ei''
Nicula Olguta
No ratings yet
The Outsider: A Novel
From Everand
The Outsider: A Novel
Stephen King
4/5 (1839)
Animalele de La Ferma
Document9 pages
Animalele de La Ferma
Nicula Olguta
No ratings yet
The Light Between Oceans: A Novel
From Everand
The Light Between Oceans: A Novel
M.L. Stedman
4.5/5 (789)
Multimi de Turtite
Document1 page
Multimi de Turtite
Nicula Olguta
No ratings yet
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
From Everand
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
Viet Thanh Nguyen
4.5/5 (121)
Ala-Arta-, Masca Iepurasului
Document1 page
Ala-Arta-, Masca Iepurasului
Nicula Olguta
No ratings yet
Brooklyn: A Novel
From Everand
Brooklyn: A Novel
Colm Toibin
3.5/5 (1937)
Turtita Descrie Imaginile
Document1 page
Turtita Descrie Imaginile
Nicula Olguta
No ratings yet
The Woman in Cabin 10
From Everand
The Woman in Cabin 10
Ruth Ware
3.5/5 (2322)
A Man Called Ove: A Novel
From Everand
A Man Called Ove: A Novel
Fredrik Backman
4.5/5 (4609)
The Perks of Being a Wallflower
From Everand
The Perks of Being a Wallflower
Stephen Chbosky
4.5/5 (2104)
Wolf Hall: A Novel
From Everand
Wolf Hall: A Novel
Hilary Mantel
4/5 (3811)
Little Women
From Everand
Little Women
Louisa May Alcott
4/5 (104)
Manhattan Beach: A Novel
From Everand
Manhattan Beach: A Novel
Jennifer Egan
3.5/5 (792)
The Art of Racing in the Rain: A Novel
From Everand
The Art of Racing in the Rain: A Novel
Garth Stein
4/5 (4200)
The Constant Gardener: A Novel
From Everand
The Constant Gardener: A Novel
John le Carré
3.5/5 (104)
A Tree Grows in Brooklyn
From Everand
A Tree Grows in Brooklyn
Betty Smith
4.5/5 (1929)
Her Body and Other Parties: Stories
From Everand
Her Body and Other Parties: Stories
Carmen Maria Machado
4/5 (821)
Sing, Unburied, Sing: A Novel
From Everand
Sing, Unburied, Sing: A Novel
Jesmyn Ward
4/5 (1103)

Emailing Curs Didactica Religiei PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Emailing Curs Didactica Religiei PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like