I. IONACII.

BIS eme'
CBIPURI
I

DOCVMeNTE
DIN ObT

RAMURI
www.dacoromanica.ro
 I. IONA$CU

BISCRICI
CHIPURI
i
DOCIIHONTO
DIN ObT
- CU 43 ILUSTRATIUNI -
Prefatä de d, Profesor N. IORGA

- VOL. I. -

RAMURI
CRAIOVA
1 9 3 4.

www.dacoromanica.ro
g oate dreptarile reservate.

www.dacoromanica.ro
 Nu putem fi in de ajuns de recunosceitori acelora
cari, ca d. I. Iona§cu, vechiul §i bunul mieu elev, strei-
bat un Tinut, §i Nina la ultima bisericutci de sat, inj-
ghebatei din loadbe de lemn, Pentru a adeiugi la cunoa§-
terea trecutului §i artei neamului nostru.
Opera d-lui Iona§cu e pretioasei §i printr'aceia di
ne leimure§te asuPra unei regiuni foarte putin cunoscute
supt acest raport, ba aproape inexistente, afarei de ceia
ce, odinioarei, un harnic institutor, a scris desPre curet,
telul ora § care e capitala ei.
Descriptiei i se alipesc §tiri, foarte bogate, cu pri-
vire la toti aceia cari s'au invrednidt cu ceva /a cti-
toriile prin care li se pastreazei, fi, li se va pastra numele.

N. IORGA.

www.dacoromanica.ro
 CUViNT INTRODUCTIV.
Cind, cu citiva ani in urna, ara venit in Slatina, ca PTO-
f esor de liceu, gindul initial, infiriPat din pasiunea profesionala,
dorea o orientare sustinuta in trecutul istoric al judetului Olt
Cad, dacei orasul Slatina s'a bucurat, cindva, de cercetarea in-
sufletita a defunctului G. Poboran, care a &fruit posteritcltii
o lucrare istoricà intinsei valoroasel , criticabilel doar pentru
cadrul ei romantic si restrinsa utilisare a izvoarelor inedite, el fiind
un diletant $i nu un specialist , despre tinutul Oltului i viata
de altadata a satelor ce-1 alcatuesc se stia prea putin. Dar am
constatat atunci, cu sur prindere, cà oamenfi erau preocuPati de
lucturi mai serioase $i mai actuate. Arhivele vechi extrem de
interesante ale Primariei tribunalului crutate de reisboiu
au fost vindute cu chilogramul fara se't se fi galsit cu cale apelul
la un cunoscator, care sa-si fi sPus opinia. Aceastä tristei reali-
tate impunea ca informatii/e necesare sà fie culese de Prin sate
si din arhivele publice centrale.
Am plecat seí reiscolesc judetul si n'a reimas coltisor neum-
blat =lair odata. Calatoriile n'au fost liPsite de resultate bune,
dar nu voi uita niciodata greuteltile ce am intimPinat ca set
obtin dela locuitori, larnuriri i mai ales acte. N'am lasat
nevisitate bisericile aceste minunate asezaminte de nePreten-
tioasei culturei $i de ospitalitatesi ara observat cum multe dispar
de asprim,ea vremii indiferenta localnicilor. Pe cit mi-a fost
posibit am prins, cu un aParat fotografíc, imaginele acestor sfinte
leicasuri $i ale ctitorilor respectivi, socotind cei ar fi o aim(' sâ
nu se imorta/iseze, cel putin in asa fel, aceste admirabile, dar
putine marturii, e cit de modeste Pe atit de interesante. Oltul
este un tinut extrem de seirac in monumente vechi si o Prelungire
a. nepaseirii ar fi insemnat desffintarea istoricului selu.
Daca privirea superficialci fugitiva aruncata peste vesti-
giile rare la numar ar conchide cá istoria acestui tinut e lipsitä
de stralucire maretie, o cercetare serioasa $i de lungá rabdare
ifi da' satisfactii de nePrevazut. Oltul a fost, in istoria Tarii Ro-
minesti, o regiune de extremâ imPortanta. prin situatiunea geo-
grafted', ffind asezat in Muntenia de vest $í marginit de apa care
i-a dat nurnele, pe care citeva secole a insotit-o Pina. la Duna:re ;
dar aims adese ori in sfera de interese a banatului oitean.
Riul Olt n'a constituit nici cind o stavila. in relatiunile dintre
V

www.dacoromanica.ro
tinuturile coresPurtzeitoare celor cloud. maluri. De cele mai multe
ori mo§iile din 0/t se intindeau in Romanati $i Vilcea. lar
rtualitatile istorice dintre partidele regiunilor din stinga §i dreaPta
Oltului, boerii din jud. Olt au jucat, urteori, rolul do arbitri,
reusind chiar, la un moment dat, sá inalte la tronul tetrii pe un
representant al lor Vlad-Vintilä. Voda. din Slatina (1532 - 35).
Dar boerii din Olt, pe lingá rolul Politic, au =Jut §i un impor-
tant rol cultural, zidind manastiri, schituri i biserici de mir,
institutii destinate ocrotirei dreptei credinte, cultivarii talentelor
de arta religioasa. §i, rásindirii primelor notiuni de invatatura.
Astfel, Manea vel vornic Perisanul i jupineasa lui,
au ridicat prin anul 1518, in mima codrului dela Seaca, vochea
uestita manastire Musetesti, ceireia ei i-au däruit in 1527 frumo-
sul i rarisimul evangheliar tiParit de uestitul Macarie in 1512 si
gait de Al. Odobescu in sec. XIX la m-rea Bistrita. A2si letcasul
aproape peiräsit nu mai conserva., din splendoarea de odinioarci,
decit lesPedea funerara a Via.claei, defunctd in anul 1528. Con-
timporanul §i, ruda lor, Tudor vel lo g., a zidit biserica din Drei-
goesti, unde Ritra§cu Voda cel Bun isi petrecea vente lingá fata
sa, maritatá cu un nePot al boerului Tudor. Ilustrele
boere§ti :Balaceanu, Buicescu, ot Bogdanei", Comeineanu, Cre-
tulescu, Deleanu, Fili§anu, Greceanu, Isvoranu, Mil coveanu, Ru-
deanu, Stirbei, Valeanu §. a. s'au ostenit sti tase urma§i-
lor suPt forme coresPunzatoare situatiunii lor ami ntirea unor
vieti pioase, framintate adinc de misterul vietii viitoare.
In aceastä modestá contributie, am incercat sci infati§ez
succint qi. cu mijloace ce stau la dispositia unui singur om
ceeace au putut sci realiseze ofere viitorului, sufletul, &-
dui §i mina acelor boeri strálu citi sau a unor oarecare mosneni
obscuri. i dadi am Putut sci scriu $i cite ceva din viata lor
petrecutei in aPropierea curtilor domnesti, in casete bolavanite de
la vii, in frumuselele cásute de lemn cu stilpi inflorati sau
cirnpul de beitae in zanganitul sábiilor , am scris. Indubitabil,
filiatiunile genealogice se vor socoti de speciali§ti ca incomplete,
Poate chiar eronate. Un lucru e cert inset, cci nu se oate pre-
tinde Prea mutt, in aceastä directie, la noi, unde studiile genea-
logice abia s'au ridicat din fasa naivitatii, care accePtä once
leagei oricum. Eu am cetutat sti afirm siguranta numai cind am
avut o basá documentará $i sei las incertitudinile in domeniul
Probabilitatii. Totu§i, cind ma gindesc la aproaPe tot materialul
nostru istoric quasi-pierdut in Rusia $ inedit, imi dau seama de
imposibilitatea alcatuirii unei opere desávirsite.
Multe din qtirile relative la Olt le-am gasit in diversele
manuscriPte ale Academiei. Din judet am shins tot ce mi s'a
incredintat si am copiat ceeace mi s'a presintat numai. Am pu-
blicat, in anexele capitolelor, ceva din numerosul material adu-
nat, restul a#eaPta intelegerea §i darnicia cuixa. Cind astern
aceste rinduri ma gindesc la sarcina ministerului cultelor, a epis-
copiilor $i a conducatorilor oficia/i ai judetelor, care trebue
mediteze atent cu multa simPatie la aceasta imPortanta pro-
blema a salve:L. rii putinului material de artei §i viaf ci culturalli
din trecutul nostru national.
VI

www.dacoromanica.ro
 Un admirabil inclemn la cercetarea positita a vietii noa-
stre seite§ti, de acum si de altetclat& duPet metode strict stiintifice,
se desprinde din augusta iniiativá regal& care a disPus rapin.
direa mai multor echipe de tineri intelectuali, specialisti in di-
ferite ramuri de activitate sPiritualà, in varii si opuse. colturi ale
tetrii. DuPet 3 luni de studii In mediul respectiv, ei vor presenta
constateirile lor, iar contributing cele mai importante vor fi dis-
tinse cu inaltele premii ale M. S. Regelui Carol II, care, in-in sPri-
jinul prodigal $i cald ce acordá infloririi culturii rominesti, apare
ca un Maecenas neo-latin.
ExPrim i Pe aceastei cale sentimentele de multumire si re-
cunogintei d-lui N. Iorga, inegalabilului nostru istoric scumpu-
lui profesor, pentru pretioasele indrumeiri i incurajarea ce
mi-a dat, ca scl alceituesc aceastei lucrare.
Nu Pot lása nemetrturisitet i contributia d-lui I. C. Filitti,
pasionatul cercetettor istoric i scormonitor de filiatiuni, de la
care astePt, neradator, un Lan i documentat album al familii-
lor boere§ti romine, care sei inlocuiascei babilonia genealogicet din
lucreirile vetustului O. G. Lecca, in furnisarea anumitor infor-
matiuni genealogice ; c:!.m aceea a d-lui P. P. Panaitescu, prof .
universitar, in ceeace Prive§te clarificarea unor elemente nesigure
din inscriptiile slavone. Toatet gratitudinea mea.
Imi fac o pleicutet datorie de a cita, recunosceitor, numele
d-lor : N. Coculescu, pro f. univ. Bucuresti; D. Caracostea, pro J.
univ.; dr. G. Chitulescu-Slatina ; Teodor Deleanu, Buc ; I. Flo-
rescu, avocat Slatina ; col. G. Manolescu, Craiova ; V. Manolescu,
DreigcIne§ti; J. Milcoveanu; ing. Puiu Protopopescu, Slatina ;
Ionel Vulturescu, Buc.; Gore Ungurelu, Stoicetnesti s. a., pentru
amabilitatea cu care mi-au dat acte informatiuni.
Spatiul restrins nu-mi termite sei public aid numele tuturor
acelor, cari au ajutat la munca mea, dar promit cet in vol. II
din lucrare al ceírui manuscript este aproape gata $i asteaPtet
numai Primirea caldà a presentului volum voi da o listei largá
a detinettorilor furnisorilor de documente.
Mx& Prin contrtbutia monaá a persoanelor citate, ara re-
usit set sfir§esc aceastei lucrare, ea n'ar fi vetzut inset tiParul, Wet
fondul de 30.000 lei, care mi s'a aProbat de consiliul judetean, Prin
steiruinta vie $i hotetritei a d-lor D. Cetpeitineanu, dePutat $i M.
Rinca, lost Prefect si pe care 1-am incasat gratie intelegerii bine-
voitoare a d-lui N. liaducan-Popescu, actual Prefect. Le imPetr-
tetsesc, Public, toatet multumirga mea.
Anumite riecesiteiti tiPografice met impiedicet de a da, in
acest volum, indicele cronologic al documentelor Publicate, indi-
cele numelor proprii, : persoane locuri, cel lexical. Le voi
Publica la sfirsitul vol. II, unde voi adetugi : o scara cronologicei,
cu data aParifieti documentare, aProximative, a satelor oltene, §i
o hartet a jud. Olt, cu precisarea bocalitáilor studiate suPt ra-
portul istaric.
L IONA$CU

VII

www.dacoromanica.ro
 1.
Biserica din Alunisul de jos (Ol).
Satul unde se aflä. acest solitar laca sfInt construit din
lemn, de me0eri simplise cherna, acum o suta de ani, Angheleqti.
O reuniune de citeva familii scapatate, ductncl o viatä de asprä
ruminie pe mo*ia ce nu mai era a lor, ci a boerului de neam grec,
$tefan Belu I), mare vistier In domnia lui Caragea (1812-18), prin
a carui gratie ajunsese la o stralucita stare materialä 2). 0 insem-
nare, dintr'o catagrafie de prin 18253), spune eS. biserica de lemn
cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Alun4u de jos se gasea Pe
mosia dumnbaJlui biv vel logbfält Belul, facutä de [e]noriea§i"
era deservita de preotii Costandin i Coman". 4) In 1831 aceastä
mo*ie era a baronului Const. Bela, fiul lui $tefan i producea un
venit de 1500-2000 lei anual 5) iar in 1841 o altä insemnare ci=
teaza si Alunisu casei reiPosatului Dime" Oleinescu". 6) Acesta a fost
ginerele logofätului Belu. Am gasit la Academie citeva manuscripte 7)
I) Familia acesfuia era originara din Macedonia, unde in sec. XIX exista
Inca la Ianina. Costache, un irate al lui stefan, stabilindu-se la Viena strinse o avere
mare si imparatul ii acorn. fitful de baron in 1817. Neavind copii, averea o mostenesc
copiii logoiätului. stefan, easatorit cu o Balcescu din Craiova, avu multi copii, intre
cari C. Belu, vel agá in 1821 eum i in 1829; Dimitrie, vel caminar in 1821 si Ale
xandru caminar In 1829 (v. I. C. Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino Buc.1919 p. 253;
Catagrafie oficiala de toll boerii Tarn Rominestt la 1829, Buc. 1929, pp. 6, 8 si Frei-
minteiri/e politice sociale in principatele romine dela 1821 la 1828, Buc. 1932 p. 46)
unde arata ca printre altele Tudor Vladimireseu impunea sa se conlisce averea logo-
tatului ,5tefan Belu pentrucä fm de taran (sic) a fäcut-o prin jafuri" sau p. 61 ...bo-
erii greei ai lui Caragea in !mate eu Telan Belu". In limpul domniei lui Grigore
Chica (1821-28) t. Belu era printre boerii patriboti", protivnici oricara imbunalatiri
in starea tarii; cf. s't Octau G. Lecca, Familiile boeresti rornine,Bue.1899, fam.
p. 531; G. D. Florescu, Alain) tnmormintarei lui Alexandru N.Sutu Voevod, Buc. 1932,
p. 18 nota 75 si p. 20 n. 103).
G. D. Ftorescu, op. cit. p. 41 si note 184, 185 his. In 1815 stefan Belu era
biv vel vistier i stapinea Alunisul cumpärat odela boerii Balacenis (v. actul la cap.
m-rea Seaca). In 1821 logofátul Bain locuia in casele lui Ienachita. Vacareseu, dela a
carui vaduva le cumparase i care se atlau in fata actualei strazi Carol", pleeind din
calea Victoriei.
Academia Boni:net. ms. 3530, Catagrafia bisericilor din jud. Arges si OIL Nu
are data intoemirii, dar se poate stabili in acest timp, conexind anurnite stiri ce da.
4. Ibid. p. 103.
L C. Fiiitti, Arenda mosiilor in Muntenia la 1831 si 1833, Buc. 1932 p. 24
Academia Romina, ms. 660, fol. 254. In 1829 acest Dined, fiul setrarului
te fan OlcInescu, era paharnic si avea 42 de ani (v. RUM, Catap;rafie pp. 10 si 49).
Ibidem, mss. 4204, 4292, 4293 si 4393.

www.dacoromanica.ro
 2

privind familia Belu färi sä se pomeneascä undeva un rind de

mosia pe care mai däinueste in stare rea, bisericuta de lemn, ase.
zatä pe temelie de caramidä.
Cridirea are forma dreaptä, cu peretii de lemne incheeate.
peste care s'a da t un strat subtire de var. E incinsä cu un blitz
de lemn im-
pieta. Aco=
perisul e de
sindrilä, ye=
chit/ si sus.
tine pe lau-
rea vesticä o
turrá cilindri.
,
cä, sveltä, ca.
re are cam
la jumätatea
distantei din.
ire bazä. , rc.
I - r%el - s 1?-40
virf, in afarä -9.

de acoperisul
conic, o poalä PAt ,

iaräsi de sin. 917- "

drilà (fig. 1).
Biserica aratä #4-9
9
fr\

.
spre apus un. $
A-
r-
pridvor larg s
deschis, cu 4
_

sf 1 lpi cilin. Fig. L Biserica de lemn d.n Alunis : vedere laterals.

drici.
Peretele dintre pridvor si pronaos e nealterat de tencuialä
si are o usä area de stejar, cu chenar inflorat. In interior se ob.
servä un pronaos mic dreptunghiular, despirtit de naosul mai larg
printr'un perete de lemn, cu o usi de trecere. Naosul are o bola
cilindricä de lemn sustinuti de un arc de stejar, cu pläcute inflo.
rifuri. Un arc asem5nifor se vede si la frecerea din pronaos in
naos. Timpla e de lemn, are 2 rinduri de icoane, apoi cIteva bläni
de stejar pe care se mai väcl zugräveli. Se sfirseste printr'o cruce.
Altarul are formä pentagonag, cu proscomidie in singa, unde se
mai Via urrne *terse de nume.
Pictura initialä pusä pe stratul de tencuialä, are linii sigure,
colorit stins si se pästreazi mai bine in alear; cealaltä picfuri, in-
ferioarä, e din 1877, dupä cum spune insemnarea din pronaos.
Fiindcä biserica n'are inscriptie, data clädirii ei nu se poate fixa
decit aproximativ. Am Osif aruncafe Infr'un colt plin de resturi vechi

www.dacoromanica.ro
 3

douä icoane de pinzä pe lemn dimensiunile 70/50 cm. Una

represintä pe sf. Ioan Bogoslovu i sf. Dimitrie, dä numele zu=
gravului si data: Pclun zugravu ot Cioroi (?), 1813 mar(tie] 30";
cealaltà, Intitisind Adormirea Maicii Domnului, are numai lectu
1813". Ca atare pictura primä e din 1813. Cif priveste inältarea
bisericii i ctitorii ei, o lungä Insemnare de pe un minei pe august,
tipärit la Buda In 1805') spune : Aceste míneae... säntu luate
drept fl. 105 de ctitorii ce mai nainte sà vor numi. Eu Dopa
Diea. Aceste mineae dela bisearica dela Anghele§ti of Aluniq ce sä
präznueste cuvioasa Parascheva, sänta cumpärate de ctitorii care
mai naínie sä vor numi... sí s'au asäzati.", la a8astä sfitä besericä
ce maí sus s'au numita ca s'a' fie de pomenire tuturora celora ce
s'au ostenít, sí s'au inceput aCastä sfitä bisericä Cu ajutorul luí
Dumnezeu de acesti megilasi anume: p oPa Radu duhovnicu i (si)
Preda Elwin í Barbu sin Anghel Meri§anu i Stoeanu nepotu=sau i
San firu sin Neacqu í loanu Picu i Start CdPricean i Nicula Orbu
i airstea ce/ negru i cäti. Dumnezeu au mai däruita... 1812, ghe-
narie 13" Aceasta insemneazä c5 biserica s'a construit cel mai
tirzi.u. In anul 1811.
Printre cärtile bisericii presintä interes, prin insemnärile ce
au, urmätoarele: un triod, färä coperfe i minute din 1805. Pe
prima filä a triodului, un DoPa Crciciun reflecteaz5: Nu este sä=
rac cel ce nu are muma i taiä, ci este särac cel ce nu are invi=
täturä.". Un alt preot, Coman, descrie cele ce a auzit de miscarea
domnului Tudor din Vriclimiri, astfel: In zilele prea luminakului
domn Io Alecsandru Nicolai 5utu s'au intämplata de au murít
pärintele nostru, Iosif ePiscopfi Argeqeiei la Antim in BucureSi, la
sfeti Vasile) i dupa moartea lui, mai In curnelegis) au murita
dormaul Necolae(1) 5utu fiindu In scaun. Si dupä moartea lui s'au
sculata Tudorin, cu o[a]ste dela apusa i Ispilatu(!) dela räsärita
si au venít Tudorín pänä la Bucuresti Ipsilatu pänä la Tärgo=
viste sí s'au &cut price intre dänsi[i] í s'au bäjänit lumea sí s'au
täiata pa[n]duri[i] (!) luí Ispilantu cu Turc[i] la Drägäsani i i=aubätut
pe paduri (!) de i..au fa:cut zoba. 5i s'au sträns bäjäniile toate care=si
la locul lor, iarä mai pä toamnä in dechenvre 30, s'au cutremu=
rata pämäntul intr'o sämbätä sara sí In luna lui ianuare 11 s'au
fäcut un semn despre apus cam verde sí erea numai o tirà de
nora spre munte si au fäcut bräu despre munte cät s'au auzít.1
peste tot pämäntul, cät s'au mirati toatä lumea. i ccind au. murit
0 insemnare din mineiul pe septernvre in4tiinteazA el s'au cumpArat aceste
càri dela Vasile Topanu e (0) tovarAvil lui, Ion Cobuzii ot Sgbi§u de josu soliea lui
(I) Floarea, Ioana".
In Istaria bisericiiromanefti, v. IL VAlenii de Munte 1909, p. 366 d. larga fixeazA
data morpi vrednicului episcop losil de Sivas, la 27 oct. 1820.
Alexandra N. $utu moare la 19 ian. st. v. 1821.

www.dacoromanica.ro
 4

domnul i discopu au fostil It. 1821 í cand au tunat pà ceri au

fost 1822".
Acela* preot Coman, feciorul lu Preda Epure 1) arata in mi.
neiul pe hale, cg s'a insurat cu Gherghína la 18 februare 1812.
lar in míneíul pe martie insemneaza S6 sà fle cand au plecat
Muscali[i] din lar[a] in luna lui iunie 15, la anul dela Adam 7321,
earg dela Hs. 1813 2) §gzandu aici ani opt i de aici ridieändu=se
cu räzboi asupra Sfranfuzutui (sic) Lau bat/Lit intr'un an *i apoi de
acolo auziräin ea' ssau dus la tara lor §i apoi facandu=se pace infre
inpärak[i] au venif domnu in far[ä], Ioan6 sin Ghiorghe Caraaa
voivodü". Un díacon Cheorghe scrie : 1%35 se *Li de candu m'arn
firotonit (1) eu Gheorghe gramaticu/u, dela satul Vata ot Gura Bou-
lui, In judeful Olfului, la episcopul Arge*ului, Iosifu i m'arn firo.
tonisít dieacon desävärsit in luna luí dechevrie in 30 zile i zioa
aceía era joi i arfiereul glu cherna Filaret, la ora§u Ca[m]pulu[n]guluí
íara ani dela Adam erea leatu 7324, eara dela Hs. 1816".
2.
Biserica din Buicesti (Valea Mare)3 01f.
La vre=o zece km. deparare de Slatina, in singa *oselei na=
tionale care duce la Pitetí, se afla Buice§tií. Saful e vechiu. Intr'un
document din 16 sept. 1519, 4) dat de Neagoe Voda Basarab,
pentru infärirea daniilor facute de Manea biv clucer Pir*anul cti=
¡oriel sale, M=rea Seaca-Mueteti (01f), gasesc intre altele : ,,pa
ea a cumparat=o Manea clucerul dela Radul Matilou din Buice.gi,
drept o tiganca cu copiii ei". Acest Radu apare ca un personagiu
important in epoca fulbure de dupg moarfea luí Neagoe Voda (1521).
In 1523, Radu Matilov era §etrar mare al luí Vladislav DI
Voda unul din cei vre=o 6 domní, carí au trecuf pela fronul
Munfeniei din 1521 pang in 1525 dupa cum reese din hrísovul
dat, la 12 sept. 1523 5), uneí jupinese Neaca., pentru intarirea
stapinirii ei peste mo§ia Cislgul. In acela an, Radunestatornic
ca to(i boerii epoceí lui, fradeaza pe Vladislav în favoarea unui
alt voevod, Radu Badica (1523-24) a caruí domnie scurta se ter..
Dupa cum insusi Coman spune inteo insemnare.
Rusii au trebuit sa paraseasca Principatele dup. pacea dela Bucuresti incheiatä
la 16 mai st. v. 1812.
v. si Virg. DrcIghiceanu, in Anuarul C. M. I. no. 11, 1915, p. 74, unde s'a trecut
localitatea : eTuria, coin. Buicestiv. Turia este la vre-o 7 km. de Buicesti si acolo se
Mil o ctitorie a boerilor Racoviceni, din sec. XVIII, azi in ruina (cf. Bis. din Turia,
in aceasti lucrare).
v. actul in-extenso la cap. M-rea Seaca, no. II, anexe, din aceasta lucrare.
St. Nicolaescu, Documente slavo-romine, Bucuresti 1905, pp. 251-4. (v. si
G. Ghibeinescu, Div. domnesti in sec. XVI, Iasi, 1927, pg. 11, unde autorul celeste Martil
pentru Matil.

www.dacoromanica.ro
 5

minä tragic. Bidica Voda 11 face logofät. Printr'o scrisoare din 2

febr. (1524?), adresatä. Brasovenilor, Radu Vodä dela Afumati le
anuntä cä Turcii au täiat capul luí Radu Vodä Bädica sí alte
capee boeresti, dar nu stiu ale cuí au fose acele capee: lar
boerii. Giura pärcälabul i Oancea dela Batea 1), care au fost la
poartä i Radul logoftitul al lta Matil (Matilov) s'au speriat si au
fugit i sint la un loc cu Pirvu (Cralovescu) banul si au trimes
un om la domnia mea si miau vestitcá ei n'au stiut...." 2). Resulta
de aici cä Radu Makilov, dupa taerea lui Badica Voda, a trecut
linga Radu dela Afumati, care avu Inca de lupa t cu Vladíslav
si pe care 11 alunga in 1525 numai cu ajutorul putemicilor boeri
Craiovesti.
Intr'un act din 17 dec. 1525 unul din cele d'intai acte din
domnia statornidtä a lui Radu dela Afumati" 5), apar in divanul
acestuía printre alíe nume si: Radul comis, Radul paharnic
Radul biv logofät. S'ar putea ca unul din ace*fia, anume Radul
biv logofät sa fie Matilov din Buicesti. In anii urrnätori figureaza
In divane un Radul vel logofat. Ce s'a petrecut insä, precis, cu
Radul logofatul din Buicesti, dui:4 1524, nu se poate stabili din
lipsä de isvoare.
Dupä aceasta data Buicestii rämin in uitare multa vreme. Din
fisele inedite4)lasate de defunctul general VasiliuNästurel, resulta
cä prin a doua jumatate a sec. al XVI.lea &Ma in Buicesti un
obscur jupin, Mifxe, care avea un fecíor, Ion. Acest lupin Ion, färä,
nici un titlu de boeríe, ia in casatorie pe o jupineasä foarte bine
ínruditä, anume Mara, nepoata Stancäi,sotia lui.Danciu Basarab
vomicul din Brincoveni si mama lui Matei din Brincoveni, viítorul
domn al Munteniei.
Daca s'ar stabíli documentar ca bíserica, de care mä ocup In
aceste rinduri, este o ctitorie a Buzestilor" 5), s'ar putea admite
o oarecare inrudire a luí Mitre si a luí Ion of Buicesti, cu faimosii
boerí Buzesti. Vestítul hrisov al Buzestilor dat de Constantin
Vodä 5erban (Cirnul) la 10 iuníe 1654publicat de Tocilescu 6)
care cuprinde numele tutulor satelor i mosiilor stäpinite de Bu.
zesti pana la 1654, nu pomeneste nímic relativ la satul Buicesti,
Batia este sat In com. Vulturesti (Olt), deci i boerul Oancea era din Olt.
1. Bogdan, Doc. si regeste privitoare la relatiile Tarii Ruminesti cu Bra-
sovul i Ungaria, Bucuresti, 1902, pg. 171, no. CLXVIII; (v. si [Cr. Tocilescu] 527 doc.
slavo-romine, tip. Viena 1906, p. 283).
N. Irga, Studii si documente, VI, Bucuresti, 1904, pag. 594.
C. Gane, Trecute vieti de doamne i domnite, L Bucuresti, 1932, pg. 240, nota 1.
3) v. 'Virg. Draghiceanu, art. citat, pg. 74. In a doua jum. a sec. XIX un Darvari
era citsatorit Cu o descendentä In linie femenina din boerii Rudeni, cari stapineau si o
parte din Buicesti. Mai stapineau aici la Incepntul sec. XIX si Isvoranii.
6) Revista Tinerimea Romina, vol. 1, noua serie, Buc. 1897, pp. 89-127 (cu
20 fac-simile).

www.dacoromanica.ro
 6

dar vorbeste de un sat vecin, Cireasovul din deal, 1) care, mai

tIrziu, 2) a fost Inchinat de urmasii Buzestilor, schitului Streharet
(Olt) de lingO Slatina.
Biserica din satul Buicesti, zidiä In sec. XVI 8) de ctitori
anonimi,Intr'ucIt n'a avut si nu are nici o inscriptie din care sä
se vaciä numele ziditorilor i nici picturà n'a avut pän5 In 1914-,
nu mai pästreazi astOzi, nici aspectul din 1914. Din fotografiile
relatiunile de atunci, reese ci fatadele vechi 174115. la 1 m. supt
comise, erau in cá-
rámidà aparentä.
Asfázi skit tencu.
ite, stfábätute Ion.
gitudinal de linii
drepte sipate
spatille dintre ele
despartite prin ver-
ticale in mici su.
prafete dreptun.
glaiulare, pentru a
da impresia c61-5.
mizilor In aparent5
(fig. 2). In interior
nu mai exisfá zi.
dul plin de ni"
care despärtea pro.
naosul de naos. A.
cest zid a dispärut,
läsInci pronaosul
deschis i urma lui
n'o mai aratO de
cif o mare arcacii, E. MAR VA

superioari si cltiva Fig. 2. Biserica din Buice0: vedere dinspre sud-vest.

cm. de zid. Pro.
naosul, tot asa de larg ca si naosul, are o boltO, calotà sferic5 ; iar
naosul, una cilindricä longitudinalä. Nu existä turrá la naos. Tim.
pla, fostä de zid, s'a Inlocuit cu o alta de stejar. lar .daca In anul
1914 nu avea nici o pictufá, azí biserica este Impodobità elf se poate
de prost de un zugrav, Jarta. In pronaos se yid chipurile Inoitori.
lor din 1914, Const. i Maria Pavlovici.
Ibid, pg. 124.
La 1674 (cf. N. Iorga, Studii i documente, V, Buc. 1903, pg. 187).
8) N. Chika-Bude,Iti, Evolutia arhitecturii in Muntenia i Oltenia, II. Vdlenii
de M. 1931, pg. 41 (cf. §i V. DrIghiceanu art. cita1).

www.dacoromanica.ro
 7

Daca biserica nu mai pästreaza, in general, caracterul ei din

sec. XVI, cred cá s'ar gasi In schimb lucruri interesante, daca s'ar
face sapaturi la 20 in. de bisericä, unde se vad urme de ziduri
subterane, care merg pIna In drumul satului, probabil sä fie aici
fundatiile unei case mari, ce a servit de locuinta vechilor proprietari.
In biserica n'ara gasit obiecte vechi In afari de citeva
prinfre care : Cazania tiparita la Rimnic in 1748, Apostolul tiparit
la Bucureti. in 1774, Evanghelia din 1784, Rimnic *i un Ocfoih
färä. coperfe. Se constati ca toate au avut diferife insemnari, care
an disparut prin taialul cärtilor la legat.
APostolul din 1774 mai pastreaza urmätoarele Insemnari
Sg s[e] *fie aêastä carte ce sà cheama apostol s'au cum.
pärat de Preda.... Roce.... in zilele lui Alexandru Ipsilanf Voivod,
fevr. 16, leat 7288 (=1780)". In altä parte insemnarea acelui, din
20 ianuare 1790.
Sa sà fie al cui (sic!) este aaastä, sfantä carte ce sä
cheama apost[o]lu §i cine s'ar ispifi sa=l fure sau sa=linstrinea[ze] (I)
sä fie afurisit i procleti (sic!) da trei sute sfinti parinti dela
Niché. Si am scris eu, PoPa Constant of Valea Mare ; mana
condeiul va putrezi, iar slovele sa va pomeni in veac. Si am scris
In luna lui august In 9, la leaf 1800". (Apoi): Pom. Gdi. :
Costandin ereu, Ilinca ereita. Acest apostol este al biserici
din Buiceti i fiindca face trebuinta la Racoviitu, (sal In Cher.
le§fi, azi disparut ca nume; la 1762 inalnesc un Stan sin Barbul
späiarul ot Racovatu) Il defei*i cand va face trebuinta la Buice*ti,
atunci '1 voi aduce iara la Buice0i. Dumitru. Izvoranu 1). 1813, nov. 25".
Date despre boerii din Buicesti.
Am aratat ca In sec. XVI (a doua jum.) träiau In Buice*tii
din Olt, un Mitre §i cu fiul sau Ion i ca. Ion s'a casatorit ca o
jupineasa de neam, Mara. Aceasta era ruda cu Sfanca, sotia lui
Danciu *i mama lui Mafei Vodä Basarab, dupa cum ne spune
inscriptia bisericii din satul Dragane0i (Teleorman), refacuta de
Matei Vodä prin anii 1645-50, impreuna cu rudele despre mu.
ma=mé, anume jupän Ducal marele spatar §i jupin Dräguin marele
paharnic". 2) De legatura de rudenie dintre Matei Voda i Dra.
gu*in Deleanu ma voi ocupa In alt capitol, aici raminind s'o ur.
maresc pe aceea ca Ducal Buicescu.
Diicul a fost fiul lui Ion of Buice§ti casatorit cu Mara. S'a
') Catagrafia din 1825 ms. 3530 spune cà biserica din Buicesti e WW1 de boerii
Isvorani.
2) N. larga, Inseriptii din bisericele Romlniei 11, Buc. 1908, pp. 338-9 ; v. si
cap. Biserica schitu/ Delenj, nota 1, inscripPa In intregime ; C. Gane, op. cit. pg. 240,
nota 1. dup5. Greceanu, Genea/ogii, IIbg. 328; si V. Breitu/escu ln B. C. M. I. XIX,
p. 125.

www.dacoromanica.ro
 8

näscut aproximativ la inceputul sec. XVII. Mamg-sa era varg cu

Matei Basarab, fiindcg era nepoatg Stancgi, mama voevoduluí ; el
era nepot de varg luí Matei. As Inclina sg cred cg unul din pg.
rinii Marei, a fost frate Cu Stanca lui Danciu Basarab, atund
Mara era varg bung cu Matei, lar copilul ei, Díicul, nepot de varg
prímarg. 1) Numai asa se explica deosebita dragoste ce i-a argtat
Matei Vodg. Nu se sae neamul Stancgi sí al Marei, asa cg
se poate spune cà lui Diicul i=a rgmas satul Buicesti, lingg Brin.
coveni... dela mamg.sa María din averea Basarabilor Craiovesti".2
Cälgtorul sírían Paul din Alep, secretarul patriarhului Macarie
de Antiochia, stía cg Diicul era nepot de sorä." 8) Voevoduluí
Matei. Dupg informatía acestuía s'a admís de multi aceastg inru=
dire, fgrg a se intreba cum este posíbil, cind, 'Ana acum, este
stabilit documentar cg Matei Basarab a avut o síngurg sofa', Calea 4),
sotía luí Calotg din Bozieni, vel ban in 1598 si apoi a lui Stanclu,
vel postelnic in 1603 si vel paharnic in 1607. 5)
In inscriptía dela m=rea Clococi9v (lingg Slatina), ziditg de
Diicu1 in anul 1645, acesta spune cg a fäcut aceastä casa domne»
zeiascg.... in zilele.... cresfinului Mathet Bgsarab si. cu maíca mea,
jupgneasa Mara si jupgneasa mea, D-umítra...." 6). J. ciar ca
Mara trgia in 1645. De tatgl sgu nu spune nímic, dar in interior
printre catori se aflà i chípul lui. Tot din inscríptia aceasta se
vede cg sotia lui Díícu se numia Dumitra. Nu seu rímic despre
neamul ei. Cgsgtoria lor, avind in vedere infätisarea chipurilor
dela Clocociov (cu toate altergrile suferite), cursul dreggtoriilor
Diícului i aparitia copillor In viata socialg, trebue si fi avut
loc cel mai tirziu In 1630.
Filondcg s'a admis de unii initiati cg Díicul Buicescu era din
Buicestii Gorjului ) sau ca se afla tocmai in Oltenia lingà" fiul
C. Gane in Iucrarea citata, pg. 240 admite aceasta inrudire. In noti Irma'
spune ca. Mara «era vara cu vorniceasa Stanca a lui Danciu Basarab». Ar urma atuncj
cA Diicul, feciorul Marei era vär secundar cu Matei Voda, fiul Stancii. In aceeasi noti
autorul afirmá: aE deci invederat ca. Diicul Buicescul era nebot de yarei, dupi, mama,
lui Matei Basarab". Probabil aceasta nepotrivire se datoreste unei inadvertente.
Ibid. pg. 240.
v. Calitorii/e patriarhului Macarie in a lui Hasdeu, Archiva istorica a Bo-
miniei, 1, 2. Buc. 1865, p. 401.
T. C. Fi/itti, Banatul Olteniei i Craiovestii, (extras din Arhivele Olteniei
XI, 1932, no. 59-60, 61-2, 63-4) arborele genealogic al Graiovestilor, p. 22, cum
§i p. 43.
Idem op. cit. p. 43.
cf. cap. M-rea Clocociov, inscriptia.
Al. $tefuleseu, Gorjal istoric i pitoresc, Tg.-Jiu, 1904, p, 41, unde di un
act slavon din 1656, prin care Gonst. Voda-§erban intireste cumparatoarea lacuta Inca
din 1644 (ciad era vel aga) de Diicul Buicescul vel clucer, peste jumatate din satul

www.dacoromanica.ro
 9

säu bolnav" 1) precisez : Diicul era din Buicegi-Olt, la vreo 20

km. de Brincoveni, spre ese, in Muntenia, Brincovenii sin 111.10
OR, in Oltenia (Romanati). Aparitia luí Diicul ca märturie,
zapísele de vinzare fäcute Intre simplií mosnerii din satul Priseaca,
lingä. Buicesti (Olt), cind el era vel agä; cumpärarea de mosii la
Priseaca, Bostreni, Vitänesti, Cringeni etc. in OR; inältarea uneí
märete mängstiri, lingä Buicesti : Clocociovul; apropierea de Brin.
coveni si de Drägänesti (in Teleorman) unde era ctitoria neamului
sau dinspre mamä, cum i de Delenii lui Drägusin din OH un
vär al lui, dovedesc strinsa legäturg a lui Diicu spätarul de
tinutul Oltului.
Pänä in cind Matei aga din Brincoveni reuseste sä
1633,
ocupe defínitiv domnia, nu stiu nimíc despre Diicu i cariera
lui. Intr'un zapis de vinzare din 16 iunie 1633,2) fäcut In Priseaca,
sat vecin cu Buicesti, Diicul e martor principal, avind titulatura de
ve! ag5. De bunä seamä ca in lupta viguroasä pe care aga Matei o
intreprinse in contra puternicei influente grecesti din Muntenia,
avind aläturi de el pe vomicul Asian, inrudit cu neamul lui
Petru Vodä 5chiopul, pe Gorgan spkarul,cumnatul säu omorit
In 1632 de Alexandru Ilias in Moldova ,pe Dunaitru Filisanu
altii, va fi intrat si finärul Diicul. Dar mai mult: pe cind multi
din boerii lupatori aráturi de Matei, au primit la un moment
dat invitatia lui Leon Vodä, de a veni in tarä.3), Diícul va fi limas
lingà hotärltul s'Au unchiu. Cind Matei va primi intärirea domniei
dela Poartä, va incredinta titlul de ag5, nepotului &Au, cäruía prin
aceasta se pare ca=i doria pentru mai tirziu atingerea aceluias scop
final: domnia Aceastä dregätorie, dei in afarà de divan, era o
dregätorie mare si lucratívä" cki aga fiind generalul pedestrilor"
primea totdeauna daruri dela dorobanti. Astfel dupg spätarul cel
mare, aga are cel d'intäiu i mai de aproape folos" 4). In aceastä
functie fiind, Diicul cumpärà mai multe mosií. La 25 dec. 1641,

Arceqti-Romanati (IMO Brincoveni). In act se spune Diicu/ vel c1iui. ot

In locul alb, tefulescu a pus in parentese : Gorr, indernnat probabil de faptul c5. a
glisit printre ctitorii bisericii lui Staico Bengescu, din Bengesti (Gorj), ziditä de acesta
in anul 1729 (v. p. 39) vi chipul lui Diicul Buicescul, ve] spOtar". Aceastä presentl
trebue explicatl in sensul vreunei inrudiri prin aliantä, iar nu in acel al obir§iei res-
pectivului spOtar.
C. Gane, op. cit. p. 244.
cf. actul nr. I, In anexi, p. 20, facsimil I.
v. G. $incai, Cronica Rominilor, t. Ill, tali 1854, pg. 24; Pre ace(ia (e
vorba de boerii reveniti in tars, allturi de Leon Vor11) i-au urmat Asian vornicul,
pre carele 1-au fAcut ban de Craiova".
v. A. Tub. Laurian Bacescu, Dilagazin istoric pentru Dacia t. V, Tiucu
re§ti 1847. pp. 61-2.

www.dacoromanica.ro
 10

Matei Basarab intäresfe stäpinirea lui Diicu, mare agá, pe mosie

In Priseaca din Olt.', iar la 26 iunie 1642 peste mosii in Vitänesti,
Bostreni, Tigänesti si. B5.rbosi." 1). In anul 1644, tot agä, fiind,
supravegheazä personal lucrärile de zidirea Tirgovistei, dupä cum
spune in inscripfia dela Clocociov: ... i am fost ispravnic (con=
ducäfor) de am zidif si cefafea Tärgovistii".
In anul 1645, la 4 mai, incepe zidirea bisericei m=rii Clo=
cociov, pe care o terminä, la 31 august. Inscripfia spune cà era
tot vel agä,lucru curios de oarece din documente resultä cä incä
din marfie 1645, Diicul inainfeazä la demnitatea de vel spätar,
mare dregätorie de divan pe care pänä afunci o definuse un alt
nepot de varä primarä al voevodului, acel vestit in bogäfie boer,
Preda Brincoveanu, bunicul lui Constantin Vodä Brincoveanu.
Asffel, infr'un doc. din 10 marfie 1645 infilnesc in divan pe ,,Diico
ve! spat[a]r" 2), penfru ca in alt doc. din aceeasi lunä, färä.' zi, a
anului 1645 sà aparä ca vel com[isr 8). Cerf este cä in martie
1645, Diiculconsiderat de domn ca element de mare valoare mi=
lifarä inlocu.este in demnitatea de mar' e spätar pe Preda Brinco=
veanul, care frece in dreaforia imediat inferioarä, de ve! clucer.
Ca in anul 1645 Preda era vel clucer ni=o spune insusi Mafei
Vodä in documentele cifate, ref erifoare la jumätate din satul Rizvad
(D=fa,), pe care o dä lui Socol clucerul Cornäfeanul : domnia mea
impreunä cu nePotu damniei mete, Preda 'vet sau : ....do=
mnia mea incä m'am milostivit impreunä cu nePotii-mieu Preda
clucer, da am fäcut schimbu". Ni-o mai spune si un alt doc-ument
din 5 mai 1545 (7153), publicaf incä din 1908 4), unde sint : Diicul,
vel spafar, Preda, ve! clucer. Renunf a mai cita alfele. Si afunci
nu inteleg dece, intr'un articol despre Preda BrIncoveanu, auto=
rul5) - clnd gäsesfe pe Preda vel clucer in 1637 (doc. e din 1647)
se arafä, surprins ca Precia sä fi fost coborit din dregàtorie"
menfiunea din document nu i se pare adeväratä C). Iaräsi
infeleg de ce i se pare anormalä trecerea aceluias Preda din dre=

cf. C. Aricescu Revista istoria a arhivelor Rornaniei, I. Bucuresti 1874

pag. 47, nr. 599 si 598.
N. larga. Documente prahovene i dImbovitene in Buletinul Com. Istorice, XI,
1932, p. 61.
8) Iorga, op. cit. pg. 62.
A/. $tefulescit, Documente slavo-romine, Tg. Jiu, 1908; pag. 528.
I. Chiritcl, Preda Brincoveanu in Arhivele Olteniei XI, no. 59-60, pp. 37-46,
unde admite ca Preda a avut un frate Matei pah. cetind i interpretind gresit un doc.
dela Radu Vodti. Mihnea, din 1622, Ora s in seama de conclusiile lui St. Greceanu
si de lucrarea d. Fi/itti, Banatul Oltenici i Oraiovestii, 1932, pg. 43, nola 312.
Ibid. p. 38.

www.dacoromanica.ro
 11

gäforia de vel vornic ocupaiä In oct. 1653 si iunie 1654, in cea de

vel spätar in iulie 1654, cind in iunie si iulie acelas an nu mai
era doran, unchiul Matei, cí Const. Serban dela Dobreni, inse=
mnat la nas de Matei, pentrucä, ili rivnise tronul. Preda a ocupat
dregätoria de vel ducer si In divanurile din anii 1646 1), 1647 2),
1648 2), 1649 sí 1651 4) Diicul ajuns spätar detine aceastä situatie
panä la moartea unchiului si protectorului säu, Matei Basarab.
In epoca de neliníste In care se gäsea Muntenia, din causa
ambitiosului sí siretului domn moldovean, Vasile Lupu, Matei,
avánd in minte, vii, imaginele trecutelor näväliri pirjolitoare,
vedea In Diicul, omul de actiune militará pentru represalii. In
Moldova trebuiau schimbate lucrurile si In aceasiä privin¡ä era de
acord si G. Pálcoczy Ii, princípele Ardealului (1648 59), nemul=
tumit de purtarea lui Lupu, care s'au fait inaintea a lor säi
cä Rálcoczi se cutremurä numai de vorba lui si nu inceta a=l cle=
yeti pre dupä dos" 5). Pentru acestea in 1653, prímgvara, Rákoczy
ll i=au pus zi cänd sä se impreune ()stile lui Matei cu povä=
tuitorii säi, adecä cu loan Kemeny... in Iasi". Din Moldova
aträseserä la planul lor de actiune pe logofätul Gheorghitä sin
Stefan dín Räcäciuni". Acesta pregäfia In tainä spiritul räscoalei
sí astepta.
Fermecätorul cronicar Neculce nareazä c5, Gheorghe 5fefan
au fost säzind odatä In divan cu toiagul In gurg.Iar Iordachí Can=
tacuzíno cel 'Willa, vistier: Ce zíci In fluier dumneta logofete ?
lar el au räspuns: Zic in fluier sä mi se coboare caprele dela
munte si nu mai vinu". El au rgspuns in pildä si altii nu s'au
priceput cä el astepia °stile unguresti sä vie de preste munte" 6).
N'a trecut mult si armatele unguresti si muntenesti, acestea
din urmä conduse de spätarul Diicul, pätrund In Moldova, se
impreunä la Bacäu cu logofätul Gheorghitä si asa in ziva de tvea=
fonosie (duminica floriilor) sosirä °stile in Iasi si ardicarg domn
pre acel boiar moldovean, numele lui Gheorghità 5tefan Vode ').
Vasile Lupu a cäutat sä alunge pe ngvaitori si pe usurpator,
esindu=le inainte la podul Leloaii"8), dar este bätut si obligat
sä fugä dupä ajutor peste Nístru la hatmanul Cazacilor si. cuscrul

v. $tefulescu, op. cit. p. 533.

/bid. p. 537.
v. documental din 23 aprilie, in colectia mea.
cf. Iarga, op. cit. pp. 62-3 gi Rev. ist. VIII, p. 90.
$incai, op. cit. pg. 54.
8) Cronica /ui Neculce, ed. Al. Procopovici, t. I, Craiova, 1932, p. 27.
/stcrria Terei Romiine§ti edit. G. Ioanid, t. 11, Bucuresti1859, pp. 92-8.
Magazin istcrric, I, Buc. 1845, pg. 300.

www.dacoromanica.ro
 12

säu, Bogdan Hmielnitchi un bätrin räzboinic i betiv al cärui

fiu, Timus un indívid fInär, stricat de värsaf, nu focmai mic de
stat, destul de voínic dar grosolan"), luase In cäsätorie, In
august 1652, pe frumoasa fata a lui Lupu, Ruxandra, care a plIns
cind a väzut urItenia aceea respingkoare ce avea s5=i fie sot.
Domnul alungat sí reinfors cu o puternicà armatä de Cazad,
bate la Popricani (Iasi) armata lui Gheorghe 5iefan, alcatuitä din
Moldovení i ceva Unguri. °stile InfrInte s'au tras Indärät spre
si Maid. Vodä prinzänd de veste, frimis=au pre
Focsaní..." 2)
Díicul, vel spätar, cu o seamä de osti cäläri i le=au esít Infra
ineimpinare la Focsani i le=au stätut oarece Impotrivä, ci nu pu.
turä c5ci nu avea arme de foc, ci i=au spark Cazacií i i=au räs.
chiraf fare riu" 8). Nici la 5oplea pe Teleajen, n'a putuf Díicul
sä tinä piept vräjmasilor, carí se aproplau de Tirgovisfe. Aceasti
invasiune este räul adus asupra Stafului" de Diicul, despre care
Paul din Alep spune: El era acel ce venise cu bandele de Mun.
tení i Unguri, dinpreunä cu Stefan? beiul Moldaviei, pentru
înfàia datä, la särbätoarea Pasfelor, cind doriau sä captíveze pe
Vasille Vodä; pentrud, unchiul säu Matei bei, il trimisese In se.
cret In asa fe! In cif niminea din tot corpul boiarilor nu stiea
nimica de aceasta..." 4).
Dar Matei nu=si pierdu calmul ca unul ce o viatä Intreagä
crescuse i träise In zängänit de säbii. BätrInul ostas al lui Mi.
haí Viteazul, inälbit de povara anilor si. de griji, fu cupríns de avInr
ful eroic de odinioarä, strInse putina oaste ce mai era, cäreea
adgogi curtenii i esí Inaintea dusmanuluí la Finta (D.vita), pe
apa Ialomitei, nu departe de TIrgoviste. In dimineata zileí de 17
mai 1653, inainte de luptä,, voevodul cuvInt5, soldatilor Sä nu care
cumva sä fie vreunul cu gindul Indoif, ci cu credintä, í Cu bärbätie,
cu armele goale sei le stati impotrivä precum au fost si mai nainte
sä nu care cumva numele vostru cel bun s'ä se surpe jos, c5, nu
ne va fi níci de un folos" 5).Báfàlia fu clstigatä, dar cu marl.
pierden: Insusi Matei Vodà se räni la un picior".
Dupä aceastä lupti, Matei mai fräi numaí un síngur an, in
care fimp fu Indurerat de pierderea iubítei lui sotii, Elena, fafa
lui Radu post. Ngsturel din Fierästi, care primise o crestere deo.
sebitä dela pärintii säi, Indreptatä catre literatura, artä si faptele
') N. Iorga, Istoria Rominilor prin cAl6tori, editia 11, t. I, Bucuresti 1928,
p. 362.
Magaain ist. I. 301.
Istoria Terei Rom. p. 93; cf. si vncoj, op. cit. p. 57.
patriarhului Macarie in Arhiva ist. a Rom. I, 2, P. 101
Magazin istoric. IV, Buc. 1847, pg. 324.

www.dacoromanica.ro
 13

bune"1) consumat de suferinta ce=i o da plaga greu vindecabila

dela picior i amärit de purtarea obraznicä a seimenilor *i doro=
bantilor cari, atitati de fostul serdar taiat la nas, Constantin
dela Dobrení, fiul de dupa gard" 2) al lui Radu Vodä 5erban,
Ii bateau joc de dinsul zicindu.í sa.*i lase de acura scaunul
sä, se facà calugär i zícea cä, au irabätranit i iau e*if din fire".2)
Intr'o zi din primavara anului 1654, cind se reinforcea din plimba-
rea facutä catre Arge*", ace*ti mercenari ticalo*i i=au inchis porn
tile cetätií *ezut cu toti boiarii luí obidit din josul ora*ului,
freí zile i nici päine nu Pisa sa.i aducá sä, mänance din averea luí
*i din toati cinstea domniei lui"4) i nu hau läsat sá intre In ca=
pitalä pana -nu le=a fagaduit boi din destur i lefuri mari.
Matei Voda a avut se pare cu doamna Elena un singur fiu,
numit foi Matei, care s'a stins de timpuriu. Väzindu=se fara mo*teni=
tori, dinsul se gindi sä tran*eze chestiunea succesíunii la tron prin
adoptiunea unor copii ai luí Ildri*te Nasturel, cumnatul sä,u, dar
ace*fia murind *i imparatul Austriei nevoínd sà elibereze pe Mi.
hai, feciorul lui Nicolae Pätra*cu Voda fiul *i el al luí Mihai
Viteazul, spre care se indreptase gindul luí Matei, acesta pusese
ochii, in urmi, pe spätarul Diicul. Acela* calator sírian Paul din
Alep relateaza ca doria sa.1 fac5 beiu (domn) In locul säu *i in=
trebuinta tot felul de arfificii spre a reu*1., dar níminea nu con=
simti la aceasta, atät din bojarí càf 0. din terani, din causa va=
niLàii mintil luí". Cu prívire la mindria i dorínta de fast a lui
Diicul, tot sus cifatul contimporan afirma cä. de cite ori venea la
Curte de acasa, ham vazut escortat de cind sau ease sute de oa.
meni i tot In a*a mod la plecarea sa". 5)
La 9 aprílie 1654, s'a sfir*it din viata la cínstíte batrinete"
Matei Voda Basarab. Imediat dupä moartea voevodului, boerii
multi nemultumiti de politica lui Mateí din ultima vreme*i ostilí
alegerii lui Diicul, care avu i nenorocul sá nu fíe in Títrgovi*te
la moartea unchiului frunte cu mitropolitul Ignatie,
se strinsera Inaintea palatuluí i impreunä, cu o*tirea i poporul
aclamara' domn pe Constantin 5erban, care dei foarte aro=
gant i desechilíbrat *tiuse s'a speculeze nemultumirile o*firii
productnd acele salbatece räsvrätiri.
Acest Constantin nascut din Impreunarea nepermisä a lui
Radu Vodä, 5erban, cu Elena, fata unui preot Constantin din Bu.
N. larga, Femeile In viata neamului nostru, Vffieni 1911. p. 33.
cf. $incai op. cit. p. 61, care sustine a n'au fost fecior de dupà gardg.
Magazin ist. IV, p. 327.
Istoria Terei Rom. p. 98.
3) Calittoriile patriarh. Macarie, p. 101.

www.dacoromanica.ro
 14

cure*ti1) cäsätorítä de Radu Vodä cu un logoat Neagoe, moare

tocmai prin 1642, §i e ingropatà la Dobreni2)se mindrea Cu ori=
ginea lui basarabä. In tinerete, pe cind era serdar, luase parEe
cu 1000 de soldati in räsboiul dus de G. Rákoczy 1 (1630-48) in
contra Casei de Austria. Cronicarul ungur I. Kemeny, care a lup=
tat aläturi de serdarul Constantin, spune : ...prea bucuros veníse
*i adevärat este ca se i tie teme de pucä, prcum am priceput
dintr'unele intimpläri" 8). Cu Diicul n'a avut raporturi bune nid
odatä, fiind infu.murat de oblr§ia lui. De*i era numai serdar,
boerie de a cloua treaptä *i. Diícul spätar, nu=i scotea niciodati
cäciula din cap inainte=í, dupä obiceíu §i cind spätarul i=a fácut
observatii, Constantin i=a räspuns : Eu sunt din singe de domn,
dar d=ta eVi un om de rind, fiul unui cuaruia; nu=mi iau eu cäciula
inaintea dumitale" 4) In urniä, Maid. Vodä destituí pe Constan=
fin din rangul säu" *i fostul serdar se retrase la mo*ia lui, Do=
breni (Ilfov) unde fäuri planurí de räzbunare.
Chud a murit Matei, Díicul se afla la Buice*ti, intrucit ii
venise veste in sfinta saptäminä, c5 fiul säu era in agonia morEll
intr'un sat departe..." 5) fácandu=i veste unii din prietenii lui
c6 moare Mateí Vodä, au purces de olac de la Buiceti de au
venít ; carde cänd au sosit se pusese Constantin Vodä. In scaun,
deci *i. lui i=au cäutat a merge cu altii de i=au särufat mäna, nea=
vänd alt ce sä mai face 6). A inteles cä nu mai era nimic de
fäcut decit sä se resemneze §i. apol sä fugä din tarä in Ardeal,
locul refugiului §i al ospitalitäfii pe atunci. Avea *i. un fecior,
Preda, cäsätorit la Sibiu cu fata unuí Szalanczy7).
In anul 1656, impäcat Cu 5erban, apare in divan cu dregäto=
ría de vel clucer, pe care o pistreazä. *i. la inceputul domnieí urma=
*ului lui Const. Vodä 5erban, nebunul Mihnea I II (1658-59)
care=*i zícea fiul lui Radu=Mihnea Vodä.
Acest Mihnea socotea cä ar putea sä facä *i. el ceea ce
fäcuse Mihai Viteazul §i plänuia actiuni marl, dar boeril carí ve=
deau cä au deaface cu un smintit nu=1 aprobau. Printre aceVia
era *i. Diicul ve! clucer Buicescul. Atund s'a hotärit sä scape de
ei, i=a adunat la palat, a pus be*liií de i=au zugrumat 0.=i aruncau
din casä, jos 0. tabulhanaoa zicea..." 8) iarä dorobantii se bucura
9 N. lorga, Istoria Rominilor in chipuri 0 icoane; Craiova, 1921, p. 14.
2) L C. Fi/itti, op. cit. Craiove0ii, arbore genealogic, p. 22. Aici erban zidi o
bisericit in 1646 (v. Iorga, Inscriptii 1, Buc. 1905, p. 89).
II) $incai, op. cit. p. 42. Constantin Wu insfi si acte de eroism.
Paul din .Aleto, op. cit. p. 101-2.
/bid, p. 102.
Magazin, I, p. 306.
N. larga, Studii 0 documente, IV, 1902, p. CCLXV.
81 Magazin I, p. 322.

www.dacoromanica.ro
 15

si=i cälca cu picioarele si=si bätea joc de trupurile lor i nici la

biseric5 nu=í Pisa sg=i ingroape ci afarä prim gunoae. Iarg pre ju=
pänesele lor le muncea i le lua toatä, agoniseala" 1). In astfel de
imprejuriri s'a sävirsit din viatä vestitul boer Diicul din Buicestil
Oltului, la 1659. In dec. 1658 figura in divan (v. Rev. ist. V, 162=7).
Familia spAtarului Dilcul.
Din cercetarea portretelor ctitorilor ce se aflà in pronaosul
m=ril Clocociov, observ cä Diicul i Dumitra au avut multi copii.
In dreapta, intre acestia, cari in miniatura bísericii, se växl co=
piii : Ancufa i Ilinca; pe peretele sudic : Califa, Papa i Preda,
tot copii ai lor. In stinga e portretul unei jupinese Maria, dar cu
chip si staturä de copil. Este acesta chipul Marei, mama Díicu=
lui, deformat de inoitorii picturii din 1862 sau tot un copil al cti=
torilor principali ? Este posíbil ca Diicul, care vorbeste in inscrip=
tje de mama sa inaintea sotiei, sä nu=i fi pus portretul ? M'am
intrebat Insä dacä, nu va fi cumva, chipul unei fiice (dei asezarea
chiar lingä usä, in singa, loc de ctitor principal n'ar admite), in=
trucit, continuind sirul ctitorilor din aceastä parte, intilnesc intre
cele 3 jupinese tinere 2) cu chipuri conventionale, pe jup. Pcluna,
care e stabilít documentar ei a fost Rica lui Diicu i anume aceea
care a fost nagriiatä, Cu Dräghici pabarnicul i apoi spätarul Canta=
cuzíno, fiul cel mare al postelnícului Constantin, sugrumat din
porunca luí Grigorie Vodä Ghíca, in irapez5ria Snagov, in
anul 1663. Dupä Päuna vin Margclrita i Stanca pe care nu pot
sä, le identific. Pe peretele nordíc se väd chipurile a doi jupini :

Mitroi (Mitre'?) si Ion, de o perfectä asemänare cu Dlicul. Sint

acestia bunicul i tafäl vestitului spgtar, lar Stanca i Margarita
sotiile lor ? Sirul cfitorilor se inchee aici cu portretele lui Matei
Vodä, sí al doamnei Elena.
Se pare cä, Diicul a avut copii i dupä anul 1645, cäci p5nA
la aceasta datä avea numai doi bäeti sí in 1654 cind Matei murea,
Diícul venise la Buice§Ei sä mingle ultimile zile ale unui ,,fiu
In agonía mortii". Acesta era un altul de cif Papa si Preda, cari
au ir5ii i dupä 1654.
Numaí trei sint copiii lui Diícul, despre earl se gäsesc in=
formatiuni precise referitoare la viata lor : Papa, Preda i Päuna.
Papa, bäiatul de seamä al spätarului, mai mic decit Päuna,
era la 1645 in virstä de aproximatív 12-15 ani, dupä cum 11 aratä,
portretul dela Clocociov. Näscut deci prín 1630-33, s'a cisätorit
dupà 1650 cu Dumitrana, fata spätarului Pana Filipescu avutà
') Magazin II, p. 351.
2) v. fig. no. 6 M-rea Clocociou.

www.dacoromanica.ro
 16

din prima cäsätorie Cu Preda, fiica lui Mihail post. din Välenl,
care pare=se a fi fost iaräsi rudä cu Matei Basarab.Dumitrana era
ruda cu Gräjdana, flica lui Mího vel log. Racotä, cäsätoritä a
doua oarä cu Bunea vel vist. Grädisteanucki aceasta decedatä
In 1668, neavind copii, îi tásä averea lui Matei spät. (Leurdeanu)
luí Papa post. Buicescu nepoti despre jupinesele lor" 1).
Intr'un doc. din 26 noemvre 16652) apare ca märturie prín=
tre alti boeri si Papa postelnic Buicescu, titulaturà cu care fi=
gureazá si in anul 1668 8). In anul 1678 venind la tronul Munte=
niel Serban Cantacuzino, cumnat cu Päuna Cantacuzino, ce era
sora lui Papa, acesta avanseazä in dregätoria de divan, vel comis,
cum 11 intilnesc In doc. din 4 februare4) si 8 mai 1681 5), apoi in
aceea de vel paharníc, cum figureazä in aprílie 1684 6) februare
1685 7). In acest an se pare, Papa Buícescu flunindu=se cu citi=va
boerinas[i.]dupg cum relateazä, o cronicä s'au dus la Odrilu
(Adrianopol) sà pärascä pre 5.árban Vodä, de haín sí de räotätile
ce fäcea ¡aril, iar 5àrban Vodä, avänd ,pre Cristea postelnic Scor=
dec, capichehaia, i-au scrís sä chieltueascä cät va putea i sä=1 la.
Si mergänd Papa paharnic la viziriul, cäte au *nut le=au zis, dar
au biruit banii si Lau dat legat si pre el i pre ceilalti de i=au
dus la 5ärban V.; ci pre Papa Lau ertat (au den porunca vízi.
ríului, au den rugäciunea sororii luí, Marina Filipeasca) si Lau
%sat viu, lar pre ceilalti i=au omorge 8). De bunä, seamä, insä, 5er=
ban. 11 va fi läsat färà dreggforie ca un trädätor ce fusese.
Nici dui:4 moartea lui Serban Vodä, intimplaa la 29 oct.
1688, Papa n'a maí ocupat vre=o dreggtorie in domnia luí Cons.
tantin Vodä Brincoveanu. Dintr'un zapis din 8 aprílie 1697 9) se
vede csi Papa, cind fusese paharníc, cumpärase o parte din mosia
Constantinesti. (01i) i cà In acest an nu mai era in viatä.
Din cäsätoria luí Papa cu Dumítrana Filipescu, s'au näscut:
un bàiaf, Diticul sí o fatä. numiti tot Durnitrana ca si mama ei.
Aceastä fati s'a cgsätorit cu Víntilä ve1 cäpitan Bucsanul, fost
logofät In 1709. Au avut doui Luce: Ancuta. i .T/inca. Ilinca a fost
märitatä cu Radu Fälcoeanu, ceaus za aprozi In 1733, serdar, apoi vel
medelnicer in 1752, fiul lui Matei Fälcoíanu, ctitorul nou al m=rii.
Hof ärani.R. ti.
1) v. 1. C. Filitti, Arhiva G. Cr. Cantacuzino, pp. 224-5, doc.708.
8) .$tefulescu, Documente, p. 568.
Fi/itti, op. cit. p. 224.
Fi/itti, op. cit. p. 230.
Al. tefulescu, Minastires Tismana, Buc. 1909, p. 374.
8) Document in colecliunea mea.
N. larga, Arhiva m-rii Hurezu in St. §.1 doc. XIV, Buc. 1907, p. 330.
Magazin, t. II, p.32.
3) v. no. II din anexa, p. 21.

www.dacoromanica.ro
 17

Cäsätoria lor s'a pefrecut, cred, inainfe de 1736, cäci la 7 iulie

cesan, Const. Vodä Mavrocordat, infäreste luí Radustäpinirea unui
numär de tigani si a unei mosii din Priseaca=01t, lingâ Buicesfi" 1).
Au avuf impreuni mai multi copii dintre care Dumitrache a luaf
mosia Priseaca. La 15 °cf. 17542) vinde 50 sij. unui pircälab
Ivasco din Priseaca. Din pomelnicul lui Raclu biv vel medelnicer
Fälcoianu, daf la m=rea Hurezu (Vilcea), la 5 iunie 17533) resula
cdi la aceasa data finca (Elena) nu mai fria i Radu se recäsà.
forise cu Luxandra Hiofu, fafa luí Consf. Hiofu, íspravnic de
Dolj in 1739, sorg Cu Scarlaf medelnicer Hiofu, sotul Zoitii Mihai
Rucleanu, care Scarlaf avea mosii de zesfre la 5erbänesfi I ho.
farul Dobrofinefului si la Curfisoara, ambele limifrofe cu Pri.
seaca sí Buicesfi.
Inainte de a incheea cu ultimul vlästar din familia Buicesfilor,
in linie masculinä, care a fosi Diicul vfori späfar Buicescul, fiul
lui Papa si frafele Elenei, aminfesc si de Precla, frafele lui Papa
care am aräfaf cä s'a cäsiforif la Sibiu pe la jum. sec. XVII, cu
fafa lui Szalanczy. A avuf si el o fatä Sfanca, care s'a egsltorif
fof in Ardeal cii un confe ungur, Ladislas Szekely, din care unire
au avuf maí multi copii, de carí nu mg voiu ocupa. Preda
apare In acEele vremii, nu sfiu cif a fräif i níci unde s'a sfins
din viatä.
Mai inferesanfä e viata Päunei, fiica mai mare a Díicului cel
bäfrin. Petunia, fafa lui Díicul, cu Dumifra, (dinfr'un neam necu.
noscuf, iar nu Eilipeasci, cum o credea Poboran4) se pare a fi
fost primul copil näscut, din cAsnicia lor. Pe c'ind era mare spätar,
fafäl säu a ciutaf sä-i dea un so t de neam mare si i=a ales pe
Dräghici Canfacuzino sí cind au vruf D.zeu de s'au cäsätorif
(Diicul) pe fiie=sa jupineasa Päuna, dup[ä] boiarul domnii meale,
Dräghici vel peh., afuncea el au daf fie=sa zeasfre acesf... sat Crän.
genii cu foti runainii i Cu tot hofarul" 5). Aceasfä egsgforie s'a
fäcuf cam prin anii 1647-50, cäci in 1659, dupà fäerea fafälui ei,
Päuna a fugif cu Dräghici si Cu copiii la Brasov i de acolo in
Moldova, de frica lui Mihnea. Dac5 In 1659 aveau mai multi copii,
resulf5 cà erau cäsätoriti de mulfä vreme. Si dacä in seamä
de fapful c5, in 1674, Pirvu, copilul cel mare al lor, era vfori lo.
goat, 6) ded frecuf de 20 ani, cred cä nu mà insel clnd admit
Aricescu, Rev. ist. a arh. Rom. I, p. 47, no. 601.
2) v. actul no. V, anexe.
Iorga, op. cit. pp. 83-4.
Istoria oraplui Slatina, ed. II. Slatina, 1908, p. 339.
N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc. 1902, pp. 13-14.
Satut Cringeni e azi in ,jud. Teleorman, la e. de satul 13trseti-01t. In 1841 molia
Cringeni era a lui Iancu SIdtineanu, agl (v. Acad. Romind, ms. 660, fol. 237).
Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 230, doc. 715.

www.dacoromanica.ro
 18

efectuarea cäsätoriei Päunei cu Dräghici in acel interval de timp,

Dräghici, sotul Pgunei, avu situatii strälucite dupg 1660. In
16611) O. 1662 2) ill gäsesc in divan ca vel paharnic. In vara anului
1663, cind Grigorie Ghica Vodä. i Dabíja al Moldovei, au fost
obligati de turci sä meargä contra Austriei, cu care Poarta in=
cepuse Incá din anul 1661 un risboi de reinoírea unei glorii apuse,
,,mers=au cu Grigorie Vodä, in oaste i trei feciori ai lui Const.
Cantacuzino : Dräghici vel pahamic i erban vel log. si Const.
vel post. slujea foarte cu dreptate l cu credintä mare". In
urmg s'a petrecut nelegiuirea lui Ghica, omorind pe tatál lor,
postelnicul pe care feciorii 1=au ingropat la Märgineni !Prahova)
Cantacuzinii lupfä la Poartä pentxu mazilirea lui Glaica i el fuge
In Austria lar tronul e ocupat de Radu, fiul luí Leon Vodä, (dec.
1664 69).
In anii. 1665 8) 1666 4) si 1667 din dorania lui Radu Leon,
Drághici ocupg demnitatea de mare spätar i cind Radu e ame=
nintat de turd in 1667 cu mazilirea, acesta trimite. pe Dräghici
maí ales boiar dintr'altii... ca sä=i tocmeascä lucruli sà=i a§eze
domnia" 5). Deci merse Dräglaici spat. Cantacuzenul la Poartä
intäri domnía, iarä Balasache pah. oträvi pe Dräghici... de au murit
si prín sfatul acestuia si al luí Nicolae SofialeuI si al luí Stroia
Leurdeanul" 6). Astfel la 16 nov. 1667 Dräghici muri la Constan=
tinopolaltii zíc cä au murit de ciumä, dupä cum in urmä s'au
dovedit" 7)trupul lui fu adus la Comana i ingropat aläturi de
bunicul säu dinspre mamá, Radu Vodä Serban.
Päuna zideste in aug. 1671 8) impreunä Cu feciorii ei Pirvu,
ConsEantin, 5erban i Grígorascu, paraclisul Casei din Mägureni.
In 1694 ea nu mai träia. erban, fiul el, terminä in acest an 9)
zugrävirea bisericii, construitä de Päuna, unde puse sä, se picteze
tot neamul boerilor Cantacuzini. Presenta printre ctitorii dela
Mägureni a unui Diicu Buícescu cum admite d. Dräghiceanu,
dei e scrís Diicul Cantacuzino vel logofät" , si a sotiei
sale, Bälasa, párinii Päunii Cantacuzino, mi se pare curioasä.
1) Fi/itti, op. cit. p. 114, doc. 332.
lbid, p. t43, doc. 429.
8) $tefulescu, Documente pp. 560, 562 0 566; cf. 0 Filitti, op. cit. p 222.
Filitti, op. cit. pp. 56, 89.
Magazin, IV, p. 368.
$incai, op. cil. p. 102.
Magazin, 1, p. 353.
Dretghiceanu, Casa Cantacuzinilor din Mgg,ureni in Dui, Com. M. 1st. XVII
(1924) fasc. 39, pp. 14-15.
Ibid, pp. 16-17,
Ibid, art. cit. p. 48.

www.dacoromanica.ro
 19

Sa fi avut Diícul aliä sotie Inainte de Dumitra, cu care a

avut pe Patina? Nu infeleg ce l=ar fi determinat sä n'o treaca
printre chipurile dela Clocociov. Sa se fi cäsätorit In urmä cu
Bälasa ? Ce=ar fi facutro pe Päuna sä zugräveasca in catoria ei
chipul mameí vitrege, omitInd pe al celei bune ? Mi se pare iaräsi
curioasä i dregatoria de vel logofat, pe care Díicul n'a ocupat=o
niciodata.
Díntre copiii lui Draghíci Cantacuzíno, cel mai interesant a
fost Pirvu. In 1674 Duca Voda au purces (dela Tarigrad) cu Matei
aga i Cu nepotä=sau Partrul logofät"1). Acesta avu solli impor=
¡ante dela domnii contimporani, la Poarta, ca unul ce inv5tase
la Constantinopol, stia perfect turceste i cunostea secretele di=
plomatieí otomane. In domnia lui BrIncoveanu deíne demnitatea
de mare stolnic. In vara anuluí. 1690, Brincoveanu se lioiäräsie
sá itnalie pe locul cumpärat dela väduva unui Chiurcibasa,2) m=rea
Hurezu, capo d'opera arhitectonicei romlnesti din sec. XVII si a
pus ispravnic al lucrarilor pre Pärvul Ca-ntacuzino, de au autat
loc ca acela care s'au pus temelia de s'au facut biserica". In anul
1691 Pirvu s'a dus iaräsi la Hurezu ca sä lucreze lucrul ; i asa
Intr'acea vara Intämplatu=i=s'au grea boala si au murit acolo" 8).
Ultimul Buicescu, In linie barbateasca, a fost Diicul, copilul
luí Papa, care apare In 1697 Cu dregätoría de vtori spätar4). In
anul 1699, Impreunä ctz mama=sa Dumitrana,care a supravietuit
soEului ei, Papa inchinä m.xii ilurezu, jumätake din satul Bar=
zotenii (Vilcea)5). Intr'un document dat de BrIncoveanu la 4
aprilie 1711, m=rii Hurezu, peneru Intarirea mosiilor donate si
cumparate se citeaza si. mosia Bärzotenii dela jupäneasa Dumitrana
Buiceasca si dela fiiu=sätz, Diicul spätarur 6).
La 14 iunie 1705 (7213)7) Diicul Buicescu, semneaza färä dre=
gätorie un zapis prin care aratä cä datoreaza lelei Predií, vara=
mea" o suma de baní pentru mosia Gävojdibrod pusä de acea
Preda zälog la el. In anul urmator, 28 ian. 1706, pe acelas zapis
aratà ce s'a mai plätit.
Nu stiu cine a fost sotia acestui Diicul, nici daca a avut ur=
masí. Un lucru e cert : prin moartea lui se stinge In linie bar=
bateasca neamul stralucituluí boer, ambitiosul i mä.retul spatar
Istoria Terei Romeinesti, II, p. 147.
Iorga, Arhiva Hurezu, p. I.
Istoria Terei Rom. II, p. 190; cf. Iorga, op. cit. pp. 11-111.
v. doc. 11 din anexe.
N. Dobrescu, Istoria bisericii romine din (ltenia (1746-39), Buc. 1906, p.247.
Cesar BoUac, Monastirile din Romania, Buc. 1863, p. 477.
v. actul no. III, anexe p. 22. In martie 1747 mosia era a Cretulestilor.

www.dacoromanica.ro
 20

Diicul, sfetnicul cel mai intim al imporiantului domn, Matei

Vodà din Brincoveni.
ANEXE:
I. 1633 (7141), funk 16. [PrIseacal. Zapisul unor locuitori din Friseaca prin
care isi z5logesc pArçile lor de minis pe 3 ani lui Stroe Rosul, pentru 67 taleri, pe
cari acesta i-a plAtit la birul lor. DacS nu vor plAti la soroc, sg-si piarz6 mofia.
Adec eu Lupu/ Eancea fi Mirea birriecu Vlad birnecu i Badea Be/ei din
Prisaca, dat-am acestil =pis al nostru la ?mina /u Stroi ROftli din Prisaca, ca sei-i

y 511017r: IIrclof
r
ùr4." ItVIA ^..
A ripe.. A. 1.0727, .tirn r"11, r A.r..AAA---701.-
J r )4q. te aft"! t7''n,:7 I
"er",4+1;4771441.
a I.

rn (Laarti
Z.7711bri s",
-r" *-th
7
AA, e Ceael 7 C-8 viinf7,";
1-471-tr ni G_ 2 7IA7 x xn 1141,-cc.
é
a f'7 (7g1 a .
,e
Ale fits". c,4,771 e r
227-w if/ jf
hvp ,z7-01p;,°1,4 (-77j7,0.
,

'-r ." .\ !.
eo,fi.r/Ylirn
era 277
IA- 1111
....117,yA 2r"
Y44a- 222,..417,
J Cr rl-th Are An
ec-d-
// a Cd ir
. Mir
7(-4-f0A
p A //n
.-r/T 07(
45-
re-2 1,, 7

_
_J.
_OA trt
t-1 , id ' e.

. ,
.
it, 1,,,, ,., gn.
. ,d
A
, fc,. 1 .V.i I. ' '
7,,; k 2)7 .p A ,, mi r41,'
i
4. ) e.
-r- et i , A $ f ,)A.if pl," ' .) i '..)4 ,e P..

, I

I. Zapisul unor locuitori din Priseaca, din 16 iunie 1633.

fie de bunted credi-ntii ca sá stc1Pcineascii biírtile noraistre de mofie ci sit' va giisi in
ocin in sat in Prisaca, pentruca pliitindu-ne de taler [i] in doi ani f'apuceindu-n [e]

www.dacoromanica.ro
 21

inaintea judecciti ca sec-i dam deci noi neavflincid (!) bani scl-i dam ne-am
pusei parti/e notaistre de mosiia, zalog direpta tfall[eril 67, piin in 3 ani sa &elm
sei n[e] luarn mosiia ; iar de nu vom da bani cane/ sit vcrr inp/ini 3 ara,
set fie mosiia statatoarfe] in veci ficiorilor lui si nepotilor lui, strantelpotilor /ui
Dumnezau 'i va da. $i ceind am fei cut acesta zapis fost-au 'malt otalmeni buni
marturiia si 1-am facut naintea dumnealui Dicului 441 agá i naintea dumnea/ui
vel arma l Radului Veirzaru/ui. i am iscci/it noi mai jos; ca sei s creaza.
Iunie 16, lfecklt 7141 (1633).
if Lupul Eancea ot Prisaclaj.
fi/rea ot Priseactel. Vlad ot Priseacla].

$i am isccilit i eu Diicu/ v[ell aga. Badea ot Prisac[a].

eu Radul Varzarul v[e]l arm[a]su. Berzea (?) ot Margiineani.
Chiirca Rudean[u]lii, vt. postIelnic). Murgu da Turiea.
if Preda dan Plogfokagtd.
(Original pe hArtie in colectia mea). if Vasflle Calaragul dan Barca.

11.1697 (7205) aprilie 8, [Constantineghj. Zapisul lui VArlan si frate-sAu

Mihai, feciorii lui Dragomir ot Costandinesti, prin care vind lui Neagoe si
fratelui su Mihnea, toat5 partea lor de mosie din Bodoesti.
if Adeces eu Varian i brat e(()) Mihai snit /ui Dragomir iuz. ot Costandinesti,
dat-am zapisu/ nostru la miin[a] lui Neagoe fi a fratane-sau Mihnei, precum sa s
ftie cd ne-au datu insei t/. 30, ca sei scotaitem mosia notaistrei dela Pah. Papa Bui-
cescul, care mosie au fost vandut[al de iuzlusul de slujitor, cd fiindu noe (!) la birul
optasie (?), iar cane& au fostel /a vreamea liaradului au fugit de acie slugilturie
ne-a vandutu mosiea pah. Papei Buicescul. De acie not viinde de tara (?!) ne-am
gasitti mosiia vancluta dereptu ti. 14; ce am mersu /a divan de f ata cu Diicul snfi
Papei Buicescul, de ocie agt marturise Diicul vt[ori] spAtar cd de cand au luat
tat-sau aea mo§ie nu s'au hranit pci dansa. Ce asa au judecat meiriea sa vodd sei dea
bani indoiti. De aceea ne-a dat acesti bani ce scrie mai sus ti. 30 si am dat Diicului
sPett. t/. 28 si ne-au dat zapis(uti cel de vanzare. Deci eu (!) neputand da banii i-am
dat acestu zapis ca set stapaneasca Neagoe s Mihnea, partea noastra de mofie fi den
jo s si den sus fi dela Bodclesti.Iar partea frateflui) nostru Ion am scosto], di am dat
den cie bani ce scrie mai sus ti. 10 fi au ramas t/. 20 pe partea noastra de mofie
Peste tot, sa o stetpaneasca Neagoe Mihnea cu pace despre total mosteani sa le
fie lar mosie stettatoare, lor i fedori/or nepotilor in veaci. i cand ne-au dat acesti
bani, fost-au multi olalmfeJne (sic!) buni mosteani, anorn(e) carii vor iscali mai jos.
am scris eu popa Manea ot Costandinefti.
Apiraie] 8, /t. 7205 (1697).
Eu Varian, vgn z]Altor. Eu (1ihai vAnz.
Eu Manea Isizba (I). Eu monalb) Nifion (!) sna popfl
Eu Rad[u] sin Manea. Volcil[a] ot Mara), mArtturie].
Eu Costandin. Eu Croitorul ot Preote[g]ti.
Eu lonagcu sna Manea ot Costandinegti. Eu Ion ot CostandinegtL
(Colectia cl. prof. N. Coculescu). Eu Ion Berbeace.

III. 1705 (7213) iunie 14, (Mr& loc). Zapisul lui Diicul Buicescu, prin care

www.dacoromanica.ro
 22

arata banii ce mai datoreazi Predii, vara-sa, pentru zilogirea parta ei de mosie
din Gavojdibrod-Romanati 1).
Scrisoarea mea la mana dumneaei lelei Predii, vara-mea, pentru un zapis ce
mi-au fricut dumneaei de mi-au pus zalog partea d-ei din Cdvojdilrrod, drept t/. (alb)
ce e-am dat dumneaei acum ta/Len] (?) iar ceilalti ce mai rdmin am Pus zi cu d-ei
sd-i dau Peina in 3 seiptdmeini. pentru credinta am iscàlit mai jos Sd s maza.
Dilcul Buicescul.
Ian. 14, lt. 7213 (1705).
Dintr'acesti bani s'au dat 1 galben de zece, 4 zloti de cdte patru si 16 de
cate doi.
Chen[are] 28, lt. 7214 (1706).
I-am dat t/. 200 fi pentru ceealalti bani am pus zalog o cununa de aur cu
diamanturi i (si) robinuri si o pareache de cercei §i 2 inca/e cu dieamanturi. Prrateiri/e
/e-am /ira.
Dlicul Buicescul.
Seint sá dau t/. 155.
IV. 1723 (7232) septemvre 1, Craiova. Zapisul dat de Ancuta i Hinca
fetele lui Vintila Bucsanul si ale Dumitranei Buiceasca lui Radu Golescu,
consilierul, fiul lui Matei spat. Leurdeanu, priu care ii vind acestuia pentru 500
lei, partea lor de mosie din Grojdibod-R-ti.
,,...Ancuta $i Iliaca, fetele /ui Vintild vorrnic] Bucsanu/ si a Dumitranii Bui-
ceascd . . . scriem ci märturisim cu acest al nostru zapis, ca Sd fie de bulla credinta
la mana dum[nea]lui tatii Radului Golescul, consiliearu/, precum sa s §tie a in-
tamplandu-sa petriecaniea parintilor nostri de au murit numai decit, unul dupa
altul i neaveind dumnea/or vreme ca sa ne faca cele ce ne-ar trebui, au lasat in dieata
dumlor ca sd vindem din mosii/e ce ne-au ramas de/a mosii nostrii $i dela dumlor.
Deci noi stiind cti noi avem imPreund cu dumnealui tata Radu consiliearul, mosie
la Grojdibrod in Romanati am vandut dumi-sale toaia partert noastrd cu tot[i] Tll-
minii ceiti ar fi partea noasträ, insci din tot hotarul a treea parte; pentrucd in acest
hotar au fost peste tot trei parli, ci o Parte o au tinut dumlui cu partect d-hri de
rumini, alta parte o am tinut noi cu ¡motea noastra de rumini, alta parte au tinut-o
dum/or boerii /3rdtdsani Fcirclisani, cu Parta dum/or de rumini". Vind aceasta
parte drept bani gata lei 500".
Craiova, sept. 1 dni, 7232 (1723).
Ghlorghie Canfacofrino], mart. lile .5tirbei, mart.
Manta Campineanu, mart. Staicu Bengescu, mart.
Ghlorghiff Socofean biv vel com. Const Obedeanu, vornec, marturie.
Prban Faragan, vornec, mart. prban tirbei, vornec, marturie.
(Acad. ROM. ms. 610 fol. 36 v-so. Cei cari au transcris actul, mentioneazi
cä acesta a fost spart" mosia raminind lui Iordache Cretulescu, citruia i-a dat-o
danie rtiposata mama Preda, sora mumei dumnealui, la moartea dumneaei" (v. fol. 37).
1) cf. Academia Romind, mg. 610 gapii de pe sineturi de mosii ale Mitropolii
din Bucuresti dela leat 7113 -7222... fol. 43. Din alta sineturi anterioare, ;dime In aceelqi
condica, se vede ea satul Gavoldibrod, a fost al lui Mitrea vornicul din Hotdrani, care
a tost unchiul /ui Miluli/c1 post. din Vaeni si al lui Dr 'dgusin &unir/ din Hotdrani amindoi
fiind wveri bunt din 2 frati ((ol. 39). Acest Drigusin a vindut lui Mihai Viteazul
cu 50.000 aspri partea lui si a lui Mitrea vornicul, tara stirea lui Mihail post.
Acesta rascumparit satul la 20 august 1605 dela Radu Voda erban, Dintr'un doc. din
1592 resulta ca mama lui Mihail post. se numia Neacsa,iar mama acesteea, Musa (fol. 38).

www.dacoromanica.ro
 23

V.1754, octomvre15.(Priseaca?) Zapisul lui Dumitrache FAlcoianu, prin care

vinde lui Ivasco pàrcglabul din Priseaca, 50 stj. de mosie din hotarul acelui sat.
Adicrei] eu Dumitrache Fcilcoian[u], care mai jos ma voiu iscdli, dat-ara acest
incredintat zapis la mina /ui parciilabutui Iuvasco din satu/ Priseaca precum sá s
stie cei din partea mea da mosie i-am vändut, din hotarul Prisiicendor, /ui Ivasco
parca/ab. stj. 50 $i steinjenul po bani 60 tocma, care fac peste tot tl. 25. $i i-am
vtindutit ohabnic stead toare dei a mea bund voe, nesilit de niminea, /ui $i copii/or /ui,
nepoti/or $i striinepoti/or lui cati Dumnezeu ii va detrui. dindd am tnindut s'am
fácut acest incredintat zaPis, au fast mu/ti oameni Inegiasi martini, care mai jos
sei vor iscáli. i Pentru mai ad[e]viiratä credinta am iscdlit ca s sd creazd.
Oct[omvre] 15 dni, 1754.
Dumitrache FJIco[eanu], veinz[àtar].
.'am scris eu, cu zisa dumnealui cocon Dumitrache Fdlcoianu, Florea dascidul.
Eu Ion Obroareanu, ce au Jost martalog mclrii sale, martcrr.
Eu Gheorghe Pris,16anul, martor.
Eu Preda brat ego, martor.
(Colectia mea).

3.
Biserica din satul Chilia.
Drumul dela Fäge¡el spre Chilia trece prin IncIntätoarea vale
a Vezii. Pe malul ei drept, intr'o splendidä lunci e biserica din
rägefel ; din colo In coasta drumului ce sue greu spre Chiba
este biserica acestui sae, care e tot asa de frumoasä i interesantä
ca si vecina ei de peste apä.
Biserica e de zid, forma dreaptä i acoperisul de sindrili
färä, tur15,, (fig. 3) inaltati pe locul alteea de lemn a unui diacon
Stan. 1) Probabil cg a avut cindva furia, acest element care dä,
maestatea sfintelor noastre läca§uri. In interior, pronaosul este
mic i iniunecos. Pe pere¡ii lui nu se vä'd urme de ctitori. Pictuta
e slabä, nestilisatä, si complet acoperitä, de fum. Aceeas picturä,
dar mai bine conservatä, se vede in pridvorul stifint, cu 4 stilpi
In faf5, cum $i pe pere(ii exterior', cari sint inciní de obisnuitul
briu central.
/nscriptia f Cu ajutoru sfintei i dumnezee§tei feiceitoarei Tre-
imi, ziditu s'au aeastä sfeintâ dumnezeeasce't bisericei, unde set PMZ-
nuqte hramu sfeintului erarh Nicolae fi al Adormiri Maici Domnu-
lui; s'au inceput din temelie la leat 1830 §ti s'au prenoit acoPereimin-
tul la anu 1845 i s'au zugniuit acum la anu 1849, noemu. 14; au
luat zile/e meirii sale Barlm D. Stirbei v(oe]v(od) Prin
osteneala $i cheltueala numitilor acestora Pr[eot] Marin Protopopescu
$i d. logoffeit) Barbu Popescu si Ion Tufeanu, cu sotfile lor $i cu
fu i lor $i mai ajutorcInd enoriasi. Si s'au sfintit de sf. sa, PTO-
toPoP Andrei[e]sc[u] ot Dejästi.
1. Acad. Rom. 7ns. 3530, p. 104.

www.dacoromanica.ro
 24

Florea zugravu ot Auresti sud. Vilcea, Dumitrache zugrav[ul

ot Peret sud. Teleorman".

Fig. 3. Biserica din Chilia: Vedere dinspre Vedea. -

Carti insemnäri : Evanghelia din timpul lui Nicolae Ma=

vrocordat, Bucuresti 1723.
s[e] *fie aêasig sfingtä (sic!) iva[nighelie este a popi
Drägusin 1) ot Ftigetel, sin popi lui Stoian".
Preda Buzdunu, lei 1; loan b[a]n[i] 60, Preda Triznea ¡al.
1, cl[ieacon] Vitoi bn. 60, Ion sin GamanCi a. 1, Ion p[a]rle 10, Tu=
dor bn. 60, Tudor fl. 1 bn. 30, Radu bn. 60, Dumitru bn. 30,
CfiCun bn. 60... lije pos[telnic ?] parale 20, Me cel Rosu bn. 25".
Antologhion din vremea luí Alex. Vocla Ipsilant, färi coperfe.
S6sä tie cäti bani au dat pe aCastä. (I) sfäntu mineiu, fa.
l[eri] 14. Au dat : Gheorghe fai. 1 p[o]l (1/0, deaconu Cosfandin
1, deaconu Ionu ff1, deaconu Ratru fi. 1, 36 [parale ?], deaconeasa
Sana fl. 2, deaconeasa Stanca f1. 1, deaconu Descu fl. 1..., popa Cos=
tandin fl. 1, deaconeasa Dumitrana b[a]n[i] 24, Mihai Vijelie taler[i]
1, deaconu Gligore fi. 1, Sfancu 15 bn., finu Radu sin Mustea (?)
bn. 30, Voicu, Mariea, Pauna, Stanu, Stana, Gherghína, bani 15".
Pe acest preot Draglifin li gAsesc mArturie inteun zapis din Constantinestt
(Olt), la 8 iunie 1734. Moare la 22 dec. 1788. La 22 sept. 1692 semneazA ca martor
tot in Constantinesti un «Duta ot Fagetel, fecioru/ tut Dumitru». Acest Dula se poate
fost o rudii a lui DrAgusin. Ei aveau mow in Constantmesti.

www.dacoromanica.ro
 25

4.
Biserica din satul Cioflanu (Ole.
Satul Cioflanu aezat In lunca Oltului pe un teren inunda..
bu, e sträbatut i de un rIu.5or mocirlos i lenes, Siul, care face
din päminful acestei regiuni lipsitä de drenaj o imensä §i pera
petuä mla*tinä adäpostitoare de anofeli. Fenomenele febrei palus.
ire se pot urmäri perfect aici.
Acest sat impreunä cu mo§ia respectivä cuprinsä intre (?xos=
tavät i Urja erau stäpInite la inceputul sec. XVIII de boerii
Cioflani, cari mai stäpIneau §i o parte din mo*ia M.ihàei. Astfel
la 9 noemvrie 1703 1) gäsesc stäpInind in Mihäeti. pe Danciul
Cio flan, pe fratele säu, Dreighici ccIPitan Cioflan, i pe nepotii
acestuia, Constantin, Radu i Barbu. Ace§tia erau Inruditi cu un
Zirnet logofatul din Miheieqti. (In cälugärie Zosim) al cärui fecior
Manea, fratele lui Ivaco, vinde la 24 oct. 1691 2) via din dealul
Nucetului (fiind Infre Siul i Sohodol, se poate situa la sud de
Zänoaga de azi) lui Drku§in vistierul din Meri§ani, frate cu Staico
vel pdaarnic Meri*anu2), feciorii unui Barcan, clucer prin 1640,
In anul 1726 marele §etraw Cheorghe Cio flan, poate fiu al
lui Danciul, zidete Impreunä cu socia sa, Anca, biserica din Cia..
flanu, care ctäinue*te §i azi in stare rea i vecinic amenintatä de
Olt, care a ajuns päng In grilajul läca§ului.
La sud de Cioflanu e satul Uria, care are o bisericä. In ruini
din anul 1735 ziditä de raai multi boeri, printre cari este citat In
inscriptia 4) pusä tocmai In 1847 clnd s'a zugrävit prima oarä §i
un Grigorie §etrar. Mä Intreb dacà nu este aici o transcriere gre=
v. anexa no. II, p. 29...
Ibid. no. 1, pp. 28-9, facsimil II.
Acest State° paharnic impreuna cu Baleanu, Radu $tirbei ot Izvoru etc. lac
o conspiratie in contra partidei Cantacuzinilor, In vremea lui Antonie Voda din Po-
pe0i (1669-72). Cu venirea lui erban Cantacuzino la tron (1678) Staicu e condam-
nat la o lunga i grea pribegie in Moldova. Fire agitatä i continuu negativa se ridica.
§i contra lui Brincoveanu, impreuna cu Preda Prooroceanu din Prooroci-Olt i Preda
Mi/coveanu din Macov, fratele lui Papa Ceibitan Dreigiinescu.
Au mers din Moldova la poarta i s'au illins vizirului de duplicitatea i rautatea
lui Brincoveanu, dar au biruit banii lui Vodä, vizirul i-a bagat in obezi i in catu0.
§i i-a predat lui Brincoveann. Aduli la Bucureqti au fost judecati i condamnati : Staico
Prooroceanu la moarte, Milcoveanu la ocnä. bre Staicu in Bucure§ti /a tirgu
de afarei, la zi de tirgu, in mij/ocu/ oboridui /-au sjoinzurat, uncie nu Pufinii vedere
de ncrrod era"... (cf. Magazin, 11, p. 204).
Aceastá executie s'a petrecut in iarna anului 1692-93. La '13 decemvre 1693,
Brincoveanu intareste stapinirea lui Dreigtifin vist. Merifanu 0 a nepotilor acestuia,
peste averea ramasa dela Staico biv ve! pabarnic (v. An. Ac, Rom. XXIV, p. 106).
v. cap. Biserica din Urja.

www.dacoromanica.ro
 26

sitä a numelui aceluias setrar mare din anul 1726, ctitorul princi.
pal dela Cioflanu. Cei cari in anii 1846 47 au reparat si zugrävit
biserica din Uria, sint feciorii unui Manolache Hagi-Moscu, mare
clucer, pe care in &ate celelalte acte 1) ce posed, 11 gäsesc cu nu=
mele de Manolache Cioflan. Este a cest clucer Manolache un ve=
ritabil Hagi.Moscu, ruclä apropiafg a lui Ioan Hagi=Mosco, visfier
mare in domnia lui Ion G. Caragea, mort in 1828 2) sau este un
boer din neamul Cioflanilor, al cärui nume a fost schimbat de
feciorii acestuia, Constantin si Petru ?
Manolache Cioflan s'a casäforít cu Joita, fiica luí Mincu Uri=
eanu, morE la 1805 3). Socia lui Mincu, mama joitei, era dupä mamá
din neamul boerilor din DrAgänesti=01t. Din cäsatoría luí Mano=
lache cu Joita, au resultat 2 bäeti sí mai multe fete. Manolache era
un boer cu stare, cäci pe lingá mosia luatä de zestre, dela sokie in
Uria, el mai cumpärä 300 sij. dela un Zamfir Urianu, fiul lui Ni=
colae 4) probabil un vär al JoiCei. Cumpärä si 85 stj. mosie in
Zänoaga dela un Constandin Cioflan, frate cu Zamfir Cioflan.
Dinfr'o scrisoare a unui Hagi Tudoracld Dimitriu om de incre=
dere al lui Manolache, din 1 noemvrie 1820, se vede cá acest
clucer fäcea mare comed de vite in Turcia 5).
In anul 1823, viata lui Manolache este curmatä tragic de niste
tilhari, cari-1 tae intr'o noapte pe drumul &titre Drägänesti si
Cíoflanu, «cind atunci impreunä cu dinsul au avut toate sinetu.
rile cele mai trebuincioase si de cätre acei tilhari pízmi avind
asuprä=i, pe lingä moarfea ce i s'au pricínuit, i=au ars *i. sinefuríle» 6).
Copiii Constandin (Dinci) si Petrache erau mici. Constandin rä=
mine clironomul intregii averi dupä moartea mamei lor, Joita, pe=
trecua in 1829 la 28 iulie isi face dieafasi are mai multe judecäfi
Cu cei cari isi vinduserg mosiile, lui Manolache. Cistigä. S'a cäsä=
fora cu Marghioala Milcaueanu si au avut In 1845 un bäiat Teo»
dor apoi ina doi. In anul 1854 Dincä Manolescu Cíoflan moare fingr,
sofia lui supraviefuindu.i pinä in 1881. Copilul cel mai mare avea abia
7 ani. Teodor Manolescu se cäsgtoresfe In 1870 cu Dindina Munteanu,
dupi mamá Hiotuau un copil George, actualul Colonel Manolescu
din Craiova. Teodor Manolescu moare in 1912, pe cind socia sa se stin=
sese din 1884. El e inmortnintat la Drägänesti, iar Dindina in Slatina.

cf. no. IV, V si VI anexe.

Fi/itti, Arhiva Gantacuzino pp. 280-1.
Aceste date imi sunt cornunicate de d-1 Colonel Manolescu, Graiova.
v. I. Fi/itti. Catagrafie oficiall de toti boerii TArii Rominesti la 1829, p. 35.
Scrisoarea e in posesia d. Manolescu Craiova. E interesantA prin povestirea
tutor IntimplAri a celor dusi cu vitete in Turcia, cum s't pria arKtarea pretului bivolilor,
6 v. no. V, anexe.

www.dacoromanica.ro
 27

Celälalf fecior al lui Manolache, Petrache, cäsäforit cu Anas=

fasía Bräiloiu, este mosul familiei Manolescu din Drägänesti. Dar Ma=
nolache a avu i fete: una a fost cäsätoritä, Cu Iancu Perieteanu
care a contribuit la zugrävirea bisericii, in anul 1846 Printre porn
fretele din pronaos se vede si chipul unuí Constandin si al sotiei
sale, avind o fatä Ana, cäsätorità cu Ivan Petrovici. Se pare cä
acest Constandin este un Cioflan, probabil acel care vinde mosia
din Zanoaga luí Manolache in anul 1812. In 1833 Constantin nu
mai fräia ; la restaurare iau parfe fiica si ginerile sàu, acesia
bräcat intr'o frumoasä uniformä miliara, cu epoleti marl, strälucitori.
Dacg o fatä a ducerului tinea in cäsätorie pe loan (Iancu)
Perieteanu, o alta Ecaterina figureazä printre ctitori aläturi
de sotul säu Anasfasie Slävescu. Se poafe ca acesf Anasfasie sä
fie din neamul boerilor Slävescu din Slävesti.Teleorman, din care
unul, Mihai, fiul lui Grigorie Srávescu, zideste in anul 1837 biserica
din satul Dudu=01t, care exisf. i astäzi.
Manolache Cioflan a mai avuf si o a freea Rica, al carui nume
nu se *fie, dar care a fost cgsgforia Cu un Gheorghe Banescu din
Pifesti. Despre urrnasii acestor fete nu am relatiuni.
Biserica zíditä, in 1726 Pe mosia boerinasilor Cioflani" cum aratä
o catagrafie de prín 1825 2), se mentine i astäzi Ong la corni*e.
Acoperisul a suferit transformäri. Nu maí are Luna la pronaos pe
care a avut=o la inceput, dupg cum aratä miniatura bisericii din
mlinele cfiforilor primí. Forma bisericii e dreaptä, lar impärtirea
interioarä, cea obisnuità. Timpla este de zid. Pictura este pur
bizanting In tempera, dela 1846 7, asemänätoare celei dela Uria.
In pridvor se yid scenele : raiul si iadul; in pronaos ctitorii:
Gheorghe Cíoflan cu socia sa, Anca ; pe peretele sudic : Anastasie
Slävescu, Ecaterina, loan Perieteann ; iar pe cel nordic : Constan.
socia (numele sfers), Ana si sotul acesteia, Ivan Pefrovici.
Chipurile acdsiora se mentin prost i stilt späricife din causa
ploilor ce au cäzuf cindva direct in interior.
inscriptia I:404mm cela ce cu Puterea ta Proslchiesti pre cefija
ce iubesc Podoaba casei tale si locu lácaului mâriri sfinfiri tale, pri-
me§te acest sfäntleicasi al teiu, care intru cinstea si slava sfinfilor uoie.vozi
Mihail s'au zidit din temelie cu toatei cheltueala osär-
dia dumnealui marelui setrar Gheorghie Cioflan la leat 1726, $i se-
zeind de atunci känei acuma nezugreitfitil ear acuma s'au indemnat
robi lui Dumnezeu, Ioan Perieteanu, Ivan Pefrovici, Anasfasie Sri=
vescu de au zugreivit-o si au frumusetat-o dupei cum se vede, in zilele
¡rea înálatului nostru Gheorghie Dimitrie Bibescu Voevod, fiind o-
') Dei ultima cifrA a anului reMaurArii e stearsg, consider acest an fiinda dupA
picturl si modul Inoiril, se pare cA acestea s'au petrecut sincronic cu cele dela Urja.
2) Acad. Romina, ms. 3530, p. 80.

www.dacoromanica.ro
 28

ceirmuitar prea sfintia so sfintitul episcoP de Arges kirio kir Samuil

Vi[e]roanu, teat 184... (te-s)".
Nu sInt cgr(i vechi i nici obiecte de ritual demne de re.
marcaf. Pela 1825 slujeau aici, preofii Ion, Florea si Toma.
ANEXE:
I. 1691 (7200), octomvre 24. IThihiegaZapisul lui Manea sin Zosim
lugSrul din MillSesti-Olt, prin care vinde lui Dr5gusin vistierul din Merisani,
partea lui de vie din dealul Nucetului, de 22 stj., pentru 22 ughii gata.
Adecd eu Manea, feciorul /ui Zosim Caugeiru/, care /-au chemat ¡me nurne
mirertescu, Zdrnci logofdt ot Mihdesti, scriu i mcIrturisesca cu acesta al mieu zajois,

',3T.
` J. ' v
,,,....-. T
.:,,,, 0.07i .:,-iiq.
....(.1:::: ......,, ,
1'1 .
A -se 2
'-'1":.,,.;".'r:,1,-'-. .....1...;;.:Til :1"1--2,.'.4"Y:i41.;"""://:4:1.11.:1;::1'-1..--.1.....

( 1-1-, ;( 1'1.--,Yc-71:;.(Wilit
ti i fl` "`" ..-,
o,
.
e:f1.4'..--;r:,,,,'"1"1117:1 ._4.
4i.1-17' i 7". risqi (3(
,,..A, , F,'? h fl.r,;,,. c.... ^1 is-'78ft.:ig:.:414...i.'.ffil... I-
11j.""P)y .
fr, Mi.. g * "4 . A. 1
,
ei :,1,: ¡ nriHi j r''71' LI; - ... f " ....al 1 o'....,...,._
,..,
Icr, 6,1_, ,,,,,,,, ..',.. , ;:ln. ,S *=1.--1 ..s1=4-.
'',.,..i.t:',,''',",-,.r).."--.C.'",,..
. 1,f'.', ; /.. : --r.1,,,, -rx:.F.---:
6:-.. I" I i(: nrp.No'l-q r''..-n.,
yzi,..trA.,14,,,..;.".....:.,....,_ !._,,"
,.... .:/.;:i.f.:tiA:'";:.-li
,...e...., .,,....".
,ri. v . ',..-.472-7-,,,,
Li..,-,1-c-,.1,--v, ...-zr,,
., e,...,,77,...1. it:r1;1.;N....,..11,.,v.".".;::,ri-: :31... -.. 4:,:;\''
'"?s;..P.:!.(1_

,j..... 7 "f.' ',, AV'k "" '2.'. ." '. ' '71,, .,,'Ilf.:,,k .s,,,-,,,,,' ,,,f,,,-1..- "It h .! 4 ; ;IV. ', .,i,,...i.xt,7t.:::,P1171,..):7

6t,. ::,,
,, .10 ,...:,..!. I'7(1.1--1,(1;':.: :
ei
.int;;411ti"fit'I '' i; (IS ' l'Skr:,4'4:\-74'.
..1.7.7 ):
.
i 7, 'i
. i
4.:,,1-4;.. .:470. .

"":" : ---

"torr_

2-)
crt"
7; 1.1 41».

. 51,, 5. r C 1
6. 6,

, `!"

II. Zapisul unor locuitori din MiliSesti-Olt, din 24 octomvrie 1691.

ca sii fie de buncl credintd. /a mcina dumnea/ui Miigusin vistieariul ot Merisani
cum sd sa sit cd m'arn tocmit cu dumnea/ui de i-am vdndut p mien mea de vie den
dealul Nucetului ot sud. 0/t, care vii imi iaste partea mea de la tatd-mieu Zosim
Calugarut, care sant pe din jos de Iliac täteini-mieu pit din sus de vii/e nepoatelor
meale, featele fratini-mieu /u /wilco, cale mergri pen mijloc. Viindu-mi-s[e] Partea

www.dacoromanica.ro
 29

mea aceale vii, le-am vandut dumnea/ui Cu peimantu/ suPt dinsele locul cel sterpu
den capul vii/or # la deal si /a vale # in lungu, den botar Pan in hotar, si in /at
stemjani 22. $i in lungu den Siiul cel mare pan in Sohodol. $i am tocmit steinjinu/
p'o ug[hie], care fac peste tot ug. 22; $i am luat acesti bard toti gata $i dep/in
meina mea. $i-am vecndut aceste vii cu mosia den botar pan in botar cum scrie
mai sus, de a mea buna voe fiir de nici o sad, ca sei-i fie dumnealui $i cocanilcrr
dumnea/ui, mosie steitatoare in veaci. cand am facut aciastá tocmealii au fost
dumnealui Papa Cap[itanul] ot Draganesti tatd-mieu Zosim calug[e]rul i nepoat ele
meale ameindoao, featele fratini-mieu Ivasco, de fate/ ceind s'au imPartit cernd s'au
veindut. $i meirturie s'a/ti boeri carii vor iscali mai jos. eu pentru mai adevaratei
credintei mi-am pus pecetea isceditura mai jos ca sei s creaza.
Msta oct. 25, vl[ecdt 7200 (1691).
L. P.
Eu Mane sin Zosim (A/t scris:) Zapisul de viile care le-am cumpArat
Papa cap. Draganegti, martor. dela Manea feciorul lui ZarnA logf., care
Eani cap/f. ot Berindei, mart. sAntu In dealul Nucetulw, ot sud. Oltu.
0heorghie pah. mart.
(Colectia mea).

II. 1703 (7212), noemvre 9, [Mihaegti]. Cartea de hotArnicie a lase boer

hotarnici insArcinati de domnul Constantin Brincoveanu Voevod, ca sä aleagA
hotarele mosiei Mihfiesti-Olt ce se stApinesc de trei mosi.
Adecei noi 6 boeri care am fost tuati din porunca meirii sale, domnului nostru
Ion Costandin Bas[a]rab V[oe]vod, de Dandul Ciof/anu i brat ego Draghici cu
nepotii /ui Costandin i Radu i Barbu, nepotii /ui Draghici ceipit[anu/] Ciof/an fi de
Toader f. de Stoica, ginere lui Ivasco $i de Manea I Dragomir Ceausu Parchi/ii ca s
ciiuttim sei adevareim toatei partea din hotaru MiThediesti/or inPreunci cu sluga
merrii sale Ion Costantin Vvod, Hrizea vt[ori] post[e/nic], sin Racovita post. Deci
noi dupd porunca miirii sale, strcInsu-ne-am toti la aceastei mosie ce este mai sus zis[a]
si am . . . . calea Nucetului, in jos pa' Ca/ea Oi[i] pan' in /acu/ Porcutui, la tuf ele
rosii, geisit-am funii 16 stj. 20 $i funja de stcljini 50. $i din lacul Porcu/ui merge in
scursura valce/i in Calmatui, treceinda Calmectuiu drept in Basicuta din deal fi din
Beisicuta [din dea/] in lacu/ lui Epure $i din lacul /ui Epure merge in /acul Ciun-
gului fi din lacul Ciungu/ui merge in Cal ea Sectri] cale in sus merge pan
in colnicul din Peitu/e, pá co/nic pan' in Rusca rosie, treceind Cii/mcituiu merge pet
drumu/ Nucetului pein' in Ca/ia Oi[i].
Tragindu-i mosia bet in douei /ocuri, giísit-am funii 11 staj. 21. Din Rusca
rosie piin. in B 'asicuta, treigandu-se capul mosii despre Bei/tati, geisit-am funii 11,
stinjini 20. $i impartindfl aceastii mosie dat-am Danciului Ciof/an I brat ego Dreighici cu
nepotii lor, funii 5 p[o]l, steinjeini 9; dat-am lui Toaderu i Stoiceii ginerile /ui Ivasco.
iar funii 5 to[o]l stem[jin]i 9. lar amel mai dat lui Toader i Stoiceii, stetj. 10, part[ea]
Cernicai, precum am veizut $i o carte a rciposatului Matei Bas[a]rab Vvod, scriind
al tot din douei au fost tinut-o cd ei n'au avutil carti nici uni[i], nici Deci
noi nestiind pie unde ar fi dreptula hotarului, /e-amu datu o carte a sfintiei sale
Parinte/ui patriarhuiui cu mare blestem in meina /ui Driighici Baltatu a/t[o]ru
mosneni de au indreptat tot hotaru/e (sic!) i Pd unde au stiuta, pentru al scris[ori]
n' au fost avutei , pentruca le-au luat TAtarii, and i-au robit. $i noi asa am geisit
cu drePt. pentru mai adeu'eLratcl credinfei ni-am iscidit mai jos ca sei s criaza. $i
am scris eu Dumitrasco, cu invateitura celcr mai sus numiti boeri, care au fost adu-
naSi /a aceasta numitei mosie. 7212 (1703) noemvre 9.
A&zstd copie s'au scosii dupli cartea. a 6 boeri hotarnici, ce au hotarit mosia
Meh[a]esti/or, anume : popa Ghecrrge Cretescul, Iane Ceip[i]t[an] Berindeiu, Popa Coma,

www.dacoromanica.ro
 30

Dreighici Biatat i Vasilca ot Bratcov. i s'au scos asemenea din cuveint in cuvdnt.
(Pe vo) Cobiea aceasta s'au citit cu cea adeváratil, la judecata departamen-
tului de opt fi fiindu-ne intocmai a fi cremita, am adeverit-o cu iscalitura mea.
814, augt. 23.
Costandin Ratescu, treti logf.
(Colectia Gheorghe Conea-Mih5estii de Sus-Olt).
111.1827, lanuare 27. [Draganestil Plingerea cluceresei Joira Cioflan cltre
domn, cerind sl i se dea mumbasir pentru alegerea mosiilor ei din Dr5g5nesti,
de mosiile mgnAstirii SArindar.
Rea Incatate Doamne,
Jitluesc maii meirii tale, di la trecutul iu/e amu rnai dat jaibá mdrii tale,
cerand ca -mi hoteirlisc doo mosioara ce le am in judetul 0/tu/ui. Ci fiinducei o mo-
fioarti ce o amu la satu Dràgáneçti intr'acest judet eu nu am ceirti, fiindu ceirtae
la merneistirea Sdrindar, fiind davalmaf cu tati fi purteitcrru de grijii al meindstiri
nu va (!) ca scoafei ccirti/e, ca alegu stiinjeni miei la o parte; ci fierbinte
md rogu mnárii tale, ca set fie /uminatei Poruncei a miírii tale carel numitul Purteitor
de grijii ca scoatei ceirtae fi set-fi areinduiascd vechi/ a merge la frita /ocului
alegu steinjeni miei /a o parte de ciitre ai mànástirit, fiinducd pe acea mosioarcl am fi
eu o tapara fi aren dafifil ce scInt pa mosiea sfintei 4neineistiri mei suPcird, oprindu-mi
partea mea de otastina ce mi s'ar cuveni. Ci ferbinte mei rog Meirii Tale, ca sd fie
luminatei perrunca mena tale dinpreund cu burnba,sir portare/ i cu a mea cheltuealii
sei mi sei oreinduiascei un boernaf hotarnic, alegu stemjeni[i] mei la o Parte de
ceitre ai Si ce va fi mila tale.
A Mari Tale torea plccatii slugcl.
Jcuta Cuwereasa Clofkinoaia din sudu Oltu.
(Pe vo) Dumneata vel logofete de tara de jos sei cercetezi jaiba aceasta i scl
ne are* in .cris.
1827, ghenar 12.
Noi Grigarie Dimitrie Ghica Vvd. i Cospodar,
Dupei ardtarea ce ne face asupra pricini d-lui vel logft. de tara de jos cu cale
fiind anaf ora aceasta, perruncim dv. ispratmicaor ai judefu/ui ca intocmai sá sei faca
urmare pi-in mumbaffratu/ s/ugii domnii mele, porteire/.
1827, genar 15.
L. P.
Vel Logofli t.
Prea inlatate Doamne,
Dupet luminata parunca a meirii tale ce mi sd del la aceasta ja/bc1 a cluceresi
Joitii Ciof/dnoaei, din sud. Oltu, feic'emd cercetare ardt meirii tale cet dubii a/tei jaiba'
ce au dat jea[ui]toarea metrii tale anu/ trecut, cu cerere ca s'd i sd aleageí doo mosioare
ce le are in sud. Olt, in c,are este fi partea sa din hotaru Drägeineftii, ce este deavalma
cu a mcineistirii Sdrindaru, s'au dat himinatd turrunca màrii ta/e, ciare dum/ar
ispratmici judetului ca sa cerceteze pricina atcit inaintea dumlor prin judecatii ceit
fi la !ata locutui cu oreinduiti boe-rriafi alegeitcrri fi la dreptatea ce va avea jeiluitoa-
rea scl i se faca cuviincioasci indestulare ; iar nerermdind trre o parte odihniti de acolo.
cu alegerea din f ata locului fi cu cercetarea dum-lcrr, inscris, sei-i soroceasca a veni
la /uminatu divanu merrii ta/e. Acum jcIluitoarea zice cd dupei ace[a]stii poruncii
e-au fi crrdnduit ispratmicii boerinafi a/egettori /a fata locului, dar din pricina aren-
dafuhri parta de mofie a mdndstirii Sdrindaru, nu s'au putut face nici o urmare,
ceici numitul arendas n'au voit scl stea lata cu sineturae la a/egerea mofii. i cere
jeauitoarea srl-i oreinduiascd mumbasir Pcrrtdre/ cu /uminatei boruncd sbre a inda tora

www.dacoromanica.ro
 31

atiit pe peircItu arenda§ cdt i pe alti vecini reizdfi ca sei stea fatd cu sineturile /or
Care aceastd jalbá cu intr'adins de logioldit de divan fddindu-sei cunoscutii egume[nu]-
lui dela miincistirea Sdrindaru, au adus TaSbuns cd nu sd inPotrive§te la cererea jd-
luitoarei fddind fi (mallet carte din parte-i cdtre Costea Papacoste, arendafu mofii
Driigäneftii, ca sd stea fatd la alegerea mofii.
De aceia geisesc cu cale sei se dea /uminatd perrunca inaltimit tale c 'are dum-
tor boeri isPravnici ai judetului, ca set indatareze pe ardnduiti aleglitcrri de a merge
de iznoavd la fata locului, cu mumbafir portare/ ardnduit de aici s aduccind mum-
bafir de fata ateit pe peireitu arenda§ ccit ceilanti vecini retzefi, sd puie in
lucrare alegerea 'MOfii jäluitoarei, dupd sineturi i alte dovezi dá vechiea stdpiinire
duPc1 povata pravili pdm 'eintu/ui, la care de vor reimeinea toate pärtile mu/tumiti fi
cu adeverintd in scris de mu/tdmire sd ¡mac arcinduiti fi pietri botará
dea carte dd hotdrnicie cu suma de sternjeni in scris dupd ordnduea/d. lar unde va
fi prigonire, pietri sei nu puje, ci numai semne sei faca. i cu ale gerea ce vor face
in scris sd-i trimitei la isPriivnicat ca sá cerceteze i dura-lor ispravnici pricina dupe(
parunca ce este datd. i dine/ nici de acolo nu va reimänea trreo parte odihniti Cu
alegerea din fata /ocului fi cu cercetarea dura-lor in SCTiS, saroceascd a veni /a
/uminatu divanu radrii tale. Ear hotdreirea cea desiiviir§itd reimeine a sá da de care
iniatimea ta.
827, ghenar 14.
Ve! Logoflt.
IV. 1832, mal 11, [Cralova ?J. Dumitrache biv vel pitar Urianu-Craiova ià-
luwe tribunalului Olt pentru o datorie a veri§oarei sale, rAposata Zinca Cioflan,
pe care cere sá i-o rIspundA feciorul 'ei, Dina Cioflan din Dr5gAne§ti.
Primitä in 11 mai.
Cake anstit[u]l tribunal al acestui judet Olt,
Cu plecdciune jäluesc trib[unalului] fi cinstitei judediti pentru rdposata vara
mea, Zinca CioflAnoaica, cd in multe rinduri viind la mine la Crai ova fi fdcindu-mi
rugdciune ca sd-i vinz un loc ce il am aici in ora,si Slatina pd jumdtate, ca sd-fi faca
casa; msca vàzind eu cd imi tot face rugciciune, e-am vindut ca unei rudenii, dindu-mi
fi zapis cu soroc scurt, ca dea banii toti Si la soroc, scriindu-i mi-au dat ¡area
putirti din bani fi in multe rinduri e-am scris ate:Et fi fratilcrr ca sd ea (!) bani
sd mi-i trimitcl fi tot cite putini mi e-au trimis ; fi moarte dd fi
acum ränduri de bani. Pal acelloc fi-au fdcut fi o cdfcioard dà lemne. Ma Tog cinstitei jude-
diti ca sd s aducá fiul d-nei cel mare, care este clironom pei toate rdmasuri/e, impreunii
cu rdvafe/e ce i le-am dat eu de Primirea bani/or fi cusurul bani/or crri sd mi-1 imp/i-
neascd cu dobinde/e sau sd-mi sloboazd locul fi sá.i intcrrc bani[i] ce am primit.
Aceasta este plecata rugddune care rdmine /a dreaPtd judecata dum-v.
Dumitra che Urieanu, biv ve/ pitar ot Craiova.
Ceara vataf a-i infectifa dupe' rinduiala pravai.
Tribunalul Judetulul Olt.
Dum-ta Dined. Ciof/an ot Drägdnefti, vei vedea coPrinderea aceftii fdlbi cz au
dat-o dum-lui pitar Dumitrache Urieanu, pentru care ti sd scrie numai decit la primirea
ace§tia, sá te scoli sd vii a te infdtifa cu numitu jäluitcrr la judecatd, cdci neviind
va da hoteirirea judecdti fi nefiind d-ta fatd, fi in urmd cu once pricinuire te vei
mai ardta, nu vei mai fi ascultat, dupd noul regulament.
No 851. 1832, maiu 11.
Prezidentul, Zamfirache Creteanu.
Trecut in candied.
Crafter, Luchi Mavrodin

www.dacoromanica.ro
 32

V. 1832, iunie 20, furia ?]. Sultana Zamfir Urianu se pHnge pentru mclia
Uria vinduta de sotul ei lui Manolache clucer Cioflan. Cere sa se anuleze vin-
zarea intrucit e zestrea ei. Se respinge ca nefundata.
Tribuna/u/ Judetului Olt.
Sultana Urianca pi-in vechil, Dimitrie Trmcd, s'au infettigat la judecata cu
Dinca sin Cluceru Manolache Cioflan prin vechi/ Mihalache Uriianul, amin-
douet peirtt/e dinteacest judet, Wind aratare join jaiba sa catre judecatorie, cd sotul
ei Zamfir Uriianul inca' din let 818 august, s'au imprumutat dela reiposatu/ Clucer
Manolache Cioflan, tatea piritu/ui cu tal. 600 cu scrroc pina /a Buna Vestire a acelui
an, teascd fara dobinda. Care imprumutare zice jeluitoarea di nu au fticut-o
raposatul Clucer din trre-o buneitate, ci ca sa amageasc'ei pe barbatu-seiu dea
schimb, o tigandi a lui pa o tigancei a ei de zestre. i dupd ce pi-au savirgit cugetu/
cu acest schimb,l'au apucat de capete §i de dobindel legindu-1 cu zapis cd de nu-i va
implini banii cu dobinda /ar sa-i la magia din Unía zarindu-1 de bani, si ne avind
stare ca sa-i plateasca banii, i-au luat 300 stinjeni mo§ia dela Unja feir' de tocmea/ii
gi feir' judecata ci numai intr'o silnicie sa o stapineasca. cei in le[a]t 823 au dat
jalbet Domnului Crigore Chica V. V. cerind ca sa-i faca sigurantie pentru aceasta
mogie fiind zestre a ei ce va avea raposat creditor cu barbatu-sclu set-gi caute. La
a cetruia ja/bei dindu-se parunca pomenitutui Damn, cettre d-lor boerii ispravnici de
atunci, au gi vrut sa faca Punere la cale gi trimitind la piritu/ 'set' vie a sa infatiga
la judecata, indeircidnic (1) fiind in putere de bani semetindu-se, cu pricinuiri au tot
krelungit vi-eme pina cind s'au omorit de niqte tilhari .,si au ramas pricina aceasta
nesavir§ita; pe a caruia urma reiminind dironom Dina, Cioflan, fiut numitutui
raposat, vede ca-i stapine§te pomenita mogie ce o nume§te zestre a ei, rugindu-sei
judecettcrrii sa sileasdi pe Piritu/ dironom sa dea de fate' zapisul de datcrria barba-
ta-sciu de la care fi este data andipricon in tocul mogiei care i-au vindut-o, infati-
gind spre &wade' un inscris supt isceditura /ui Grigore Radulescu ot let 823, decem-
brie 30, prin care da marturie pentru 100 stj. magic in hotaru Barboasa ce au auut
zestre Zamfirache Uriianul sotul jeluitoarei ca au vindut-o numitului Rd dulescu
fratelui sau drePt tal. 800, intr'al CelTUi loc au pus vinzeitariu/ sotu/ ei, mogia Uriia
andipricon puind inaintea Judecatoriei caPul al 16-lea din Pravilei gi paragrafurile
32 gi 37 carele povatuese ca iiici barbatul nici muerea nu pot set vinza zestrea sau
sa o zalogeascii, sau sa o daruiasca afard numai cind barbatul va tune cu gtirea
judecertii alt ce in locul zestrei potrivit pretului ei, atunci cu lucrul de zestre poate
sa facet once va voi.
Dupei ale ceireia artiteiri de fatii fiind piritu/ intrebindu-se ce are a raspunde
in potriva provlimilor jeluitoarei, aratei ca el nici unite dinteacestea nu cunoaqte
Pentrucei de/a moartea tata-sau, din let 823, de cind l'au taiat tilharii, cind atunci
imPreuna cu dinsul au avut toate sineturile cele mai t-rebuincioase fi de catre acei
tithari pizma avind asupral pe tingei moartea ce i s'au pricinuit, i-au ars §i sinetu-
rile, au pomenit steipinind acest codru de mogie Precum celelalte mogii ce i-au
'rämas in staPinire-i toe urma r posatului tatei-sau fi a muma-si, care in urma sfargi-
tu/ui tata-sau au mai trecut alti 6 ani gi inteaceasta scurta vi-eme nici o data au
vazut pa jeluitoare facind vre-o cerere in pricina aceasta sau scl-1 fi tras in vi-e-o
judecata ficd aceasta mogie Pentru care jeluitoarea sd prigane§te nu o cunoa§tezdlogire
dala dinsa, ci dircmomie ramasa pd urma pa'rintilor lui de ani 9 trecuti, chid atunci
sfi afla cu totul nevirstnic.
Deci duPei cercetarea ce au f 'dcut judecata miirturii/e ce au infeitigat piritu/.
s'au fault dovad'd pentru tab:it piritu/ui - raposatul clucer Manolache Cioflan ca
far' de veste s'au omorit de catre vrajmagii seii tilhari, cind tot atunci s'au ars gi
toate sineturae trebuincioase (obignuind a le avea teinga sine) avind gtiirttei pentru
aceasta cei mai mufti /ocuitori dintr'acest ora § Slatina iSinalnliCatlll de atunci, din

www.dacoromanica.ro
 33

care s'au dat intelegere ed mortu/ ducer, tatril piritului, prin bunei invoire au cum-
peirat de la jeluitoare i sotul ei areitatii stinjeni de mofie, iar nu precum je/uitoarea
acum area cu prov/ime nedovedite fi fetret nici un temeiu, cet aclicri au fost pufi zci-
log pentru acei 600 lei cu care zice cet s'ar fi imPrumutat de la mortul subt Piirere
difartei, pentru ca are dep/inet ftiintei pentru sineturi cet s'au preipiidit. i veizind
piritul DincS, cliranomul numitului raPosat di nu are nici o luminare au socotit cet
va Putea acum, peste 14 ani trecuti sei-1 su puje a-i lua mosia, fi rtu j,d obrazul ei,
ci uninclu-se dupei indemnarea unui Zamfirache Cioflan pentru un putin retufolos
in parte-i ce i-ar fi frigeiduit instreinindu-o iaretsi, set o dea in a lui stetpinire dupei
cura in cele din urmii s'au dovedit al aceastet pretentie o face numai saitei din
indemnarea acelui Ciof/an, iar nu ca sei o ia pci seamei-i fiind cunoscutei cu totu/
neputincioasei in starea ei. A ccireia cugetare simtind, judecata iar mai vinos ceo de
acum Pornire a ei fiind cu totul in potriva kravilii care la partea 6-a Cap. 1,
lit. 90 povettuefte pentru vinzarea /ucrurdar nemigettoare pincl la 5 ant cura dar s'ar
putea peste 14 ani trecuti? Ne avind nici o &wadi!' cet s'au pornit vre-o datei in
judecatet nici pentru zedogirea mofiei Precum au Prava/isit. i de nu ar fi fost deset-
virsitet vinzarea ci zeilogire precum pricinuefte, cura de nu au luat in defteptare pre-
lungirea vremii fi au urmat teicere pinei acum cu care au statornicit stapinirea piri-
tutui? mai virtos cd piritul Pr:n cutrintul ce fi-au dat pentru aceastii mosie cd din
anii ai nevirstnicii sale s'au Dome, it stetpirtind-o, in viatit af/indu-se petrintii lui
cet pe lingei celela/te mofii ce i s'au coborit in steipinire de la Parintii lui fi pei aceasta
o cunoafte tot c/ironomie reimasei pa urma petrintilor /ui.
Judecata nu au putut cunoaste dreaptei cererea jeluitoarei intru aceasta 71iCi au
putut apropia asupra hotetririi paragrafurile inaintate la judecatei fiind la trreme cind
nu pot prinde nici un /oc nici o pot ajuta. De aceia de vreme ce jeluitoarea nici
cursul vietii räposatului Cluceriului Manolake, tatea piritu/ui, nici in cursu/ mumii
piritu/ui Clucereasa Zoita, nici de la moartea lar bind acum n'au facut pornire
judeceitii, s'au dat intelegere cd vinzarea acesiii mosii ce au urmat intre dinsa cu
Posat C/ucer i-au fost primitet. j Pentru acest sfirsit au uneltit teicere binä acum,
ceici de ar fi fost vre o viclenie inchiPuitei din partea numitului raPosat ar fi luat in
desteptare acea nepeistuire ce i s'ar fi putut Pricinui fi nu ar fi tricut prelungind atita
trreme set &wed. a/V. 9 ani peste cursu/ paragrafii. Pet te.meiul ceiria judecettoria duPei
a ei peirere intr'acest chip gezsefte cu cale si hotarcl§te ca piritul fi pet vremea viitoare
aibei neclintitei nestretmutatet stetpinire dintr'aceastei nu,* ca unul ce afea au
pomenit steipinirea urmindu-set fi. in viata petrintilor lui fi duPet moartea lar pinei
acum, cunoscindu-o coboritei clironomie de la piirintii sea, fcirei osibire dintre celelalte
mofii CP i-au mai retmas, din care dupli tot drePtul cuvint nici set poatet striimuta
vre o data. Cetruia dela judecatit i s'a dat aceastii carte.
1832, Iunie 20.
Prezidentul, Zamfirache Creteanul btu vel serdar,lomt4 Giglrt biv pitar,
Atanasie Racoviceanu, judecatori.
TrecutA in condia, Grefierul, Luck/ Mavrodin.
Copie scoasfi intocmai dupfi original, 1832, iunie.
Prezedent Zamfirake Creteanul.
Procit Grafier az (=eu) Luchi flavrodin.
VI. 1833, Nile 25. Tribunalul de Olt respinge ca nefundatà, cererea lui Zamfi-
rache Cioflan din satul Gostavfit, pentru stricarea vinzArii de moyie din Zfinoaga
fficutti de fratele sfiu Constantin, lui Manolache clucer Cioflan, decedat, invocind
dreptul de protimisis.
No. 185.
Tribunalul judetului Olt.
Zarnfirache Ciof fan ot satul Gostavett, prin jalbei supt No. 1029, au feicut
ariitare Pentru Dincet, fiu/ c/ironomu/ retPosatului c/ucer Manolache Ciof/an ot

www.dacoromanica.ro
 34

satul DrAgAnestii, amandouei Piirti/e dinteacest judet, ai frati-sau Dicul Cioflan, avand
dela peirinti in hotarul anoaga ce alcatue§te (?) intr'acest judet stanjeni de mosiie 85, e-au
pus za/og /a po-menitu/ clucer, tatal pareitutui, drept /ei 892; aveind in a sa cunostintet
aceasta pane' la l[ecdt 819, iar mai in urmd 71.1/ POCLie ti cu adeveirat cu cettcl depcir-
tare ca dà vreo patru ani, silindu-/ creditcrru/ pentru bani si el neputeind riispunzet
e-au flicut zapis de viinzare statornicei. Aceasta afleindu-a atunci jeduitorul, au vrut
set* meargei la c/ucer Manolache a-i ra spunde bani[i] i ca un irate bun cuvínzatorut
sclli ea mosiea piirinteascei; dar in peirere cd urma scl-1 cheme judecata a-i da acest
drept, au riimas adastand ca scl sei facd aceasta urmare din partea cumpeireitoru/ui,
carele nici atunci de loc, nici mai tclrziu nu au facut nici o punere la cale intr'u
aceasta. Apoi intamp/andu-sa mai in urmet de au murit curnpariitorul, au ramas
/ucru bata/isit (0piná acum, Rind a face nici o pcnnire de judeceiti, puind Pricinuiri
nedestoinice : cd nu sei indatoreazd rudenii/e set alerge dupa cumparator, cd cumPcl-
ratorul sei nu poata cumpeira Panel, 1171 va asigura lucrul despre cei cu protimisis.
pa.' acest temeiu pánd, ce-re acum a reizcumParcl. Witafu de aprozi au infettclsatu pe
amindoaal prigonite/e peirti in judecatd fi intreba'ndu-sa peiriitu/ ce are a retsPunde,
ra spunse cd ace§ti oPtzeci cinci stiinjeni, el ii cunoaste clironomiei, ramasi pd urma
peirintacrr sai. $i cerandu-scl zapisul, infata,sindu-/ i/ vazu[redm supt iscalitura /ui
Cos[tan] din Coflan, vemzcitarul, fratele jaluitorului, marturisit de popa Ion ot Gos-
tav5t fi dei Nicolae Vespe ot Cret4tii, cu /t. 1812, de cand slint ani trecuti 21, si
cukrinzcitor de deseiveirsitcl veinzare, stänjenu cede' talen i 10, cu stirea frati/crr celcrr
/a/ti ce au avut protimisis, adclogind peircitul di din aratatul i[ec]t atiit tatcl-sclu ciit
muma-sa precum insusi, au steipemit panel acum nesuparati.
Deci ated din arcltarea jciluittrrului ce face prin basa al au avut in cunostiintcl
atund dedoc pentru vänzare[a] acestcrr stlinjeni t n'au fcicut perrnire judectitii, ci in
parere de§artei au trecut supt nebetgare de seamà de au lasat au trecut cursul pa-
ragrafii i (#) din provlimire peircitu/ui cá a steiPcinit nec/intit in cursul anilor trecuti:
Precum aceastcl se marturise§te de insusi jäluitorui, cat §i din infettilsatu/ zapts,s'au
jcicut clovada cd cumpararea a petrettu/ui este pravilnicti st in urmarea bunei orin-
due/i, iar pornirea jaluitorului acum in judecatcl este cu totul netemeiniaí, Pentru cei
in cursul paragrafii ce povatuefte pentru stet' pclnirea cu buncl credintd nu sei dovedeste
al au fault vre o pornire in judecata asuPra pricinuirii cei cumparcitcrrul urmeazei
sei sileasca e cei cu protimisis in cuvíntul pravili, cap. 2, lit. 15, articolo 11, zice
judecata, cd de nu cm fi marturisit singur jeiluitorul cet au avut in cuno§tinta pentru
vanzarea acestor steinjeni, atunci, de loc, pa temeiul acestui paragraf ar fi oscindit pa
veinzeitor a /Ada a zecea parte din Pretu/ vänzcirifi] lucrului ; dar pentru ea au §tiut
au acid Nina acum fi de acest drept ce i set cuvine reimetne ptigubas. Deaceea
hoteiram ca pcireitu/ sei steiptineascet ace,sti optzeci Partea de rnosie din
Gostava t a lui Costandin Cio flan, ca unul ce s'au dovedit cd i-au ramas dironomie
dela pdrintii /ui si cu bund credinta cumpareitoarea ; ear jauttoru/ fiincicei ritu s'au
Pornit in judecatet, del va mai streiglini prin judectiti, sa sa osandeasal a-i p/citi
toate che/tuelile dupe' pravi/ei.
1833, iulie 25.
Prezidentul Sto/[ni]cu, lUducanu Chnceanu ; loan Giglrt, bit ve/ pitar:
Tanase Rac[o]v[iceanu] ; judeceitori.
Trecut in condic5, Grafier, Luchi Mavrochn.
Copie scoas5 intocmai dui:4 originalu condici.
Prezidentul, Chnceanu. 1833, Iulie 25.
Grafier, Luchi Mavrodln.
(Colectia d. V. Manolescu, proprietar Drágane§ti).

www.dacoromanica.ro
 35

Biserica din Cioroiu (Romanati).

ClOdirea este de zid, solid consfruitä avind forma de freflä.
Peretii exteriori sinf incin§i de un briu acuf din ocnite de cärä=
midä., a§a cum se vede la cele mai naulfe din bisericele sec. XVIII.
La pronaos gäsesc o furrá reficua. Feresfrele sinf lungi, inguste
§i cu chenare de piatr5 färi ornamente.
Timpla de zid pästreazä vechea picturá bizanfin.g, expresivi
relativ bine conservaa. Consfructia are nevoe de reparatiuni,
càci zidurile si-nt cräpate la pronaos, finaplà §i alfar §i amenintä
lOcasul.
In pronaos pe perefele dela infrare in dreapta, se yid zugrä=
viti cfiforii tinind biserica in muni. Miniatura aratä. o bisericá de
zid, cu furlä, eleganiä §i acoperisul de §indrilä. asazi de fablà.
Ctitorii. In dreaPta: ,,popa Maid sin Dumitru Ghinescu of
satu Cioroiu" Dumifru deacon, nepof" (are in fatà o copilà Du=
mitrana"). In steinga: prioteasa Ioana" (cu o feEitO In fatä, are In
mina dreaptO o floare). Peretele sudic: Sfana deaconeasa, Costan=
din brat popa, CrOsfina, popa Cosfandin duhovnicu of Fälcoi".
Peretele nordic : ,,popa Radu, brat preofeasa ; Radu nepof lui Du=
miEru Ghinescu, tatO[1] popi[i]; Rada sin ego ; ju[pani]ta Durai=
frana, jupan Alexandru Farfareanu (?), vel crucearu..".
Pe peretii exteriori, In mid firide drepfunghiulare sau cir=
culare se gOsesc diverse scene biblice. Pe perefele exterior sudic,
e scris cu ro§u dasca Oprea, zugrav of Craiova, 1796".
Inscriptia: .ACast'd sfinta. i dumnezeeascet maneistire a fcicut-o
p op a Matei Ghinescu ot Cioroiu, sinei Dumitru Chinescu, cu hramul
sfinti/or mai marilora voivozi Mihail §i Gavrilci §i a tuturorci sfintilor
ingeri, in zilele ale (0 pr ea luminatului domnului Ion Alixandru
Necolae Ipsilantie Vodei, s'au incePut la luna lui iolie, in zilele 31,
anul 1783 §i s'au impodobit cu toatcl cheltueala sfintii sale, duPet cum
se made lucratei sfeirsitei la anul 1796».1)

Biserica, din satul Cireasov (014

Saful Cirea§ov esfe asa de aproape de ora§ul Slafina, cà ar
pufea fi consideraf ca o suburbíe a luí. In acela§ fimp, vechimea
1) v. i Analele Acad. Rom. I. X, seria 11, p. 297.

www.dacoromanica.ro
 36

acestui sat este tot a§a de inclepärtatä in trecut ca i a Slatinei : a.

ceasta e intilnitä documentar in vremea lui Vladislav.Vlaicu (1364
c.ca 1380), iar satul Cirea*ovul dela Olt", intr'un hrisov din 21 no.
emvre 1398 1) prin care un dregätor de seamä al lui Mircea cel
Bätrin, anume Aldea, inchinä m.ri.i Cutlumupl din sf. munte
Atlaos, satul arätat.
Prin secolul XVI Cirea§ovul din deal era in posesiunea boe-
rilor Craiove*ti, dupa cum aratä marele hrísov al Buze§tilor, dat
de Constantin vodä Serban la 10 lunie 1654: 2) ....Si iar sä le
fie lor (Buze§tilor) satul Cirea§ovul din deal, din jud. 0k, insà
jumätate din sat §i cu vecinil *i de preste tot hotarul, veridt se
va alege, pentrucä aceastä jumätate de sat din Cireawvul, a fose
de mai nainte vreme din satele Craiauestilor 0.1=a dat i La däruit pä.
ríntii Buze§tilor la stet' ntti mäneistire ce se zice Seaca, care au fost
din temelie de ccItre raoii Buzqtilor 8) Apoi dupä aceea, cänd au
fost in zilele lui Mihnea Vodà (1577-83 *i 85 91), iar räposatul
pärintele domniei mele, Io [Radu] Se;ban Vodà (1602-11), dinsul
a avut prigonire cu cälugärii dela sfinta mänästire Seaca (Mu§ete*ti)
a§a au fost pärit calugärii atunci, cum ca sá tie eí acest sat,
cum li s'a fost dat. lar räposat pärintele domnieí mele, Serban
Voevod, dinsul a§a pira inaintea lui Mihnea Voclä, cum cä a fost
acest sat de mo*tenire domniei sale 4) din satele Craiove§tilor. Si au
ramas caugärli de lege si de judecatä dínaintea luí Mihnea Vodä
§i tot a tinut räposatul pärintele domniei mele panä In zilele rä.
posatului Mihail Voclä (Víteazul); apoi dupä aceea cänd au fost
atuncea, lar domnía lui a vindut acea jumätate de sat unuí mo*=
nean din aceasa jumätate de sat din Círeawv, drept 18.000 asprí
de argint, insä färä firea Raduluí clucer Buzescu. Iar dupà aceea
Radul clucer Buzescu, dinsul daca a prins de veste el a intors
indatä 18.000 aspre, cele de mai sus zise, naoneanului, inaintea
fáposatului Mihail Vodä *i a ramas aceastä jumätate de sat din
Cireawvul, ca &A fie la mäna pan Radului clucer Buzescu, sä=i fie
luí de motenire".
Care va fi fost legätura de rudenie intre Craiove§ti
v. G. D. Florescu, Divarte domnesti in sec, XV, Buc. 1927, pg. 9.
Cr. C. Tocilescu, Ilrisovul Buzestilor, dat Elenei Radului ban Buzescu i fiului
ei Mateias, in : Rev. Tinerimea rominei, vol. I, noua serie, Buc. 1897, pg. 121.
Despre aceastA manAstire Seaca (Musetesti) v. cap. Mänelstirea Seaca, din
aceastd lucrare.
Radu VodA erban se trägea, prin femei, din Rada Crainvescu -I- la Gura
Tinoasei inainte de 1507. Fiica acestuia, Maria, cAsAtorild cu 5erban ve! ban (1535-38) a
avut pe Anca din Coiani, bunica lui Rada S.erban, care a avut si ea o fatà, Maria.
Aceasta cAsItorità ca un postelnic, Radu, a nAscut pe erban, viitorul Radu %IA Serban
(cf. Filitti, tabloul genealogic in: Banatul Olteniei i Craiovestii).

www.dacoromanica.ro
 37

Buzestilor este greu de precisat, mai ales c5, din documentatul

studiu despre Craiovesti al d. Filiffi nu reese o inrudire. Dar
Cireasovul din deal rämine in stäpinirea Buzestilor pänä la 1674,
cind Caplea Buzeasca fiica lui Preda Buzescu, si jupineasa Elina,
sofia Radului ban Buzescu, si Cu nepofii Caplei, anurae Barbu
si. Costantin feciorii nepotului Caplei, räposatul Matei post.
Buzescu of Cepturoaia" (t 1673)dau m=rii Streharetului aceastä.
mosie 1).
0 altä parte a Cireasovului anume cea dinspre nord a
rämas insä, tot asupra m=ril Seaca (01f) si a ¡recut la 8 ianuare
1664 2) asupra m=rii Cozia, c'ind. m=rea Seaca a fost inchinatä de
Dragomir si David stränepofii lui Manea vomicul Pirsanul, cfitorul
ei, la Cozia ca metob., din causa completei decäderi. Aceastä mosie
care a apartinut m=rii Seaca se numea pänä la jum. secolului trecut,
Secuta. La 2 mai 1691 8), Constantin Vodä. Bräncoveanu, clà.. o carte
prin care infäreste mänästirei Cozia stäpinire pe toatei moqia
Ceraqovului de 'n sus de Slatina 0. clreptul d'a lua tot veni&3.1 ei
conform eárfilor domnesti.... a lui Grig. Ghica si a lui Serban
Vodä. Cantacuzino".
Prin foatä mosia Cerasovului" se intelege numai mosia schi=
tului Seaca, cäci o altä, parfe din Cireasovul din deal era a m=rii
Streharet donatä, de Buzesti in 1674. M'-rea SEreharet avea si pärti
din Cireasovul din vale, cäci Infr'un act din 1675, care se afla in-
tr'o condicä a mitropoliei, dela arhivele statului se spunea : A=
dicà eu monach Teofil, feciorul Sirmei, feciorul Varvarei... incg
am inchinat (m=rii Streharet) partea lui Ioan din Cireasovul din vale,
feciorul lui Stan Polian etc." Prinfre marforii zapisului semneazä
si un ,,popa Oancea of Cireasov" 4). Jumätate din saful Ci=
reasovul din deal, dupg cum s'a väzut din hrisovul Buzestilor,
era in mina mosnenilor. Acesfia avind in fruntea lor pe un popa
Cornea cu frafele ski Cazan, cer dela Bräncoveanu in 1708,
boeri, cari sä le hotärascä mosia. Li s'au daf 6 boeri hofarnici,
cari la 28 mai acel an dau cartea de hotärnicie intre mosneni
si -mänästire.
In Cireasovul din deal de odinioarä, pe acea jumgate de sat
a m=rii Streharet, se aflä biserica sfintii Voevozi, care s'a zidit
pela incepuful sec. XIX lingä alfa de lemn 5) Biserica a suferif
mari transformäri la resfaurarea petrecuti in anii 1922-24.
.1) lorga, Studii §i documente V, pg. 487.
v. actul no. V1I, anexe, la cap. M-rea Seaca.
Aricescu, Rev, ist. a Arh. II, Buc. 1B76, pg, 407, no. 2244.
Pobaran, op. cit. pg,. 73
3) Acad. Rom. ms. 3530, p. 114. Biserica dei lema exista in 1825.

www.dacoromanica.ro
 38

Infr'o insemnare din 1841 1) se spune ca biserica avea 3 boli

de zid". Asfazi biserica are forma dreapta, o furia la pronaos aco.
perita cu tabla, pe d'Id resful acoperi*ului e de *indrila *i Cu pic.
furi noua, ara multa arfa. Insemnarea din 1841 mai spune ca biserica
a fost fcicutcl la l[ealt 1828 de Popa Ion, PoPa Marin, PoPa Preda $i cu
ajutorul settenilor $i megiasilor".2) Se da un scurf inventar, apoi sluj.
ba*ii bisericii : PoPa Ion sin Mafei in virsfa de ani 56 (n. la 1785) hiro=
fonif pi sama bisericii acesfea la lf. 1808, mai 12; foja Marin sin
dieacon Anghel, in virsta de ani 42, hirofonif pa sama acesfei bi.
serici la lt. 1819 mai 20; Dumitru sin PoPa Marin, holfei in virsii
de ani 19, tarcovnic in slujba bisericii de mic copil".
Se dau li hofarele mo0.ei Cireasov a sc.hifului Sfreharet :
sud, Valea Mare a episcopiei Arge* *íBirca a bis. Maica Precisfa-
S'afina ; la nord cu movía Seaca a schifului Seaca". 8)
Inscriptia acfuala a bisericii :
.,1- Cu vrerea Tatalui, Puterea Fiului $i ajutorul sf. Duh, s'au zi-
dit aceastá sf. bisericei ce sei pr aznuqte hramul sf. Voevozi, din teme-
lie, de robii lui D-zeu, popa Preda, poPa Ion si Popa Marín si Cu a-
jutorul altor enoriasi, care cu mult, care cu putin, care cu cit s'au ostenit.
S'au incePut in zilele prea luminatului domn Constantin Ipsilante (1802-
1806), cu blagoslovenia prea sf. ePiscop chir Iosif Argesiu : s'au incePut
la anul 180-, (semn de infrebare) $i s'au saveirsit la anul 1831, mai 16.4)
(Se aratà restaurarea, apoi sfintirea filma de P. Sf. episcop Nichita alAr-
geqului la 1/14 sept. 1924).
N'am gäsif carti vechi sau alfe °hiede demne de inferes.
7.
MAnAstirea Clocociov.

Manäsfirea Clocociov, imposanfa cindva prin masivifafea

zidurilor, eleganta furlelor azi prabuife si numärul depen.
dintelor, e a§ezafa la sudul orasului Slafina, cale de un sferf de
ceas, Infr'o vale abrupta cu o. deschidere frumoasa spre Olf.
Cladirea actuará s'a inaltaf in anul 1645 de marele spafar Diicul
Buicescu, a*ezaminful religios e insä mai vechiu, dupa märfuria
unor documente anferioare, din anii 1618 *i. 1622. Primul, din 19
Acad. Rom. 7ns. 660, fol. 261.
Ibid. fol. 253.
Ibid. fol, 251.
Intre data inscriptiei actuale §i cea arAtatà de insemnarea din condica mitrop.
existl. o deosebire de 3 ani (una di 1831, ceastAlaltl, 1828). Asupra Inceperii lucririlor
de zidire se poate admite timpul dintre 1802-1807, cfnd Ipsilanti era doma qi Iosif
de Sivas, episcop. UrmeazA atunci clt nutnai popa Preda a luat parte la punerea funda-
tiei, ceilalti 2 ctitori 1iind kt't mirem §.1 prea tineri.

www.dacoromanica.ro
 39

septemvre 1618 '), emanä. dela Gavriil Vodä Moghirá (1618-20) si

se referä, la pricina de judecatä dintre caugärii dela marea Clo.
cociov §i Preda post. Bräncoveanu, cu sora acestuia Stana, pentru
stäpinirea unei jumätäti de sat din EPote§ti (Olt), care fusese a lui
Dumitru biv vel vornic. Boerii din Brincovení se plingeau cä
acest Dumitru vornicul vinduse Epotesfil luí David postelnicul,
fatal lor ; cälugärií In &mate cu egumenul Mihail sustineau
cä o vinduse räposatuluí Míhai Vodä, care iinsuí au dat=o si au
inchinat=o aceastä jumätate de sat si cu ruminii citi vor fi, la sf.
monastire a dumnii sale, pre carele au zidit-o si au ineilfat-o din
temelie ca sei-i fie dumisale vecinial pomenire". Se arata cä in vremea
lui Radu Vodä Mihnea, in domnía d'intäi (1611-16), Fota biv vel
post. primul so t al Stanel, 2) pusese stäpinire cu puterea lui" pe
mosía respectivä. Pentru dovedírea cumpärärii acestei jurnätäti de
sat, de Mihaí.Vodä. dela Dumitru vornicul, egumenul a adus märturii
pe Teodosie vel log., Níca biv vel log., Stoica biv vel vistier, Vlad
vel paharníc, Preda vel sluger si Stoica vel comis, cari au arätat
cg Dumitru au vindut lui Mihai Vodä si apoi domnia sa... au
dat aceastä jumätate de sat la monastirea domnii sale ca sä..i fie
vecinícä. pomenire". Gavriil Vodä dä dreptate cälugärilor si mosia
trece asupra m=rii ca sä=i fie de basting si ohabnicä".
La 20 iunie 1622 3), Brincovenii de mai sus, la cari se adaoge
si Matei paharnic, viítorul domn el este In fruntea actiunii
se piing lui Radu Vodä Mihnea cà acea jumätate de sat a fost
cumparatä de David postelnicul cu 15000 aspri Incg din zilele
räposatului Mihail Voevod". Se pomeneste de judecata lui Nicola
Voevod (135.frascu), de a lui Särban Vodicind s'au admis spusele
Brincovenilor cä. nici au cumpärat.o Mihaí Vodä. nici au avut eau=
gärii nici o treabi si au rämas ceilugclrii dela Clocociou de leage dína.
intea luí A..rbala Voevod" ; de judecätile altor domni si de a lui
Gavriil Moghilä and tot au rimas caugeirii de leage". Ori, docu=
mentul lui Gavriil Vodä, dupá cum s'a vgzut, cuprínde o hoarIre
contraríe. De aici se poate observa cum un hrisov poate altera ade=
värul cu privire la fapte din ¡recut. Motívat pe aceste numeroase
hoiäriri cä fotcleauna au rämas calugärii de leage", Radu Mihnea
dà distig de causä Brincovenilor, cum ca sä dea Stoica spätarul,
feciorul lui Dumitru vornic, cälugärilor altà mc4ie pentru mosie,
lar cu partea lui Dumitru v. nicí un amestec sä nu aibe.
In aceste documente se vorbeste des de Mihail.Vodä, care a
cumpärai jumätate din Ipotesti si a däruit=o mänästirii Clocociov,
') N. Iorga, Studid ta doc. V, p. 177.
2) A avut cu Fota pe Yip, sotia lui Stroe vornic Leurdeanu.
81 ibid. p. 179.

www.dacoromanica.ro
 40

ctitoria sa. S'a admís 1) ca acest Mihail=Vodä este Mihnea Vodä

Turcitu (1577-83 si 85-91) probabil pe temeiul cä. In doc. din
1618 se spune : pänä In zilele Radului Voda, fecíorul lui Mihai
Vodä".
Cred cä voevodul de care se vorbeste In documentele cí=
tate, nu poate fi ídentifícat cu Mihnea Radu Míhnea, fiul luí
Mihnea Turcitu, cInd vorbeste de Míhai Voda si de ctitoria sa,
nu lasa sä se vada niciodata ca e vorba de parintele sau, cind In
alte documente ale lui nu scapä din vedere sä se exprime cu iubire
fatä de memoria raposatuluí s'ata. tata. E greu de admís cà ctítoria
lui Míhnea, sä fi fost deposedatä de chiar flul acestuia. Apoi
Dumitru vel vomíc care vinde mosia Ipotestí, apare In aceastä,
dregatorie dup5. 15912), cInd se sfIrseste domnia lui Míhnea David
din Brincoveni e Intilnít ca postelnic dup5 anul 1595 3). Toate
aceste consideratiuni duc la conclusia cá acel Mihaí=Voda, ctitor
al m=rií Clocociov i cumpärätor al Ipotestilor, nu poate fi altul
decit marele vocuod, Mihai Viteazul. In spríjinul acestei pareri vine
si o märturie documentará: la 1 martie 1766, m-rea Clocociov,
apartinInd Mitropolíei din Bucurestí, trece pe seama unui ierodíacon
Grigore, care face un catastíh 4) de toatä, averea i hrisoavele
m5nastirii Oocociov. Primul hrisov, arätat In catastíh Intr'un
succint resumat, In care este vorba de m=rea aceasta, dateazä din
anul 7102 (=1593=4), färä luna si zí í cuprinde : Izvod dup5,
hrísovul luí Mihai Voda, ca s'a fie mänästirii [Clococtu] batile of
satul Romäleti í räntänelele i Suhaia i Vlisoara i Cgc[A]näul".
StapInírea acestor cínci bältí e Intäritä si de altí domni prin
hrisoavele din aníí : 1618, 1716, 1731=32, 1748=9 sí 1751=2. Hrisovul
lui Mihaí Voda, cu leatul 7102, dat in resumat, probabil s5 fie
din anul 1594, cInd frebue sä se fi zidít si mänästírea. Tot In acel
an, Mihaí Víteazul a clädit i ctitoría lui din Bucurestí.
Care va fi fost planul, materialul sí fechnica acestei prime
biseríci a mänästirii Clococíov, nu se *fíe. Daca fára sä fi fost
distrusä de un accídent a fost necesarä o nouä zidire dupä.
aproximativ 50 aní, urmeaza ca a avut o alcätuíre superficiala. In
cadrul cunostintelor actuale nu se poate precisa nimic. Din mar=
furia pisaníei, se stie cà noua bísericä s'a zidit din temelie In
G-ral P. V. Niisturel in fiev, de ist. arh. i hl. XIV (1913) pp. 117-21, uncle
se ocupa de m-rea Clocociov; cf. §i Pobaran, op. cit. pp. 329-30.
Dumitru apare ca vel vornic In anii 1597, 98, 99 (cf. tefulescu, Documente,
pp. 296, 297 §i Chibernescu, Divanuri, p. 36). hl divanul lui Sirnion Vota Movila e
iari vel vornic, 25 aprilie 1601. (v. Filitti, M'Aya, p. 204).
Filitti, Craiove§tii, p. 43.
Academia Romina, ms. 657, fol. 45 6.

www.dacoromanica.ro
 41

anul 1645 de Diicul. Aceasta pisanie, departe de a fi un frumos

exemplar de inscriptie lapidara" 1) spune :
Cu 'mena Tatedui si cu ajutoriu Fiului cu implerea L

Duhfuluil sfeintu, amin. De e uclzeind i eu ticeilosul cei cele p aman-

te§ti setnt toate desarte i judetul sfintiei tale DotaJmne, este nefeitar-
nic, smeritu-m'am i eu ca cteastet putinea ostenealet din oseirdiea
mea, de m'am nouoit i m'am indemnat insu-mi pre mine cu chel-
tueala i cu rama dumnezeeascei de la inimei, de am temelit si am
zidit si am ridicat aceastei mol ce sei cheam[5] casta] dumnezeeascei
unde easte hramul
sfeintului seiboru at slu-
jitoriului sufintii] tale
mai marelut inger Mi-
hai[1]. a s'au feicut in
zilele pi-ea luminatu-
lui crestinului Mat-
heiu .1354-airaba vi:A-
.1mAsi 4omrt. JuPan
Diicul vel aga si Cu
o t --wf maica mea jupreilnea-
ri TW sa Mara si jupeirteasa
. mea Dumitra i coco-
ni miei, Preda i Papa
67. '
densatdefnjBuice-
ftiJ. cari am feicut
aeastei rugreil. $i am
fost isPraunic de am
Fig. 4. MAnAstirea Clocociov: vedere generala. zidit $i cetatetal Teir-
gouestii. Am scris eu
aefan diacon dela Adam si peina acuma 7153(1645). a s'au ince-
put den luna mai 4 zile §i s'au sfeirsit in august 31,0).
Biserica actuali a m=rii Clocodov (fig. 4) zidita de Diicul,
este unul din monumentele importante ale sec. XVII. Planul este
In forma de trena. Din frumoasa ei miniatura ce se vede in mil.
nele ctitorilor zugravi(i in pronaos, resulta ca biserica avea o furia
mai mare, proportionata, elegantä, ca acoperisul conic la naos si
doug mai mici, de aceeasi factura, la pronaos. bate s'au prabusit
si in locul lor s'a contruit acoperisul nou, care are rolul de pro.
tector al cladirii. Naosul are abside largi i patru iesituri pronuntate,
,) I. Stavici in Monumente Nationa/i p. 201; cf. si Bi/ciurescu C. Monastiri si Bis.
din Rominia, p. 190.
2) Inscriptia este greu ligibilä, ftind acoperità in multe Jocuri de viiruialii. Am
complet locurile neclare, dupA lucrarea defunctului Poboran, pp. 333-4.

www.dacoromanica.ro
 42

ce formeaza picioarele interioare, cari sustin arcurile mari de supt

furia pantocratorului. Bolta este o calota sferica pe pandantivi. Intre
cele 4 picioare i peretii dinspre altar i pronaos, se vad alte arcuri
secundare lipite de peretii dela n. si s., deasupra unor absidiole.
Cele dinspre pronaos au cite 2 arcuri, cele dinspre altar cite unul.
Altarul este, in interior, semicircular si are in dreapta, diaconiconul ;
In stinga, proscomidia. In afari altarul are 6 fete laterale.
Pronaosul de forma dreptunghiulara, mai mult larg deck lung,
e despärtit de naos printr'un zid gros, in care se afla spärtura
unei singure usi de trecere. Are 2 bolti cilindrice, corespunzatoare
celor 2 turle disparute, sustinute pe pandantivi ce se reazemä pe
cite 3 arcuri laterale, cel de al 4=lea Bind comun, mai larg si ase=
zat in axul principal.
Pridvorul e larg, tot dreptunghiular, cu arcade deschise, ten=
cuit in ultima vreme in coloare i material ce distoneazi cu restul
cladirii. Din miniaturá se pare ca ar fi avut intrarea laterala in
partea sudica, marginitä de 2 coloane.
Fatadele exterioare, fara pridvor, sint incinse imprejur de un
briu convex, tencuit, care le desparte in doua suprafete egale.
Briul e incadrat intre 2 rinduri de caramizi asezate diagonal in
forma dintilor de fierasträu. Cele 2 registre ale fatadelor sint
brazdate de firide, ce au cimpul retras Cu citiva cm. fati de zidäria
exterioara si au arcade alcatuite din 2 semicercuri.
In interior, pictura este din anul 1862, cad o insemnare de
deasupra usii pronaosului spune :
A6asta' sfeintii bisericei s'au zugrävit i s'au impodobit precum.
sei vede Prin osteneala prea cuviosului arhimandrit Atanasie, egu-
menu meinäistirii Clocociauti: 1862, iul, 23". Zugraveala aceasta in tem-
pera, Bind ficutä de mesteri slabi cu material prost se sterge usor
lasa vederii o alta pictura mai veche, superioara prin stilul ei
bizantin pur, prin armonia liniilor i culorilor, care ar trebui scoasa
la iveala prin spalare. Biserica astäzi improprie oficierii serviciului
divin, ar trebui redati culfului. E nevoe de citeva reparatiuni
interioare in special la altar si timpla. Aceasta a fost de lemn,
Cu admirabile inflorituri ; au mai ramas din ea citeva scinduri.
In pronaos se \Tad chipurile ctitorilor din 1645, probabil al=
terate In 1862, a caror identificare am urmarit=o in alt capitol. La
dreapta usii sint portretele lui Diicul si al sotiei lui, Dumitra,
avind intre ei 2 fetite, Ancuta i Itinca. Diicul are capul desco=
perit, tuns cu mot, poarta mustati si o frumoasa barba scurta,
neagra. Privirea lui e vie, expresiva. Un barbat frumos si claipes,
cu o haini infloratä i mantle neagrä cu blanä scumpa. Dumitra

www.dacoromanica.ro
 43

are infäfi§area unei femei finere §i frumoase, Cu ochi negri, mig.

daliformi; cu miini fine (fig. 5).
In stinga u§ii: jupIneasa Maria (chip de copil), apoi jupine.
sele Patina, Märgeirita i Stanca, toate frei avind mare asemä.nare
la chip (fig. 6). Pe
pereiele nordic:
jup. Mitroi §i loan,
chipuri aproape
denfice cu ale Dii=
cului, diferite nu.
mai prin imbräcä.
minfe; apoi Matei
Voevod í doamna
Elena. Pe perefele
sudic: jup. Maria
*i Califa, Papa §i
Preda, tot copii ai
ctiforilor.
Tot in pronaos,
lingä peretele su.
dic, este mormin-
tul unui general
rus, care pàsfreaza
o frumoas'á piaträ
Cu urmaioarea ins.
cripCie ruseascä :
ImPiiratul met.
ririi. f SuPt aceastei
Piatrei este pus ti-u.
Pul general ului de
Fig. 5. Difcul Buicescu qi Dumitra ;Mind
miniatura mAnAstirii.
brigadcl rus si cava-
lerului sef al regi-
menttilui de Mu§cheiari din Olonek, Vasilie Miciurin, care a irttrat
in serviciu, in anul 1767 si a servit cu rívrn in acel regiment pincl
la anul 1808, ianuarie 1; ceiruia de soarta atot puternicl. i s'a teiiat
viata, in virstet de 53 ani de la nastere. lar acest monument s'a feicut
de dare soctetatea de nobili ai regimentului de Muschetari Olonet", ca
semn de dragoste i inimosie, ccitre adormitul acum intru Dumnezeu" 1).

') Inscriptia s'a tradus de d. Colonel Petrov, reg. 3 Olt-Slatina. Pobcrran credea
a este inscriptia depe mormintul unui maior rus, din care nu putuse descifra decit
Olonetz polc. 1767". Generalul Vasiliu-Nä stunt la fe!.
0/anez este un ora § In Rusia, la n. de Leningrad, pe tArmul lacului Ladoga,
Intre acesta i lacul Onega, lingà granita finlandeza.

www.dacoromanica.ro
 44

M-rea este supe ingrijirea unui ieromonah muncifor. In locul

pusfiului de acum ciEiva ani se vad : stupi de albine, straturi de
zarzavat, plantatie de vie, un elesfeu de peste si citiva frati. Ar
frebui si intervina initiativa parficulara pentru inflorirea acestui
asezamint.
Fiindca toate actele referifoare la frecutul acesfei m=ri nu
mai sint in Earg, e greu si se scrie isforicul ei. In anul 1641 m=rea
Clocociov a fost
inchinati minasti= -- -

ril Cutlumuzu dela

sf. munte Athos
inca o dovada ca z

asezamintul fiinta
inainfe de 1645. In
1677 avea un egu.
men Antortie. Din-
tr'o condica a mi.
fropoliei, din anul
1764 1) se vede care
era foata averea ,
m-rii. Acolo sInf
date foarte pe scurf
si hrisoavele mo-
(-
siilor, incepind cu *
cel din leaful 7043 -; ;V, t ,
Y-
(=--1534 5), cma= ,>

nind dela Vlad Vo. y ts,N V; "4"'

Vinfila din Sla=

tina, penfru Di= r_N-t14

nesti Ilibiresti2)
care este intarit la Fig. 6. Chipurile jupineselor de pe peretele din
7050 (=-1541 2) stinga usii.
de Radu Voda Pa=
isie. Catastihul incepe asa : Cele ce set aflii la mcqnä]st[i]rea Clo-
coeovu, metoh al Cot[lu]muzului dela sfiit Agora, care s'au dat
SIOTC purtarea de grijii in seama lui Grigorie ierodeacon, mart 1 dfnil,
7274 (=1766)". In ale bisericii" gäsesc: 1 sfita de bogasiu albiL
vechie si sparfa, 1 sfihar de bogasiu rosu, vechiu, 1 epitrafir verde
cu floricele, 2 epitrahire vechi, unul este si spart ; 1 pereche ru-

Academia Rom. ms. 657, fol. 45-6.

')
Dinesti e probabil satul numit si D5.nesti apoi DiMeasa, de lingit DrSgAnesti
2)
Uibilresti era in sec. XIX mosie in Dr6gAnesh. Ami m-rea Clocociov a avut vii iv.
anexa V. Bis. din Driigcinesti.

www.dacoromanica.ro
 45

cavite de linä rosie, 1 perizon (1) cu päffälute de aramä, 1 potir

discos zveazdä, 1 linguri de costor, 1 aer i (si) 2 procovite de
bogasíu vechi, 1 aer rosu asternut la proscomidie, 1 sfänt antimis".
putine la numir si färämate" sint in limba greaci si ro.
mini. Se pomenesc 4 icoane mari despotichis si 1 icoanä raid
síñ (sf.) Haralambie". Printre alte hiari" intilnesc o pusd, o
sabie si un chilom" (armi in forma de cíocan). M.rea avea si 2
case in Slatina, stricafe i dizvelite", mosia Suhaea, mosia Doro.
bantii, Dänestii (azi Däneasa), Cereasovul, Härtestii (Muscel)
Zorlestil (010 ; o vie längi mänästire, 2 rizoare vie cumpärate
deja Badea", care rizoare Rind päriginite s'au da t dieaconului
Costandin ot Milcov pe 2 boj i o vacä". Din tiganii ra.rii numai
Marin care tinea romincä" mai slujea acolo, ceilalti fugiseri in
tigänia sf. Gheorghe din Bucuresti, In iginia Filisanilor peste
Olt sau la Cemeti. Dupä insirarea documentelor de stäpinirea
mosiilor, catastihul se inchee cu iscilitura Gr[igorie] ierodiacon".
In anul 1799 apare un ierodiacon Naum Clococeanul, care
plismueste un act ca fiind da t de magistratul orasului Sas.Sebes
In anul 1396 1), unor locuitori valahi, fugiti de multele suPcirclri ale
vecinilor Dullard si de desele robii ale Tcltarilor", cari valahi träiseri
In Tara Romineasd la locul ce s'au chiemat mai nainte vreme
Clivus, iarcl acum Clocoêogul (!) aProape de aja Oltului si de tar-
gul Slatinii, cum spun clirtile tor" 2). Naum aratä cä aceastä carte
e a neamului sits si se pästreazi numai in copie. To cuprinsul
acesfui act e un falsifícat grosolan, pretinzind di pe vremea luí
Mircea erau nume ca : Matei Vitejiscu, Dragomir Dorobäntäscu,
Oprisan Soldätiscu etc.
Intr'o catagrafie din 16 aprilie 1823 8) se arati si cele ce
s'au gäsit in casä cänd au fugit egumenu Simion". Printre mosii
se citeazg o mosie nouä, Mogosesti, care a ¡recut In stipinirea m.rii
prim schimbù 1 ce.1 face la 15 sept. 1811 cu negustorul Costa.Petru,
care primeste, In loc, mosia Härtiesti (Muscel). In 1845 era egu=
men protosinghelul Ilarion. Alti catagrafie din 1854 4) arati ca egu=
men pe Meletie arhimandritul, venit dupi incetarea din viati a
egumenului ei protosing. Ilarion", care face o amplä descriere a bise.
ricii. In acelas an trece superior un arhimandrit Averchie APosto-
leanu, jar averea trece asupra diaconului Varnava si a eromonahului
Daniil. In 1855 egumen e Atanasie. In catagrafia din 1862 se spune
cà biserica e fondatcl la 7153 (=1645) de räPosatul Matei Basarab
Vocle. Dupä aceasti dati, mänästirea, riminind farà mosii, decade.
y. Magazin istoric 11, pp. 269-76.
ibid. pp. 270-1.
Academia Rom. mg. 720, f. 413 qi ms. 3530 de prin 1825, p. 113 unde se
eiteaa: oddiclii/e [m-rii] /uate de Turci".
Ibid. f. 428-42.9.

www.dacoromanica.ro
 46

ANF,XF.:
I. 1 myrtle 1766. Cgrtile : I antologhion despiirtit in cloud, adicei 6 Lunt semt
legate o legclturei fi 6 /uni altd legaturcl : I penticostar rurnliknesc!, 1 apostol ?UM ,
I evanghelie rum., 1 liturghier rum., I octoih mic rum., 1 antologhiu grecesc, 1 evdo-
madaria rnicci greeascei, de zetlog, / efhologhion grecesc fdreimat i lipsd. I psaltire
micd rum. ifirtimatii,1 easlov mic rum. icircimat, I psaltire mica. greeascei, I dide/nitä
de anima stricatd.
Ale pivniti: 4 buti seci, 9 heirdae, 1 buriu sec de 40 ved[re], 2 tocitcrri, I
burizz sec de 15 ved., 2 burie seci de di te 5 ved, 4 putini sed, 2 banite, 1 tease cu
toate ale lui, 2 ciure de Pie/e, hamuri de. 4 cai, vechi fi rupte.
Pen curte: 1 car de boi cu 8 cercuri de fier, 1 ditutd, I ambar, I sanie, 2 1/2
chile greiu, / chi/a porumb, 4 stupi, 25 uleai seci.
Alte hiarg : 2 topoarii, 1 sap'd, 1 pcireche heath de plug. 2 seceri, I vdtrai, 1
sfefnic de alamd, 2 dintare mid, 2 pirostrii, 2 hearer: unul de curte i altul de stupi,
3 /aciite, 6 Were costor oc[d] 2, I casma, I coasd, I sfredel, 1 spitelnic, I teslci, 15
occi aramd, 2 p/apome, I pernd farà fatcl, 2 covoare, 1 cergei de celti, toate vechi
fi sparte.
Vitele: 6 boi de jug, 1 taur, 3 vaci cu vitel, 3 vad fdrei vitel, 1 mifinzat, I
gcmitoare, I gonitcrr, / ca/, 2 epe sterpe.
Tigani fugiti (cita fi vre-o 8 capi de familie Cu sotii copii aflettori /a Filifani
fi Cerneti).
Hrisoavele si site alit ce s'au giisit:
(In afard de cele citate in expunere): / hrisov al lui Gavr. MoghilA V.
pentru ea sA fie mrii bgltile; It. 7127 (1618).
1 izvod dupli hrisov lui Gavr. Moghilg Vodg, ca sg fie m-rii rnosie jumg-
tate la Epotesti: Ir. 7127 (1618).
I carte a lui Matei V. ca sA fie m-rii partea Calciului din Zorlesti, It.
7145 (=1636-37)
1 izvod dupg hrisovul lui Matei V. pentru mosiile mgngstirii, lt. 7149
(1640-41).
1 carte a lui Matei Basarab pentru mosia Tolcesti (in Teleorman)
Cgctuiul (?); It. 7154 (1645-6).
1 carte a lui Radu Vodg Leon, ca sA fie volnici caluggrii sA ea duma de
tot omul, dupg musia Comanca (R-ti).
I carte a lui Antonie Vodg ca sfi nu dea in-rea, oerit. dijmgrit i vingrici;
It. 7177 (1669).
1 carte a lui Matei V ca sA fie bucatele m-rii scutite; It. 7149 (=1640-1).
1 hrisov al Ducgi Vodg (1674-78) pentru mosiile de jur imprejugull m-rii,
ce le-au cumpgrat egumenu Antonia; It. 7185 (1667 rnai 3).
1 carte a lui Cantacuzino V. c? pantru ca sA ea m-rea milg de vingrici ot
DAnesti, v[e]cl. 200 si oéastina pAnagntului, din 20 vedre, 1 vadrg; It. 7220
(=--1711-12).
I. carte a lui Nicolae V. (Mavrocordat) asemenea...; It. 7224 (=-1716).
1 carte (a aceluias domn) ca sA fie in pace m-rea de oerit, dijmArit i ving-
rici; It. 724 (1716).
1 carte a lui Nicolae V. pentru ca sA tie m-rea 4 ludi argati streini; It.
7230 (1721-2).
I hrisov al lui Mihail Vodg Racovitg pentru bAlti; h. 7240 (1731'.
1 carte a lui Mihai V. Rac. (a doua oarg, 1741-4) pentru dacg; It. 7250
(1741-2'.

www.dacoromanica.ro
 47

2 carti de judecata pentru mosia Hartestii: una iaste intarita si de marica

sa Cosd. Nicolae Vocla cu l[ea]t 7250 (1741, septemvrie) cu It. 7253 (1744-5).
1 carte a lui Grigorie Vocla (1748-52) pentru daca ; Ir. 7256 (1748, dupli
aprilie).
1 carte iar a marii sale ca sa ea vaina pestele dele 5 balti; lt. 7257(1748-49.
Idem pentru mosia Hartesti; It. 7257 (1749, luna febr. 24).
Idem pentru tigam[i] fugiti; It. 1750.
1 carte a mara sale Scarlat (Chica) Vocli (17f 8-61) pentru ca sa fie m-rea
ertata de toate &jale ; It. 1759.
Idem pentru 5 1)510 din sud. Teleorman; It. 1760.
2 zapise pentru 2 case ale m-rii, din Slatina, unul cu It. 7252 (1743-4) si
altul cu It. 1756.
1 Zapis al Badil pentru 2 razoare de vie ce le-au vandut m-rii cu It. 7263
(1754-5)".
Prin schimbu/ mosiei litirtefti cu Mogofe4ti, m-rea intrei in posesiunea actelor
moiei Mogomti. In catagrafia din anu/ 1862 se aratii:
,.7032 (1624) iulie 11.1) Hrisov al lui Alex. Vocla feciorul lui Radu V.
cu traductie pentru semnele i hotarul mosiei Mogosesti".
7230 (1722) Zapis al popei Matei prin care vinde partea sa de mosie din
Mogosesti.
7233 (1725) mai 25. Zapis al lui Ifrem Leontie cu asemenea coprindere.
7233 (1724) noemv. 11. Zapis al slugeresi Ancuti asemenea.
1815, sept. 15. Un act de schimb in lb. greadi sub iscAlitura lur Costa
Petru prin care a dat m-rii in schimb mosia Mogosesti pentru mosia ce o avea
In jud. Muscel cu numire de Hirtiesti.
11 1845, decembrie 2 IClocociovi. Zapisul protosinghelului Ilarion, egumenul
m-rii Clocociov, prin care da unor oameni din satul Obrocari cite o ffisie de loc
din mosia Cireasov ca sa sadeasca vie, Cu otastina.
Printr'acest inscris fac cunoscut cei asteizi am dat voe la 16 oameni din satul
Obrocari3) ce sá insemneazei mai jos fieftecare cu Amuele lui, ca sá siideascei cate
20 remduri de vie pä mo§iea sf. manerstiri Clocociov, ce-i zice Cireasovu si din vinul
ce-/ va face fieqtecare intr'aceste 20 reinduri de vie sá dea damita din 10 vedre
vin. unasi aveind voe de a adeioga mai multà vie din di t sci coprinde mai sus si
stiquineascii in huna pace acea vie coPii de copii[i] lor feirei sá aiber voe a vinde
viea /a alt obraz. Care dintrein,si nu-s va lucra viea, màcar intr'un an, sets reimeie
supt steipiinirea m-rii.
Numele fieftediruea: I. Ion Ungureanu, randuri 20; 2. 'cuita Mrschi, reind.
20; 3. Stroe al Preotesi M'ud. 20; 4. Costache Andreeanu, r. 20; 5. Preda
Macelaru, r. 20; 6. Ilie Fincu, r 20; 7. Mttrazhe Udrescu, r. 20; 8. Ionita
brat r. 20; 9. Ion Motoi, r. 20; 10. Ion Mudava, r. 20; 11. Petrea Urgureagu,
r. 20; 12. Ion Coca r. 20; 13. Andrei Tepenis, r. 20; 14. Mitrache Miscá r. 20;
15. Toma Costea r. 20; 16. Patru Cojocaru T. 20.
1845, dechemvrie 2.
Ilarion protosinghelos Cloco6oveanu

cl. actul no. I, Bis. Schitul Deleni. Acolo are dala 10 iunie 1624.
Din hotarnicia dela 25 martie 1783 se vede ca Ifrem vinduse cu acest zapis
100 stj. de mosie lui Iane el-tiaras Slatineanu (cf. actul no. XV la Bis. Schitul Deleni).
A 7i fostul sat Ohrocari este o mahala a Slatinei.

www.dacoromanica.ro
 48

8.
Biserica din suburbia Clocociov=Slatina.
Biserica actualä a fost fäcutä dupä anul 1825, cäci in acest
timp se afla pe mosia domneascä," o alta de lemn cu hramul sf.
Nicolae ridicatä de säteni si deservità de preotii : Radu,
diaconul Toma 1) Astäzi nu mai pästreazä aproape nimic din
caracterul initial. Are forma de cruce Cu sinuri largi. I s'a adäogit
siun pridvor cu coloane. Nu are nici o inscriptie sau altä,
insemnare mai veche. In interior pictura este din veacul ¡recut
dar a suferit marl renoväri in 1928 cind lkasul s'a restaurat com=
Diet. Ca obiecte vecbi se vä.d 2 sfesnice de bronz i alarca in greu=
fate de 70 kgr. fiecare, artistic executate. De asemenea din panto=
crator pleacä un policandru masiv de alamä, avind numeroase brate
si pe globul säu, pästrind numele donatorului: 41,arion Ihrotosin-
ghelul dela meinatirea Clocociov Cc, 1844..
C5rti si Insemnari:
Evanghelie deja Serban Cantacuzino, mitropolit fiind Teo-
dosie, 1682. Se vede o singurä insemnare : Vasile".
Antologhion färä coperte. Dupä aspectul literilor
pare a fi anterior sec. XVIII. In partea de jos a foilor a avut In-
semnäri privitoareprobabilla donator i bisericä, dar la legat
s'au täiat. Are mai multe foi adäogite scrise cu mina pentru
implinirea lipsurilor. Pe una din aceste foi este notat : Datcl de
Poboran, gimn[aziului ?] 1877".
Cazanie tipäritä, la Buzäu, 1834, nov. 3.
Aceasta cazanie este cumpäratä cu cheltuiala tutulor eno=
rieasilor ai satului Clocociov. 844, Tulle 2. Costache".
ACastä sfäntä, si dumnezeeascä [carte] ce &A numeste ca=
zanie este a sfintei biserici satulu ClocoCovu i spre a fi *alit
am insemnat, eu cel supt iscait ca sä [sä] creazä. 1842, iulie 21.
Cos tache zet (ginere) popi Gavnl
Sä. s stie cä la leaf 1848 s'au brodit sf. loan duminecä, i pà
vremea ace[a]sta nu mai murea de holerä, sä continisä. Costa che
Invätätorul satului ClocoCovu. 1848 avgust 29".
Am insemnat cu mäna de täränä ; m6na va putrezi iar
slovele vor rämänea i [cine] va ceti na5, va pomeni §i pà mine.
Sá sá fie cä la leaf 1842, mai 20, s'au cumpärat i eu mai jos
iscälitul mä aflam inuclteitori de coDiti al satutui, adicet candidat de
iar dela milostivul Dumnezeu la leatul 1851 octovrie 24
m'am sävärsit ceteti ipodiacon, diacon si [la] 25 octovrie preot
clesävärsit. Preotul Costandinu.
I) v. Acad. Rain. rns. 3530, 1). 113.

www.dacoromanica.ro
 49

Supt iscaíful am insemnat cän[d] am venit din Bucu=

resti i umblam pentru preotie, de aceea am inse[m]nat. 1850,
iunie 3. Cost. logofä.tur. (Nu e scrisoarea lui Costache-invetteitoru/).
La 1867, íulie 23, au Incetatu din viatä, preotu Costan=
din duhovnicu. Subscrísu de mine, scríitoru, atestu : Tache Eliescu".
Psaitire din 1835, tiParitei la la§i. A6astä, salfire cumpäraf[ä]
de Maid. Cíocan cu toatä cheltueala din bälCu Räureni, in lei 48,
adicá pafruzed si opt, si de aceea sä si scrie ca sa sä pomeneasc5.
1846, sept. 8. Scríitor Costache zef popa Gavríl, invätät[or].
Sä sä, stie cä. vineri 1 am plecat de acas[ä] sí sämbätä
seara am fosf in orasul Pitestii i Duminecä la frei zile am aju[n]s
la orasul Curfea de Arges si luní m'ara apucat de invätat ; 1849,
Iulie 4. Cosfache zet popa Gavril".
APostol tiPeirit la Buzau 1836. Aceastä sfäntä i dumne=
zeeascä carte ce sä numeste aposfol este cumpäratä de dum=lui
jupän Gheorghe of orasul Slatina, care cuprinde intr'insa toate
cele trebuin8oase, 1839, mai 14, Costache, La leaf 1839, íunie 24,
am insemnat eu Costache zef popa Gavril cind eram in scoa15.,
intru aceasfä sfänti i dumnezeeascä carte ce sä numeste apostol;
1839, iunie 24.
Acest sfint apostol este cumpkat de dum=lui jupän
Gheorghe sin Enache Calhii (?) ot orasu Slatina, 1838, ghe[na]r 2.
Popa loan IYede[1?] cu am scris".
In 1838 se gäsea printre preoti i Ionitä zet Voicu Mänzatu".
9.
Cifeva acte relative la satul Colonesti.
Daca bíserica acestui sat este nouä (1894) sí färä, imporfantä,
trecutul lui este mult mai vechi si mai inferesant. Numele lui
apare documentar In timpul domnieí lui Mihai Viteazul (1593-1601).
Acest voevod cu dorinti de lafifundiar 1) cumpäräprintr'un pro=
cedeu special care frisa raptulintre alte sake si Colunestii", afunci
In jud. Teleorman, Aceastä cumpärare s'a petrecut inainte de vara
anului 1595, cind s'a dat la 13 august memorabila lupfä dela
Cälugäreni, unde Mihai cistigä victoria numai datoritä indräsnelii
luí neobitsnuife. Dupä bàtalie, voevodul, avi,d puting oaste si aju=
torul lui Sigismund intirziind sä vínä., se retrase spre munti la
Cet atea lui Negru Vodel. (azi saful Sfoenesti=Muscel, lingä riul
') Concludent in aceasta privinti este actut din 6 sept. 1598 prin care Mihai Isi
bitäreste numai In .jud. ricmanati stäpinirea peste 23 sate, cumparate de acesta in
timpul domniitor Jui Mihnea Turcitu i tefan Surdu, cind a delimit dregaloriile de
vel stolnic, vet postelnic, vel agA si vel ban Craiovenesc" (v. Arhivele Olteniei, no.
54-55), (1931) pp. 126-31).

www.dacoromanica.ro
 50

Dirabovita), unde sosírä atit Bá(horí cit i Stefan Räsvan, domnul

Moldoveí, cu trupe variate. Aliatii crestini reusesc sá curete, in
octomvrie 1595, tot terítoriul muntean de cutropitorii turd, cari
devastaserà si arseserä, orasele Tirgoviste i Bucurestí. Atunci cind
au fost venit Jigmont craiul, in Tara Romin.eascei de a scos Pe Sinan
Pase') s'a remarcat cu dreaPtei i credincioasä slujbei cu veirsare
de singe" un boer Grama viori armas, ciruia Mihai drept xisplätire
i=a dat satul Colonesti.
In urmä, tot pe timpul lui Mihaí Viteazul, locuitorii satului
au cäutat sä se libereze de ruminie" i s'au intocmit ei insgsi
cu Mihai, ca sá sá rgscumpere pentru. 950 talere a fi iaräsi cnezi
(liberi)". Dar dintre toti ruminii numai unul Vigcl a putut sä plä=
teased 200 talere ca sà se rascumpere, ceilalti au rämas tot tumbal.
In aprílie 1601 cind Míhai venise in Ardeal de la Praga
luí Rudolf II, unde mersese constrins de evenimente sä, ceará
ajutorul impäratuluí Simíon Voclà Movilä, care ocupase tronul
Muntenlei incà din oct. 1600 cu ajutoru' 1 Polonezilor si al fratelui
ski leremia domnul Moldoveí, dä o carie de intärirea sapinirii. luí
Grama biv vtori armas peste satul Colonesti, afarä de partea lui
Viga. Resultä cä Grama, eroul din 1595, päräsíse pe Mihai. Si
pgräsirea este explicabilä, fiindcà in 1599 cind s'a intimPlat uremea
de a intrat Mihail voevod cu toti osta§ii lui in Tara Ardealului si a
biruit atuncea Pe Bator Andreias... i daca. ajunse Mih. V. domn a
toatei Tara Ardealului... s'a miniat Pe Anionie Grama §i cu mare
urgie l-a inchis pe el in turnu ceteitii Bra§ovului 2) ...Pentru o Pira ce
a feicut la aceste limbi viclene domniei mele l-a Preidat pe el §i
i-a luat toatei mar fa averea lui, scule §i fereceituri de mare pret
multi asPri gata. .5i. a fost atuncea Antonie Grama om drePt neui.
nouat".La 26 sept. 1600, Mihai convins de nevinovä,tia lui Grama,
lí dà din Gura Teleajenului, unde venrse Infra intimpinarea lui
Símion Movilà $i a Polonezilor o carte de proprietate peste
satele Floresti, Budeani, ifiresti, Scrovistea si Curta ca pleitesc
domnia mea Paguba lui sei nu Port domnia mea blestemul lui..."4).
Cind Grama vgzu cä norocul arm.elor se depärteazä de Mihai,
trecu al:gurí de Simíon Vodä, considerindu=se i indreptätit de
cele ce suferise dela marele erou.
Dintr'un doc. din anul 1643 5) se cunoaste cä feciorii lui

v. no. II, anexe. Jigmont craiul este Sigismund

2) v. St. Nicolaescu, Documente dela Mihai Vod5, Viteazul, Buc. 1916, p. 29, nota 1.
8) /bid, p. 31.
Ibid, p. 32.
cf. no. IV, anexe.

www.dacoromanica.ro
 51

Grama armapil din Raddzineqti 1) anume Udrea logoflitul §i Lecca

vinduserä. mai inainfe saful Coloneti lui Miho Racottei, ve! spkar
(1619 20, 1625 28 *i 1632), vel logofk in 1630 i 1640 9).
In 1643 prin actul citat, Mafei Basarab infäre*te sapinirea luí
Istrate logofett (Leurdeanu) peste satul Colunetii cumpärat
jupan Miho biv vel log. i dela fedora lui Dima comisul §i Lcca
spätarul penfru 300 ughí bani gata. Miho vindea acesf sat,
impreunä cu altele in zilele räposatuluí Mafei Voevod, p.mtru
mula lipsá i sä.r.ä.c.ie la care a fosf ajuns"8).
Acest Istrafie logofkul mai firziu vel post. 4) cumpärä unele
din satele lui Miho, cum e Colone*ti, penfru el alfele, penfru
Matei Basarab.
Mai firziu, in 1702 5), Colone§fii se impart in douä : C. de sus
de jos. 0 parte este in propriefafea unuí Stan cuPetu (negustorul),
iar alfa a monenilor. Acest Sian, care nu §fiu in ce imprejurki
a ob(inut acesf sat dela boerii Leurdeni, mal avea mo*ie i in
Maldär. La hofärnicie a stäruit sä alipeascä cele 2 mo01. In 1759 6)
moia Colune0ii de sus este mäsuratà de 12 boerí O. se alege
parfea unuí Ene cuPet Bumbutianu de partea lui Nicolae Jurebitei
cu ceta*ii lui, ace§fia Bind probabil descendentii lui Viga dela
Antonie Grama a avut de sotie pe jupineasa Tudora. In Mara de bgetii citati
a mai avut i doug fiice:Despa i Breaza. Cea d'intai s'a mgritat cu Jipa negustcrrul,
(cupetul) i cea de a doua Brezuica" cu Isar vistierul, feciorul Dediului (v. Nicolaescu,
op. cit. p. 30, notele 3-10 ai Gen. MIsturel, 1st. leaganului Nasturelilor in Rev, p. ist.
arh. i fi/o/ogie X, pp. 203-4).
cf. $tefulescu, Documente, pp. 378, 896, 431, 434, 438, 447, 454 ai Fi/itti,
Arhiva pp. 212 ai 32.
v. Fi/itti, op. cit. doc. no. 710 din 30 aug. 1669, p. 226. Millo a avut ai o
fata Grgjdana. In actele lui Bogdan-Piteati, am gasit ai un pergament rupt dat de Radu
Vodg. Mihnea (v. no. III, anexe) pentru Intarirea partilor de moaie ale unor locuitori din
Baraati (Olt). De bunä seama aceste parti au ajuns ai In posesia hoerilor Balota.
Am rnai gasit cloud acte, unut din 1687, celalalt din 1700 (v. no. VI ai VII, regeste
cu privire la niste prirti de moaie din Ra i Rgaciori (lalomita); apoi unul din 1736
(cf. no. 1X, anexe) privitor la molia Dobreni, fostg a spatarului Mihail Cantacuzino i a
fratilor lui: Matei, lordache ai Constantin stolnicul (cf. Fi/itti, op. cit. pp. 58-60). Mihai
Cantacuzino,da partea lui din Dobreni de zestre lilcel sale Ilinca, maritatä cu hatmanul Du-
mitraaco Racovitg, + 1728. Moaia trece apoi in stapinirea 1w D-traaco Racovitg, fiul Ilincgi,
Insurat cu Despa, fata lui Andronache Paladi, nepoata banului Const. tirbei. In 1735
Dumitrasco era biv vtori post. (v. Icrrga, Bul. C. 1st. XI, p. 18), iar in 1759, biv vel,
visher (v. actul no. X11). Din acest act se vede cá avusese de restre a.1 a treea parte
din moaia Coiani pe care o daduse m-rii VIcareati.
v. Fi/itti, op. cit. p. 226 ...fiind lstratie po3telnic mare ai de fata atunci In
divanul Jul Constantin Vodg (erban)". lstratie Leurdeanu s'a cgsgtorit cu Ilinca, fiica
lui Nicolae Vocla Pgtraacu ai a Anculei lui Radu V. erban (v. /bid, p. 2, n. 4).
v. no. V111 anexe.
v. no. XI ibid.

www.dacoromanica.ro
 52

1600. Nu stiu dac5. acest Ene este urmasul lui Sean dela 1702,
dei identitatea ocupatiunii ar pleda pentru Inrudire.
In 1831 gäsesc printre mosiile din Teleorman i ColcIne§ti, In
regle; Coleínesti, megieseasce 1), ctind un venit numai de 750 lei
anual, Impreunä cu Guesti i Vlaici. Cred cá nu se referä acea
insercinare decif la Colonestii mosnení.
Spre sfirsitul sec. XIX Colonestii de sus erau in stäpinirea
lui Costache Bogdan, cäsätorit cu Ana (Domnica) fiica lui Nicolae
Balotä 2). Acest Costache- a avut doi copii : Al. Bogdan-Pitegi, socia=
listul Inversunat, ziaristul inteligent si Elena Bogdan, care träeste
In conacul solitar de l'ingä Vedea, In care multi artisti gäseau
linistea necesarä creatiei, In epoca de splendoare a defunctului
Bogdan=Pitesti.

Un act fals atribuit lui Mihai Viteazul.

Cercetind hîrflile rämase In arhiva'lui Bogdan=Pitestí, astäzi.
In proprietatea d=rei Elena Bogdan=Colonesti, sora gazetarului
socialist, printre care se gäseste si o scrisoare din 1869 a mareluí
romln ardelean, G. Baritiu, intemeetorul Gazetei de Transilvania"
direcEorul revistei Transilvania, adresatà unui anoním din Muntenia
anuntIndu=1 cä s'au descärcat 2 care cu marfä märuntä, ajunsä In
valea Tímisului, numai ca sä dea peste cartea d=tale, care sä. culege
dela oameni prin jandarmi i finanti orí unde o zärescu" ;
am da t peste un document interesant2). Este un falsifícat din
sec. XVIII, lar autorul lui l=a pläsmuit ca emanInd dela Mihaí
Vodä. Se referä la un boPa Durnitru din Birsesti (Arges), cgruia i
se intäreste stäpinirea peste o mosie CíocIrla, fostä a unuí Simion,
pe care 1=a plätit popa Dumitru de bir cu 4800 aspri i mai multe
vite. Se citeazä In act si un Berinca b5irinul, care l-au fost riOdstuit
DoPa Dumitru cum cá e-au furat un cal..."
Elementele falsuluí : hîrtia, prost pergamentatä i fabricata
prin sec. XVIII; scrierea, (se poate sä fie a unui preo(), chirilicà
cu o caligrafíe inferioarä sí diferi(ä, de aceea a documentelor
sec. XVI si XVI[; locul unde este datarea documentului : la ince=
-putul lui, sus In dreapta, and, obisnuit, aceasta se face la sfIrsitul
actului In dreapta ; titulatura domnului, care päng la inceputul
sec. XIX in toate actele este slavoneasc5. : Milostiia bojieCt Io

I. Fi/itti, Arenda mosiilor in Muntenia la 1831 si 1833, Buc. 1932, p. 32.

cf. Octav C. Lecc-a, Familiile boeresti romine, p. 32.
8) v. anexa, no. I lac-simil III. Ar fi f ost interesante de vAzut : incheerea aclului,
divanul, isalitura i pecelea dornnului, dacA le va Ii avut. Actul fiind deteriorat nu se
poate sti nimic.

www.dacoromanica.ro
 53

(numele)... uocuoda i gspdnii veisoi zemle Ungroulahiscoio...." aici apare:

1-Cu mila lui Dumnezeu cmtinul Mihai Voevod...". Expresia cres.

' - : '5
- * 5. --.
:5- `,, - 'LI' 2 LI 1- t ."Ei. -.
-
-g
=
.7:
,e' o
-'F i')4-:c
-
- .,

-f.. I , t 7c
- 0E .--4,; 14'.:- .4'-,.'4'
014.-.- . z 44.1 .4.-124. ..,
";'' .,-(1.1,;. 1 zo,
' 3:k,,t t
- ,I.c._,
-

to, a ,...., ' ;i.,

..,,, .7.-c', L'4.- ... ..-. ',s
-4. - - 7. ---

. N-3-,,
¡E.
.." 'ft.

=
4.....

''E -ti.
)....
a,Z
/..,'. 4.:
;',4. -f7 E - AC'
.,,.-4:.1.- , ,-,_
4., , ... );,,,
,lc..__-,g ,.
_.--i .
..:

1 1,t-N;e ' -:4 z .- 'i F.:

, *.z- i
'rs.'
a'' :,...,

t41)1L--i--E-r-';-2-411 e; i 44 't
F.
-4-, 2
, .(
-,¡:-.¡:.);--
'
¡.*.--:.t 4\
-, es',
ir,
7.4-.,r¡_:--1 -i..-.4 -
4 °- .<
'
4 °
'' t
fza 0,---;- "--.0:,,:;,:tr..1.,-_,.-..
.. i - C-;` z.
t.
te
.--' A t'l-'
g k 113,-2 :.:(;
z .-
.

^., -'4.r.4
.c ..-: ,.,-.1...
t= ,. k ,,-..
.4El It ,_,
1

.
4,-. "-
..... - ''',4 v
,
yr.,. 4-4.
- -,E., -
4 1,t VZ: L. ,.",..it.,f .,' ., t.-.
-, i-..) '- ,.21.,:.
17: 7
..-- 9- -1"--:: A9 2 ... . .,-yr..
Z
- -
C-4.- --
rc. 4- ..,- ....

,- vi L_I- ; ...,-, -

-..-.
L. ....,-;,-
_
--60 "i e- -
.., g-- S 4,
"
'" "t (,e11:4' ' CP"'.-

,..-i t: 41- 1 ::, a-

: :Z . , ."', --
i _''' , 'e 1 - :-* ' - z - ' - ' .--- '4\A"z.
1.z:'CL4 B,(45. ' ). .... -A4,.;
E
-;,--)1 14=
, f Li
X i '

' '......" .741* '4. -,... , .1 *4-',,i,i

N
I.
I "S .:... it):13 + U :%., A Asii'4,- 41.....e.-yik '-' 7,-..,- '1
. , <x ., ,-.1. .:E- k, 44 A-. c .-.-- .. ,,, - -,."... t.. t*I"

"." ' -t-,... -'41:

;--
- .--
-,,q.
2 ' * 'M 1,4.7- t- NI:- r t -., -
. / -.,),,, ,'
.. . '::e-' ( 4. r .-", 4. (.---
, - C. I...a.
_ '. 'uG/ 1ít " '"(-- = -: ,....it.: - --- G o'
,..,.
'
Z.,..,.
`ti''
`1,:-...: .).;c , 44._.., i ".,
..
, r t. 4.
,..,
4.
..-,'
,-
,r.,
:'. ., .
o 4. z...
:.,t '' '4 . 31
4,
, '',;, '.- z.:
g-',.- ;,- , - ::t
...
; -,
I.,
..`
....,
:-- ,,,,4 -4 - ,'%
.,..
m ..,_ ' s
'-;.1
-: - E

' .: 5 z.. r. '. ie-

(-!3 ;:_' : .`: 1 c..,

it' ..-;-, 6-i,1z-i

It
Cr,-

1 ;:71-.N.:E.:'
i":.
t-, '/. t3-4 :
'.4 .....
"'f-' f' ''': - -. r-
..¡r ,,.Q, ' 11.....4 , ,-- . -
,,,,,
.T.
:,(., ...: t 0\
'r''-t--74.-ii -7. ' ' '.. 'a rv . .... -... t.-;-<,.., t.,.
6

tinul" inusitati in actele contemporane, pledeazi iargsi ci actul este

opera unui cleric.
Nici din pund-ul de vedere al fondului actul nu poate dovedi
autenticitatea, càd in anul 7100 (=1591-92) domn al Munteniei
era Stefan Surdul. Din iunie 1592 vine Alexandru cel Rgu
iämlne ping in sept. 1593, cind e inlocuit cu Mihai. Documentul
vorbeste i de un Rant banul - care judecg pe popa Dumitru
pentru furtul calului - de a cgrui existentä, in timpul acelei domnii,
nici chiar ca ban mic, nu stiu. Citeazi actul si pe un Stanciul

www.dacoromanica.ro
 54

logoRitul, interesat algturi de popa Dumítru. Inclin sä, cred

acest Stanciul poate fi identificat cu Stanciul log. tatäl lui Tow°
vel arma l CeParul din 1645 1) j cà actul falsificat in sec. XVIII s'a
facut cu concursul interesat al vreunui membru din familia boe=
rilor Balotä, scoboritori prín femei din boerii Ceparí 2), carí mo*.=
tenisera aminfirea numeluí sträbunului lor, Stanciul logoLtul.
Pe verso acestui act este insemnarea : S'au cercetat la jude=
caig, noemvre 5, 1834; sud. Arge*. Al lui Sean".
Se pare cg a fost considerat autentic.
ANEXE:
I. 1592 (7100) fanf [Bucuregti ?).Cartea lui Mihai VocIA Viteazul
prin care intgregte stgpinirea unui popa Dumitru din Birsegti (Argeg ?) peste
mosie la Ciocirla.
Vjell[ea]t 7100: (1592) ?
Cu mila /ui D[u]mnezeu cregtinu/ Mihai Voevod - - - aeasta boruncd a
domnii meale, acestui bob& anume Dumitru dela BArsegti, ca sa fie volnic cu - - -
meale ca sá ie toatit bartea de mosie ce iaste la Cocarla, pentru cá inteacesta chib
au - - Dumitru denaintea domnii /male cum Ca au bldtit je Simion de bir de
au dat 4000 gi 800 de asprii-au dat bani - - - f'au dat vaci 13 § 'au dat riimdtari 55,
g'au dat stupi 5- - - &Tel carele s'arit afla sau s'ara scula sei zAied(!) (di are) mogie
CocAr/a, el sa plateasca aceale bucate §i acei aspri, carii scrie mai sus tot &bet. lui.
Dumitru ca set' tie mogiea, iarii de nu va urea sa plateascii - - poba Dumitrusd fie
vo/nic ca sa tie acea mosie - - - ce ara fi pe acea mogie - - - dind set vor jláti bucatele lui.
Insa hotarul sá sa stie be seamne : din Gruiu/ Lupului Peste - - - treace va/ea siiase
in glod §i mearge be la la c[u]sorul cu trestiea i iase in värful Vladestilor, aceastea
v. actul no. V; cf. si Iorga, Studii si doc. VII, p. 32.
Un .5tefan vel clucer za arie, fiul lui Balotg cApitanul, rezideste In 1752 bise-
rica din Cepari (v. inscriptia In anexa no. X.), care fusese ridicatg In 1533 (7041) de
,,Dragomir marele vornic Ceparul strgmosu lui lvascu vel armas Ceparul" (cf. V. Drci-
ghiceanu, Curtea domneascg din Arges, Buc. 1923, pg. 34 si notele 2, 3). Nu stiu chid
a detinut Dragomir Ceparul dregatoria de vel vornic, insg piatra depe mormintul lui-
din 1533 il aratg thymic". Intre anii 1500-40 nu cunosc nici un Dragomir mare vor-
nic. tef an Balotg se trggea prin femee dm Dragomir..." (v. Dräghiceanu, op. cit. p.34)
si s'a bucurat in anul 1747 de visita mitropolitului muntean Neofit Kretikos, descrisg astfel :
am mersil la casele lui tefan capt. Balota, are case mari de piatrg i culg de
zid naltg pentru hoti iaste i siiite ca sat $i dupg ce au sezut acolea pgrintele pu-
tintel numai deck am trecut rgul iar spre rgsgrit si am mers in jos pg Topolog $i am
ajuns la Cepari la casa lui Balol[g] si am mas seara acolea. Biserica iaste de piatrg,
vechie dela It. 7041" (1532-3) (v. Acad. Rom. ms. 2106, Visitatiunea bastoralii a
mitropolitului Neofit, din anii 1746-7, fol. 25). Lecca admite el mama lui stefan,
numitg Despa, era him lui Ivasco Ceparul (v. Fam. boeregti p. 30-31), ori din cdsgtoria lui
lvasco vel medelnicer Ceparul cu Slamna, Him lui Durnitrasco stolnic Filipescu, au
resultat trei copii : Necula, Rada si Maria. Aceasta s'a cgsgtorit ca Ivasco post. Bglea,
nu, feciorul lui Gheorghe vel ban. (cf. Faitti Arhiva pp. 34, 216, 222 si 228). Se
poate ca Despa sotia lui Balotä apitanul sä fi fost fiica unuia din feciorii lui Ivasco.
Contemporan cu lvasco vel armas i apoi vel med. Ceparul (1645) era si Dumitrasco
post. Cepariul din Cepart". Acesta avea mosie si in Tigueni i Deinegti, unde in
1645 i se intgrea stApinirea i lui Ivasco (v. Filitti, op. cit. p. 216 si doc. no. V. din
anexele acestui capitol).

www.dacoromanica.ro
 55

- - seamnele mofii. i iar ca sa fie voinic popa Dumitru cu aeasta carte a domnii
mea/e fi demPreunci cu boerul domnii meale anume Stanciul logofAt ca sa - - - Be-
rinca batninul, pentru cei Lau fost neipastuit Berinca j,e popa Dumitru cum ca e-au
furat un cal - - el au /uat /eage doi popi fi doi oameni - - - au jurat denaintea
lui PAtru banul s'au rd - - atuncea, jara popa Dumitruel n'au intors - - - bucate
panda ce fiind volnic ca sa-si intoarca. - - - i ca set fie volnic potoa Dumitru
intoarca - - - zminteala - - -
(Act deteriorat, pe hirtie, facsimil 111).
11. 1601 (7109) aprilie 21, Tlrgov4te. Cartea lui Simion MoghilA, dom-
nul TArii Rominegti, prin care intAregte stApinirea Gramei, fost mare arma g al
lui Mihai Viteazul, peste satul Colunegti-Olt, cu tot hotarul gi Cu tosi vecinii
sa lase pa Viga a fi cnez.,.
I- Cu mi/a /ui Dumnezeu, Io Simeon Moghila Voevod Domn a toata Ora
Ungrov/ahiei. da domniea mea aceastet porunca a domniei mele, boerului domniei
mele, jupanului Gramei biv-vtori arma g fi cu feciorii sai cifi Dumnezeu ii va ddrui,
ca sa-i fie satul Colunestii, tot cu tot hotarul cu tofi. vecinii, Pentrucct au fost acest
sat mai sus zis cumpArat de Mihaiu-VodA fi au fost miluit cu acest sat pe boerul
domniei sale ce s'au scris mai sus, Grama arma,sul, pentru dreapta si credincioasa
lui s/ujba ce au slujit domniei sale cu mullä anevoe fi cu varsare de singe, cind au
fost venit Jigmont Craiul, in Tara Romineascfi, de a scos pe Sinan Paga. APoi
acest sat mai sus zis n'a voit a mai fi vecini, ci au mars de s'au intocmit ei insafi
cu Mihai-Voevod, ca set se räscumpere pentru 950 talere, a fi iarafi cnezi. Si dintr'a-
cefti vecini numai VAgi s'au räscumparat cu 200 ta/ere, iar cei/a/fi vecini ei nici cum
n'au putut sa adune asprii ca s'd se ra scumpere. Ci au venit dinaintea domnii mete
ca ierte domniea mea, iar domniea mea am citit carti/e de mila ce le-au fost fa-
cut Mihai-Voevod cu mare blestem o am cetit domniea mea O car* cu cari s'au
fost intocmit cu Mihaiu-Voevod, ca set se rdscumpere. Inteaceea domniea mea am
cautat gi am judecat dupei dreptate fi dupe' lege fi cu tofi cinstiii dregatori ai dom-
niei me/e fi am dat fi am miluit fi doraniea mea pe boerul domniei mele, Grama
armafu/, Cu acest mai sus zis sat Co/uneftii, pentructi n au Putut sa adune asprii ca
sd se ra scumPere, precum s'au fost intocmit, ci au ramas a fi iar vecini pentru 750
de talere. DrePt aceea am dat fi am ThilUit fi domnia mea pe boeru/ domniei in ele
Grama Armaful, precum Lau fost mi/uit Mihaiu Voevod, ca sa-i fie acest mai sus
zis sat Colunestii, tot, cu tot hotarul fi cu toti vecinii, numai sit lase pe Vaga a fi
cnez fi cu ocina /ui cite& sd va ale ge, iar ceilalfi vecini set-i fie de moftenire ohabnica
itti fi feciorilor lui i nepotilor fi stninepotilor lui. Blestem pune domniea mea, dupa
petrecerea domniei mele, pa cine va alege Domnu/ Dumnezeu a fi Domn Tarii Ro-
mine§ti sau din neamul nostru sau dintr'a/t neam si va cinsti fi va intari va innoi
am:Est& carte a domniei mele, pa acela Domnul Dumnezeu sa -1 cinsteasca, aici trupul
lui, iar in viata cea viitoare suf/etu/ lui ; iar de nu va cinsti fi nu va intäri fi nu va
innoi fi va strica fi va calca aceasta carte a domniei mele pe acela Domnu/ Dum-
nezeu sa-1 strice, aici trupul lui, iar in viafa cea viitoare sufletul /ui set fie
la un loc cu luda cu zmintitul Arie fi cu cei/a/fi /udei cari au strigat potriva
/ui Isus: ia-1 rastignefte pie el O singe/e /ui cadet asupra noastra fi a
coPii/or noftri». Si. de catre nimeni set nu se clinteascii dupa Porunca Domniei 7nele.
Tatá dar märturii am pus domniea mea: juPan Dumitru vel dvornic fi jupan Dan
vel logobit fi PanA vistierul, Ianache spatar si Stefan comisu/ fi Preda stolnicu/ fi
GherghinA paharnicu/ jupan Dumitrachi val poste/nic.
Ispravnic dum. val toga at. Eu Radu logofatul am scris in cetatea de scaun
Tirgovifte, /una apri/ie 21 zi/e in cursul anilor dela Adam Pana acum, in anul 7109 (1601).
lo Simeon Voevod (L. P.) din mila /ui Dumnezeu Domn.
(Original slavon pe pergament in colecfia d-rei Bogdan).

www.dacoromanica.ro
 56

[1611-16 M. Para data pi loc. Cartea lui Radu Vocla Mihnea prin care
intgregte stSpinirea mai multor mogneni din BArfigti (Olt) peste 'Agile lor de
mogie de mogtenire si cumpArAtoare.
Cu mi/a /ui Dumnezeu Io Radul Voevod 1) fi dorm a toad Tara Ungro-
Viahiei, fiu/ mare/ui prea bunului reiposatului Mihnea Voevod, nePotul 2)
dei domniea mea aceastei poruncd a domniei male, lui Ion si cu fiiiscli citi Dumnezeu
fi va da, ca scl le fie lor de ocind la BArAgti, inset dela hotarul
vericit se va alege çi cu trei reczoare de vie, pentrucei au cumplirat-o Ion dela Despa,
nePoata lui Tinjalà pentru 2500 aspri j iar au cumpeirat Ion un
casà in sat fi Cu case' cu tot si cu un loc la vadu Vezii dela Dobra 44 pasi
de ocinei, ins& din ocina Dobri pentru 120 aspri. i iar au cumpiirat
Ion ocind la insei din partea lui Clavan a patra parte, oricitei sei va alege.
iar au cumpeirat Stoia ocinei in Beireisti bud de/a 3 peirti si din cimp
din peidure si din abet Ion. Pentrucei au fost cumpiírat Stoea dela Neagoe
pentru aspri, incd din zi/ele rclposatu/ui oricit set va ale ge. Pentrucei au
cumpeirat Stoea dela G/eivan Pentru 1540 asPri Pentruca au cumpeirat Stoea
dela Boba din Stanciul, fiul Sioii, un reizor de vie; pentrucii au cumpeirat Stoea
o vatrd de caul in sat, dela j iar au cumpärat Stoea 15 pa§i ocind /a
tutulcrr megiasi/crr din sus fi din jos si din preajma /ocului domnia mea tui
Ion si lui Stoea, ca sei le fie /or de ocinet 1-au fost cumpiirat Ion de/a Gleivan
pentru 1540 aspri gata a ¡ultra parte din ocina lui Neagoe, ca s' o find
Vlaicului 3), insei din parka /ui Gleivan a patra parte un loc de 44 de pasi de
ocincl la Gura B[àrdsti/or ?] pentru 120 de aspri. Si iar sci fie logofiitului in dea/,
dela Radul Pentru 70 aspri gata de a /or bund voe si cu stirea si V/aicul.
Drept aceea au dat domnia mea
(Original slavon pe pergament).
1643 (7151), Mr& runi, 3. TIrgovipte. Cartea lui Matei Basarab prin
care intgreste sapinirea lui lstrate logofAt Leurdeanu peste satul Colonegii, din
jud. Teleorman. cumpSrat dela Miho biv vel log. (Racotà) gi dela feciorii acestuia,
drept 300 ughi bani gata
Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod domn a toad Tara Iingro-
Valahiei Fi a peirti/or de peste munti; dei domniea mea aceastei poruncd a domniei
male, credinciosului boerului domniei mele /ui /strata logogitui cu feciorii lui citi
Dumnezeu ii va deirui, ca sii-i fie satul Colunegti din judetul Teleorman, tot satu/
cu toti vecinii si cu viile cu vadul de moan' i cu tot venitul de peste tot hotarul
din hotar peLnii in hotar, writ& sei va alege, insei i vecinii sá se stie anume. Pentrucá
acest mai sus zis sat Co/unestii au fost al cinstitului dregeitcrrului domnieimele,Istratie
logof ät, e/ a fost cumpeirat acest sat Co/une,stii dela fu pan .Miho biv /og., de cumpà-
rAturà de/a Udrea logofkul si dela Leca, feciorii Gramei armagul din RAdficinesti,
incd de mai 'nainte vreme. lar dupci aceea, cind fu acuma in zile/e domniei me/e,
aPoi credinciosu/ boer al domniei mele, 'strata logofiit, el a fost cumpiírat acest sat
Colunesti, de/a jupan Miho log. fi de la feciorii lui: Dima comisul si Leca spAtarul,
pentru 300 ughi bani gata. Si am vetzut domniea mea si zupisu/ Icrr de vinzare precum
scriu mai sus ; inset' feciorii VagAi cu Darten lcrr de mosie din Colunesti, sii fie in
pace, pentrucei el i-au fost rciscumptirat inal de mai nainte vreme. Si au vindut pan
Miho log. si f eciorii lui, Dima comisul si Leca speitar acest mai sus zis sat, de a lor
bund voe, fdrci de nici o sild, cu stirea tutu/or boerilor si a megiasi/or din sus si din
E vorba de Radu Vodà Mihnea care a domnit intlia oarä dela 1611 1616.
Locurile Implinite co linii slut rupte in original, acesta Hind foarte deteriorat.
2) Nu va 11 acesla mogneanul din gura BdrAgtilor care va li dat numele sAu sa-
tului agezat la sud de Bliragti i numit, azi, Vlaici ?

www.dacoromanica.ro
 57

jos fi din Preajma tocului fi dinaintea domniei mele lui Istrate log. co sci-i fie /ui
acest mai sus zis sat Colune§ti, ocinii de mostenire fi ohabnicii f eciarilor lui i neto-
Mar fi streinepofilar fi de catre nimeni sá nu se clinteasca dupa aim domniei mele.
latei i miirturii au Pus domniea mea : ¡upan Dragomir, vel ban a/ Craiovei;
jupan Dumitru Dudescul, vet dvornic i jupan Radu vel /noted, japan Stroe
jupan Preda BrAncoveanu, vel spatar jupan Dumitrascu Filipescu, ve/
sto/nic ¡loan Rada Mihalcea, vel cornis §i jupan paharnic i jupan
Costandin, vel postelnic. Ispravnic jupan Radu vel /ogoldt. Si am scris eu Stoica
Serban logofatul in cetatea de scaun Tärgovifte... a 3-a zi In cursul ani/or dela Adam
7151. Anna Domino 1643.
lo Matei Voevnd (L P.) din mila /ui Dumnezeu Domn.
iscatura autograld a voevodului).
(Original pe pergament).
V. 1645 (7153), aprilie 23, Bucurern. Cartea Jui Matei Basarab prin care
inareste st5pinirea lui Ivascu vel armas Ceparu, fiul lui Stanciu log, peste satele
Cepari, Rudeni, Birsesti, Tigveni, Surpati, Danul, cu ruminii, çi munfii Margines,
anosga i Poienile.
Milostiio bjiio lo Mad Bctsarab Voevod... boerului domniei mele lui lvagcu
vel armas Ceparu, fiu/ Stanciului logcat, fi feciori/or /ui cifi D-zeu ii va ddrui,
ca sa le fie /or satul Cepari din judeful Arges cu tofi rumcinii cu tot venitu/ de
pretutindeni, din apii fi din peidure, si din siliftea satului 0 din vad de mow& din
botar bind in botar o-ri cit se va alege. semnele hotarului incd sd se f tie : din ho-
tarul Ceparilor bind' in hotaru/ Buneftilor, fi merge pe lingá hotarul Bunefti/or bind
in piriu/ Oii, i pe curmetturd fi be pisc pina in virtu/ Budu/ui, fi pemuchie pin& in
bolovan, fi de acolea pe piriu in jos be piriul Corniitelului pine' in lac 0 Pin'd in
capul piriului Fintinii, pre pisc in jos pind in pirizt/ G/odului, fi Pe piriu in jos
pind in jurul Urlue§tilor, pe drum in jos trece drumu/ fi aja Topologului, fi
merge kind in capu sil4tii Birsestilor din sus, 0 trece Toplifs, fi merge in movilifd,
fi de acolea trece cimpul fi merge bind in muchia udi Trestii, fi pre muchie pind in
Cales Oii Calea Oii in sus bind in PiTilL Singerilor fi in jos pc valea Vernes-
tilor fi se impreuná in cap cu hotarul Verne§tilcrr si de acolea pe vale in jos pina in
Tudosia fi merge in muchia wilei la bolovan, se impreuncl in cap cu hotaru/ Nico-
lestilor, fi de acolea pe Calea Oii in sus kind la muchia Tihaii, pe vale in jos
pina in malu/ Standii, fi bind in valea Stanii in jos, trece Topologu/ t,e/ingd hotarid
Rudenilor fine pe piriul Hcrrezului in sus Pe groapa Smeului si se impreund in
cap cu hotarul Cdipenifului i pe muchie in jos pe valea Carbu/ui. fi trece miler&
Ccirpenifului pimd in capul malu/ui Corbului din sus si merge kind in roata frintà
fi se imPreund in cap cu hotarul Urluestilor, fi iar cu hotaru/ Buneftilar. iar ca
sei fie boerului domniei mele, Ivascu vel armas ce este mai sus numit, satu/ Rudeni,
Cu ruminii cu ocini/e lor din lie)taru/ Ceparilor bind in hotaru/ $uicilor 0 se im-
preunei in cap cu hotarul Beirsdftilor din sus si ca hotarul Ceirpenisului iarti In cap.
muntele ce se chiamd Marginea Zanoaga. i iar scl-i fie boerului domniei mete
ce sc-riu mai sus satul Birsesti cu tofi ruminii, din hotarul Ceparilor, pinuì in ho-
tarul Vlade§tilor in /aturi, iar in /ungime se impreund cu hotarul Golestilor, iar ce-
leilalt incepe ca hotaru/ Vernefti/or. Si. iar sá i fie boerutui domniei melt satul Tig-
venii cu rumlnii i ca ocinele lor cit se va alege de peste tot hotaru/. $i ia-r sa-i fie
boerului domniei me/e ocind /a Robaia cu ruminii anume : Stan i Leontie i Badea i
Oprea i Chi-tea i Florea, i Barbu ca tofi feciorii lor i ca toate acinde lcrr cite se vor
alege de peste tot hotaru/. Si ca muntele ce se chiamd Poienele. i lar sevi lie boe-
rului domniei mele ocind la Danul din de/nifa mare fica rumini[i] din Danu.
iar sei-i fie boerului domniei mele ocina la Surpafi, ca ruminii fi ca delni-

www.dacoromanica.ro
 58

tele lor cite se vor alege, cite am vlizut domnia mea fi ceirtile altor bdtrini domni de
mai inainte vi-eme cartea riiPosatu/ui roan Alexandru Voevod scriind pe acele
ocini i ruminii.
Drept aceea i-am dat domnia mea boerului domniei mele lui Ivagu vel
arma Ceparul ce scrisei mai sus, ca sec-i fie /ui ocini/e rurninii ce scriu mai sus,
mosie ohauniccl, lui t feciorilor lui nePotilor §i striinepotaor /ui pinei in veac,§i de
cátre nimeni clintit sci fie dupii zisa domniei mele.
lata meirturii am pus domnia mea, toti cinstitii dregeltori ai domniei mele:
pan Barbu vel ban Cralevski, i pan Dragomir vel vornic, i pan Radu vel logofett, i
pan Stroe vel vistier, pan Diicul vel spear i Predd vel clucer pan Mihnea ve/ stol-
nic, i pan Radu vel comis, pan Constantin ve/ postelnic, Stan Brat vet paharnic,
pan Radul vel logofeit.
lo ¡late! Basarab Voevod. Bucure§ti, apri/ie 23, 7153.
1687 (?) 20. [Copaceni ?). Cartea lui $erban Cantacuzino, domnul Tarii
Rominesti, catre 12 boeri hotarnici luati de Oprea clucerul si Gavrila din Rfisci-
ori, prin care le porunceste sa lipeasca mosiea lui Oprea, dela Rasciori, lingfi
Calugara, caruia i sa cade sa-g lipeascii mosie ling5 mosie", iar lui Gavrila, un
om far' de isprava nu i sa cade lui peste alte hotara, sa-si treaca mosia".
1700 (7209) septemvre 1. [Bucure#14Cartea lui Costandin Bran-
coveanu, domnul Tarii Rominesti, catre 12 boe'ri adevattori" ai jupanesii V15-
dale si ai lui Gavrila din Rfisciori, pentru o pricina de pamint din Ras si Ras-
ciori (Ialomita).
/702 (7210) lunie 4. Hotarnicia mosiei Culonesti facutfi de 6 boeri
hotarnici si alegerea partii lui Stan cupetu de partea mosnenilor. Satul Colonesti
e impartit in douS: Colonesti de sus si de jos.
(Extras din hot. 534. din 15 oct. 1848 a ing. P/e§oianu)
1736 (7245), septemvre 23 [Bucure;td. Cartea lui Const. Vocia Ma-
vrocordat prin care da dreptul lui Dumitrasco Racovita, fiul Ilincai hatmanesii,
nepotul lui Mihai biv vel spat. Cantacuzino sa la duma din toate bucatele depe
jumatate din mosia Dobreni, partea de mosie a lui Mihai Cantacuzino.
Milstiio bijiio Io Costandin Nicolae Vv. I gsdna, davat gsdvmi saii pove-
leanie gsdvmi '), boiarului domnii meale Dumitrasco Racovita, fiiul dumneaei -
neasei llincai Hatmaneasei, ca sá aibei a lua dijma dupd partea de mosiie din Do-
breani, ce au fost a reiposatului boeariu Mihai Cant[acuzinol biv vel spatar, dupei
la toti oamenii ce set vor fu i ftränit pe acea mosiie, insd pe jumeitate veri din ce
bucate s'ar afla pe acea mosie, din grew, din arz, din medaiu, din ovilz, din perrumbu,
din kin, din tutun sau veri din ce fel de bucate ar fi sei aibd a /ua dijma pe jumei-
tate du Peste tot hotarul dupe' obiceaiu; pentrucii milostivindu-md domniea mea de
amu dat partea de mofie din Dobreani a /ui Mihai spat. fiicei dumisale, Rinc'eri
heitmeineasei, i-am dat i aceastei carte a domnii meale ca la dijma $i venitul
neoprit de nimeni $i de card niineni opreaki sd cet a§a iaste parunca domnii
meale. i ispravnic insu,si cuvintu/ domniei mele.
Io Costandin Nicolae Vvd [L. P.] din mila lui Dumnezeu domn.
(Orig. rom. pe hirtie, col. d-rei Bogdan).
«Inscriptia cea veche dela Biserica din Cepari:
Cu mi/a fi ajutcrrul /ui Dumnezeu Tatd/ui Fiului sfintu/ui Duh, s'a zidit
aceastd sf-tei bisericei din temelie de d-/ui jupan Stefan vel-clucer de arie, sin Balotei
,Cu mila lui D-zeu Io Costandin Nicolae Voevod çi domn, dä domnia mea
aceastä poruncl a domniei mete...".

www.dacoromanica.ro
 59

Capitan, i jupinita d-lui Safta i coconi : lordache, Gheorghe, Costandin, Matei,

erban, Pirvu, Ilinca, Mira ; intru cinstea fi lauda Indltdrii Doinnu/ui nostru Isus
Christos, in urma bisericii vechi care au fost fdcut d-lui jupan Dragomir vel vornic
mare (?) Ceparu, stramofu lui Ivagu ve/-armas CeParu, dela leatu 7041, si s a edit
din nou la /eatu 7260 in zi/e/e prea ineiltatu/ui doran lo Crigore Chica Voevod, 1752».

1759, ianuare 1,Hoamicia fficuta de 12 boeri hotarnici mofiei Colo-

neftii de sus fi alegerea partii lui Ene cupe t Bumbuianu de partea lui Nicolae
Jurebita cu cetafii lui. Se da n-o. stinjenilor fi hotarele.
(Extras din hot. ing. P/efoianu, filcutcl la 15 oct. 1848).
1759 lunie 20, laucuregti].Porunca lui Scarlat Gr. Chica Vocla catre
Sandu ve! stolnic Bucfenescu, ca sfi mearga i sa cerceteze daca s'a incalcat ho-
tarul mofiei Dobreni a lui Dumitraf co biv ve! vist. Racovita, de catre manfistirea
Vacarefti, care are mofie la Coiani, data tot de Dumitraqco Racovita.
Milstiio bájiio Io Scarlat Crigorie Chica Vvd i gsdnii pisah gsdni cinstit fi
credincios boeariu/ domniei meale Sandu Bucfanescu vel stol[ni]c seiniitate. lti fa-
cera in ftire cei ne-am inftiintat domniea mea de/a dumnealui Dumitraqco Raco-
vita, biv vel vist. pentru mofiea Coiani, cd in domniea domniei sale Costandin Ni_
colae Vvd au porundt domniea sa ca sei sei impartii aceastei mofie pe trei pdrti, din
care peat?: avea fi domnia sa o parte de zestre ce au dat-o manastirii Vficareftilor
fi oreinduind de aici boiari pe Ionita Greceanu biv vel dtr[ar] i pe Ianache Chito-
ran biv vt vist., &Pei Pcrruncei au mersu acolo fi au impartit numita mofie in trei
parti, alegeind fieftecare parte osibitei. Dar n'au fetzut orcinduitii boiari ca scl afaze
ci feicand numai searrtne, au leisat pe portarelul care au fost ordnduit sá
afaze pietrile. atunci nici porteirel[ul] nu le-au afeizat ci, tocmai peste o
/unei de zis, au mersu portleire/u/I al doilea rand fi impreund cu nifte mojaa, anume :
Mikan dela Ogreizi fi un Mircea din Colibafi i un Miha/ache de acolo fi nefeicand
ftire nici de cura dumnealui vist. Racovild ca sei fie trimis fi dumnea/ui om despre
partea dumisale, sei fie fost fate,. /a afcizatu/ pietrilor; ci numai ei singuri au mersu
fi au pus pietri/e unde le-au fost voea de au trecut peste hotarul mofiet Dobreani a
dumnealui vis-. Racovita fi au cd/cat o bucatd de loc. Acum merteind dumnealui
Dumitrago Racovitei la Dobreani veizand cd i s'au impresurat mofiea, au cerut
la domniea mea pe dumneata indrePtettor hotarului. Ci dar tazeind cartea domniei
meale, cand va fi la ni fi la sortie, sei te scoli sei mergi acolo in fata IOCUIUi adu-
cartel oameni batreini din partea locului carii set fie vreadnici de credintli. fiind de
fatei fi moftenitorii mofii Coianilcrr scl cercetezi foarte cu amdruntul dovedind
siint pietrile puse bine fi pe dreptate, set reimeie la locullor pe unde salt Puse, iar de
set va fi cd/cat mofiea Dobreani, dumneata prin marturii, pe unde vei dovedi hota-
rate ceale beitreine vechi pe acolo s ei muti fi scl afdzi pietri/e, inset hat& fi voeve-
gheatei set te ferefti a nu face nici la o parte nici la alta, ci in frica /ui Dumnezeu
cura va fi mai cu dreptate afa sá urmezi. i dup[a] aleagirea ce vei face sá dai dum-
neata carte de adiverinta la mcina dumnealui Dumitrafco Racovitd, biv vel vist[ier]
in care sei ardti toatd pricina pe /argu, in ce chip ai urmat, cd aqa iaste Porunca
domnii meale. Totico Pisah gospdvmi.
Iuni 20, 1759.
lo Scarlat Grigorie Ghica Voevod (L. P.) din mi/a lui Dumnezeu, Doran
Procit, Vel logofeit.
(Original pe hirtie)

www.dacoromanica.ro
 60

10.

Biserica schitul Comani,

Dupä ce sträbati, transversal, frumosul sat Comani, ajungi
In lunca Oliului. Locul unde insä, odinäoarä, trebue sä fi fost
sesul plin de vegetatie si de viatà, astäzi e albia rIului capricios
nestatornic, care In curgerea vremii s'a indreptat tot spre est.
Daca riul este mai mult o binefacere pentru lungul tinut ce strà.
bate, citeodatä duce pe unda lui i asprimea fatalitätii inexora-
bile. Lunca In general a aims din cele mai Indepärtate timpuri,
pe om ; aici, conditii de viatà favorabile au dus la aflux de po.
pulatie. Si s'a construit intru slävirea lui D.zeu mänästiri
biserici. In lungul Oltului, plecind dela Casa veche, Intilnesti pe
tärmul sting bisericile dela Drkoesti, Dumitresti, Cäzänesti, Deleni,
Dobrotinet, Streharet, Clocociov, Comani, Drägänesti, Cioflanu,
Uria si Pläviceni2). Putine se mai pästre'azä, In starea initialä. M.rea
Deleni a dispärut in valurile Oltului ; cea dela Cioflanu e in curs de
näruire. Uria s'a präbusit In parte, iar Pläviceni, mänästire falnic5.,
ziditä in 1648 de marele vornic al lui Maid. Basarab, Dragomir, fratele
doamnei Stanca a lui Mihai Vodä, priveste, cu tristetea celui care
st5 sä moarä, apele neastimparate, ce bat continuu in malul care
cedeazä pas cu pas. Superbä constructiepkat cä e inchisä com=
plet vizitatorului IncIntätoare positie a naturii, dar la ce bun,
clnd unda tenace sapä nestingheritä acest pläcut decor 1
La Comani exista la Inceputul sec. XIX.a o bisericä de zid
a schitului, care prin 1825-30 era cräpatä, lucru de primejdie de
a mai sluji 8) preotii Intr'insa i s'au luat sf. antimis de a nu mai
slujiu.
In locul acestei rumí s'a zidit biserica de azi a fostului schit

') cf. capitolele privitoare la bisericile enumArate, n areastä lucrare.

Pentru aceastA bisericA v.1. Filitti, Biserici i ctitori, Buc. 1932, pp. 41-4. Mosia
Vai-de-ei nu este din Olt, ci din Gor,j, aci se are& in alte isvoare (v. Aricescu, op.
cit. II, p. 82, no. 2083, 2091-2), cá acest sat are munti In vecinAtate, cari nu se gAsesc
in Olt. In timpul ocupatiunii Olteniei de Austriaci (1718 -39) satul acesta, apartinind
m-rii Bistrita, figuread in Oltenia (cl. Dobrescu, op. cit. p. 246). Git priveste A/uniqu/
probabil din Olt" este chiar numele locului pe care Dragomir vornicul a 'Ant sA se
zideasca m-rea P/dviceni, dupá cum spune inscriptia lAcasului, pug in 4648 (v. Em.
E. Kretzulescu, Doamna Stanca Kretzulescu-Basarab, Buc. 1924, pp. 4-5). E un loc
isolat in sudul jucletutui, cu totul altul deal. satul A/uni; din nord. M-rii Alu-
cu hramul sí. Arhangheli, Ii lasA el in 1652 o parte din avere (v. Iona, Studii
si doc. V, p. 549).
Academ. Rom. ins. 3530, Catagrafia bisericilor din Arges si Olt (fArA data',
dar se poate socoti din anii 1825-30, cuprinzind diferitele stiri ce cuprinde), p. 79.

www.dacoromanica.ro
 61

Comani la anul 1832 1) si are hramul cuvioasa Paraschiva. E de

caramidä, forma dreaptä, cu acoper4u1 de sindrila, care e complet
putred. Turla este prabusitä (fig. 7). N'are nici o decoratiune exte=
rioarä,. Pictura interioara e stearsa de ploi, dar din citä a mai ramas
se vede ca este opera unui meter slab In zugraveli, Timpla de zid
nu mai are picturi. Nímic distins, nimic interesant, totusi lacasul ar
merita o mai
mare atentie
fäclndu=i=se
mäcar acope=
risul fiindca,
e modesta
marturie a u=
t
nui ¡recut
plin de sbu=
dura i sara=
L
cíe. De bunä, '

seamä vechea
biseric:t a
schitului tre= :VAN
bue sä, fi fost
superioarä ca Fig. 7. Biserica din Comani: vedere lateralfi.
stilsitehnica,
cad va fi fost ctitoría unuía din neamul boerilor Comäneni din
sec. XVIblea, dintre care unii au avut dregatorii importante in
principatul muntean ; pe dud cea actualä s'a fäcut de mitropolie,
al carei metoh era schitul i mitropolia a fäcut ce a putut,
1ntr'o vreme chid contribuía paraculara se manifesta raai putin
si mai parcimonios.
Inscriptia dela intrare are o caligrafie urItä si n'a mai ramas
deck In fragmente, din care unul spune cá s'au zugriivit in anul
1833, cu cheltuiala dumnea/ui zuPiin (sic!) Gheorghe Atoniu (?). 2)
s'au zugreivit de robul lui Dumnezeu... (probabil urma numele
zugravului).
In altar, la proscomidíe, se mai vac/ urme de scriere, sigur
va fi fost aid i pomelnicul ctiforilor vechi sí al egumenilor, dar
nu se poate reconstitui nímic. Ar fi fost poate interesant sä se
I) cf. Academia Rominii, ms. 660: 4841, Catagralia metowlor d'alard a sf.
mitropolii", fol. 226".... St. bisericl cu phretii i boltile de 0d, zugrävitg peste tot,....
up de scinduri groase de stejar.... In tindX, la femei, o scard de lemn proastA pg. care
sA sue In turla bisericii.... invelitoarea la biseria i tur15, sindrilg de tejar, cu cruel
de lemn, ziditit la l[ea]t [1]832, de sf einta mitrobolie".
2) Se poate ca acest Gbeorghe Atoniu, sigur un grec; sA li fost arendapl
mo0ei schitului.

www.dacoromanica.ro
 62

cunoasci mäcar nume, cad despre trecutul acestui schit,---fost mi=

nästire neinchinati pänä In anul 1785 al boerilor Comäneni1)
din Comani=01t se *tiu prea putine lucruri.
Po t precisa cä. m=rea Comaní exista in anul 1697, cici posed
copia uneí porunci a luí Constantin Vodä Brincoveanu din 1 iunie

1) Eran ComAneni aboeri din Camanas. cf. Icrrga, Studii # doc. VIII pag. XXXII,
dar erau i ComAneni, boeri din Comani-Olt. Astf el la 24 mai 1603, printre martorii
documentului dal de Radu Vod5. ..5erban, boierilor din Brincoveni, pentru satul
figureaz t .Marco ot Comani, Voinea ot Perieati. Dumitru ot Prooroci», din Olt (cf.
/orga, Studii # doe. V, pag. 294 # Amiens documents de droit roumain, I, Buc. 1930
p. 103). Inteun doc. din 13 oct. 4618 printre cei 12 boeri hotarnici, gAsesc # pe »Staico
bost[e/nic] ot Comani» (v. G-ral 'Venture', Genealogia NAsturelilor in Revista de id.
arh. i lilologie, XI, pag. 33).
lin alt doc. din 18 ianuare 1622 dat loi Stroe fratilor lui, PAtrascu i Giurgiu
pentru intArirea stApInirn peste mosii in Tomeni, Sfintesti, Coteana, BorAla # Epotesti
(Olt) spune cá acestia au avut judecatA inaintea Voevodului, acu Staicu feciorul Marcului
din Comani, a ar fi avut # el parte Inteaceste sate si moii, fiindcä este # el din nea-
mul lui Stroe vornic si este dintr'un singe # el» dar domnul gAseste c5. .Staicu din
Comani, n'are nici o treabl # impArtAsire cu aceste sate... fiinda el este din alt neams
(v. Rev, de ist. arh, j fil. X/ bp. 284-5). Documentol spurte c5. Staico post. din 4618,
este flul lui Marco din 1603.
Alt doc. din 3 mai 1618 cuprinde t numele unui Badea cäbitan ot Comani»
(cf. Ibid. t. X, pp. 204-5).
Dinteun alt document din 15 august 1650, dat de Matei VoclA Ini Bunea vel sin-
ger GrAdisteanu pentru 2 rumIni din Comani, result& cA In zilele lui Leon VodA (1629-32),
un Stoica (acelas cu Staico) clucer din Comani a vindut lui Bunea, mosia din Comani
citiva rumini, iar la 1650, feciorii lui Staico clucer anume: Badea cakitan, Stroe
Giura, au rAscumpArat mosia i ruminii, atará de cei doi (cf. Fi/itti, op. cit. pg. 217
doc. 688). Deci Badea clibitanu/ e feciorul luí Staico clucerul din Comani. Acest Badea
cApitan, a,junge vel comis in dornnia nebunului Mihnea 111 VodA (1658-59), carecre-
zind cA hoerii ii stau In calea planurilor lui mAretei-au omorit pre toti cu beslii lui
ce avea lAngl dgnsul, stringAndu4 pre toti inteo searà i avAnd pre ucigasi gata, cate
pre unol ii lua de-i sugruma i.i arunca den casa jos pre ferestri # tablilhanaoa zicea
pAnA i-au isprAvit pro toti ; InsA : Radul vornic Cindescu... Diicul spAtar Buicescul... Ba-
dea comisu Comeineanul... i altii nenumiti aiceas (cf. Mag. istcrric I, pg. 322).
Tot din Comanii de Olt era # Matei vel di pitan za saimeni Comaineanut, care
In anul 1690 primeste Insarcinarea sa iasA cu slujitori inaintea TAtarilor, cbemati de
Turci contra Imperialilor cu cit vor putea si stea i sá plzeascA de stricAciunile TA-
arilor, si nu taci, mai ales sA nu robeasei pm e cineva # sA nu rApeascA, ea niste lupi
de oarneni ce slut acei varvari" (cf. Mag. ist II, pp. 151-2). Matei a avut de primAsotie
pe o flied a lui aga Jipa, care muri In 1691 # 1u ingropatl la m-rea Radu-VodA,
unde mai tirziu 1720 -- avea sA fie ingropat # Preda Merisanu, (y. Iorga,
Inscrip(ii I, pp. 251-2, n-os. 565 # 570; Fi/itti Arhiva, p. a # arborele Cocorlscu).
A doua sotie a lui Matei ComAneanul vel c5.pilan za seimeni a fost Califa, fiica lui
Matei biv vel clucer (FAlcolanu?) care I. la 23 iunie 1798 # fu ingropatA tot la Radu
-Vodg. i Matei fu inmormintat mai tirziu, tot acolo (v. larga, ibid. p. 252, no. 571
# Guide histcrrique de la Roumania, Buc. 4928, p470). La 3 iulie 1692, Matei cumpArA
dela cutnnatu-s5u, Freda Meri,,anu, mosia VAleni Preajba, Olt (v. S. P. Radianu,
Monografia com. VAleni, Buc. 1904, pg. 12). Dupä aceasta intrA in conflict, de pro-

www.dacoromanica.ro
 63

7205 (=16971), prin care domnul cere luí chir Teofil, egumertul
Comani, sä meargä impreunà cu un boer al Voevodului
la Drägäne*fi sa cauti sä Indrepfezi precum vei *fi cu sufleful
sfinliei tale" botaral mo*iei Drägäne*fi, a lui Papa Drägänescul
dínspre mo*ia Comani a lui Matei cciPitan Comeineanul. Papa se
plinsese lui Vodä, cä la alfá hofärnicie anferioarä fäcua de 24 boeri
i s'a luaf mo*ia aproape foatä *i s'a da f Comanilor, penfrucä lui
i=au peri càriile i hrisoavele care au fosf cu &ánefele mo*ii dila
Drägäne*tí, de n'au avuf ce sä scoalä la acea hotärnicie..." Brinco=
veanu ordonä i celor 24 boeri hotarnici prin carea din 1 iuníe
1708 (7208) s5 faceti adiverin0 direaptä, fä.r[ä] de fä(ärie... sà vi=
deli cine au sapänif acealea mai dinainfe vreame, boiarii de Comani
au Drägäne*fi ?" 2) Nu posed noua hofärnicie a mo*iilor celor douä
famílii de boeri, Comänenii i Drägäne*fii=5firbei, dar probabíl s'a
ajuns la o mai jusiä Impärtire, cäci nu mai *fiu sä se fi produs
alfe plingeri la domo, privitoare la hofarele acesfor safe *i mo*ii.
Despre m=rea Comani nu mai am *firi pänä In anul 1785.
O cafagrafie a mifropoliei relateazä : Sclaitul Comanile (I) din sud
(judetul) Ole. Dieafa posfelnicului Gheorghe Comeineanul prin care
prietate cu boerii din DrAgAne§ti. Intilnesc ultima data pe Matei, inteun zapis din 24
iulie 1703 (v. Fi/itti op. cit.. pg. 121).
La 25 tebruare 1742 un Matei Comaneanu, vel vataf za aprozi, fiul celuilalt,
vinde mosia \Talent lui Matei Falcoianu, biv vel setrar ; iar la 5 august 1746,
apare martor In cartea pentru desrobirea taranilor §i Matei Camaneanu, acum biv
vel pitar (cf. Magazin IT, pg. 287). La 3 iunie 1762, printre boerii hotarnici ai
une parti din mosia Opta§i-Olt, stilt §i: Matei Camaneanu (probabil cal de mai sus)
§i G. Com"cineanu (v. actul la Bis. ()Nast in aceasta lucrare).
Un Radu Comlineanu vel clucer za arie in 1737, (v. Lecca, op. cit. p. 169
dupa Dapontes) §i vel serdar este numit de Turci, In dec. acela§ an, ban al Olteniei,
dar boerii aleg pe Matei Balacescul (cf. Al. A. Vasilescu, Oltenia sub Austriaci. I Buc.
1929, P. 180). In 1745 apare In fruntea Caimacamilor Craiovei (v. Iorga, Arh. man.
Hurezului, pg. 66). A tost asatorit ca Despa Obedeanu (v. Lecca, Gen. a 100 case,
pl. 69). Costandin HerAscu-NAsturel, mareta ban al Craiovei, lasa prin diata din
3 febr. 1765, unui nepot al sau, Constandin Carnaneanu ni§te hame (v. Rev, de
ist. arh. fi fi/. XVI, 1922, pg. 103). in 1782 Coast Comaneanul era vel stolnic (v. N.
Icrrga in B. C. J. XI. p. 44). S'a cAsatorit cu Patina, fata lid Rada vel medelnicer FA1-
coianu (v.. Al. Al. Falcoianu, arborele fam. Falcoianu).
In 1793 apare un Ionita Comaneanu, clucer, care in 1795 este biv vel paharnic
(v. Fi/itti, op. cit. pp. 174 §i 130). lnscriptia celeilalte biserici din Comani, hramul al.
Nicolae §i Const. §i Elena, facuta de serdarul Cond. Margaritescu In 1856, apune ca
biserica s'a ridicat In locul celei ce si ruinase §i care iera zidita de Radu i Despa
Comaneni". Acesta e Rada vel clucer za arie, vel serdar, vel pah. i caimacam CornAneanu,
Prin 1825-33 trAia un cAminar Alec° Comaneanu, care stApinea in Olt, mo§iile
Saelele, Potlogi, Uda etc. (v. Acad. Rom. ms. 3530), mo§it care produceau In 1831, un
venit de 20-25.000 lei (cf. Filitti, Arenda mo§iilor in 1831 p. 25).
v. actul no. 1, anexa.
cf. cap. Bis. din Dreigeinesti, no. 1X, anexe.

www.dacoromanica.ro
 64

las. mefoh sf. mifropolii, m=rea Comanii cum si ale ei, cu asezä-
mini ce prin osebifä caree de danie sä cuprinde. 5i la leaf 1790
zice räposaf[ul] mifropolif Cozma, prin anaforaua ce au fäcuf cäfre
cins[ul] divan de afunci, cá acesf mefoh dupi moarfea sa are sä,
rämäe supf purfarea de grijä a mifropoliei i mifropoliful sä orän=
duiasei om purfäfor de grijä, care este Indaforaf a da embafichiu
la mifropolie, cafe 15 oc[5.] &E.g., ear prisosul sà fie de ajufor
chivernisealä schifu1ui"1).
Prin urmare m=rea a fosf supf conducerea boerilor Comä=
neni pänä la data de mai sus, cind acesfia urmind curenful
vremii o inclainä mifropoliei, care de mulfà vreme auca a treea
parte din mo§ia satului Comani. Acesi fapf ni=1 comunicä mifropo.
poliful Neofif I Crefanul, care In vara anului .1747 visifeazA mai
mulfe localifäfi din Olf, infre care esfe i Comani. Despre acesfa
scrie ; De acolea [dela schiful Gamed plecänd am ajunsu. seara
[luni 27 iulie] la Comani, ta casele retposatului Radul Comeineanul
biv vel pahamic. Masa mosie iasfe 3 'pärfi Gheorghie Comeinea-
nul cu parfea lui despre apus (Pe mo§ia acestuia era m.rea), §i
Radul Comäneanul päharnic in mijloc cu bisericä mare, noao de
pieafrä (Pe locul celei de azi, lîngâ canacul d. Leontopol, wow hra-
,mul sf. Nicolae, i detinuia incet in 1825, fiind atunci mo0a a d.
siirdar Costache Teohart", auind Preoti pe: Ion Badea §i Pirvul)2)
i mifriopolia ctz parfea ei. Despre räsärif se hofäräsfe cu Drägä=
nesfii si iasfe aCasiä mosie cu aräfuri de gritt, de porumbu si de
mälai, lunca Olfului, fiindcà mosia aCasfa iasfe In malul Olfului
despre räsärif si are spre räsärif, de fine pgdurea ca un Cas i ju=
znäfafe, unde iasfe ghindä, mulfä'si pädurea iasfe iar 3 pgrfi : fof
unul Ca alful sfäpgnesc la aCasfä mosie. La casele Radului Comet-
neanul am mas luni seara i marti seara, i miercuri am feicut sfetnta
liturghie i apoi am plecaf pä apa OlLului In sus si am ajuni seara
-la Slatineí si am mas acolea si joi am slujif sf. lifurghie la bise=
.rica domneaseä (sf. Treime de azi) i am mas acolea i vineri iaräsi
am zäbovif acolea si am rämas seara fof acplea. La Slafinä iasfe
ispr[a[v[nic Scarlaf . . . iasfe oras In malul Olfului,. sgmbäfä
dupä lifurghie, infäea zi a lui avgusf, plecänd pärinfele dela Sla=
finä, am luaf spre räsärif si iasfe o apsoarä ce sä chiamä
(Probabil Dirjovul sau Iminogul) si acole. a au säzuf. pärinfele de
peinzu, si s'au odihnif pufinfel î oameni[i] sf. sale, apoi pleeänd
am ajuns seara la .schiful Grecii..."3).
I) v. Acad. Rom ms. 1062, fol. 366 v-so.
Ibid mq. 3530, Catagrafia... p. 79.
Ibid. ms. 2106, Visitatiunea pastorali a mitr. Neofit, fol. 26. S'au publicat
fragmente din aceasti cilitorie de Ghenadie Eniceanu In aBiserica Ortodoxip anii
1875-76, pe care neavind-o la indemini nu am putut-o consulta.

www.dacoromanica.ro
 65

Privifor la parea de mo§ie din Comani, propriefafe a mitro=

poliei, gasesc mentionindu=se la 16 iunie 7255 (1747) infr'o condica 1) a
mifropoliei de mo§ia Comanii... care s'au da f in seama popei Ion
dela [schiful] Dide§fi 2) [Teleorman] si le dijmuiascr (prolDabil
e vorba §i de celelalfe frupuri de mo§ie apartinind Comanilor).
Acesi popa Ion, la sfir§iful lui iulie, acela§ an, da socofeala de
veniful mo§iei, mentionind ca griul dela Comani e in seama lui
unchea§ Sfroe i a lui Fulga ; ca, a mai luaf griu §i dela un popa
Radu, iar porumbul vinduf ,,popii Sfoica".
In iulie 7257 (1749) 5) mo§ia Comani e in seama lui popa
Neac§ul, proin profopop, iar la 1 noemvre, acela§ an, 4) frece
asupra profopopului Sfan, impreuna. §i cu alfe mo§ii din Olt ale
mifropoliei. Acela§ profopop se arafa ca ispravnic" al mo§iilor
§i In iunie 7258 (1750), penfru ca in anul urmafor sá cedeze locul de
ingrijifor i ispravnic unui profopop Necula (augusf 7259 (=1751) 5).
Dupa 1760 mo§ia Comani frece iara§i sub adminisfratia schifului
Dide§fi.Teleorman, caci gasesc in alfa condica 6) a mifropoliei,
insemnarea Mo§iile mifropoliei ce sanf In sud. Teleorman i Olf...
I) Academia Romincl ms.. 616: L[ealt 7253. Condicl pentru venitul mosiilor,
cheltuehle... i catagrafii de schituri pini la lt. 7257 (1749)-', cf. fol. 58.
Acest schit a fost rala de $erban sluger $tirbei cisoçia sa, Stanca (nu mai träia In
1708) fiica lui lvasco clucer Baleanu, probabil pela sfirsitul sec. XVII. (Ar fi interesant de
vazut daca, in Didesti mai emsta urma vechii biserici). Acest erban tirbei era fiul lui Radu
cornis .5tirbei (in calugarie Ratail inonahul)si frate cu Ccmstantin tirbei,boer de frunte
In domnia lui Brincoveanu, detinind si dregatoria de mare ban. Radu romisul Stirbei
a fost frate cu Ivan slugerul ot Milcov i amindoi, teciorii lui Tudor comisul ot lzvor
ci ai Vadaei din Valsanesti. Deci din Rada comis se trag boerii Stirbei, iar din Ivan
shiverul, rare trilla pe la 1650 boerii Nlilcoveni (cl. deialii in aceasta lucrare cap.
Bis. din Dritgane,5ti si Bis. din Mi/cov). Pentru clitorii schitului Didesti, actul din 2 februare
7217 (1709) relateaza ..tacand o manastioarà raposatul fratele dum. .5Arban sluger,
dinpreuna cu jupineaia lui Stanca.... pe mosia duinnealor dela Didesti, sud Telm. si
inchinand acea mAnAstioard sf. Mitropolii si lasAnd i jupAneasa dum. Stanca mai
1nainte, laca in viiatif si la petrecania ei bate zestrile ei la acea mAnastioaril i mosii
tigani j dobitoace... si cand au fost in urmá i r5posatu dum. a'rban sluger, 111CA
din viata dum.... au Wat iar tot ce au avut... la acea manIstioara..., care acele mosd
(Rusanesli si Märgaritesti) fijad dela raposatul *nade dunmealor,Radu
s'au dat ca A. le stäpaneascl duin. Costandin S.tirbei vel ban si cu frate-säu Matei....
nefacAnd raposatul a'rban sluger coconi In toata viata luis. Fratii Iirbei lucilina si
ei Didestilor, cele 2 mosii pentru sufletele pdrintilor i pentru suflelele dumnealor".
(ct. Icrrga in Bul, com. ist. XI 1932, Doc. teleormlnene, pp. 15-16) si Al. A. Vasi-
lescu, op. cit. p. 10, nota 197). Boerii Stirbei au mai darwt schitului Didesti ci mosia
Välsanesti (R-ti) (cf. Arh. Olt. II, 10 pp. 463-5).
Acad. Romincl. ms. 616, fol. 68.
Ibidem, fol. 128.
Ibid., fol. 142.
cademia Romina, ms. 617: ,,Leat 7269 (1761). Condicei de venitul mosiilor,
cheltueli de vii si vite, precum catagralii de schituri".

www.dacoromanica.ro
 66

s'au daf in seama egumenului Grigorie dela Didesti, sg le caufe

veniful; iunie 2 dni, 7269 (1761)". 1) Egumenul clä socoteala mosiei
impreung cu suhatur. La 28 noemvre 7273 (1764) 2) egumenul
Sofronie dela Didesfi, dg socofealg mifropoliei de veniful mosiei
Comani ce au dijmuit=o: 2 chile, 2 cez[värte] gräu dijmä, bau luaf
popa Grigore of Gamee imprumuf, 164 cez. porumbi sfuleti....
iasfe la Comani in sama popi Radului, of tam (=---tot de acolo), fal [eri]
2 dupg un suhat, au luaf popa Grigorie". In anul 1772, marfie 5,
mifropolia scrie 3) protopopului Andrei din Slafina sg rinduiascg
ispravnic pesfe partea de mosie a ei din Comani.
Se gäsea la Arh. SEaf. o caree din 25 noemvre 1797, a mifro=
polifului Dosifei, relativg la mosia Comanii. 4) Acum mifropolia
avea In sfgpinire si schiful cu foafe mosiile lui. Nu mai aflu men=
tionindu=se nimic In condicile mitropoliei, azi existente, despre
Comani, Ong la anul 1841, cind se face o amplg catagrafie6) a
mefoacelor mifropoliei. Se arafg acolo Slujbasii bisericii: un du=
hovnic Gheorghe, in virstg de ani 55, "firofonisit (!) la lf. 1831, 0,
seama acesfui schif ; un preot Fofa, in virsfg, de ani 40, hirofoni=
sif la lf. 1829, pe seama sf. erarh Nicolae din saful Comanii, ai
serdgresii Riuna Brcliloaica; un -preof Pärvu, in virstg ' de a-ni 40,
hirofonisif la If. 1829 pá sama acesfui schif". Apoi se enumärg
acarefurile : o casg in care seade arendasu, dog odgi
La capifolul mosii" se aratä, : Mosia Comanii pi care iasfe zidif
schitul Comani, ce esfe in valmäsie cu särdäreasa Pguna Brä=
iloaica í Cu polcov. Lucsita Zavarino, Rica räposafului...
Lambru din Craiova, luind schitul din venit, pg jumätafe,
dumnealor amändoä pg, jumgfafe". (Se descrie mosia pe care se
gäsesc si 4 circiumi, 2 mori, 2 vii efc. si se dg un fablou no=
mina' 'de robii schifului : 11 capi de familie °Marin Cercel,
Marin sin Ion vafafu, Ivan Ferar[u] sin Ion... Marin sin Coadä,
Rofaruo s. a. Dar schiful Comani, in afarà de mosia cu acest
nume mai avea si mosia Dräggnesfi, invecinafg cu mosia ce=i
zice i Bärboasa a casei räposafului Rgducan Clin6anu i cu mosia
Sfoicgneasca a setrgresei Anghelichi Sfoicäneasca" 6).
Tof mosie a schifului era si Märuntei sau Mgrgärifesti, care
frecea i pesfe Olf, unde se hofgra cu mosia episcopiei Rimnic
si a m=rii Hofärani. La räsgrif se mgrginea cu Izvoarele si Mg=
') Ibidem ws. citat, tol. 36.
Ibid. sol. 324.
Acad. Rom., ms. 2106, fol. 51 v-so.
Arh. Stat, acta mitrop. 111/25nelrebniceregeii.
Academia Romind , mg, 660: wCat metoaselor d'af arei a sf. mitropolii,1841.v.
/bid. fol. 230. Aceasla ova de so pe Const. dram Saraioan, t 1828.

www.dacoromanica.ro
 67

nestii ale boerilor lzvorani I Cu Turculeasa a clucerului Iancu

Greceanu. Se gäseau pe aceastä mosie 2 räzoare de vie, un zävoi
si o drciumä.
Pentru toate aceste moii, mitropolia lua arena' 25.000
lei pe an. Din hotärnícia inginerului Sc. Stravolca, fäcutä. la 22
aprílie 1848, pentru delimitarea mosiei Comani, de mosiile Drägä=
nesti sí Stoicänesti. se vede cä, pentru deslusirea semnelor s'au
adus oameni bätrini de sf. sa pärintele eclesiarh NichtifOr, egu=
menul schitului Comani". Cine va maí fi condus schitul dupä Ni=
chifor nu se sLíe, caci nici o märturie nu existä. Este probabil
ca schítul sä fi avut organizarea monahará numai pänä in vremea
lui Cuza, cind din causa secularizärii, cälugärii plecind au läsat
schítul cu biserica luí in nalinile preotílor de mir. Astäzi läcasul
e In quasi=päräsire si supt amenintarea continuä a riu.lui care a
ajuns la 30 m. distantä. Nu e departe ziva cind locuitorii vor spune
trecätorului : A tost aici o bisericâ a unui schit, pe care a luat-o apa"!
ANEXE:
L 1697 (7205), iuniel.[Bucuroti 4Cartea lui Constantin Vcdä Brincoveanu
acre Teofil egumenul Comani-Olt, ca sA meargA cu boerul domnului sA in-
drep te hotarul dintre mosia Comani çi DrSgfinesti.
Io Costandin Voevod bjiio mi/ostiio i gospod. Vlahiscoe. Sfintii tale
bainte Teofi/e, seindtate. Care aceasta 1i lac in stire domniea mea, cet aicea inaintea
domnii me/e, in divan, avut-au judecatcl Papa Dr5g5nescul cu Matei CApitanu Co-
m5neanul pentru hotiirnicia care s'au hotaiit Comani[i] de cdtre Dräglinefti, zicind
Papa Drcl getnescu, cum ca. i-au /uat mosiea Dreigclnefti/or mai toatei fi i-au /uoat fi
silistea Dreigerneftilor cea beitreineE, de s'au fcicut de Comani, neavind Papa cetrti ca
set-si indrePteze hotaru/. Deci domniea mea afa am judecat, ca sit meargei un boeriu
ma-te din divanul domniei mele ca set indrePteze hotaru/. Deci spuind Papa DreLgil-
nescu cum cá ai fost sfintiea ta s la alt5 hotgrnicie a boerilor ot Comani, de catre
a Driigetneftilor, iacá cei-ti porunce,sc domnia mea, in vreme ce vei vedea aceastei
boruncei a domniei mele, iar sfintia ta set te scoli set' mergi inpreund cu boieru/ do-
mniei male, care va veni acolo la acel hotar ; de vrerne ce i-au luat inlmeintul cum
scl jaui, sei cauti set indrePtezi brecum vei cu sufletul sfintii ta/e, cum au tinut
mai dinainte vreme, asa set indregezi set tie t acum.
Tolico pisah gschcmi, (--=asa am scris domnia mea).
(Copie)
(Colectia d. V. Manolescu, Proprietar Drageinefti-0/0

11.

Biserica Sf. Haralambie din Constantinesii.

Este asezatä pe un platou frumos, care desparte satul Constan,.
tinesti de Teius, in marginea nordicä a Constantinestilor. Dupä
act ele vechí pe care a binevolt sä mí le punä la dispozitie d. pro=
fesor universítar Coculescu, proprietarul uneí mosii aici, ince=

www.dacoromanica.ro
 68

pind de lingä biseric5, reese cá in partea de sud a satului

Constantinesti, se afla un sat Bodoesti, azí dispärut ca nume si se
pare, chiar ca sat. Trebue sä fie sau un sat spart din causa
vitregiei vremurilor sau contopit in denumírea actualä, Constan=
tinestí.
Dupg märturia actului de Inchinare a bisericii Adormi=
rea Maicei Domnului din Slatina, 1) dat de boerii Slätíneni, cti=
toril acestei biserici, mänästirii Xeropotamul dela sf. munte
Athos, ar reesi cá Bodoesti era o mosie i cä aceasta era tot una
Cu Preotesti (azi Oporelu) ; dar intr'un zapis dela 30 aprilíe 1672
se spune ca i=am vändut to[a]f[ä] partea mea de mosíe din sat
din Bodoeqti»'), :tar in celelalte zapise se spune : Noi mosteni[i]
din Bodgestj i dän Costandinestí»3) ceeace insemneazä ca Bodgestii
formau un trap de mosie cu Constantinestii a satele erau alä=
si

turate. Oporelu e la o dístantä, de 6 km. de Constantinesti.

Biserica este astäzi in completä ruinä i In aceastà stare
se gäseste de multä. vreme ; bätrinii satului spun cá asa au cunos=
cut.o. Traditia localä relateazä cä ea a fost jefuitä si devastatä, de
o ceatä de arnäuti, räzletiti din oastea luí Tudor Vladimirescu, in
anul 1821.
Se pare cä acest sfint locas nici nu era complet terminal, clnd
s'a petrecut sacrilegiul, cäcidei nu are materialul si technica unei
biserici cu c5,rämidà aparentä, nu se vede urmä de tencuialä.
Si nu pare exclus sä nu fi fost sfirsità, cäci zidirea ei s'a infäp=
tuit dupa cum spune inscriptia, in anul 1818.
Are forma dreapa cu peretií exteriori bràzdati de douä
duri de ocnite, despärtite printr'un brîu lat de cärämidg, In dinti de
fierästräu. Firidele de jos sint dreptunghiulare, cele superioare au in
partea de sus mici arcade (fig. 8). Zidurile sint groase i solide.
Prídvorulun dreptunghiu pronuntat cu o bola superficialä,e
format din 4 coloane nestilisate In fatä sí. 2 prínse In zíd. Coloa-
nele sint unite prin arcade mari. Pronaosul i naosul nu mai au boli.
In pridvor, deasupra usii de trecere in pronaos, se aflä inscriptía :
4(A.Castcl sfeintii $i dumnezdiasccl biserica unde set Präznuea§te
hramu sfäntului mucenicu Haralambie, iaste ziditei din temelie torin
cheltuieala dumnealui stiridariu Polihrone CostaPetriu, cu frati[i]
durnnealui. 1818».
Din inscriptie se vede ca bíserica fu ziditä, de fratii Costa-
Petre4) mari negustori In Bucuresti, cariin frunte cu Astriano-
cumpäraserä. in dec. 1810 dela sätrarul Dumitrache SlcItinearu,
') I. Filitti, Biserici si ctitori, pg. 39.
v. actul In anexe, no. 11.
cf. actele din anexe.
v. Acad. Rom. ms. 3530, p. 91 ,..ziditei je mofict d. senior Polihronie...".

www.dacoromanica.ro
 69

serdarului IoniEäi nepotul lui Necula cEítorul m=rii Maica

Domnuluí din S'atina mosia Constantinesti i Bodäesti cu
cu livezi de fin, subaturi, pädure de ghindä, cu cifeva
case, cu vad de cärciumä i (si) vaduri de flicatie (moarä), pe apa
Pläpcii, dupä cum si obícinueste in parea locului...".
Aceasa mosie incepind dela jum. sec. XVII a trecut prin
multe miiní.0 parte din ea, la 16 noemvre 1654') a intrat in po.

MARVAN

Fig. 8. Biserica ruinatà din Constantinesti: vedere dinspre sud-vest.

sesía mareluí boer, Chirca vel stolnic Rudeanu, ajuns apoi mare
ban al Cralovei 2) la care s'a adäogit i partea cumpäraa in 16728)
de fiul lui Chirca, Diícul vtorí clucer Rudeanu, ajuns si acesta
mare logofät al. luí Brincoveanu4'.
0 ala parte a cumpärat=o Papa vel paharníc Buicescul, pe
care mosie au räscumpärat=o mosnenii in 1697 dela Diicul vtori
spätar Buicescul5). Cea mai mare parte din mosia Bodäestilor
Cosntantinestilor a incäput in mina lui Nicolae Slätineanu, care a
zidit la 1736 bis. Maica Domnului=Slatina.
Acest Slätineanu moare in 1755n) i fiul säu, Ionitcl, pästreaz5,
I) cf. actul la .anexe, no. J.
1655 1657.
v. anexa, no. 11.
Infra anii 1693 1703.
cf. cap. Bis. din Buicesti, anexa no. JI.
v. no. XIV, act in care se preciseag ca de cand au murit rdplolsat tatu/
dumIneal/ui sdrdarului [Imita] saya ani 24".

www.dacoromanica.ro
 70

mo§iile. In anul 1779 se judecä la divan cu mo§nenii Marin i5tefan

din Constantine§ti, cari pretextau c. pgrintii lor n'au vindut in
1751, 440 stj. de mo§ie, ce i=au zglogit numai'). Ioni(ä Slgtineanu
moare in 1785 2), läsind mai multi copii. Cel mai mare, Dumitrache,
administreazg räu averea, ajungind sg vindg mo§iile la mezat. Cum.
pgrgtorli epiroti Costa.Petre nu se multumesc numaí cu mo§iile
Const. í Bodge§ti cumpärate in 1810; ci reclamg in 1811 sä li se
dea i mo§ia Mogo§e§ti, fiindcg celelalte mo§ii n'au pgdure de
ghincle §i case 2) La 20 fevr. 1811, Dumitrache Slät. dä un mare
zapis prín care recunoa§te vinzarea Mogo§e§tilor 4)
Nu vgd actele prín cari Necula Slgtineanu a cumpgrat din
mo§ia Mogo§e§ti, cred insg, cá este vorba de acea parte de mo§ie
cumpärati dela copiii lui Nicola e vgtaful de fusta§i, mo§ie care
pleca din Mogo§e§ti. Cea mai mare parte insä, din mo§ia Mogo.
§e§tí a fose cumpgratä, de Iane cgmgra§ Slätineanu, fratele lui
Necula, dela popa Matei, eclisiarhul bisericii domne§ti din T'irgo=
ví§te, dela värul sä.u. Nicolae §i altii.
In anul 1811, Costa.Petre schimbg, parea lui de mo§ie din
Mogo§e§ti, cu m=rea Clocociov, primind dela aceasta, mo§ia
tie§ti.Mu§cel.
Din hotgrnicia fäcuti de Constantin Rgtescu la 8 sept. 1813,
In presenta luí chir Polihrone Costa.Petre", se vede cä Bodge§tii
sin pe din jos" unde=s mai mult case. Sätenii aveau interese
aici i se ajunge la schimb, trecind Cosia.Petre la n. in mo§ia
sapinitg, In parte, azi de d. Coculescu, iar mo§nenii ràmIn stäpIni
peste Bodge§ti. Se aratä cg la apus mo§ia se mgrginea cu Poboru
ce se stc1PcIneste de Urieni", cu Rgcle§ti, Oporelu §i Priote§ti. Printre
semne gäsesc i Pisca cu. comori".
Dintr'un act din 9 sept. 1859 aflu cä averea rgposatilor frati
Costa=Nani (Costa.Petre ?)5) s'a vindut la meza t in 1843 pentru
datoria ce aveau la Ziso CaraPan, cumpgrind=o un Atanasi loan
Giumerchiotu". Acesfa aratg cg in 1845 mo§ia a cumpärat.o cu
banii lui Pausaniu Ciocan,eli, cä,ruia i=o cedeazii, neavind de unde=i
I) v. no. XIV resumatul acelui art.
2) v. Fi/itti, Arhiva, arborele SlAtineanu.
v. no. XVIII, resumat. In extenso In colectia mea.
v. no. XX. Act scris, se pare, de mina lui Dumitrascu pe Itirtie mare perga-
mentat5, cu iscllitura lui, llaga o pecete mica in tus negru, avind 2 griffoni ce tin o
coroanä.
In 1831 mosia Constantinesti de sus era in, proprietatea lui Nicolae Hagi-
Enus, dind un venit de 4500 lei anual (v. Filitti. Arenda in 1831, p. 24). Hagi-Enus
din Craiova, vestitul negustor, se numea Ene Nanu, pe nume adevArat (v. .Arh. Olt.
V, p. 99) deci fratii Costa-Nani sint Enusi. Eran acesti Costa-Nani aceleasi persoane
cu negustorii Costa-Petru, ctitorii bisericii din C-tinesti?

www.dacoromanica.ro
 71

da banli. Ciocanelí o pune ipotecä, la Credíful rural si de acolo o

cump5r5, In 1888 Nae T. Pop proprietar din Craiova, care in 1898
o constitue dotä fiícei sale, actuala doamnä, Coculescu.
Se mai v5d Inc.5 urmele sterse ale ctitorilor bisericii.
sint c5,rti veclai, r5mase dela acest locas, nid in biserica
cea noui a satului. La un tinär Invät5tor Ionescu, am 0:sit o ca=
zanie de prín jum. sec. XVIII, fär5 coperte, cu dteva insemn5ri,
din care reese cä ea a apartinut cindva unuí diacon Nicä, din sa=
tul Poganu de sus Verguleasa=01t).
Insemnetri : ...cazaniea, iar de nu va aduce bani[i], p5ná la
acestu soroc, r5m5ne bung stätätoare a popii C5rstii" (Alta) ; Si
am scris eu robu luí Dumnezeu, cu mä..na de tär5na... etc. loan
popa Dumitru, candidat de Invät5tor, 1833, sept. 6". ACast5 sf5ntä
cazanie e a diacunuluí Nic5, ofi Poganu de sus".
Prín 1825 serviau la biseric5 preo¡ii: Duminecii si Ton.
ANEXE:
1654 (7163), noemvre 16. [Radeptd]. Zapisul lui Dan ot R5desti cu
fratii lui, Stan, Bubai si Staico prin care vind lui jupan Chirca vel stolnic Ru-
deanu partea lor d9 mosie din Bodoesti, judetul Olt.
Scris-am eu Dan ot Rtidestie (0 aesta al meu zapis inpreun[cl] cu fratii mei
anum[c] Stan i Bubai i Staico, ca set fie de mare credintei /a cins[ti]tei (sic!) mama
dumnealui jupan Chirca v[e]1 stolnic, cum sá s[e] stie cd i-am mindut partea no[a]strá
de mosie din Bodeiesti, din judetul 0/t, care mosie am avut noi acolea de cur/Weird-
toare, de a noa[alstrei bun[ei] voe, fiír' ni e o sud despre tot otarui, mosie stateitoare
sei fie dumnealui t coconilor dumnea/ui ceiti Dumnezeu va Lisa, mosie dreptit bani
gata ug[hi] 10.
meirturie : Mihul cel Rosu ot Ur/uesti si Marin tog[ofiit] ot Tritu/esti i A
láman ot tam. am scris eu Stan log. si pentru credinta ne-am Pus si degetel[e]
Pis msta noem[ore] vá dni I) 16, [teat] 7163 (1654).
-
Eu Stan. Eu Bubal. Eu Stalco. Eu Dan.
Isfan pAh[arnic] meirt[uriej,
(Pe vg.) «Zapisu/ ot Bodeiesti».

1672 (7180), aprille 30. [Bodoepti ?J. Zapisul lui Stoica, feciorul lui Ve-
lisco ot Bodoesti, judetul Olt, prin care vinde lui Diicu vtori clucer Rudeanu,
toatà partea lui de mosie din Bodoesti, cu ughi 5.
Adec eu Stoica, feeorul lu[i] Velisco ot Bodoeasti, ot sud. Olt, scris-am mear-
turis[e]scu cu acesta al mieu zapis ca s[à] fie de mare si de bun[a] credinte la meina
dumnealui Diicu/[u]i vt. c/izt[cer], cum sá s stie cei i-am viindut to[a]t[6] partea mea
de mofie din sat din Bodoesti, de preste tot hotaru/ in (0 ease[a] Parte din ccimpu.
din seizutul satu/ui, din piidure, din ap et de pre tot hotaru/ ceit seL va aleage. $i o [a]m
vlindut de a mea bun voe Wet] nici o silet derept ban[i] gata ug[hil 5, fi mi i-au
dat tot[i] banii gata in miinil[e] rneal[e], ca -i fie dumnealui mosie ohabnicii in

I) In rornine0e : Saris in luna lui noemvrie in -- zi/e...

www.dacoromanica.ro
 72

veac, dumnealui fi coconilor dumnea/ui. $i /a tocme[a]la noasträ fost-au mu/Si boear[i]

meirturie carei (!) pune mai jos iscalituril[e]. $i pentru adeverat[ä] credinta, pusu-
mi-eam (!) eu mai jos t deagetu/.
Pis apr[itie] 21 dni, /t. 7180 (1672).
f Eu Stoica. Codit. Bersescul. thcolae slut.
(Pe vo.) Zapis Bodeieftilor de mofie.
III. 1692 (7201), septemvre 22. [Constantine#1?] Zapisul lui Dragomir, fiul
lui Dumbrav5, nepotul lui Mihai din Constandinevi, prin care vinde verilor
Neagoe, Bran, Moise Marin, feciorii lui Tudoran Radu,partea lui de mo9ie
din Bodo 9i Constandine9ti, adicfi 60 stj. drept bani gata taleri 11.
if Adec[cl] eu Dragomir, feeor lui nepot lui Mihai ot Costan-
dinefti, dat-am zapis mieu la metna veri/or miei, anumr,e]: Ne[a]goe i Bran i Moise
i Marin, feeori[il lui Tudoran Radu, jd cum sä s stie cei le-am vändut partea mea
de mofie din Bodetefti ft din Costandinefti, 'inset stj. 60, stäjnljän[ul] ceite ban[i] 22,
carie] fac flan noi 11, pein ciindu sä vo trage mosiea. Deci dace' sti vo trage mnfiect
mi s'au mai veni mai multa deceit acesti 60 da atunci sá ini ei pleiteascei
afa au ales beitri[nii], unchiu-mieu Tudoran i unchiu-mieu Rad[u]. Deci eu le-am dat
zapis mieu ca sled stäVineascei in veci, ei feeoriJor, cett[i] Dumnezeu le va deirui,
cd am vändut-o de a mea bullet voe, nesilit de nimene. $i candu am fcicult] acesttl
zabis fost-au totli] mofteni[i] inpreun[ä] megieasi car[e] sä vo[r] isctili mai jos,
ca slä] se creazied.
S[e]bt[emlvr[e] 22 dni, [leat] 7201 (1692).
Eu Dragomir sin Dunbrav[A] 1- Eu DutaotFAgetei, f eCoru lui Dumitru, mart.
if Eu Zahana, feear lui if Eu Stama () Untar, meat.
Eu Ion ot Uda, miirt[urie]. f Eu Ion Plaselar,
$i am scris eu popa Gligore, cu zisa lui Dragomir.
1721-22 (7230), fanl fun& zi. Zapis de vAnzare al unui popa Matei
eclisiarh[ul] bisericili] ecdspAd ot T5rgovive cu veri[i] lui Radu, PanA, Nicolaie,
vAt[alf za fuqta[i] qi Ion.. pentru care scriie a au v5ndut jupajnuilui Iane c5-
mAra9, stànj. de moqie 790 AO".
1732 (7240), mai 12. Barbu/ Rudeanu/ cu free-ski Mihai, v5nd Neculii,
(mo9u1 parAtului 95traru) frate/e med[elniceruitti] Ene [Sleitineanu], mogiea lor
care au avut-o in BodAe9ti, care s5 hotArAgte cu Constandinevi, insl la r. stj.
270, la mijloc pA apa Pläpcii stj. 250 9i la apus stj. 290 care fac mas5 slj. 270. Ji
mai vind qi partea 115de9tilor.
(Extras din anaforaua dela 15 martie 1806).
1732 (7240), mai 30. Illogo;e#i Pi Zapisul lui Pan5, iuzba9a de fus-
ta9i, fiul lui Necula vitaful ot Mogo9e9ti, prin care vinde lui Necula SlAtineanu
o mo9ie din hotarul Bodoevilor, in suprafat5 de 336 stj. drept 56 talen i noi.
Adeceí eu Panä iuzbafa za fuftaf:i] sin Neculi viitaful ot Mogiojfafti, dat-am
acest adeviirat al mieu zapis /a cinstit[a] mcina dumnealui juNin Neculii brat dum-
nealui Iane ve/ ceimjedraf za ocne, brecum sá s stie cä i-am veindut dumnealui o mo-
fie din hotar Boc/oeftilor ot sud. Olt, care mosiie au fost dela peirintii noftri de mof-
teniie fi iaste hotetreit[eil cu hotarnicie, inset' stj. 336 s'au veindut dumnealui de a mea
bund voe, nesilit de nimeni, inset stj. o ban[i] 20. $i fie dumnea/ui mofie sta-
tiitoare in veci çj ohabnec[ä] dumnealui fi coconi/or dumnealui cäti Dumnezeu fi va
deirui i nepotilor, stretnepoti/or dumnea/ui. jam dat dumnealui fi cartea de hotetr-

www.dacoromanica.ro
 73

nicie [a] celor 6 boeri, care insemneazei toate semnele mosii. i pentru mai adevdratei
credintii, am intclrit mai jos cu isallitura ca sá s creazii.
Mai 30 d. l[eal,t, 740 (1732).
am /uat bani in mlin[a] mea, gata tl. 56 noi.
Eu Pana iuzbapa za fuptapi, vänziitor
Eu popa Ion brat Pana bag (!).
Eu Dima sin Radu Ciorcheaie, mârt. [ot. Priseaccil.
Eu Radul fupta[ul] ot Mog[o]papti, mart.
Eu Budian P] fuptap ot Plogpapti, mart.
Eu Ion iuzbapa sin Albului ot Priseaca, mart
$i. am sets eu Neculae iog[o]f[atul] cu zisa dumnealui [Paned.
1734 (7242)ilunie 8, (C-tineptil. Scrisoarea de invoial5 dat5 de popa
Mihai vi alti movneni din Constandinevti, la mina lui Necula SlAtineanu, in care
se aratA a au dat ei movie din Constandinevti lui Necula, iar acesta le-a dat in
schimb movie in Bodoevti, stin¡en pentru stinjen, ca sà-vi lipeasc5 movie ling5
movie dup5 cum iaste i obiceiul moviilor".
noi mosteaniii] din Bodei esti i difin Costandinesti, care mai jos ne vom
iscai acuma, dat-am scrisoarea noastrcl la cinstita mane' dumnealui jupan. Nicula,
ca sci o aibei de adiverintd precum set s f tie cci vcinzcind uni[i] din veri fi din rudile
noastre ce &Intern párta pci mosie, dumnealui pOrtile lar de mosie de[n] botar &aid-
esti/or i a Costandinestilor cu stirea $i cu voia noastrei, iscandu-ne noi in zapisul
Deci dumnealui avand mosie tot in hotaru/ Bodiiesti/or, cumpdratiii mai de
nainte vreame si hoteiriitcl p5 d5n jos pa dispre Mogv5ati partia dumnealui, ca sd-s
lipeascá mosia ce a cumpiirat de/a vert[i] nostri dän hotara Bocide,stilor hingd mosia
d-/ui, dupd cum iaste si obiceiu/ mosii/cr, a sei lipi mosie lane mosie. Deci maim/ d-/ui
sei steipeineascei fi in [ho]tarul Costandinesti cumPeirlitoarea dumi-sale viizcind cci ne
ajunge cu hotarul Bodciesti in seizutul case /cm noastre am dizut cu rugdminte /a d-lui
ca sd-siia d-lui cumpcircitarge den BodOesti tot in botar Costandinesti, mosie pentru mo-
dupci cum scrie stiinjeni in zapisul vänzeitorilor, nefiind in hotaru/ Costan-
dinesti/or de sus, Pcidure, d-/ui nu primea. Deci noi rugandu-ne fi de a/ti bojar,
au stcitut de d-/ui ne-au fiicut si au priimit d-/ui de i-am dat den] botar Costan-
dinestilor Pentru Bodclesti, steinj[en] pentru stiinj. $i ne-am fault $i sea mile voi dirt-
tre noi. i i-am dat aceastci scrisoare a noastra' /a meina d-/ui, ca sci avert' de acum
inainte, unii de cettre altii, pace ca sec ne tinem fiestecare 1110§id pe cum ne-am voit(!).
pentru cradintei ne-am iscdlit mai jos pentru ca sci s creazd.
lunge] 8 dni, /t. 7242 (1734).
Eu popa Mika/ ot Costandinepti. f Eu Buo(?) fuptapu I ot flogpapti mart.
Eu popa GI/gore ot Tat[a]rai mart. 1- Eu Avram parcalab, mart.
Eu Neagoe, mostean. f Popa Vasile prot[opoo], mart.
Eu marin sin Tudoran, most. Eu .5erban cupe fu, mart.
Eu Marin, milt. Eu Stan most. Eu Badea log f.t i_E. EuR_ran, rnost
771_7_11T

1734 (7242),iunie 8. [C-tinepti?] Zapisul unor movneni din Constan-

dinevti vi Bodoevti prin care vind lui Nicula SI5tineanu, fratele lui lane biv vel
medelnicer, p5rtile lor de movie din cele douti hotare.
Adicà noi acesti mosteani dcln Costandinevti i difin Bod5evti care scriem
mai jos anurne: Neacvul snfi Mogo v ot Costandinesti detnpreun Cu feearii mid anume:
Dobre i Stan i Radu BAtinac cu fet!orii miei anume : SArban i Balomir Cdeoiun(! i
Gheorghie sud Manei Cost andinescul, scriem i meirturisim cu acesta bun si adiviirat
zaPis la cinstitd mcina dumnealui jupOn. Nicu/ii, fratele dumnealui lane biv ve/ me-

www.dacoromanica.ro
 74

de/nicear ca sá fie dumnea/ui dd bun& fi adeveiratei credintei krecum set sei stie cii am
menu dem bund voia noastra la dumnea/ui i ne-am utin.dut pcirti/e noastre de mosiie
dd hotaru/ Boddesti/or i al Costandinestitar dii sus, fie§ticare ci i s'au venit harte cum
aratii anume. Vemdut-am eu Neacful bartea mea dei mo#enire dein hotarul Bocletqt[i]
sj. 99 i dd hotaru/ Costandinesti sj. 114, cari fac beste tot sj. 213, sj. bo bani 20, cari
fac i(a)L. 39 ¡gar]. 4; veindu-am r eu Radu/ Biitinac partea mea dei mosiie dci Bo-
ddesti sj. 67 i dein Costandinesti .sj. 76 cari fac sj. 143, fac ti. 23, gar) 30, care moOie
ara avut eu deintr'un mos a treea barte cumbiirdtoare del mop/ Abrozilar
iar a treia parte intr'aincindoao hotard/e ; vändut-am eu Ba/omir bartea mea dei mo-
siie &sin Boddesti dcintr'un MOf a treia parte 4. 35 i dim Costandinesti sj. 38 p/. cari
lac beste tot sj. 73 Mall., fac t/. 12, 30; veindut-am eu Cherghie snd Manii Costan-
dinescu/, bartea mea dei ino,genire dim Bodei esti a treia barte cliintr'un mos sj. 35 i
thin Costandinesti sj. 38 b/. cari fac baste tot sj. 73 pi; fac U. 12, 30. $i am luat noi
toti acesti bani ce scriu mai sus toti gata deb/in in mclini/e noastre. aind am
facut aeastei vänzare am veindut clan bunet voia noastrei nesaiti de niminea
cu stirea voia tuturcrr verilor vi rudelar noastre $i a bärtasi/ar nostri de' mosiie set-i
fie dumisale mosiie stdtdtoare in veac dumnealui coccrni/ar neboti/or strcineboti/or
dumnea/ui ceit D-zeu ii va ditrui. $i cdnd au fost aeastei tocmealei a noastrei fost-au
multi bojar, prioti, megiiavi caril voar buni iscaliturile mai jos. noi bentru mai
adiv'eiratei credintii am intárit acest al nostru bun vi adev 'drat zapis. huindu-ne
deagiti/e mai jos, ca sei Sd creazei.
Iun 8 dni It. 7242 (1734).
Neacgu sin Nogog, viinzdtar.
Gheorghe sin Mani Costandinescul, vcinz.
Radu brat Manea Costandinescul vänz.
Popa MihaI ot Costandinegti. Eu Balomir.
Popa Gligorie ot Eu Costandin mogt. ot Flgetel mart.
Marin sin Tudor. Popa Dràgugin ot Fagetel, mart.
Eu Neagoe sin Radii Ceaugu. Boa (?) fugtag ot Mogogagti.
Eu Stan, mostean. Eu Avram Orcaiab, mart.
Eu Marin brat Stan. Badea logf. märturie.
Eu Brat moftean. f Eu Ion, mostean. 1- Popa Vasile prot[opop], martcrr
$i am scris eu Ion logofetelu sin pop! lui Dumitru ot Slatina,cu zisa mos-
teanilcrr.
(Pe vo). Pentru bartea mosului Abrozilor a treia barte dela acest incq, ce am
veindut eu dura. N culii, de ar veni cineva cu vreo giileavd sá aib la(!) reisbunde
eu, iar dumflui/ sei aibei a steibdni pe cum i-am vandut.
lun, 8 cl(nil 7242.
Eu Radu brat Manea veinzdtar. Eu Stan mogtean, mart.
Eu .5.4rban sin Radul Ion logf. meirturie
Badea logf. mcirt. .Serban cup. mart. Eu popa Gligore ot TH[J]rii mart.
Eu Neagoe mogtean, mart. Eu popa Plihal ot Cost... mart.
IX. 1734 (7243), octomvre 1. Zapisul lui $erban Dorobantu ot Plapcea
cu feciorii sAi vi cu fratele ski Doicea sin popa Chirità, cu fratele ski Badea
vi Dobrun; prin care vind lui jupan Nicola, fratele lui lane, biv vel medelnicer,
toatfi movia lor din Olt, dupl apa Plapcii, care zapis la leat 1794, ianuare 14, cind
s'a judecat D. SlAtineanu cu movnenii Constantinevti <au rárnas ca o hartie albd
nesbuind unde vinde $i in ce hotar».
Adicd eu Sirban darobantu/ ot Plapcea dinbreun cu feearii miei anume: Ni-
cula i Bratu/ t eu Ghicrrghie fratele /ui $iirban, dinbreun co frate-mieu Radul i Ma-

www.dacoromanica.ro
 75

nea báicálabul dinPreun Cu frate-mieu(!) $eirban i Bratu/ i OPrea i Anghel $i eu

Doicea sin popii Chiriffir] ot tam dinpreun cu frate-mieu Badea i Dobri, dat-am a/
nostru adevärat zapis /a cinstit[a] mdna dumnea/ui jupdnului Neculii ot Slatina brat
dumnealui Tanii biv ve/ med. ca sei fie de bund $i adeväratei credintd, pentrucil din
bund voia noastrd am venitd /a dumnealui cu §tirea tuturor rudeniilor noastre
altor vecini din prejurul locului i-am vändut toatei mosiia noastrá di aicea din sud.
0/t, duPd. apa PieiPcii, care mosiie mai Pre land arat in cetrti/e noastre ceale vechi.
$i am tocmit steinj. jo ban 20 si am luat acum gata in mairti/e noastre 384 bani
noi. $i trägetndu-se mosiia, de var mai stj. mai multi sä aibd. a ni mai da dum-
nealui bani pet ceiti stj. vor face, iar de nu va fi mosiia de acesti bani ce i-am luat,
sá avem noi a mai darea bani innaPoi. Insci i aeasta au poftit dumlui ca de vom
putea noi cdstiga bani de astdz mart. oct. 1 d. pan la dechemvrie 6 dni set-i dam
d-lui ci sec ni stapernim mosie; iar nedemdu-i la zi sec-i fie d-lui mo,#e stätätoare
ohabnic in veas, dum-/ui fi coconi/ar dum-lui nepoti, strernePoti, cati Dumnezeu ii va
deirui. $i noi pentru credintd ne-am pus degetele fi ne-am iscerlit ca sä sec maze-E. $i
ma'rturii, boiari Preoti cari ne-au fost la tocmea/et.
Oct. 1 d. lt. 7243 (1734).
1- Eu .prban Dorrobantul cel beitran cu feearii miei Plecula i Brat vanz.
Eu Ghlorghie brat 5. arban vanz. Radul brat .5irban vdnz.
f Eu Manea parcalab. .1- Eu Bran brat Mani pdrcfet/abb vernz.
f Eu $4rban brat Mani, °ern. Badea f Eu Doicea sin popii Chirit
din preun cu frate-mieu Dobrin s Eu Anghel Eu Oprea brat Manea perm veinz.
acest zapis 1-am scris eu Badea log. Cu voia $i cu zisa mosneani/crr celor
veinzdtcrri. Draghici biv ve/ capitiOn] mart.
X. 1736 (7245), sept. 29. [C-tinesti P] Zapisul lui popa Mihaiu ot Cons-
tantinesti sin popii Manea otam (=tot de acolo) prin care vinde lui jupan Nicula
SIStineanu, toatà partea lui de mosie din Constantinesti $i Bodoesti.
Adecà eu popa Mihai ot Costandinesti met popii Manii otam, dat-am acest
adevärat al mieu zaPis la ?mina dumnealui jupanului Nicolii, ca sá fie de adevd-
ratd credinter, precum sec gel ;tie di am veindut dumnealui toatä partea mea de mo-
sie den Costandinesti i din Buduiesti insei sttinj. 89, sternjinu/ po bani 22, care fac
t/. 16 i bani 38. i me-au dat dumnea/ui acefti bani to $i deplin in mdna mea.
Drept aceea sá stiiPtineascei dumnealui mosiea cu bund pace, dumnea/ui $i coconii
dumnealui ceiti Dumnezeu ii va clärui, sä fie dumnea/crr ohabnicd in veci, pentrucii
am vandut de a Mea bund voe nesilit de nimeni. $i pentru mai adeveirater credintei
m'am isccilit mai jos.
Sept. 24 dni It. 7245 (=1736)
$i am vdndut cu stirea tuturor mostmilar neamului mieu.
Eu popa Mihai sna Manii, veinzdtor.
Eu popa Dima, mart dela Fegitel(1)
$i am scris eu pa/i. sna lanei pit. cu zis a parintelui popii Mihai,
martfarl.
XI. 1738 (7246), august 6. [Plogosapti Zapisul lui Pand iuzbasa za fustasi,
dimpreunA cu hate-ski, popa Ion, prin care vind lui Necula Slfitineanu, mosia
lor dela pgrinti.
Adec eu Pan izbasa de inpreun cu &We(?) mieu popa Ion, dat-am zapisu/
nostru la maw dumnealui juptinului Neculei Slätineanul precum sec' sá §tie cá e-am
veindut dumnea/ui. o mo#ea a noastrti dela peirinti, cu zapis dela ma= noastrei. Deci
noi aviind mare pricind cu fratele nostru Radu, Pentru cei ar fi veindut el a/te /ocuri

www.dacoromanica.ro
 76

alte mofii i pe noi ne-au fettcutl marti de nu ni s'au spits, fi noao Parte nu nii
,s'au facut. i aveind aeastet Pricincl cu dansul, la zapisul mofii aceftie nu s'au isceilit,
deci noi am dat acest zapis la mina dumnea/ui jupeinului Neculei, ca de sei va scula
el, frate/e nostru Radu, cu vro geileavei asupra dumnealui sii n'aibii treabd cu dun',
nea/ui nie un fel a-1 supara; dumnealui ce va avea set 4 caute cu noi. lard dumnea-
/ui sa stiipaneasca cu pace, si pentru credinta ne-am pus iscediturile jos ca scl sei creazei.
Av. 6 di It. 7246.
Eu Pana iuzbaga, vadtor. Eu popa Ion, veinzeitor.
XII. 1751, decemvre 1. [C-tinegtd. Zapisul lui Moise ot Constantinefti, cu
frajii sAi, Marin, Ene, Bran fi Stefan feciorul lui Radu, prin care vind lui ju-
pan Costea pArtile lor de moje din Constantine§
t Adicfei] eu Moisi ot Costandinefti dinpreunfa] cu frate-mieu Marin fi sas(=cul
Neae (?) i Bran brat ego i Stefan sin Radu, moftlani din Costandinefti, dat-am acest
incredintat zapis a/ nostru la mane dwmnea/ui jup. Costei l) pet cum sei s ftie ca viind
noi de a noastra bun voe la dumnealui de i-am veindut pecrtile noastre de mofiie de
moftenire din Costandinesti, eu Moisi, dinpreunei cu frate-mieu Marin, partea noastrii
fi de cumpeireitoare, sta. j. 170; stiinjin po bani 20; eu Neagoe dinpreuna cu frate-mieu
Bran, partea noastrec de moftenire i de cumpeireitoare stj. 170 po bani 20 stj. ; eu
fan am am vandut partea mea de moftenire stj. 100, stjin Po ban 20, care fac peste tot
steinj. 440, fac ti. 73,40 # acefti bani i-au /uat tot 'dep/in in meiinde noastre. Si i-am
veindut dumnealui aceastei mofiie de a noastra bunfelj voe sei o staparleascei dumnea-
lui fi coconii dum-/ui, nepoti, streinepati ceiji Dumnezeu ii va dc1rui, cu pace de ceitre
noi fi de cectre tot neamul nostru. Pentru mai adeveiratei credintet ne-am pus iscii-
lit[urild fi degeti/e jos s creaza. i and s'au fcicut acest zapis au fost mu/ti oa-
meni de cinste care se voar iscali mai jos. Dec. 1 dni, 1751.
Eu ot Costandinepti, viinzeitor. Eu Bran bratego, veinz.
Eu Nam brat flan!, vecnz. Eu .5tefan san Rado, veinz.
Eu uncheap Neagoe, várir.. Radul fetr (?)
$i am scris eu popa Toader, cu zisa /or # mart.
XIII. 1751, decemvre 1. [Consi]. Zapisul lui Neagoe sin R adu Ceaufu ot
Constanlinefti,cu fiul s5u Tudor fi cu frate-sAu Bran, dimpreunA cu tot neamul,
prin care vinde lui Nicula biv medelnicer S fitineanu, mofia de moftenire din
ConstantinPf ti.
f A dicette eu Neagoe sin Radu Tausu (!)2) ot Costandinesti dinpreunel cu f eeoru
mieu anume Tudor si cu frate-mieu Eran din pretina cu tot neamul mieu, dat-am
acest incredintat zaPis al nostru la miina dumnealui jup. Niculii brat Iane biv. med. cumri
sa s stie cei am mersu eu la dumnealui dinpreun cu fui-miei de i-am vc1ndut mofiie
in Costandinefti insei mofiie din moftenire steirj. 43 pl. sti. po bani 27, drePt t/. 9
bani 72 # cu ftirea tutular mofneandor # a neamtdui nostru fi am /uat to bani de-
plininscl aleiturea cu mofiia dumnealui, care iaste cumpclraiii iar dela neamul nos-
tru, insei din 06, din sdiftea satulici, din ceimp, nesditi de nimenea sá ailui a o stet-
peini dumnealui, coconi[i] dum. nepoti, streinepoti ceiti D-zeu va cleirui, i pentru mai
ad[e]veirata credintec ne-am pus isailiturde fi degitele in loc de peceati ca sit fiie de
marfel credintet. Si ceind a fost fcicut acest zapis au fost multi oament de cinste care
sá voar Sept. 1 d., 1751.
Eu IYeagoe, eu Tudorii veinzeitori, eu Bran mar., eu (loise mart., eu .5tefan
mar., eu Marinu mar, eu Mihu mar.
Eu popa Marin, martur ceindu au veindut.
I) Este :west juil. Costea, lat61 sau bunicut compArAtorilor din 1810?
2) v. no VIII.

www.dacoromanica.ro
 77

1779, martie 1. Anaforaua boerilor judecatori vi raportul divanului

catre doma din acelav an, mar le 5 prin cate hotarasc ca serdarul Ionitcl. Siciti-
neanu, sa stäpineascii slj. aratati intiinsa din movie Constantinevti, nesuparat de
catre jaluitorii Marin o tefdn din Constantinegti, cari dupil 28 de ani vin
cer movie supt motiv ca au avut-o zalogita h tatal serdarului, iar nu vinduta.
Se citeaza vi un popa Toader" scriitorul zapisului, care marturisegte pentru
vinzare ; vi se pune intrebarea dece jaluitorii n'au platit atita timp di de clind
au murit rcip[o]sat tatul dum[neallui s'ardarului siint ani 24".
Judecatorii iscaliti: M. Pah.; lor. bah.; Cosd. biv. ve! com.; Alecs. Gr. biv
vel med. ;... amie?
Din divan iscalesc: P... vel vor.; $tefan ve! vor.; Scariat ve!. log.; Icrrdache
ve! pah.
1806, martie 15 (Ouc.] Anafonua velitilor boeri, data in prigonirea de
judecata ce au avut movnenii Constantinevti, cu vetrarul Dimitrie Slatineanu, pentru
movie din Constantinevti ; intarita de Const. Alex. Ipsilant Voda la 28 martie 1806.
Se citeaza 17 zapise de cumparatoare, dintre care nu se mai gasesc in con-
dica 4: unul din 30 aug. 1736 al lui Manea sin Neagoe ; altul din 25 apr. al lui
Mc-min sin uncheag Tudoran Costandinescul, avand cumparatoarea de movie ot
Cost. dela Dragomir sin Dumbrava. drept tl. 11"; al treilea, din 18 nov. 1736
prin care Vlad sin Tudar ot Cost. se imprumuta dela Nocula cu talen i 5 vi-i pune
zalog partea din Cost. cu soroc rana la si. Gheorghe ; ultimul, din 26 mai 1737
prin care Neacvul cu fratele su Vasile, feciorii lui Ion din Const. vind Neculii,
66 stj. de movie din acel hotar.
Se pomenevte vi de alegerea din 5 martie 1779 and aflándu-se zapisele
siírdarului 'milli la &apt, i-au pus soroc de 3 luni sa vi le aducfi vi fiind za-
logire sa intoarca banii vi sa-g stapaneasca moviia" Serdarul civtiga.
Anafor_ ua e semnati de : R. G. biv ve! vor ; Cost. Cret. biv ve! dvor.; D-trache
ve! logf ; lord. biv ve! log.
XV/. 1810, decemvre 10. Raportul lui Atanasie staroste za negutatori, ciiire
slavitul intaiul divan vi cocnitet al Principatului Valahiei, de vinzarea la mezat, de
buna voe, facuta moviei Constantinegti i Bodoevti, din Olt, dupa cererea proprie-
tarului, vatrarul Dumitrache Slatineanu vt cumparatii de negustorul Astriano Cosia-
Petre, in suma de stj. 1891 cu pret de 10 lei vi 6 bani, stj. S'a intarit de catre
divan la 16 decemvre 1810.
XV//. 1810, decemvre 12. 0 chitantii a starostiei de telali. scrisa grecevte,
de primirea sumei de 1900 lei, 96 banidela Astriano Costa-Petre, dreptul me-
zatulut vi al cutiei milelor.
XV///. 1811, lanuare 3. Ingtiintarea lui Atanasie, starostea za negutatori cu
no. 232, catre divan ca A striano nu voevte a da banii pre tului cumparatoarii
moviei Constantinevti i Bodoevti, supt cuvint ca movie nu poartil numirea care
i-a spus-o verbal, vinzatorul, i porunca divanului, din 12 ian. catre logofatul
Tarii de sus, a se cerceta.
1811, ianuarie 20. Raportul logofetiei mari catre slavitul divan vi co-
mitet, de ce'e ce a &tit cu cale asupra pretentiei lui Astriano, cumparatorul
moviei Constantinevti vi Bodoe.;.ti din Olt.
1811, februare 20. Zapisul eetrarului Dim. Slatineanu, intarit de divan
la 6 martie 1811, prin care acesta vinde lui chir Astriano Costa-Petre, pe lingii
Const. i Bodoevti vi movie Mogovevti, toate drept 44322 talen, carmindu-se cu

www.dacoromanica.ro
 78

aceasta prigonirea dintre dinsii. La 10 martie acelas an divanul int5reste acest

zapis, semnind: Cavi iii mitropolit si exarh., Icrnita Argesan, G. G. biv vel vor.;
/ardache Ralet.

XX/. 1813, aprilie 18. Anaforaua veliplor boeri, cu int5rirea lui Ion Caragea
VocIA, din 13 iunie 1813, in procesul a citorva sAteni din Constantinesti Cu As-
triano Costa Petra negutAtorul, pentru pretentia lor de protimisis, asupra mosiei
Constantinesti. Se respinge ca neavind dreptate.

1813, aprilie 28. Jaiba lui Astriano C. Petre, cAtre domn, Cu cuprin-
derea c5 sfitenii ot Const., cari cereau a rAscumpAra mosia Constantinesti i Bo-
doesti cumpArate dela mezat n'au dat apelatie in termen, cerind a se da
intArire anaforalei velitilor boar' din 18 aprilie. Raportul logofetiei c5tre down,
din 12 mai 1813 si. porunca lui Ion G. Caragea Voc15, asupra ei.

1813, septemvre 8. Hot5rnicia mosiei Constantinesti i Bodoesti, fa-

cutA de Constantin RAtescu biv treti logofAt, adeverit5 de isprAvnicatul jud. Olt
intAritA de Ca-agea Voc15, la 16 oct. 1813, alAturindu-se i multumirea mosne-
nilor, din 10 sept. 1813.

1813, sept. 10. Zapisul mosnenilor din Constantinesti dat lui Poli-
hronie Costa-Petru, fratele lui Astriano, arAtind c5 primesc delimitArile hot5rnieiei
f5cute, ei r5minind in partea de jos, in Bodgesti, unde-s mai multe case.

1846, ianuare 10. Actul de intArirea hirotoniei dat, de, episcopia

Argesului, preotului loan din Constantinesti.

Cirmuirea Sf. Episcopii kirgepului

Infcitiscitorul acestuia, preotul loan sin dieacon Gheorghe dela satul Costandi-
nesti din judetul 0/tjugui, fiind hirotonisit inca din anu/ 1844, luna apr. 10. din vre-
mea raposatului intru fericire chir llarion episcopul Arges-ului neaPucind sa-s la
cartea de hirotonie dull& rinduia/a, acum /a reuizia fei cuter.' tuturor preotilar i diaco
nilcrr acestii darhii, au inf atisat aicinumai pitacu/ arhieresc doveditor de hirotcnia sa
care pitac fiindu-i &made' vrednicá de credinta s'au poprit /a cantelaria sf. episcopii_
i s'au dat, sPre arcitare, aceasta carta a sf. episcopii interritei cu pace tea cirmuirii cu
iscálitura dirmuitorului sent i trecutii in condica hirotoniilor ca sal sei slujascci de in-
credintare i intarire.
L. P. f Samun SinaNdon, cirmuitor sft. episcopii Arges adevereaza.
1846, ghenar 10,
(v)) «Popa Ion ot Costandinesti.. (apoi mai multe vize ale protopopilor,
din anii 1853, 1856, Protonotarie i Atanasie sachelar si alta din 30 iunie 1864 a
prot. stefan C. Referendaru. Acesta era preot in satul Teius si a zidit in 1863,
impreunfi Cu alti enoriasi, biserica din acel sat cu hramurile Adormirea
D-lui, sf. Nicolae si sf. Gheorghe).

1859, sept. 9. Domnitorul inareste st5pinirea lui Pausania Ciocaneli

piimintean", peste mosia Constantinesti, fostA a r5posatilor frati Costa-Nani, datori
unui Ziso Cara pan, vindut5 la licitatie, la trib. Ilfov, incA din anul 1843 unui Ata-
nasi loan Giumerchiotu.

www.dacoromanica.ro
 79

12.

Biserica din saful Corbu vechiuNifäne§fí (014

Prinfre saf ele care alegfuesc comuna Corbu esfe i Vifänesfi.
In sec. XVIII mosia acesfui saf era in bunä parfe in sfäpinirea
sgfenilor mosneni. Dar in afarä, de acesfi propriefari märunli
sfrins infräfili cu pämInful lor, apare si un boernas, Constantin
Biil§artu, färä fiflu de dregäforie, despre a cärui origine si ascen=
denfá nu se sfie nimic. Acesf a cumpärä in anu11797 '), douä pärfi
de mosie In Poicoava, saf vecin cu Vianesfi, dela mosnenii Frä=
f esfi i Mailali.
In anul 1803, boerul bäfrIn si bogaf, främinfaf de gindul vie=
iii vecinice, inallä ca un omagiu spre divin frumoasa si
femeinica bisericä de lingä Vedea. Inainfe de a descrie crädirea,
incerc sá dau cifeva sfiri despre aceasiä, familie din sec. XIX. 0
insemnare din 1829 arafä cä. boerul Bälsanu nu mai fräia nu
se cunoasfe nici data morlii, nici morminful dar neamul
era confinuaf prin Andrei Bedsanul", n[äscuf] safu Vigeinqti (1)
infr'acesf judel ca de 55 ani, pifar, al räposatuluí C. Bälsanu1"2).
Andrei marele pifar locuia in Slafina, unde avea si o vie. Era
fiul lui Constantin cu juNnita Stana", al cärei chip se vede in
pronaosul bisericii. S'a cäsäforif cu Safta, una din fef ele lui Cons.
fanfin Chilisoiu din C. Lung, sorä cu Alecu Chi1ioiu näscuf
prin 1791, polcovnic za Tirgoviste In 1829') i cu Elena, sotia
luí Dumitrache Aricescu, visfier. Pe aceasa Elena a inzesfraf.o
cumnaful säu Andrei, dupä cum märfurisesfe insusi Aricescu,
solul ei, in fesfamenful publicaf fragmentar de fiul säu, C. D.
Arícescu 4 . Visfierul arafä cá foafe lucrurile miscäfoare ce i le
däduse pifarul ,Andrei BälSanu, cind s'a %.:äsäforif cu Elena, cum.
naf a acesfuia, cif si cele ale pifarului la anul 1821 fiind noi in
orasul Cimpu.Lung veniti, s'au luaf de zavergii Olfeni i Arnäuti,
in satul VitáneLi, din judeful Olfului, mosia pomenifului pifar,
desgropindu.se dupä aräfarea läcuiforilor de acolo, dinfr'un bor.
deiu unde au fosf ingropafe de pifarul B. Stiu de aceasfa läcui=
forii pomenifului saf, läcuiforii orasului Slafina si mai cu seamä.
maíca Sofia Schimnica, fosta sotie a räposafului pifar, ..., care Ina,
fräesfe si va aräfa adevärul, infrebindu.se". Se dä. i lisfa Alec.
v. lloarnicia slugerului Deparateanu, din 15 nov. 1833, in colectia mea.
I. C. Filitti, Catagralie 34,
P.

Ibidem, op. cit. p. 33.

v. in Revista pt. istorie, arheologie i filologie vol. III (1884) pp. 332-4 : ,,Inc
o probä despre neorinduelile zavergiilor de la 1821.

www.dacoromanica.ro
 80

telor ce m'au jefuit APostatii la mo§ia Vitgne*ti", Incepind cu bi.

juterii scumpe. Paguba e socotitg la 12174 Were. Se pare cg An.
drei pitarul, care avea In 1829, 100 stj. de mo§ie In hotar Bircii
lingä Vitgne§ti" nu mai trgia In 1831, cgci mo*ia Vitäne0i e
stgpinità acum de un logofgt Mavrodin §i de Elenca Bgl§ars..ca 11,
probabil o fiicg sau nepoatg a pitarului. Dacg nu se *tie nimic de
urma*ii directi ai lui Andrei Bäl§anu, nici dacä va fi avut, se §tie
cg a avut Insä frati
*i nepoti. La 15 no.
emvre 1833, slugerul
Sandu Depgräteanu,
face hotgrnicia pgrti=
lor de mo0e din Pot=
coava cumpgrate In
1797 de Constantin
fal*anu, spre
sapinirei lui Mano-
lache j Costache Bed-
§anu, feciorii rip°.
saEului Dumitru sin
(=fiul lui) Constan.
fin Bgl§anu" 2). Ca
atare, ctitorul princi.
pal al bisericii din
Corbu, a avut §i un
fiu Durnitru, care nu
se gäse§te In portre=
ErtARvAN
tele murale din pro.
naos. Probabil nu
Fig. 9. Biserica din satul Corbu vechi.
mai trgia in 1803.
Elul sgu, Manole, stgpinea *i In 1831, mo0a Potcoava impreung cu
comisul Tache Fälcoianu, avInd un venit de 2500.3000 lei') In satul
Potcoava se rnai IntIlnesc, azi, printre cultivatorii de pgmInt, desce=
denti din neamul Bgl*anilor dela Inceputul sec. XIX4).
Biseca luí Constantin B54anu e un interesant monument
dela sflr*itul sec. XVIII, construit din cärgmidg, cu ziduri de aproape
1 m. grosime, pe temelie de cgrgmidg, cu soclu profilat de ci.
ment. Forma bisericii e dreaptg, ca fatadele exierioare fencuife,
strgbgtute de un briu convex, orizontal, märginit de 2 rInduri de
') L C. Fititii, Arenda moOlor... p. 24.
cl. Hottirnicia
1. C. Filitti op. cit. p. 24.
Informatie datA de d. Invattitor Inclulescu-Potcoava.

www.dacoromanica.ro
 81

cgramizi asezate in dinti de fiergstrgu. Dela briu in jos, pgng la

soclu, fatadele au mai multe firide, cu frumoase arcaturi. Regis=
trul superior e plan. Cornisea e alcgtuitg din citeva rinduri de
cgrgmizi, profilafe.
Pridvorul e larg, lar cele 2 coloane libere cum si cele 4 prinse
In zid, legate inire ele prin admirabile arcade profilate, produc o
placutg impresie (fig. 9). LTsa dela intrarea in pronaos are un
chenar masiv de piafrg. Ferestrele au iargsi chenare de piatrg,
sculptate fin. De=asupra usií se aflg inscripfia de piaträ, cu litere
sgpate artistic. Aceasta spune:
I-Cu vrerea Tate:dui §i cu ajutorul Fiului i cu seiveir§irea Du-
hului sfeint, amin; ridicatu-s'a aceastclsfeintel §i dumnezeeasccl bisericeí
din temelie, uncle se Praznueste hramul sf. Adormirii. i întái arhie-
reu Nicolae §i imPeiratii Costantin §i Elena, in zilele meiriei sale,
Io Costantin Ipsilante voevod, cu blagoslovenia ¡rea sfintiei sale pa-
rtintelui etiscopu ArgeSul, chiriu chir Iosif, prin osärdia i cheltueala
dumnealui 3upein Costantin Basanu, dupei cum se vede, care sei fie
de pomenire in veci i la tot neamul d-lui. $i s'a incePut acest skint
loca§ a se 2idi la leatu 7311 (=.1803) iunie 30 si s'a seivirOt - - -".
InfrInd In pronaosul dreptunghiular, de märimea pridvorului,
cu o boltg sfericä rgzematà pe 4 arce solide, infilnesti pe peretele
inferior, dela intrare, chipurile fundatorilor ; in dreapta usii pan
Costandin Balan", lar In stinga jupanita ego[-=-1uil Stana". Amin=
doi in miniatura ctitoriei ion. Constantin e un bgtrin bine fäcut,
Cu figura ovalä, regulatg ; cu o plgcutg barb5 albà. Capul îi e des=
coperit. Poartg haine lungi i largi. Sotia acestuia, Stana, cu ma=
ramg albg pe cap, presintg träsäturile regulate ale unei bgtrine
Cu chip blind. Lingg Constantin se vad portretele tinerilor pan
Enache Balan",-descoperit, cu barbg scurtg, neagrg i Ionifei Bal-
an", acoperit cu fes ; lar algturi de Stana, junele Iona Balan".
De bung seamg acestia sint copiii ctiforilor. Nu pot spune nimic
despre ei, maí ales cg dupg, cum am arätatmosille lui Consf.
Bglsanu sint mostenite de Andrei si de copiii unui frate al aces=
fuia, Dumifru, care lipseste din galeria diforilor. Pe perefele sudic
se pgstreazg in bung stare cbipurile luí Pan Andrei Boilqanu, vel
Pitara" §i al jupanitei Safta. Pot-ireful acestuia e al unui bärbat
tingr, cu statura inaltg, mustgti i privire expresivg. Are capul
acoperit cu un fel de fes ; sotia lui figurg vioaie are pe cap
un fel de pglgrie rotundä, e imbrgcafg cu rochie lungg, peste
care se vede o haing scurt5.
Naosul aproape patrat, spatíos, pardosit cu lespezi maní de
piatrg, e despgrtit de pronaos printr'un perete, cu usg si 2 des=

www.dacoromanica.ro
 82

chideri laterale, marl. Are o bola sferic5 de dimensiuni mari,

sustinua de arce pe pandantivi.
TimPla de zid presina ornamente admirabil stilisate. E un
model de ara a genului.
Altarul de formä pentagonalä In exterior, are inäuntru un
perete elipsoidal, cu bola cilindria. La proscomidie se conservä
lungi siruri de nume, printre cari e si pitar Andrei".
Pictura initialä cu chipuri ascetice de un colorit pal se pre=
sina in stare bung la pantocrator si pandantivi, restul e renovat.
Icoanele impgrätesti. &bat anterioare bisericii, cäci pe cea a Maicii
Domnului gäsesc insemnarea: Anghel zugraf, 1795, aluigust 30.
OPrea zugraf(, Bucureqti".
Dinfre preoti, actele evidentiaz5, pe popa Radu duhovnicu
ot Corbu", care räscumpärä in 1797 mosia vindua de Marin Co=
rogea unui popä Sean din Optasi ). La 30 iulie 1801 2), acelas
popa Radu, cu fiu=säu popa Ion, \rind preotilor Ion, Mihai, Radu,
Hrizea, Marin, Cirstea si unor mireni din Optasi, 20 stj. de mosie
din Tätulestii de jos. In martie 1817 3) apar In Vianesti, popa
Ion si popa Sandu, martori la o vinzare de pämInt, iar in sept.4)
acelas an, popa Preda si popa Udrea sîn In judecaa cu nisce
megiesi din Vitänesti, pîrIi cà ar stäpini mai multi stinjeni de
pämint, färä a li se cuveni. Despre activitatea lor spiritualà nu
se vorbeste nimic.
ANEXE:
I. 1795, decemvre 10. [Corbul. Zapisul lui Marin Corogea din Corbu,
prin care vinde lui popa Stan din Optaqi, 20 stj. de moqie cu 12 talen. La 27
martie 1797 mo0a e rAscump5ratà de popa Radu din Corbu.
Adica eu Marin Corcrga otu satu Corbu, dat-am acestu incredi[n]tat zabisul
meu la ?mina beirgn]telui mcq popi lui Stanu otu Opta, brecumu sá s stie cei
e-am vändut bartea mea de mosie de la Obtas, stäjini doozeci, adica 20 tocdma,
ceiterltal. 12 dinu sál4te, dinu picture, dinu cii[m]pu, du biste totu hotaru caset-i fie
de mostenire nebotilcrru, strenebotiloru ceiti Dumnezeu it va difrui. i pentru mai ade-
veiratti credintei m'am isceilitu mai jos ca sei s creaza i ni[i]-am bus degetul in locu
de pecete. 1795, dechem[trre] 10.
Eu Marin Corrolia, ot Corbu, vanzeitar.
Eu Ene cheaconu, martor otu satu Negreni.
Eu lonu mostrelanu otu Oota0, adeverezu.
(Pe vó) $i bertru t/. 12 ce e-au dat breotfull bob[a] Stan nebotuflui] meu Ma-
rin pentru bricina moifiJ, e-amu retsbunsu eu i e-am dat bopi[i] lui Stan.
[17197, mart. 27.
Popra] Radu, duh. ot Corbu.
') v. anexa no. I.
Act in colectia mea.
Ibid.
cf. anexa no. II.

www.dacoromanica.ro
 83

nefngeiduind mosteni Pe Pop[a] Stan au reiscumpeirat ei aeaslei 7/10fiC nefiind

pob[al Stan mostean.
(Colectia mea) Popa Radu, duh. ot Corbu.
//. 1817, septemvrie 1. [Slatina]. Cartea ispravnicului de Olt atre Domn,
privitoare la pricina de judecat5 dintre citiva mosneni din Vitgne§ti (Olt) cu
preotii Udrea 9i Preda, arlitind cA nemultumindu-se cu hotgrirea sa ii soroceste
la divanul domnesc.
Dupet jalba ce au dat metrii ta/e, ion dieaconu i Ion i Badea si Gheorghe ot
satu/ Vitgnesti, pentru popa Udrea si popa Preda ot tam, dinteacest judet Olt, cli
Cu mestesug /e-au abucat ocolnica mosii streimosi/or /or, neveirsnici fiind, i zic acum
cd sdnt mai mosrteni decal cian,sii, cotropindu-le 85 sted. de mosie, cum si alti 100
staj. ce i-au reiscumpeirat cu cuvant cd ei seint Grose§ti ; cerand a li se' ceti ocolnica
zapise/e sPre a-si afla dreptatea ni set Pcrrunceste de card ineiltimea ta sá cerceteim
fi /a dreptatea ce vor avea jeduitcrrii set-si afle Mdeistularea i sit indrebteim. Iar ne-
odihnindu-sa de aici tire o parte, cu cercetare in scris set-i scrrociti la divan.
Dupet /uminatet Paruncei infeitisandu-set la judecatet ameindoaod peirtile, s'au
intrebat beireitii Preoti, ce au a reisPunde. i ar 'dtarei cei dupei stiinta lar au pomenit
steipcInindu-sei de ultra nearnul jeduitorilor si al lor intr'acest trup de mosie, atiit de
mostenire cat $i de cumPareitoare staj. 497, din care s'au steipanit de parintele ion,
Preda dieaconu # de dansii steij. 277 $i de neamul jd/uitorilor insetsi de ei cu ai
ion peirtasi, staj. 220; ziceind cet bei suma steinjendor ce au stabeinit steipemesc au
fi sineturi doveditoare, stiute fi de peirintii jciluitordor, care cerandu-li-sei, scoaserii
Un zapis cu lt. 7256 (1748) de sunt trecuti ani 69, cu care tunde Preda
Visa sotiea /ui, steinj. 60 unui StAni15, carele fiind de alt neam i-au racumbdrat
Preda diaconu, tatcll lcrr.
Alt zapis cu leat 7265 (1757) de semt trecuti ani 60, pentru stemj. 27 ce-i tunde
Mihai Buceacu, Predi logt. tata/ /or, mirean aflitndu-scl.
Alt zapis cu It. 7272 (1764) trecuti ani 53, bentru stemj. 373, ce-i tunde un
Sibicean cu cumnata-sa Rada prioteasa t cu altii. Predii dieaconului.
A/t zabi3 cu It. 1782, trecuti ani 35, bentru stemj. 100, cei vinde Stanciul Cro-
sescu cmn Ion cu fe.ciorii i verii /ui, la un Gheorghe Olcescu Cu protimisis i-au
retscumpiírat popa loan cu frate-sclu Udrea, unu/ din peirdti, fiind atunci mirean. Peste
aceste cumPeirettori mai aratarei cei sel inpärtaesc Cu steinj. 272 din zapisul Parvu/u
Grosescu. i remain(' la cei/a/ti berrtasi stein/. 110 §i 25 stiinj. zestrea mumfi lor Pet-
una diaconeasa. Si -sec inchee suma de steinj. 272.
Scoaseret $i jeduitorii sineturi/e lor,
Un zaPis al Nasti sotiea lui Dumitrasco cu leat 7268 (1760), trecuti ani 57,
pentru strinj. 60 ce i-au fost vandut Peirvid Grosescu acelui Dumitrasco si mar el i-au
réscumpeirat dela Nasta, sotiea aceluea.
dieatei a 11.7171i Stan feciorul lui Gheorghe cu It. 7224 (1716),trecuti ani
110ce o lasei soru-sii Viqei, ca sá stapeineascei steinj. 110, din care tunde Visa stiinj.
60, reimefindu-le lcrr steinj. 50.
carte de judecatá a lui Hagi Costandin, vel apitan za SlatinA cu It.
7237 (1729) trecuti ani 88 brin care leimureste cumpeirlitcrrile unui Paroul
Mihai cu a/ti bartasi nepoti ai /or.
A/tei carte a trei boeri cu It 1762, trecuti ani 55ciind s'au judecat Parvul
i Nico/ae Grosesti, cu poba Mihai dupei cartea lui Hagi Costandin au gait tot
hotar de steinj. 2025, din care au deosibit pet Badea Cupetul in steinj. 425 á din
sus. Au ales $i cumpeircitcrrile /ui Gheorghe i nepotilor lui Bogdan, dubit trei zapise
stemj. 221 pd din jos, pà 151.10 hotarul Diicului Buicescu. Si au reimas la toti 'nos-
tenire din Cornesti, din care sei tragu ateit jeiluitcrrii cat sipdn6i, steij. 1379 # s'au

www.dacoromanica.ro
 84

fit pe zece mosi, din care si uni F a/tii ziserd cd ar fi steiptinind trei mosi.
Dupd aceste scrisori ale jinuitori/or, ziciindu-/i-sd a dovedi ce neam siint ei
ccitei parte /i sei cuvine a steipeini, reispunsarit cd seint Grosesti si cum cd osibit de
mostenirea ce au, cautei a mai /ua stanj. 60 ce i-au vändut Vi§a, fiinddi la stirea lcrr
nu este acea veinzare, cum §i zapisul Stanciului Grosescu de stemj. 100 sii-1 rdscum-
Pere cu cutant cd au fost salo g, iar nu veinzare statornicd. i atdt pentru zapisul de
steinj. 60 ce au trecut cu vänzarea /a doud mdini i steipeinire veche nec/intitd, cat $i
pentru cel de sted. 100, care fi aceste osibit cd iar4 la doaucl mdini au trecut. Dar
veizureim si carte ispreitmiceasal din leat 1785 trecuti ani 32 iscdlitd de rdposati,
pitar Niculae Argetoianu si pitar stefan, prin care intdresc zapisul cet s'au dovedit
veinzare statornicei, iar nu zeilogire.
...Deci fiindcd dupd cercetarea ce am feicut pricini, /a a noastrd peirere sei cu-
noafte cd jdluitori farei temeinic cuviint au pornit aceastei judecatei, did Piireiti
4i au indreptdrile /or, atilt cu sineiuri cdt cu vechea stdpeinire care, ziserd cd chear
de ccitrci peirinti jeduitoritor /i s'au ales prim semne $i nici ins/4i ei nu ftiu ce mosie
cer de la parinti, nici nu primesc a sà face cercetare la fata locului, ca sei vazei de au
vreo Upset', nici nu set mulfumesc pe ceeace paraftt dovedesc prin a lor stiintd, af/dn-
du-sei mai beitnini; ci numai cu o cerere defarteL, feirei nici o dovadd cd au sei ea (!)
mo§ie de la peirdti[i] preoti, areiteindu-sd nemu/tumiti, sá sorocirei ca dupd 15 ale vii-
toru/ui octv. set sec afle amerndoaoei parti/e la /uminat divan, spre cea deseiveirfitei
hoteirdre. Scarlat lzv[oranul is[pratmic]. 1817, septemv. 1.
(Colectia mea).

13.
Biserica din Corngkel (01e.
Construitä din lemn are forma obinuitä a bisericilor de acest
gen. Basa ei e de cgramida, peretii &hat din bläni groase de ste=
jar material abundent aci. Acoperi*ul este facut din §ita §i are
o turla cilindrica In fatä, construita tot din lemn cu bläni a§ezate
vertical in a chip ca dà impresia unui §ir de nervure, (fig. 10).
In primul plan are un pridvor format din 6 stilpi cilindrici ce
sustin largi arcade ; ace§tia sint din caramida. Interiorul are o sin=
gurä incäpere larga, naosul, despartit de altar printr'o tImpla de
lemn, cu icoane de fact-urä simpla. Pe peretii interiori nu sInt pic=
turi, ci mai multe icoane de lemn.
Am cercetat cu atentie spre a vedea daca nu are vreo In.
semnare In lemn sau vreo urmä de inscriptie din care sä reiese
anul ridicàrii i fundatorii, dar n'am gasit. Intrio lucrare din 1895,
autorii 1) afirmä cä e construitä In anul 1806, dar nu spun unde
au gasit aceasta data. Din catagrafia alcatuita prin anii 1825-30
se vede ca biserica de lemn, cu hramul sf. Voevozi, exista, ridicata
1) Aleicandrescu §i Sfintescu, Dictionaru/ geografic a/ judetul Olt, Bucuresti,
1896: Seaca posedei 2 biserici: una veche construità din birne la _MG..." (pag. 228).
Aceasta este biserica din Valea SeciiCornatel, caci nu mai este o alta ; cea de a doua
este biserica m-rea Seaca, de care mg voi ocupa la cap. respectiv. Na pot controla is-
vorul, care märturiseste c zidirea s'a fleut in 1806, flindd autorii nu-1 indid. Un lu-

www.dacoromanica.ro
 85

pe mo*iea schitului Seaca. Slujeau aici preofii ,,Gheorghe §i

Stancul" 2) Printre arti &hit cifeva cu insemnari, astfel :
Liturghier
din 1812. ".A.
ceasfa sfänta li=
turghie este a
preotului loan
d [u] h [ovnicul]
me=au cerut=o
parintele Vene=
dict, egumenu
sfIntului schit
Seaca, deslegata
Si am legat.o eu
cu a mea clad,
tuialä ca de 3
sfanti la anul
1854, de legato.
rii Matei i To-
ma dela Titk. ww-
-
veni (I) judetu d: D
Arge*u. Spre ,
Ji
dovada am isca. tam
'6LMT'
lit printr'al mieu
condei. Fig. 10. Biserica de lema din CornStel.
Preotul loan clkilh.
Carte de rugciciuni (Bogcrrodnicia), Aceasta sfinti i dumne.
zeeasci carte ce sa nume*te Bogorodicina a Maicii Domnului s'au
scris de frate=mieu, stint parinte Neofit, ermonah sf[in]t[ei] mo.
näst[iri] Cozi i mi s'au harazit mie cel iscalit mai jos, pentru
multa rugiciune care 1-am rugat, fiindea era *i sfi[n]ti[ei] sal[e]
foarte trebuinCoasa.
Vlach, Anaknosti (?) 1815, iunie 22 a[ile].
»Akasta sfanti carfe este a dumnealui frafelui Ion. 5 i am
scris eu cel mai jos iscalit.
Marin Popa, ereu. 1816, deem. 5.

"La a§azarea sfintii par. Neofif la leaf [11825, apr. 14, cu

alegerea soborului, din porunca sfintii [sale] parint. e[gumen] cb.ir
cru e cert: autorii n'au egit din Slatina pentru culegerea datelor necesare; ei Insu-si
mKrturisesc in preratg, c toate datele privitoare la biserird, anul clddirii, reparArii,
ctitorii lor etc. le datoresc anviitätori/or scItesti".
2) Acad. Rom. ms. 3530, pg 117.

www.dacoromanica.ro
 86

Nectarie Cozilanu, s'au häräzit sí aceastä Bogorodnie de log[o]f[ät]

Ionitä, frate luí numitului egumena daft Neofit, a sfäntului schit
Seaca. 825, apr. 14.
,,La 9 ceasuri din zi, dumineeä In zioa de nasterea sf[in]t.
loan Botezätorul, s'au prisavit sfindia] sa pärintele Neofit, egume=
nu sfintului schit Seaca, in anu cänd au venit Muscalii In Tara
Romäneascä.
loan Bulega(?) 1828, iunie 24".

14.
Bíserica din CucuetiL=Cgzänestí (Ole.
Satul Cäzgnesti In care se gäseste bíserica de care mä ocup,
apartine comuneí Cucuetí. Numele de Cucueti nu=1 intlInesc de=
cif In sec. XIX, 1) dar in schímb gäsesc pomenindu=se In sec. XVII 2)
de satul i mosía Polasí (Gura Däsagilor) 2*ezat lingä Olt intre sa=
tele Cäzgnesti, Ibanesti, Poganu cu Verguleasa (01i) i Voicestii
din Vilcea, mosia Polasi trecind i peste Olt. Astäzi intre aceste
margini se gäsesc satele Cucueti i Valea Fetei, deci cu unul din
ele se poate identifica satul Polasi de altädatä. Dui:4 informatia
doc. luí Const. Vodä 5erban, dat la 20 iunie 1654 pentru libera=
rea din rumlnie a mai multor oameni din Cäzänestii din vale unde
se afla i mosia Pulasu", se poate admite cá Pulasu din sec.
XVII corespunde satului actual Cucueti, märginas cu Delenii pa=
harnicului DriiguSn, care fiind Puternic Pre acea vreme s'au Pus in
sPinarea acestor oameni dela Ceizeine§ti..."3). In sec. XVIII
Polasi era In stäpInirea m=rii Seaca (0104) deveniti metoh
al Cozieí incä din 1664. Cli prívete satul Cazänesti e pomenít
incä din 15795) ca apartinind m-rii Polovraci, intemeeaa pe vre-
In 1831 era in stapinirea lui Milialache Vulturescu, producind 800 1200 lei
venit (v. Fi/itti: Arenda mosiilor in Muntenia la 1831 i 1833, lar in 1852 a pitarului
C. 1. Deleanu.
v. anexa no. 1, Biserica Thaine,sti 0 no. 1,11, Ill din acest cap.
v. anexa no. 1.
v. actele citate, anexe.
cf. N. Doterescu, op. cit. p. 249 4Possidebat (Polovracs) et toturn pagum Ke-
zenesti et allies posgessiones cum vineis in Slatina vigore hterarum Mihnae Vakrodae
ab anno 7078D (=stapinea i intreg satul Cazane0i i alte proprietali cu vii In Slatma
In puterea citrÇii lui Mihnea Voda din anul 7078=1578-9). Prin tot satul Cazane0i"
cred a se Intelege partea din sus, caci plasa dela vale" era In sec. XVII a mopenilor.
Exista o socoteala de prin 1690, de banii dati de Coman, Tudar (nume identice ca
ale mopenilor rascumparati, din 1654)0 MO din Cifizane§ti pentru rascumpararea satu-
lui de catre Marica t Rada post. teciorii lui Rada clucer Buzescu (y. Iona, St. 0 doc.
XIV, j). 242). Actul, gasit printre hirtiile Hurezului, pare a se referi la Cazane0i de Olt.

www.dacoromanica.ro
 87

mea domniei lui Moise.Vodä (1529 30) si refäcufä din temelie

de Dandul mare postelnic Pîrlianul, spre sfirsitul domniei lui
Matei Basarab. i) In 1696 Polovraciul trece 1mpreunä cu tiganii
mosiile i viile, ca filial a m.rii Hurezu, dar îi pgstreazä, dei
metoh viind, mosiile sale deosebite".2) Ckänesti insä. inri in
.posesiunea Hurezului, inalníndu=se ca afare pinä in sec. XIX. Tot
in judetul Olf, m=rea Hurezu mai stäpinea i satul Pädureni dis-
pärut ca nume azi.
,Printre egumenii cari au condus cu vrednicie marea Hurezu,
se socofeste sí Dionisie II Bäläcescu,3) fiul lui Fofa cäpifanul.
Acesf Dionisie este al freilea egumen al Hurezului îi pästreazä
aceastä demnitate din 1735 pinä In 1783 cind moare. In aprilie
1746 apare scriind pe marginea foilor uneí evanghelii din 1682
a Cäzänestilor, urmätoarele: ACastä sf[ä]ntä ev[an]ghelie iaste a
sfi[n]teí mänästiri Hurezii i s'au daf la bisearíca mänästirií de la
Ceizclne§ti; aprilie 13, 7254 (==1746)". Are o caligrafíe admirabílä
subscríe: Dionisie, arh[i]miadritul], igfulm[en] Hurez". Tot in
aceastä evanghelie, o alt& insemnare din 5 íanuare 1867 spune:
Aceastà sfäntä ivanghelie este a sf. Bisericti Gizeine§ti tipäritä la
anul 1682, cumpära[ndu?]=se de chiriasi (sic I) sf. biseríci". .

In 1760 mosia Cäzänesti se citeazä, printre posesíunile Hu=

rezului, locuitorii ei fiínd obligati la o clacä. de 11 zíle pe an, la
díjrnä sí restrictiuni privitoare la vinzarea. aldooluluí.4)
In 1654 Drinlre mArtunile unei cArti doinnesti e si batrinul Latcu din CAzInesti" (v.
actul no. ill, Bis. Schit. /Jaen' i), icelas cu Laic. u clela Cliz:ne§ti... den -¡lasa dela va/e",
slobozit de Const. VodA in acela an, din §erbie (v. anexa no. 1). In 1689 trAia
un Vlad log. din Ceiziine§ti, a cArui sotie Nasta li dä za pis de despartenie" in 1691,
aflindu-se in vina mare si de curvie" fatA de sotul ei. Mitropolitul Teofil li da cartea
de despArtenie de Nasta, Iiind muiare rea, curvA" (v. Iorga, op. cit. pp. 241-4). La
25 aug. 1701, VodA Brincoveanu porunceste lui Vladu/ log. din Ceizaiegi, sá meargá
la mosia manAstirii Dobru§a (Vilcea) i sa chum acolo pe megiesii din satul Poganu/
(Olt) si pe popa StAnescul si a Iti oarneni dinprejur si pe egumenul m-rii si pe Garde§ti,
spre a alege i indrepta hotarut mosiilor fiecgruia, tArA pArtinire, dupä cArtile ce vor
arAta" (v. Aricescu, Rev, ist, a aril. Rom. I, p. 94, no. 1188). In 1704 Diicul vel log.
Rudeanul judecl pe popa Chirca i cu popa Giura i cu Dumitrasco diaconul din GrAdesti(?)
Viicea) pentru ucisAtura ce au ucis acesti popi pe Vladul log, de i-au spart capul i i-au fArm at
mAinele si au fIrmat si pe egumen", hotarind sA-i plateascA banii ce au cheltuit pe bAr-
biarii" i dindu-i panA la achitare .,un cal al popilor". La 25 oct. 1706 Vodii Brinco-
veanu ordona sA-i apuce cu strAnsoare" pe vinovati sA plAteasca banii impuO, de oa-
rece au furat calul i nu vor dea" (v. lorga, op. cit. pp. 245-6). In 1708 Vlad
e printre hotarnicii mosiei RAdesti (Olt).
') Al. $tefulescu, Gorjul istoric t3i pitoresc, pp. 147 si 151.
N. lorga, Arhiva m-rii Hurezului, p. XI.
Pentru viata i personalitatea acestui cAlugar a se vedea luerarea sus citalA
a d. Iorga, pp. XXVII sqq. prefatA.
v. larga, op. cit. pp. 87-8.

www.dacoromanica.ro
 88

Infr'o socofealä de vinärici de prin 1770 gäsesc din Cäzäneei

pe: popa Tänasie Opriea, popa Vladul, Sean Cranga, Päiru Vana,
Tudor Tud[o]rescul, popa Marín, popa Sean, Radul Dudulesc[ul],
SeanCul Croiforia, Misail monah, Bunea diiacon".1)
Locuiforii fac sfricäciuni In pidurea m=rii i eg-umenul &he=
rasim se plinge lui Vodä in 1779.2) In oceomvre 1785 prinfre cei

Fig. 11. Vederea bisericii din Cucueti.

ce dau vinärici depe mo§ia Nemoiu a m.rii apare iarg*i. popa

Sean of Cäzine§a".3)
In 1824 Hurezul avea un vena de 25.440 lei dela mo§iile sale
infre cari se socofefe §i Cäzä.nefi.4) Singur Cäzäne§fi producea
in 1831 un venif de 1500-2000 lei.5)
Biserica din Cäzäne§ei e clädia in sec. XIX.. pe locul fosfei
biserici de lemn6). E o conseruceie lipsieä de solidieafe i artä, cu

/bid. p. 91.
Ibid. p. 97.
Ibid. p. 124.
Ibid. p. 170.
Filitti, op. cit. p. 24.
Aceasta avea hramul sf. Nicolae §i era deservit5. in 1825-30 de preotii: /unn
Stan §i Preda. Din aceti 3 pr. unul au murit, iar unul este foarte bdtrin; drept aceea
s'au hirotonit dieacon unul Radul, fe6oru1 lui popa Ivan, care se vlzu §i de noi
este toarte bgtrin" (v. Ac. Rom. ins. 3530, p. 115.

www.dacoromanica.ro
 89

pereti de lemn, tencuiti, are forma dreapti, acoperis de tablä

o turli octogonali la pronaos (fig. 11). In fati are un pridvor
deschis, sustinut pe 6 selpi de lemn, lipsiti de once
In interior are Impärtirea obisnuiti, cu timpli de lemn i altar
semi=circular. Pictura este slabä. Nimic demn de remarca.
ANEXE:
1. 1654, iunie 20. Bucure#1.Cartea lui Const. VocIA Serban, domnul Mun-
teniei, prin care scapl de ruminie mai mulli locuitori din ClizAnegti (Oh) plasa
din vale", ce au fost ruminiti f5rA voia lor de paharnicul DrAgugin Deleanu in
timpul domniei lui Matei Basarab.
Cu mi/a /ui Dumnezeu, eu Costandin $erban Voevod domn a toatci Tara
Romdneascii, dat-am domnia mea aceastei N'unce' a domnii mele acestor oameni
dela C5z5ne§ti... den plasa dela vale, den judetul 0/t, anume : Latcu, cu feciorii /ui
fi cu nepotii lui de frate, Tudor cu feciorii... etc. Stan... Dobre... Coman... Tudor
al popei... Teodor cu feciorii lui; Sima... Stoian cu fratii /ui fi cu nepotii /ui Cu
partea /ui de mofie dela Pulafu, de peste tot hotaru/, ca sei fie in pace fi gobozi
de rumdnie, ei fratii /cm feciorii lor fi nepotii lcrr de frati fi pcirti/e lor de mofie
dela Ciizetnefti, den j,/asa din vale, de atta fedorii /ui DrAgufinii peh. anume : Gor-
gan clukr] i (0) Necula i Fota i de catre tocad rudenia /or, de catrá nirnenea
tuealci set nu <liba: in teci. Pentrucei acesti mai sus zisi oameni de/a Ceiziine_fii[i] den
vale, ei au fost de mai nainte vreme toti oameni s/obozi pe mosii/e /or, iar apoi cind
a fost in zilele reiposatului Matei VodA, iar Drcigu,sin pe.h., fiind puternic pre acea
vreme,au Pus in spinarea acestor oameni de/a C. cu nifte niiPcifti de biruri de i
s'au vindut /ui rumini, fin- de voia lor, pe capeta, fi le-au lepei dat bani in sild ughi
40I'/2. DuPc1 aceea dind au fost acum in zilele domnii mele, dupei moartea ?o.
Matei voevod fi dupa moartea lui DrAgu§in peh., iar acesti mai sus zisi oameni den
Cizzeinesti, veizeind atrita streimbeitate peste capetele lor, au venit de hitá inaintea
d-mele la divanul cel mare, cu feciorii /ui Drdgufin ce s'au sois mai sus. zicind ei
cum cei s'au fost vindut ei de bunlivoia /crr, iar Cdzetneftii, ei s'au plins cum cd le-au
fost feicut silei si au cerut legea árii. Pentru aceasta fi domnia mea am cautat fi am
judecat dupli dreptate i dupei legea /ui D-zeu, cu tot divanul d-mele fi au dat singur
dcnnnia mea, Citzeine§taar, lege 12 jurlitori Pre rewasele domnesti, anume: din Sute§ ti,
Iarciul, Ro§ul i BAdicA fi den GArdef ti, Barbul (din Vodinef ti, Aluniqu, Negreni
Preote§ti, PrAde§ti, Comfinita),1) ca sá jure Cdzeineftii de catre feecrrii lui Drkusin
j'eh. cum di /e-au lepdidat banii i i-au ruminit in silei. Apoi cind au fost la zi si la
soroc ei au jurat cu lege deplinci la Tirgovifte, la sfecnta bisoja!: dela Z/atari, frind
ispravnic Tanase vt. Portar. lar mai pe tarad. Criziineftii au dat feeori/ar lui Dragu-
fin ce s'au zis mai sus, lege peste lege 24 de boiari denaintea d-mele, insci den jud.
Oltului fi den Vace,a, iar ei n'au putut sei se aPuce de lege, ci afa au ramas. Drept
aceea Ccizcineftii ce s'au zis mai sus ei au venit inaintea d-mele /a divan cu bani
gata, ughi 4011/2 fi impresurarea ughi 44 fi pentru ndpcifti ughi 130, fac peste tot
zifig (galbeni) 5751/2, i-au dat Cázdneftii toti dep/in la mema feeori/crr lui Dreigu-
fin peh. ce s'au scris mai sus, in divan, atara den alte cheltueli si au rcimas Ccizà-
neftii sd fie iarái rnegiafi, oameni s/obozi de ruminie, Regare pe partea lui de mofie
du preste tot hotarul, d'iba cum au fost fi mai nain te. Pentru aceasta am dat fi
d-mea, Ceizernefti/or ce s'au zis mai sus, ca sei fie oameni in pace si s/obozi de rurni-
nie in veci. (Nu se aratA boerii divanului).
') Parentesele sint puse de Tocilescu. farä sä mai dca numele m6sturiilor din
acele sale.

www.dacoromanica.ro
 90

(Copie tamAcitA de Lupp dasal slovonesc in 1789, din hirtiile defunctu-

lui Cr. Tocilescu, Acad. Rom. ms. 5151 fol. 267.)
I/. 1725 (7223) mai 25. [Ramnic ?]. Carte de blestem a episcopului de
Rimnic, Damaschin, pentru mosia Polasi a m-rii Seaca.
Damaschin I) cu mita /ui Dumnezeu episcop Rimnicu/ui. Tie Slane Udres-
cule i /ogofete Mihai din Voicesti i Stane PungA i Vasile Borusescule i Voico
CilcA Cu fiul tetu Jiie i Ioane igane i Dumitrasco Croitoeule ; va facem in stire
cd ne scrie molitva sa igurnenul Cozianul, zicind cum cei o motie a miineistirii ce set
chiamci Pdati o ar fi impresurind logofettu/ Mihai ce s'au zis mai sus Wet dreptate
si voi ati fi stiind semnele hotaru/ui acei motii pe unde se cade sei tie memeistirea
Cozia ti nu ati fi vrind set' spuneti, ci ar fi tiind Mihai logofeitu motia miineistirii la
capu/ hotarului din jos feirii nici un temeiu, iar marginea din sus o ar fiimpresurind
Voicu Gnat.; pentru care ne-au pohtit ca set vet facem carte cu blestem asupra voas-
trii, set märturisiti adevetrul pe unde yeti fi ftiind hotarul acei motii i cit set cade sei
tie dinteacea motie sfinta memilstire Cozia. Deci noi duper: cererea /ui, iatet cei v'arn
taut; ci de yeti fi siiind voi semnele hotarului acei M0fii ft yeti umbla pre dreptate, cu
frica /ui Dumnezeu, nef ácîrtd voeveghiatei, set ertati si b/agosloviti, far de veti umb/a
Cu alte mestesuguri ti nu yeti indrepta cu frica lui Dumnezeu, sit procleti afuri-
siti de Dom:nu/ nostru Iisus Hristos si de 318 sfinti Peirinti de la Nicheia ; asijderea
ti de smerenia noastrei, Parte ci Utica§ set aveti, intr'un loc cu luda vinzcitoru/ i Cu
prodetu/ Aria 0 pe truPurile voastie sit se pue bubele /ui Cheezi, scl vet inghitcl Pei-
mintu/ de vii ca pre Datan si Aviron ti set' vet cuprinzet cutremurul lui Cain. A-
ceasta scriem. Mai 25, 7233.
Damaschm Episcopul
111.1725 (7233) iunie 28. [Voice00]. MArturie a trei sAteni din Voicesti
pentru mosia Polasi.
Adicei Stan Udrescul i Stan Pung6 i Vasilie BorosAscul din sat din Voiceati,
dat-am aceastei carte a noastrii la mina sfintii sale peirinte/ui igumenului Mihail Co-
zianul ti a tot siiborul, ca sei fie de bunet metrturie precum set se ftie cet avind sfinta
meinfistire Seaca, schitul Cozii, parte fi motie aicea la Olt, anume Pulasi, despre toti
vecini a/easei hoteiritei; cind a fost acuma s'au sculat logofAtu Mihai de au ince-
put a inpresura acea mosie $i a calca semnele despre partea de jos Voico CilcA
despre partea din sus, iar peirintele igumenul nu s'au ingetduit, veizind cei i set in-
Presoaret motia, ci cu bunei intelepciune au socotit prin adeviireitor[i], culiniste si
gi/ceavei set indrepteze, au dat suparare sfintii sale, peirintelui episcopu/ Damaschin:
ca sei-i facei carte de blestem la niscari oameni bettrini din vecinii ce ar $ti cu ade-
viirat semnele i hotarul acei mosii. Deci a/tii toti arettindu-ne pe noi mai bcitrini
nemincinoti, dinceput ttiind hotaru/ uncrra altora, au facut carte pe noi ca de
vom sti semnele hotaruhd motif si de vom umbla pe dreptate nefetcind voeveghiatii,
sei fim ertati blagosloviti, iar de vom umbla cu a/te mestesuguri !lira* dreptate, ne-au
dat atoatii anatema ti atot blestemu/ precum cartea aratei, pentru care dar groaznic
blestem ingrozindu-ni-se sufletele fiind noi oameni streini, neavind nici o parte /a

Acest Damaschin a fost in anii 1703 aprilie-1708 episcop la Buzgu. Dupa tre-
cerea lui Antim Ivireanu, episcopul Rimnicului, ca mitropolit (1708). Damascbin vine
episcop la Rimnic, unde plstoreste plug. la 6 dec. 1725, ciad moare subit. Era om
InvAtat, cunostea limbile Ming $i slavonA. Cind Austriacii au dispus ca eparbia Rim-
niculut sl treaci supt jurisdictia mitr. Belgradului, el protestl energic. TipAri cArti bi-
sericesti si a lAsat In manuscris toate cArtile de ritual" (v. Dobrescu, Ist. bis. din 01-
tenia, p. 67). A avut lasa niste nepoti cari au stors veniturile episcopiei, datoare.

www.dacoromanica.ro
 91

acea moie, n'am gindit nici am cercat sau spre o parte sau spre alta, ci numai Pei
dreptate, precum am alma dala bettrinii nottri fi 710i am pornenit din tine,* Perna
in adinci bettrinete, Pei ce am pomenit si ttim pe unde este hotarul. Am luat cartea
si o am pus pA pieptul nostru si pAmint pá umerile noastre si am purces nainte
pà hotar t toti a/tii duPli noi asa dupá zisa aratarea hotaru/ui pe unde am
pomenit noi, au fost bucurosi toti Pricinuitcrrfi a 'visa, asa pdrintele igumenul precum
logofeitu Mihai i Voico Gaul, Precum am pomenit not ti ai nottri, cei tot Costa au
stapinit pet. acel hotar. Dupe' afurisenia data, ata am fetcut nimeinui voevegheatd ca
sa nu ne rapunern suf/etele. Si pentru mai adeveirata credinta, ne-am pus degetele
nume/e mai jos ca sd se stie Set' set creazei.
Luna iunie 25 zile. /eat 7233 (=1725).
Eu Stan Udrescul, care am /uat cartea, meirturisesc.
Eu Stan Punga, care am luat cartea, meirturisesc.
Eu Borogescul, care am luat cartea, marturisesc.
Eu Damaschin, ieromonahul ot Cozia, care am umblat cu acetti oameni pa
Otlotar.

IV. [1]916, noemv. 21. [Curtea de Arge$?]. Cartea de blestern a episcopului

Argesului, pentru descoperirea semnelor mosii Polasi sapinire a Schitului Seaca.
Iosif, cu mila lui Dumnezeu ePiscop Argesului. Dumnealui biv [treti] /ogofett
Costandin RAtescu, judecettoru/ ot sud. Olt, dinpreunet cu dumneakti Costandin lz-
voran, ne scrie di /a hotarnicia ce fac dumnea/crr din /uminatei poruncd gospod.
mosii Poganu a dumnealor boeri/or Urieni ti a mostenilor, fiind coPrinderea Prin
carte de blestem, s' au arlitat la cercetare t igumenatu schitului Secii, chiar Daniil
ierodiaconu cá sei inpresoard motto schitului, Polasii, de cettre Pogeineni pe dala vale
fiindcet cetrti cu sumd de stinfini n'ar fi avind, au geisit cu cale a sei face indreP-
tare twin carte de blestem asupra celer mai jos arettati, ca sei arate adeva'rul pe unde
stiu vechea stgpAnire a mosii schitului, de acre Poganu. Deci dupe' a dumnealor
geisire cu cale, scriem i not aceastei carte cu infricotat b/estem si groaznicei afurisenie
asupra calor mai jos numiti, cd de vor arata dreptu/ admer in frica lui Dumnezeu,
pe unde vor fi f tiind vechea sterpinire a numitei mosii, sci fie iertati b/agos/oviti,
tar de care cumva OTi pentru raotate ori pentru lei comic sau Pentru hatir sau voeve-
ghiatd sau pentru once enteres, tiin d si nu va voi set arate adevaru/ precum va tti
ti va fi, crricare va fi acela ca un netemeitor de Dumnezeu fi de al sdu suflet de
va fi asaProclet se' fie fi afurisit de Domnu/ nostru Iisus Hristos fi de 318 sfinti
parinti de/a Nicheia ti de toate. sfintele soboara, asijderea si de smerenia noastrd: de
unde va semiina: sei nu adune, sei umble cerind din utei in utei i aceia sei-i fie hrarta
/ui, iar de toatei agonisita lui sei nu sei aleagli, ca Praful infata vintului, bubele,
toate boa/ile .sii fie nelipsite din casa tut, di copii tui o din dobitoacele tut;
aceastea in viatet fiind sit le pdtimeascd, iar de toatei agonisea/a lui clupet cum am
zis. Si dupd moarte-i trupu/ /ui set ramie neputred, intreg, negru fi unflat ca o tim-
pana ') i bind nu va meirturisi adevetru/ Precum va tti, era* dune nu va avea. A-
ceasta scriem, 816, noemvre 21.
losif episcopu Argeg.
Cei ce stiu semnele mosii schitului:
Badea Boercet, Lazar Pirciaab, Luca, Nei stasie, Dinu abava, D. Matei, Stan-
ciul Musuroae.
(Arh. Stat. Condica schitului Seaca).

') Timpiner = to/A. In vecbea slavä, tapanu, cu acelas sens.

www.dacoromanica.ro
 92

15.
Biserica schiful Deleni=01i.
Aceastà bisericutä isolatä de satul Comgnita e ezatä pe o
inältime pitoreascg depe malul riului Olt. Drumul pänà la ea e
foarte greu. In juru=i se \T'id citeva case albe, care adgpostesc
pe urmii vechilor robi=tigani, ai mgngstirii marelui boer Drei.gu-
§in Deleanu. Din cre*tetul Inàlimii, lunca Oltului Cu nesfirvita
ei variafie umbrele satelor ce se vgd departe, in Romanati,
alcgtuesc o splendidg priveli§te de targ.
Dar biserica actuará nu=i ctitoria celui mai insemnat De=
leanu, ci o alta a urmilor lui, ridicatä la anul 1767. In cata=
grafia metoacelor Mitropoliei1) intocmitg In anul 1841 se spune cg
biserica=schitul Deleni este ziditä, la anul 7275 (=1767) de cgtre
paharnícu DräguSn Deleanul i postelnicu, Grigore Deleanul, lira=
mul sf. Troag..." Comísia care a alcgtuit catagrafia a vèlzui In ac=
tuala bisericg, la locul primului cdfor din pronaos, chipul lui
gu§in Deleanu i al sotiei lui, Drägana (pictura refäcutg a botezat=o
Epostina 1?) *i a conchis cg acetia au inälfat läcaul. Nu avea
elementele cronologíce care sa sp_un5, c5, dela moartea luí Drggu=
in pgng la zidirea acesteí bisericí a frecut peste un veac. Nici I.
Slavici, intr'un raport2) adresat ministerului instruc¡iunii in 1882,
nu lámure§te cine a ridícat biserica, dei atunci avea la indeminä
condicile mängstirilor in care erau trecute toate documentele
inventarul mánástirilor i schiturilor. In anul 1890 apare o altá
lucrares) privitoare la biserícile din Rominia, in prefata cäreea autorul
cleclarä cg e prima incercare de acest gen,dei nu=i dedil pastia
raportului luí Slavici, care iar.4i nu spune nimic.
Drägwin Deleanu, marele paharníc al luí Matei Vociä Basa=
rab *í. ruda 4) aproplatä a domnuluí, apare ca prim altor in aceastg
Academia Romín& ms. 660 «Catagrafia metoaselor d'afarà a sf. mitro j,olii,
1841*, f. 260.
Monumente nationa/i: Monastiri i biserici ortodoxe, Bucuresti 1882, pp. 201-2,
apune i despre pisania ce dan la p. 93-4, di «mi se poate citi pare a fi in
/imba romineasai». Se vede de aici ce putea sá apuna referentul despre mAinstirea
Delenilor.
2) C. Bilciurescu, Monastiri i Biserici din Rominia, Buc. 1890, v. p. 191.
4) Aceastl Inrudire ni-o afirma inscriptia dela biserica din Dr5gänesti-Teleorman
publican de d. larga In Inscripta din bisericile RomIniei, H, Buc. 1905, pp. 338-9:
Masa' sf[ein)tei i dumnezeeasccl bisereca dela sf[linita mclnifistire anume Dreigetnesti...
lo Mateili Betsclrabc1, cu mila lui D-zeu, domna i uoilvold a toatteil Tara Ruma-
neascit #iind ctetoria noasträ desbre murna-mé i tflizindu-o t'eche stricatcl, räde-
catu-o-am den temelie, bisel dempreun[d] cu rudele noastre ce ni se trag despre mu-
ma-mé anurne Diicul marele spAtar i jupän DrIgusin marele paharnic fi [o am

www.dacoromanica.ro
 93

bisericutä, fiincla, el cel d'infäi din neamul sgu ridicase in saful Deleni
o mänasfire cu hramul sf, Troit5, lingà malul Olfului in pädurea
din lunc5,, piln anii 1644-1648, naruif5, in sec. XVII de violenta
valurilor. Un sfränepof al luí Drägu§in, anume Grigorie Deleanu
posfelnicul, ridic6 in 1767 pe deal, o altà bisericä raai micä,
avind acela§ hram §i pune ca prim cfifor pe sfr5mo§ul säu.
Acesfe infimpläri le spun ruinele vechii mänäsfiri, fraditia i 2
frumoase inscriptii romine§fi s5pafe in piafrä, care s'au adus in se=
colul frecuf dela vechea mäinäsare ruinaf5, complef, la schiful nou.
Inscriptille una mai mare represenfind pisanía manasfirii, lar a
doua mai micä, märfuria morminfului unui necunoscuf din neamul
luí Drägu§in sunf lucrafe cu mulf gust infocmai ca cele dela
biserica m=rii Dealu §i dela Curfea de Arge§" 1). Se aflä azi supf
clopofnitä.
Pisania manäsfirii dispärufe :
/zvoleniem ota i sei p osp eseniernr1 sna i seivreipniem stgo dha,
aminfi.2)
Intru zilele domnului nostru, Io Mateiu Beiseiraba voevoda
domnu fu reidicarea acestii sfinte dumnezeesti case ce iaste hramul
staa Troite, ce s'au reidicat intru slava 1ufi Dumnezeu p entru ertarea
Pacatelor intru ve§nicei p omeanei de acest bun crestin, juPan Drägusin,
vel Peharnic i jupeineasa lui Drägana i coconii lui : Gorgan, Nicola,
Iota, Stana, Aspra Anca, cu nevointa §i cu cheltuiala lui, temcin-
du-sei de r/isPunsul judediti cei infricoqate §i de cuvintele Domnului
nostru Is. Hs., ce greieaste la sta ev[an]ghelie: Nu ingruParet avutiile
uoastre in Peimeintu unde l[e] putrezesc viermii si le saPei furii, ce le
ingroPati la ceriu, uncle nu le putrezesc virmii i ni C le saPa furii".
De e fiindu acestu bun cre§tin aprinsa cu mima de cl[u]h sfeint, ce
sei zice cu frica lui Dumnezeu, cu truPul fiind dupre pameintu, iar
cu mintea i cu cugetul vreindu set lacuiascei cu Dumnezeu, aveind
cadura lui D-zeu intru inima lui puse-a nevointei ca aceea i reidica
aceastei sfeintei dumneziasca casei de[n]ceput de[n] temei intru
numele sf. Troite, ca sa-i fie de folosu a doua vieti (!), de easta si de
Eaea ce va scl fie; si dup[ei] Prilejul cat i-au fostu put enea o au
intarit si o au miluit cu mosii i cu bucate de tot fealiu i o au datu
p e seama parintilor calug[a]ri sä. Judi rug[ei]ciuni §i set le fie de hranii
si de inbreiceiminte in tot veacul, intru vea8nica p °mean& $i au fost
de Matrix intru slava /u Dumnezeu intru lauda mare/ui nuicenicului Dimitrie
intru pomeana pdrintilor nostri s'a noastr'd de veci, amin". Nu are anut zidirii. Piss-
nia se afla la museul din Bucuresti. (M-rea DrAgAnesti ce este aici aproape de Rusi
(Rosiorii de V.) era Inchinat5. in 1716 la m-rea VAciresti (y. lcrrga, But. Com, Ist.
XI, pp. 18-19).
v. I. S/avici, op. ciL pg. 202.
Cu voia Tatedui ca ajutorul Fiu/ui sciveirsirea sfäntului Duh, amin".

www.dacoromanica.ro
 94

mitroPolit chir Teofil i e[gumJen Sera fin erm[o]n[a]h, is[Pravnic],

leat 715-- "2).
InscriPtia piefrei fornbale, rupt a pe alocuri (fig. 12):

' ''4407.1,-"e'1-1=4-
r -'" ' ' r
''
-
a
--,.-
0...' '
..* -
' jo.".1
'
'
., '
,.: ._4,..
r .... - ,,, r
,..V
.- ,'
- t- i f

tr,
f.,
,

At1.
t b, F, .
.
- .. rk
.v, . -. .
;,, . .1.,

; - °

, X
- . L-v - -
, , *¡`K- - - ' -
.4.
.9...:''.. " ''''-
E'n,; -

e 54'.

Fig. 12. Piatra tombala dela schitul Deleni.

Aicea supt aceastc1 piatrá zacu oasele robului lu[i] Dumnezeu---
2) Piatra fiind nag tocmai la marginea uncle este lealul, nefiind clare decit citrele
3P _.(=7100 H (=)50 hind numai jumatate, iar ultima cifra avind aparenta unui
H=8) nu se poate f;ti precis anul rídirii. Generalul Násturel in articolul: Biserict, ma-
nástiri si schituri din Oltenia", (sr. Revista p. ist]arh. i fil. vol. XIV) pp. 125-130, pro-
pune lectura 7158 (?)(=1649-1650). Dar insasi cuprinsul insrriptiei nu admite aceasn
datare, pentrucd pomeneste ca mitropolit pe Teofil [Rudeanul, care a pastorit in aceastit
treapta dela 1637-1648 (v. Iorga : Istoria bisericii rominesti, 1, Valenii de Munte, 1908,
pg. 298; vol. II, 1909, pg. 330 i Istoricul eparhiei Rfmnictaui, 1906 pp. 34-40).
Ca atare, tinlnd seama de acest lucru, mandstirea trebue sa. se fi zidit cel mai tirziu in
anul 1648 si cel mai de vreme in 1644, cad. Dragusin Deleanu nu apare documentar
in dregdtoria de mare paharnic decit in decemvre 1643.
Ultima cifra deteriorall ar putea sd fie un I. (=3) i atunci ar ti leatut 7153
(=1644-1645). Iii anul 1645 Malta i Diicul spatarul, m-rea Clocociov i nu-i exclus
ca aceste manastiri, Delenii i Clocociovul, sa ti fost zidile sincronic.
Poboran in Istoria orasului Slatina", pg. 445, dind in transcriere aceasta ins-
criptie, citeste la slirsit Me ot Troita" (? !) in loc de ...is[pravnic], leat 715..." si nu
da nici un an.
Ca Drdgusin detinea dregatoria de mare paharnic la shirilu1 anului 1643, ni-o
contirmi un doc. din 2 dec. 7152 (=1643 dei doc. dA arm' dela Ha. 1642, probabil
o eroare a diacului sau a tiparului) (cf. Al. tefulescu, Scbitul Crasna, Buc. 1910,
pp. 85-6). Din ianuarie 1642 (cf. $tefulescu, Doc. slavo-romine, pp. 494 si urm.)
pant{ la 21 aug. 7151 (1643) gdsirn in divan pe Marco vel paharnic (cl. Iorga, Studii
si doc. V pp. 181-2 si Revista pt. ist. arh. i hi. XI, pp. 303-4). Dupa aceasta data
Marco vel pah. a fost Inlocuit cu Dragusin Deleanu.

www.dacoromanica.ro
 95

- - - &tire juPanu (a jupinului) Dreigusin vel Pah[arnic], care s'au PTiS-

teivit in zilete crestin [u]lui lo Mateia Bcisa raba uo[eluod, vá leato 715- - -`
Intr'un dreptunghi, In mijlocul pietrei, sint *i alee Insenaniri,
care Rind *terse nu se pot ceti din fotografie. O revedere a ins.
criptiei la fata locului ar da posibilitatea desciffirii acestui frag=
ment, care va fi cuprinzind *tiri interesante.
Numai aceste 2 pietre se mai pästreaz'á din ministirea ziditi

+v

,t1;:

-
" o

',I.
...............
-

4-
-.

"
t ij
,

hi
Z, MAR VAN,

Fig. 13. Biserica Schitul Deleni

prin jumitatea secolului XVII, care la 11 aug. 1725') apare In acte

schitul Deleni, metoch a1 mitropoliei. Decizuse.
Biseric-a de azí, (fig. 13) avind forma dreapti, cu un pridvor alcä=
tuit din 6 coloane libere cu frumoase capitele í cloui prinse in zidul
bisericii coloane unite prin arcade e inconjurati de un briu radii=
mentar. La pridvor, briul e format dintio succesiune de ocnite i di o
mai plicuti impresie. Corni*ea e ficuti din mai multe rinduri de
cárämizia*ezate in zimti. Acoperi*ul e de *indrili. Turli nu existä,
dup'á cum nu exista nici la 1841. Probabil n'a avut dela inceput,
cici a*a se vede *i miniatura ei pe care o in Drigu*in *i Epos.
1) v. Acad Rom. ms. 1062, lol. 366 ron: 7233 (1725) Schitul De/eni. Carte
de dauie a Rim& Deleanca si Anutt Greceanca prin care trichina. schitulbleni si fie
metoh sf. mitropolii i sà dea pe an embatic 15 oci hrd, Indatorind à rnitropolit
pà alugArti din mitropolte ca si-i pomeneasci la si. slujbe i sa orinduiasci la once
ar fi pisurile m-rii diadu-ai egumenu pi fiegcare an socoteala la mitropolie..".

www.dacoromanica.ro
 96

tina (?) in ming'. La citiva metri spre apus se afrá i cloPotnita de

zid cu bola. Fatadele ei au 2 rinduri de firizi cu profile frumoase.
Corni§ea e format g din citeva rinduri de cärämizi in dint'. (fig. 14).
Starea actualg a biseridi e relativ bung. In 1841, catagrafia scrie :
la arcada despgrtirii biseri=
di asupra u§ii §i a u§ii din
afarä, zidu crgpat din cu=
tremur" .1)
Nu este nici o inscrip-
tie care sg spunä anul zi=
dirii. Acesta se §tie insä,
din märturiile citate.
In Pronaos se vgd chia
purile ctitorilor, de bung
seamä deformate de mina
stingace a zugravilor din de=
ceniile frecufe. Pe perefele
vesfic in pronaos, in dreapta
u*ii de infrare, e chipul lui
DreiguOnu vel p ah.", in san.
ga al juP. EPostina", tin
ctitoria in mini. La nord
E. MAR VAN skit : juP. Catrina" i jupanii
Grigorie Post. Deleanu", (fig.
Fig. 14. Clopotnita dela schitul Deleni. 15),apoi un cglugär Iosif.
La sud : Inochentie errao.
[na]h, egumen] acesfii sfinte mänasfiri"; 2) Preda 3) Cu socia lui Florica
') Academia Romini, ms. 660, fol. 260.
v. Ibidem, ms. 657 «Condicii kentru catagrafia schiturilcrr atilt cele din Bu-
curefti cat fi cele de afarci. pcind la leat 7270 (=1726)", lol. 79: Schitu Del enii
sud. Olt, hram stai Troitii." se spune: eAcest sail iaste asupra popi lui Inochentie cu
babe pe an, po (=pe) Aarä oc[a] 10. Acurn la teat 7280 (=1772), inai 24, eercetandu-se
pentru ale schibilui lucruri, s'au seria aici ate sa Old si ate au perit, frig dup mar-
t[u]risania a insusi ig[iilm. Inochentie, dupa calastisul ce au avut...a. Un asernenea ca-
tastis (!) da Inochentie si la 24 mart. 178 1 (ibidem, fol. 247).
Inochentie a participat la ridiearea schitului, alaturi de postelnicul Deleanu si de
mitropolia lutelara. O Insemnare de prin 1625 serie despre Schitul Deleni: Biserid
de rid, hramul Pogorirea Duhului sfint (st. Treime), pe mosiea schitului, feicutei deIno-
chentie ieromonah cu boerii Deleni" (v. Acad. Rom. ras. 3530, p. 115). Lui i s'a dat
schitul spre ingrijire cu embatie i il gasesc platind, Inca din anul 1771, 10 ocit. de
ceara pentru arena La 24 marne 1781, lnochentie ermonahu nu mai traia,dupä infor-
matia ce ne da fiul sail, Sofronie ernionah, care este numit egumenas In locul tatalui
situ (v. ms. cit. fol. 138 i anexele no. VIII, XII Si XV).
Poboran op. cit. pg. 417in loc de Inochentie a cetit Elie egumenul. Din cele
aratate twit, nu ramie indoiala. el lectura e gresita.
Presenta acestui Preda cu sotia lui Florica i cu un copil Ion, alaturi de Dra-

www.dacoromanica.ro
 97

si un copil Ion. Resful picturií din naos si alfar este de datä re=
centä si nu presinfä níci o valoare ; acelas lucru se poafe spune
si despre fimpla de zíd.
ratä de vechimea i frecutul ei, biserica ar frebui aibä
multe arti de ri.
fual vechi ; ori,
n'ara g5sif de cif
o Cazanie tipäría
la Buzau in 1834,
&ruja de un Isi.
dor schimonahul,
din Cernica, rugind
pe preotí sä pome.
neasci la prosao.
II midie pe Cornilíe
1
íeroschimonahul,
Badea preof, Sean
erei, Rada ereita,
Teodora".
De alffel a.
ceasfä. saracie se
observa si la 1772,
cäci In invenfarul
luí Inochenfie, din
acel an, g5sesc: 1
mineí slovenesc,
sparf (deferioraf);
1 ocfoih slov. ve.
chiu, 1 lifurg. slov.
veche, 1 evanghe=
Fig 15. Ctitorii Grigorie gi Ecaterina Deleanu. lie rumäneascä ve.
che". Penurie era
In odoare i vesminte, exisfind: 1 sfitä. de basma, 1 sfihar
iar de basma. 1 pereche rucavite de dimie verzí, 1 epifrahir (de)
cofferií (sfofa orienfalà pretíoasà) vechi, 1 poali la iconostas fä.
cutà nouà de Inochenfie".1) A.fif, la acest capitol. lnventarul e
mai boga f la articolele dobifoace, mosií si tígani.
gula Deleanu ctitorul mängstirii vechi, este greu de 15.murit. SIL fie acest Preda, cel
din 1624 care cumpArg mosia Delenilor ? i daca este acel Preda, care sl-i fie cali-
tatea : de vb.r sau de cumnat ? In ultima ipotesl, urmeaza ca sotia lui, Flarica, era sora
lui Dritgu§in. In acest cas, s'ar Oxea curioasl absenta ei din actul din 1624, despre
care voi vorbi In pp. urmAtoare.
1) Academia Romina, ms. 657, fol. 79, sqq.
7

www.dacoromanica.ro
 98

Citeva notite Cu privlre la familia Delenilor.

Din inscripEía dela Dräggnesti reese ciar cg Dreigu*in era rudg
apropiatä a lui Matei Vodg Basarab, dinspre mama acestuía 3f anca,
soEía lui Danciu vornicul din Brincoveni (Romana(i). Nu se poate
precisa insä, legätura de rudenie, fiindcä nu se cunoaste incä familia
mamei lui Mateí Vodg i níci familia luí Drggusin dínspre fatg,
nici nu se stie sigur cum se numea acesta.
Se *tie Insä, dintr'un document din 10 iunie 1624') cg mama
lui Drggusin se cherna Maria, c5, era de origing din satul Mogo.
sesti (Olt) i cg mai avea un flu, Radu. 2) Mama si feciorii vind
in anií 1620-23 unui Preda, fiul luí Ion, nepotul lui Oprea
logofgful din Mogosesti, partea lor de mosie de acolo, a treea parie
din sat. 3)
Documentul nu se pgstreazi dedE in 2 còpii, care au dteva
nepotriviri din care cea mai Insemnatà este aceea cg in unamai
vecheMaria este soacra luí Preda,iar In cealaltä matu§a lui. Inclin
pentru aceastä din urmg relatiune, admitind ded pe Ion, tatgl Predii
vgr cu Maria. Ion mai avea un vgr, Radoslau beini§oru, dela care
cumpgrase Incg din tímpul lui Míhnea Vodg (1577-83 sau 1585-91)
partea luí de mostenire din Mogosesti. Preda maí avea un frate,
Dumitru, care vinde, la 16 iulie 1632, lui Todor comisul (Stirbei?)
partea lui Radoslav päntrucg ace ocin[ä] neo fost vgndutu R.
mai denai[n]te vremea... o.mu vgnduiu de a mea bu[n]g you i cu
voia Preadea, carii iastea frat[e] cu min[e]...» 4) Intr'un doc. din 20
dec. 1704 (7213)3) se spune cg Drggusin Deleanu a vindut lui
Preda, iar acesta in 1624 a vindut mosía cumpgratg, lui Tudor
clucerul (Rudeanu) mo*ul lui Diicul biv vel logofgt. Pentru o du=
ratg de tímp, iatg soarta mosieí Marieí, mama lui Drggusin. Ta=
täl lui Drggusin pare sä fi fost din Deleni (cred cá el a fost rudg
cu mama luí Matei i cu mama lui Diicu Buicescu, Mara). Pare=
rea aceasta o sprijin pe doc. din 10 aprilie 1633 (7141) prín care
cf. documentut publicat in-extenso, anexa no. I.
Despre Radu nu mai §tiu nimic ; probabil sA fi murit mai Hat% Intr'un doc. din
16 iulie 1632, printre martori se vki : Cain §i Radu ot Deleni.
8) La vlivarea aceasta a fost printre mArturii i Matei paharnic ot Brancomni,
ruda vin7Atorilor.
cf. L Bianu, Documente romine§ti, Bucurqd 1907, pp. 205-6.
Documentul mi s'a comunicat in regest, de d. I. Florescu, avocat. Se gAsea
Inainte de ritsboi la Academie. De bung seama acesta trebue sit fi fogt brisovul de
c are voi vorbi In paginile urmAtoare §i a citrui disparitie a dat nWere la procese de
du ratä. Nu §tiu IrisA daa acel care l-a vazut la Academie, l-a avut in original sau
0. o pie. Aici e vorba numai de Drägqin Deleanu viitoral paharnic §i de Preda ; nimic
un Drrtginin din vremea lui Brancoveanu.

www.dacoromanica.ro
 99

Andrei spätarul, feCorul Vladului log. Rudeanul, uinde lui Drei-

gusin vt[ori] Postrelnic] satul Deleanii din jud. Olt si Cu rurainii,
drept 170 galbeni; care sat 1-au fost cumpirat Andrei spät. in zi.
lele lui Alex. Vodä Iliasi (1616-18 sau 1627-1629, cred
zarea s'a pufuf efectua In iimpul celei din urmä domnii). Deci
inir'acesi sat fost-au Drägu§in post. aveind mosie a lui mo§teariet,
inca' mai dinainte vreme; i clnd au cumpärat Andrei spät. acest
sat Deleanii, el n'au intrebat pre Drägusin post. : cumpära=va el
acest sat, au nu=l va cumpara r?" 1).
Nu se poate fixa data nasterii lui Drägusin ; probabil sá fi
avut peste 20 ani eind vinde partea din Mogosästi. S'ar fi näscut
prin urraare cam la sfirsitul sec. XVI si era mai tinär decIt Matei.
Aceasta se deduce si din faptul cä pe cind Matei apare cu titlu
de boerie Ina din 1603 2', pe Dr5.gusin abia in 1633 8) II intilnim
in boeria de vtori postelnic. Dacg i=am socoti de aceeas virsa
(n. pela 1580 4) nu s'ar putea admite ca Drägusin orica s'ar con.
sidera diferenta de insusiri si ascendent intre aceste douä per.
soane sà aparä intr'un rang inferior de boerie, la o virstä trecutä
de 50 ani i abia 11 ani mai tArziu (1644), sä figureze in divan cu
marea dreg5torie de paharnic.
In luptä nationalä pe care viteazul agä Matei din Brincoveni
a dus=o contra elementului grecesc, se vede amestecat i Drägusin.
O cronicä spune cà atunci clnd Matei era refugiat in Ardeal (1632)
iar In Tara=Romineasa s'a produs mazilirea lui Leon-Vodä Toma
(1629-32) boierii at au inteles aceasta indatä au trimisu pre
oarecare Dragosinu la Matei aga In Ardeal... chemändu=1 acasr. 8)
O altä cronicä relateazi cà boiarii de aice Indatä trimiserg la
Matei aga, cär(i cu Drägusinu, sluga lui..." 6 j.
Gen. P. V. Neisturel, Genealogía Nasturehlor in Rev, pt. ist. arh. i filologie,
vol. XI, pg. 48.
N. lona, Studii si documente, V, pp. 292-4, doc. din 24 mai 7111 (1603)
prin care Radu VodA §erban recta satul fläiJetii lui David, Barbu i Mate! post. din
Brancoueni; cf. §.1 incai, Cronica,Ill, pg. 61 ...Matei... care mai inainte fusese postelnic
la printul Serban Basarab (Rada) i printeinsul se rAdicase la cinstP de boeriu mare",
Revista pt. IA arh. fit. XI, pg. 48.
C. Cane in lucrarea citatá admite ca Matei s'ar fi nAscut la 1579, caci sotia
lui Elena nascutA in 1598 era mai micA cleat dinsul cu 19 ani (v. pg. 236). Ar urma
ea Matei murind la 9 aprilie 1654 era In virsta de 75 ani, ceeace nu-tinadmitabil daca
ne gIndim cA fusese ostas al lui Mihai Viteazul" (cf. lOrga, Ist. Rom. In chipuri
lcoane, Craiova, 1921, pg. 13) si a au reposatu ajungindu-1 adincile batrInete"
(cf. Mag. ist., IV, pg. 330). Gane insA la pg. 244 spune cA Matei avea la moarte cam
68 ani (!). Gr. Tocilescu,in 1st. Rom. ed. 11, Buc. 1900, pg. 336 spune: Matei V. niscut
pela 1580...".
3) C. incai, op. cit. pg. 24.
6) Magazin ist. p. Dacia, 1V, 314.

www.dacoromanica.ro
 100

Pentru servíciile aduse si poate sí din consíderatiuni farai.

liare, Drägusin este indica t de domn la boeria de postelnic al 2=lea
In 1633 1), iar la 2 dec. anul 1634, la aceea de vel sluger2), dregä=
fork pe care o ocupä neintrerupt päng la sfIrsitul anului 1640 3).
Poate acelea*i motive sä fi deschis drumul boerieí i lui Diicul
ot Buíce*ti (OH) cealaltä rudä, apropiatä, a domnuluí, pe care la
16 iunie 1633 11 gäsesc märturie intr'un zapis de vinzare 4) al unor
locuitori din Príseaca (OH), avind dregäforia de ve! agä. La 5
Ianuarie 1642 Drägu*in apare, documentar, in functia de vel arma* 5),
schimbind probabil pe Radu Värzarul, care semneazä, cu acest titlu
de mare armas, aläturi de Díicul in zapisul din 1633; iar la sfir=
situl anuluí 1643 6) trece in boerie de divan ca mare pahamic, in
locul lui Marco vel paharnic, care probabil va fi fose 1nsärcinat
chiar atunci cu dregä,toría de vel armas, detinutä anterior de Drä.
gu*in, aci 11 gäsim in aceastä functiune în 1648 si 1649 (doc. din
30 marfle)7). Probabil dupä aceastä datà, va fi fost readus ca ve!
armas In locul lui Marco, ctitorul bisericii din Simbure§ti (Olt) (des-
pre care documentele dau putine *Uri ; in ianuare 1652 era+8),
acel ora räu, sfäditor sí crud, clarä, viteaz Radul Ver.
zariul... care era romän de vitä, tat5=s5u fu.sese grädinariu in Ploe*ti
de acolo s'au numit Verzariul" 9). A avut un sflr*it trist, In 1653 10).
Promovat Intr'o situatie socía15, privilegiatä, cu o bung stare
materialà i avind ceddura lui D-zeu intru mima lui" 11), adeseori
Drägu*in 1i va fi aruncat cu infiorare gindul aire nesfIrsita viatà
viitoare. Va fi avut i el pe sufletul luí multe greseli ce trebuiau
*terse cu fapte bune. A zidi o fintInä räcoritoare la margine de
drum lung, sträbätätor de stepä dogoritoare, a ridica o troitä sfi=
oasä in pustiul locurilor de rar popas, ori a intemeea o märeatä mg-
nästire In faína codrilor, dintre ziduríle cgreia sä, se ridíce, u*or, catre
cf. Rev. to. iSt. arh. fi/ XI, Gen. Nästurelilor,doc. din 10 apritie 1633, pg..48.
I. C. Filitti, Arhiva G. Cantacuzino, pg, 52, doc. 183.
8) Ibidem, p. 53, doc. 184.
4) cf. documentul in-extenso i cu fac-simil la cap. Biserica din Buice§ti, p. 20.
8) N. Iorga, Studii §i doc. V, pg. 298.
8) cf. acest articol pg. 94, nota 2.
St. Greceanu, Genealogii documentate 11, pg. 329 Marco ve! comae.
Ibidem, pg. 365.
incai. Cronica, 1854, III, pg. 50; cf. §.1 Magazin ist. IV, pg. 366 ...o rea
siimg.n1.1 au fostu, ca: nu s'au facut varzg bung, ci de nimic, c'au rgsfirit fiul dracului".
$incai o. c. 60 ...iarg ei (Ghinea vist. i Radu Viirzand arma) de fricä s'au
ascuns in casg. la Matei; iarg dorobantii §1 seimenii ca ni§te porci fgtarnici prin toate
casele i-au cgutat, pang ce i-au aflat i i-au scos bätgndu-i pana: i-au adusu afarg
din tgrg, unde era toli strAn§i, acolo e-au sfgrmat cu sabiile..." ; cf. i Mag. ist. 1V,
pg. 328.
cf. inscriplia mängstirii Deleni.

www.dacoromanica.ro
 101

cer, din miez de noapte in zori, misterioase glasuri de rugä penn

tru linistea deplínä a ctitorului dispärut, erau mijloacé curente,
atunci, pentru impäcarea unei constiinte sdruncinate de amintirea
impietätilor sävirsíte. Si Drägusin, ca tof,..i boerii de seamä din free
cutul neamului nostru, a pus sä se inalte in pädurea Comänitii,
lingä, unda Olfului, mänästirea sfinta Troitä, din care insä acea
undä, poetica i barbarg, n'a läsat decit ceeace nu putea sä sfarme :
frumoasele pietre säpate.
N'a trecut multä creme dupä, zidirea mängsfirii si s'a sans
din viati paharnicul Drägusin. Nu se poate sti data sigurä a morfii
sale, flindcg nu i s'a gäsit morraintul. De bung seami el trebue
sà fi fost ingropat in ctitoria lui i mormintul dacä, nu va fi fost
luat de apä, va fi stind acoperit de un strat gros de pämint, adus
de ape in vremuri de inundatie. Documentar se aflä, träind pänä
In anul 1650 1) cu aceeasi dregätorie in divan. La 16 sept. 7159
(1650), 2) intr'un document, paharnicul lipseste. Probabil in vara
anului 1650, Drägusin a trecut in lumea dreptilor. La inceputul
anului 1651 8) apare in documente, un Hrizea vel paharnic, care
se mentine in aceastä situatie päni la 1652. Sä se presupunä
Drägusin ar fi cäzut In disgratia lui Matei Vodä, care Lar fi In=
locuit cu Hrizea, läsindu.1 färä nici o dreggforie importantä, n'ar
fi logic.
Drägusin a murit relatív finar, neatingind 60 de ani.Portre.
tul dela biserica din Comänika il arati in virstä, ca de 50 ani,
cu o micä barbä neagrä i mustäti. Nu pot ti sigur de autentici-
fate insä, pentru cä, prea seamänä cu Grigorie postelnicul Deleanu.
Se poate sà fie o simplä, figurä conventionalä. De socia luí, Drä.
gana, nu pot spune nimic. Nici Serafim egumenul care a condus
lucrärile de zidirea mänästirii Deleni nu mai trAia in 1654, cäci
la 3 mai, acest an, mosnenii din Comänita, se piing noului domn,
Constantin Vodä Serban (Cirnu), cä, ,,egumenul Gligorie dela mä-
näsfirea luí Drägusin pah... le.au ars casa si pivniCa dela vie... si
a ars toate cärtile i hrisoavele In casä, in puterea lor".4) Lucru.
rile acestea s'ar fi petrecut in zilele lui Matei.Vodä. Nu trecuse
nici o lunä dela moartea lui Matei i mosnenii veniserä in
goviste, la divanul domnesc, sà lí se fad, dreptate. La 20 iunie
1654 se recunostea sí dreptatea lui Lateu sí altor säteni din Utz&
ne§ti, Plasa dela vale, ca sei fie in Pace i slobozi de rumänie... de
card feCorii lui Dreigu§ina peh, : Gorgan cluarl qi, Necula i Fota...

') Al. $tefulescu, Doc. slavo-rom. v. doc. din 12 ian. 7158 (1650), pg. 647.
2) Ibidem, p. 553.
8) Filitti, Arb. Cantac. pg. 217, doc. 689.
4) cf. documentul no. 111.

www.dacoromanica.ro
 102

entrucei in zilele räposatului Matei Vodei, iar Dreigusin peh. fiind

puternic pre acea vreme, s'au pus') in spinarea acestor oameni... cu
niste neiNi§ti de biruri...". Cu moartea lui Matei, sustinatorul De-
lenilor, se deschidea locuitorilor calea revendicärilor de mosii, pe
care le stäpinisera inca din zilele lui Negrul-Voda.
Copiii lui Dragusin nu s'au ridicat la situatii sociale de prím
ordín si se intilnesc rar in documente. La 14 mai 1654, Cargan
feciorul mai mare al lui Dragusín, avind dregatorie de clucer,
vínde cu fratii lui, un tigan.2) In anul urmator Gorgan, se infra=
teste in sfanta besearece cu Mihai càmära i.i vínde iarasi impreuna
cu fratil lui, ocina, la Gurguiati (poate in Vlasca).5) Tot de Gor=
gan postelnic la 9 ian. 1667 se stie ca s'a cäsatorit cu Chiajna,
fíica lui Radu ban Popescu, (mare ban al Craiovei in 1664), In zilele
Mihnii Voda... si o au fost inzestrat cu multe haíne sí scule
dobitoace i cu alte cu de toate cum s'au cazut". In anul 1667
Gorgan post. vínde lui Tudoran clucerul ot Aninoasa, satul 55=
latrucul din jud. Arges, ioata partea luí Dragusin, biv vel pah.
din Deleni, care si acesta au avut=o de cumparatoare si au tinut=o
cu pace pana la moartea lui".4) Nu mai stiu nimic din viata luí,
nici daca a avut urmasi. Al doilea fecior, Necula, apare intäia
oara intr'un document din 16 octomtne 1661. E o carte de
rascumpärare a lui Nicula Deleanul, data la mina lui Cälin
din Pärosí (01t), precum il arata ca au fost feCor Casilumo=
cea(!), cu cuprinderea cà riscumparandu=se cei ce au fost cu dan-
sul dintr'u[n] Mocea, numai pà capetele lor nedandu=le mana sä=s
rascumpere i partile de mosie i vazand pe Calin mai cu putere
1=au pus la opreala de au dat t[a]l[eri] 193, atat pentru partea
luí, Lcat] §i pentru partea celorlalti"5).
Mai tirziu, in anul 1679, Necula vinde unui cumnat al sau,
Necula, fratele lui Neacsu din Pitesti o copila de tigan. Acum
Necula D. are titlul de postelnic.9 Fota ultimul baiat apare
la 16 iunie 1662, ca proprietar de vii in Slatina. Cumnatul lor Necula
din Pitesti, era casatorit cu Ancufa, fata mai micA a lui Dragusin.
Acesta fácea i negot de miere, dupä cum se vede dintr'un zapís
din 11 febr. 1682, dat de Radu din Preotesti (azi Oporelu=01t),
prin care in loc de 10V2 taleri datoratí pe miere, acesta Ii da
lui Necula, 4 iepe, lar pentru dobinda, 3 cirlani.1) Din dieata pe .

') v. actul in-extenso la Bis. Cucueti-Clizane§ti, pg,. 89.

') Iorga, St. doc. V, p. 121.
3) larga, op. cit. pg. 626.
'1 St. Greceanu, Genealogii documentate, 1, pg. 33.
cf. anexa no. 11.
Hasdeu, Arhiva istoricK a Rom1niei, 1, 1, Buc.-1865, pg. 56,
'bid. pg. 61. Warturiile zapisului sint : Gavrilk Arsenie i Stroe.

www.dacoromanica.ro
 103

care Necula o lasg la 22 iunie 1687, se vede cg n'au avut copii. So=
Eiei lui, Ancufa, Ii lasg a 3=a parte din cele miscgtoare, Eiganii,
casa si jumgtate din vii. Celelalte mosii i restul de vie le lasg
m=rii Vierosu (Arges). Rumeinii càfi sint, toti sei fie ertati §ti scl
se dea zapisele de ertaciune. NepoEilor lui, Necula i Duminecg,
le lasg, din haine, lar nepoatelor, Gherglaina sí Nastasia, 8 stupi.1).
Necula Deleanu apare in anul 1686-7 (7195) cu tifulatura de
pitar, and libereazg de ruminie un om din satul Tgtulesti (010.
Algturi de el semneazg in act si Drclgusin sin Necula Pit." La 2
iulie 1692 2) acelas Necula libereazg alii rumini din Tätulest.i. Nu se
mai dä, aici nici o stire despre Drclgusin. In alt acttranscris in=
tr'o hotgrnicie de mai firziuse pomeneste de un Drägusin pahar-
nic Deleanu, trgind pela 1700. Documentul in chestiune este o
hotgrnicie a ispravnicilor de Ok din 25 martie 1783 prin care se
face alegerea mosiei Mogosesti. Locuitorii din Mog. s'au plirxs
in parea dinspre apus li s'a cotropit un codru de loc" de multg
vreme, de boerii Deleni. Li s'a cerut sa" facg dovada proprietätii
pentru locul reclama. Mosnenii au arätat o copie dupg hrisovul
luí Const. Voclä Brinco weanu, din 20 decemvre 7213 (1704) Intru
care aratä pentru acest codru de loc, cg un Drägusin Pah. Deleanu
1=au vändut mostenilor ot Mogosgsti, mai inainte de pribegiea
§i du$ ditiva ani viindu din pribegie §i vreindu sei intoarcei acea
/kb-mare, märia sa nu i-au dat drePt, ci au hotürät sei-1 steiPeineascii
mosteni[i] i Incà ggsindu=s[e] la mai sus numitul Deleanu mai la
urmei niscaivaq ceirfi sau zapis[e] sei nu sei fie in seam[Q". N'au pu-
fu sg arate hrisovul rgpindu=sg inch' din ceialaltg rgznagritg", dar
au scos o hotgrnicie a 12 boeri, din 17 noemvre 1704, pe care o
intäreste hrisovul din 20 dec. acelas an. Pe temeiul acestei hotgr.
nicii se di dreptate mosnenilor.2)
Catrina Post. Deleanca, vgduvgsoful sgu, Grigorie, murise
inainte de ianuare 1779'9, redeschide judecata in 1784 si isprav.
nicii cer de data aceasta mosnenilor sg aducg hrisovul adevgrat,
poate=1 vor g5.si la boerii Slgtineni. Nu 1=au gäsit si in anul 1786
se dg cistig de causg Delencii. Mosnenii Mogosesti se piing iargsi
In contra setrarului Toma Deleanu, fiul lui Grigorie si al Ecate.

Ha§deu, op. cit. pg. 62, no. 69.

2) v. anexa no. IV. Atit zapisul acesta citgi cel din 1686 (?) mi-au fost comunicate
de d. inv. superior C. NicolaTätule.lti, care lucreazg. la alatuirea monografiei acestui
saL Necula Deleanu postelnic, träia in 1694 (y. Arh. Olteniei V, 24, p. 119.
a) cf. no. XV, anexg. La Arh. Stat, Acta Mitr. pac. m-rii Clocociov se gäsea un
regest : Copie depe hris. lui Const. Von' Basarab din anul 1705 (7213)(?) dat la mäna
lui Niculae 'Olaf de fu0a0".
4) v. no. Xl.

www.dacoromanica.ro
 104

rinei Deleanu, la 1806.1) Ispravnicii cer la 4 iunie 1806 sa li se

aduca hrisovul original si le da termen 15 zile. Dar hrisovul nu
1=au gäsit, caci exista o plingere a mosnenilor, din mai 1834, indrep=
tata catre logofetia pricinilor bisericesti, cerind sa, intervina la m-rea
Clocociov, ca sà le dea hrisovul cel adevarat din 1704, intrucit
cazInd parea luí Preda Mogosescu (cumparatorul din 1624) in pro=
prietatea m=rii, are ea sí actele. Acest hrisov a ramas i dupg a=
ceasta data un mister. Nu cunosc nici un Drägusin 2) vel paharnic
In vremea lui Brincoveanu. Exista un zapis din 11 august 1725,
cita de Poboran 3) prín care «Tunca Deleanca si Ancuta Greceanca 4)
nepoatele lui Din Dragusin, biv vel pahamic, inchina schitul lor
Delenii cu tot venitul la mitropolie». Se pare ca aici e vorba mai curind
de Dragusin, marele paharnic al luí Matei, fiind exclusa posibili-
tatea aparitiei in anul 1725 a unor nepoate majore ale lui Dragu=
in II, existent la sfirsitul sec. XVII. Se poate ca acestea sa fie
fetele luí Necula si surorile luí Dragusin II; iar Grigorie Post. De=
lean/2, care zideste biserica din Comanita in 1767, un fiu al acestui
Dragusin II. Se pune intrebarea cum s'a c.hemat mama lui Grigo=
rie Deleanu. Delenii actuali ar putea 85 aduca o clarificare a ches=
tiunilor puse, dind la iveala actele de familie ce eventual vor fi
avind.
Singurul urma§ al lui Grigorie post. Deleanumore inainte
de 1779 din casatoria cu Ecaterina, a fost Torna Deleanu. Inainte
de renovarea picturii dela biseríca de care ma ocup, linga Grigore
Deleanu era sí portretul lui coconu Tomita" 5). Astazí e disparut
supt pensula sacrilega a mesterului ignorant, asa ca nu se poate sfi ce
virsta sä fi avut ,,coconu" la 1767. In anu11793, Toma Deleanu era
judecator la Olt. in zíua de Sf. Gheorghe a mers in bilciu la Slatina,
si=a aranjat un umbrar acolo si prímea pe impricinatii din tirg pentru
judecare. Pe cind lipsea dela sediul de judecata, au venit doua
slugi ale ispravnícilor de judet si au inceput sá judece ele. Cincl
a venit Deleanu le=a cerut socoteala feciorilor, in puterea carei
v. no. XIX.
In 1693 &en un Dräg,usin judetul ot Slatina, iar la 1697 un Drägu§in cdpitan
za (de) Slatina, Un Draguin ot Slatina, cu fratii Sai, ddrueste mqie la Streharet in
1682. In 1708 aflu un Dragul ot Slatina (c.f. acte din colectia mea). Este vreunul Deleanu?
r. Ist. ara.pdui Siatina. ct.§i Arh. Statu/ui, Acta Mitr. pac. 153, netreb. 2, re-
surnat prea succint. In care nu se arall cd slot nepoatele lui Din Drdgusin, b. v. paharnic.
In condica mitropoliei dela Arh. Statului, pac. 6C/ocociov---se mai gAsea o
insemare de datoria «ce are Ancuta slugereasa, dare nepotu-sdu Iane cdpitanD, tot din
anul 1725. Se poate ca aceastA Ancuta sA fie Greceanca de rnai sus. CH despre lane
cdpitan, cred el este /ane cák. Berindei, pe care 1-am intilnit in mai multe acte de la
slir§itul sec. XVII.
cf. Poboran, op. cit. pg. 447.

www.dacoromanica.ro
 105

porunci si=au luat acest rol. Unul din ei Ii cetea insarcinarea data
de ispravnic, dela distan-ti. Deleanu, desigur enervat de aceasta
incalcare, s'a repezit la el si i-a smuls porunca. S'a produs scan=
dal mare, probabil i batae. Deleanu s'a pillas la 28 aprilie, lui
Alexandru V. Moruzi (1793-96) pentru rusinea «care neamu/ ineu
aceasta n'a keitit-o» j Vodä qiindcei judeclitorul nu ,5i-a purtat harzul
anstei sale ca un judecator ce era, adeci dupg ce a vazut pe acei
gilcevitori, si sá fragg, sä facà aräfare cáfre domnia mea ; ci impo.
frivä urmänd, s'a induplecaf aceviforilor, fä.cindu=se singur pri=
cinuifor de necinsfe» il lipsesfe de judeckorie1).
Cred ca Toma Deleanu va fi av-ut 40 ani, cind i s'a dat
särcinarea de judecäfor. Ar urma in acesf cas sä fi avuf, in 1767,
cam 14 ani. In 1802 d'ad zideste biserica din Deleni 11 gasesc cu
titlul de vel setrar2), la fel in judecata din 1806 cu Mogosestii.
Moare la 24 sept. 1812, fiind ingropat in biserica ziditä de el in
satul Deleni3). Presupunind cá s'ar fi nascut la 1753, Toma De=
leanu s'a sfins din viafg la o virstä putin inainfafä. Neavind copii
a adoptat pe un membru al familiei Gigirtu, loan (Nitei) Gigirtu,
care s'a numit loan Deleanu. Acesta s'a obligat prin jufärainf
afif el cif i urmasii lui nu vor phisi niciodafg Slafina4). 11 gä.
sesc In cafagrafia din 1831 5), cu un venif de 5000 lei anual, in
1832 e judecitor de Ok i biv vel pitar 6). La 12 iunie 1843 pune
inscriptia bisericii din satul Corbu (unde fusese o bisericutä de
lemn 7) pe care o zideste impreuna cu sotia sa, Elena. Are
rangul de serdar i presedinte de tribunal. Nu cunosc data
moral. lui8). Dintre fiii lui mai insemnat a fost Costache Delea-
nu, pitar in 1852. Acesta a avut 2 feciori : Costicei si Mihail
(Micu). Acesta din urraa are mai multi fii, printre care se
remarca T. Deleanu, fruntas politic la Olt. Dintre egumenii
ragnastirii, in afara de Serafim i Grigorie citati, intilnesc
liatr'un zapis de marturie, in 1664 pe Stefan eromonahul, egumen
ot Delenii". Dupä aceasta data e o lipsa completa de stiri pänä,
la zidirea bisericei sclaitului (1767). Gäsesc atunci pe Inochentie
eg. care traeste pana In 1783, apoi in 1784 pe fitil sau, eromonahul

V. A. Ureche, Documente inedite (1793-1796) Bucuresti, 1895, pp. 401-401.

cf. cap. Biserica din Deleni. In 180 t era lila setrar.
v. Inscriptia tunerarä. depe morinintul Jui Toma, la cap. Bis. din satul Deleni.
ct. Poboran, op. cit. pg. 447.
I. C. Filitti, (atagralie olicialä de boerii tärii la 1829, p. 35.
v. acte in colectia mea.
cf. Bis. din com. Olicrrelu, in aceasta lucrare.
Din liotärnicia mosiai C;ucueti läcutä la 8 111arlie 1852 a pitarului C. I. De-
leanu reese cä la aceastä datä era f. (v. anexa no. XXI.

www.dacoromanica.ro
 106

Sofronie, pe care nu=1 intllnesc egumen clecie 1 an, intr'u di In 1785

sepE. 20 apare egumen, eromonahul Paisie 1). Ce se va fi intimplat
cu Sofronie nu pot spune. Pela 1792 era duhovnic la schitul De=
leni, Matei Grumä.zescu, fiul unui diacon Tudor, care s'a preotit
in mitropolia din Bucuresti2). Intr'un act din 17 mai 18093), pri=
vind judecata dintre Necula Beriianu cu mai multi mosneni din
Ràdesti=01t, se pune mare temei pe adeverinta scrisä a unui Gri-
gorie iero monah, duhovnicul schitului Deleni, asupra virstei cäruia
sispunserà f oti cu un cuvini ci dintre toti bàtrinii pàminteni, acesta
au rimas si va fi aproape de ani 100". Acest Grigorie ieromonahul,
intilnit in 1803 supt numele de Grama cedugeirui ot Striharef" 4)
este popa Grama" din zapisul din 1810, aprilie5). Dupä aceastä
data dei se fac multe catagrafii de averea schitului, nu se mai
pomeneste nicgeri numele vreunui egumen sau eálug'ir dela Deleni.
ANEXE:
I. 1624 (7132),iunie10. [T1rgovi#ei. hrisovul lui Alexandru VoclA Coconul,
Domnul TAriiRominesti, prin care intAreste lui Preda din Mogosesti-Olt, stApinirea
peste a treea parte din sat ce a cumpArat-o dela mAtusA-sa Maria si feciorii ei, DrAgu-
sin si Radu din Deleni, drept 7000 aspri; peste partea lui Radoslav bfinisoru,
cumpAratA de Ion, tata Predii, dela Radoslav cu 1600 aspri de argint si peste
toatA partea unchilor Dumitru, Vasile i lije, fratii lui Ion, feciorii lui O-
prea logofAtul din Mogosesti, pentrucA Ion a plAtit birul tatAlui sAu Oprea, bir
vechi de mai dinainte vreme" cu 9000 aspri de argint si 2 boj.
1- Cu mila /ui Dumnezeu, Io Alexandru Voevod domn a toatii Tara Ro-
m iineascei, feeoru/ mara/ti # prea bunului # milostivului Io Radul Voevod, dat-am
domniea mea, aeasta porunca a damniei mele. Predei # cu feeorii sdi cati Dumnezeu
ji va darui ca fie /ui mofie la Mogo#1",tii dupa Plapcea din judetul Oltului, falsá
t'altea mcitugi-si 6) Marii toatei. din sat a treea parte, adica # din padure fi din
# din sili§tea satului dupretutindenea, oriceita sei va alege dupreste tot hotaru/,
pentruca au cumpetrat aceastä mai sus zisei mofie dela miitu,sii-sa Mariia fi de/a feeorii
sái Dragusin i Radu din De/eni, drept 7000 aspri gata, pre in suele Penintelui dom_
niei mele, Io Radul Voevod, in al doi/ea rand. $i au fost multi oameni buni de
marturie, anume : ot Creti, Manea postelnicu Piscotan i Stoica i ot MogoAsti, Radu
i Coja; i ot Bereni,7) Stoica ; i ot Hriisefti (?), Dobre dobanu i ot Miirgineni, Dade
PcIrvul i Voici/a; i ot Tatariii, Dade i Radu Eauful, i ot Dreijiine§ti, Alciman ; i ot
Brancoveni, Matei paharnic i ot Criva, Pandit' set Marii sin Pantazi; i ot Aiseaca.
Radu Chermee i Badea i Radu al Ciorcheai ; i ot Preute§ti, Ion fi frate-seiu Radu
&lea ; i ot Radefti, Dragomir sna Groyav i PoPa Oprea, i ot Craemari, Beldad i

cf. no. XVI din anexe,

v. Biserica din De/eni.
2) Actul in colectia mea.
Ibidem.
v. no. XIX, anexe.
In alta copie romineascA soacrei-sig.
Azi Beria. La inceputut sec. XIX se numia tot Bereni.

www.dacoromanica.ro
 107

Radu a lui Toader i Vladul Cretului i Manea s-nei Bei dilei # din Siliste, Radu fi
frate-sciu Porcea.
iar sei fie Predii mote la Mogogafti drept 1600 aspri de argint,
tea case/or lui Radoslav fi cu delnita toata fi pamiintu/ dupretutindeni crricalt se va
ale ge, pentru ca au cumprIrat Ion, tated Predii, aceastei mai sus zisii mofie dela varu-
sau Radoslav baniforu dela Mogofafti pre in zilele reilvsatului mosului domniei mete,
Mihnea voevod fi au avut fi carte peste aeastet mosie cum Lute mai sus scris.
$i iar sei fie Predii mosie la Mogosiisti, inset partea unchi-sau Dumitru fi a lui
Vasile fi a lui Riefratii /ui Ion, tateil Prediipartea lor toata, din camp # din pcl-
dure fi din Oa fi din siliftea satu/ui, de peste tot hotaru/, Pentru di au fost platit
Ion. birul tatet-sezu Oprea iogof at in zilele rexposatului domniei mele, Mihnea voevod,
din sama /ui Calota slujerul, pawl in sama Radului Calomfirescu, cu 9000 aspri de
argint cu 2 boi. APoi au avut atuncea Ion, tatii/ Predii, pima cu muma-sa Neaga,
jupeineasa OPrei logf. inaintea reiposatului Radu/ui spatar Buzescul, f'afa au pax&
Neaga cd nu au fost birul Cprei log. d au fost al lui Ion snei Oprei logft.; inteu
aceea Ion le-au adu.s 12 megiafi asa au lost adeverit acei megiasi cu sufletele lcrr
cum ca au lost p/iitit Ion Pentru birul tatei-siiu OPrea /ogf. acei mai sus zifi bani fi
acei 2 boifi am vazut domnia mea fi cartea Radului Wit= fi a celar 12 megiafi
cartea parinte/ui doraniei male. Io Radul voevod, fetcutet la meina lui Ion, cura
n'au lost baniN lui, ci au fost ai tatei-seiu Oprea logf. bir vechi de mai dinainte
vreme" fi cura di au dat set tie Preda partea unchilor lui Dumitru i Vasile fi Ilie
fratii lui Ion, fi au vandut Maria fi cu fecicrrii sea Dragu,sin i Radu fi Radoslav
baniforu acele mai sus zise mofii de a /or buna vos fi cu ;Urea tutUTOT megiafilor
din sus fi din jos fi dinprejurul locu/ui.
Drept aceea am dat # domnia mea, Predii, ca set-i fie lui mofie ohabnica #
de baftina fi feecrrilor fi nePotilcn- # stranepotilor lui # de care nimeni sá nu se c/a-
teased, dupe,: zisa domniei mele.
Eta dar fi martori am pus domnia mea: jupan Papa vel dvornic, juPan
Stoica ve/ logofat, jupan Fiera ve/ vistier, jupan Nicu/a ve/ speitar, jupan Vartolo-
mii stolnic i jupan Brat vel comis, i Che orghie ve/ paharnic i jupan Dumi-
trache vel postelnic. i ispravnic ve/ /ogolat Stoica.
$i am scris eu LOA dat logofeitul in scaunul orasului Teirgoviste, in luna /ui
iunie 10, leat 7132 (1624).
(Copie. Originalul a fost la Arhivele StatuluiBucurestisi exista probabil
la Moscova. Copia aceasta s'a scos, dupi insemnarea ce poartii la 8 iulie
1834, din condica maniistirii ,Clocociov si e adeverita de prevedintele judecato-
riei Olt, Radix- Clinceanu. Sinetul era scris in romineste de un Constantin Ha-
giescu. dupa originalul slavon scris pe pergament).
(Copie in colectia d. I. Florescu, advocat, Slatina).
1650 (7158), fail luna ;i Zapisul unui Casumocea (I) i Stan i Voicu
i si iaras Mocea, in care sa vede ca se dau atat ei, cat si feaori[i] lor,
rumani la meineistirea sfintei Troite, dela Deleni, ot sud. Olt, din inpreunti cu toata
ocina lor din satul Parogi, du preste tot hotarul, din hotar pana in hotae.
(Extras din cartea de judecata din 28 febr. 1797, col. pr. /. Simicmescu-Parogi)
1654, mai 3. TIrgovigte.Cartea lui Constantin $erban Voevod, domnul
Tarii Rominesti, prin care intareste stapinirea lui Neniul si a fiilor sai peste
partea lor de mogie dela Comanita din judetul Olt.
Cu mila /ui Dumneaeu Io Costandin Saban Voevod fi domn a toed tara
Ungrovlahiei. Da domnia mea aceasta parundi a domniei Tilde batrinuiui Neniul,
fiul lui Tudor logofatu/ Toma din Comanita, din judetul Olt, cu feciorii lui :

www.dacoromanica.ro
 108

Badea, fiu/ Tomei, Necula i Cherghe cu nepotii lui Stan fi Vet/can, fecicrrii lui
Tudor # cu fecicrrii for citi Dumnezeu le va da, ca sec le fie lor ocinet la Comanita,
inset din partea de jos din cele fase funii, doucl # jumcitate funii, din cimp, din pii-
dure fi din apcl fi din vatra satu/ui # de peste tot hotaru/, pentru ccl a fost a lcrr
bátrináfi dreaPtcl mostenire nevinzectoare i nediiruitoare. Inset sec se stie, cum cci in
ei tot in buncl pace cu viile, cu tot venitul, inc5 din zilele lui Negrul-Vodà fi au
avut fi cari hrisoave vechi din mofi stramo# peste aceastei ocincl, dar le-au ars egu-
menul Gligorie dela mandstirea lui Dragugin paharnicul din ComAnita, casa si piv-
nita dela vie # au zis cum al au dclruit beitrinul Neniul mofie din mofia /ui din
Comanifa /a meincIstire fi a ars toate artile i hrisoavele in casli, itt puterea /or.
lar dupa aceea cind a fost acuma in zi/e/e domniei me/e, dupii moartea rciposatului
Mateiu Voevod batrinul Neniu/ Cu fedora lui Necula Gherghe au venit inain-
tea domniei mele in marele divan fi s'au plins de aceastei nedrePtate mare, cum
le-au ars carti/e de MOOS fi cum di n'a fost inchinatii la miinatirea lui Driigu,sin
paharnicu/ nici-o pa/mcl de loc, precum au martmisit inaintea domniei mele in divan
multi boeri din preajma locului: China postelnicul, Goia postelnicul din Preotesti fi
Dumitru postelnicu fi Mihicilci din Ur/uieni popa Dumitru din Otefti fi din Cei-
zeinefti bátrinul Latcu fi a/fi batrini. Drept aceea am diutat fi am judecat dupc1
dreptate fi /egea /ui Dumnezeu, impreuna cu toti cinstitii dregatcrrii domniei mele fi
am adeverit domnia mea cu tot divanul, cum al este a lui initrinti fi &caplet mof-
tenire fi cum al a ars &Stride de moftenire Deci am inoit # am intarit pe aceasta
carte a dcrmniei mele si am dat domnia mea bcitrinu/ui Neniul Cu toti feciorii /ui
mai sus scrifi, ca sci le fie lor ocinci de mostenire fi ohabnica lar fedorilor fi ne-
poti/or fi stranepotaar in veci precum au fost fi de mai inainte vreme fi de care
nimeni nedintitcl dupci porunca donniei mele.
lata marturii am pus amnia mea: jupan Spahiul vel ban al Craiovei
jupan Preda vel dvornic fi jupan Radu/ vel-/ogofclt # jupan Bunea ve/-vistier fi ju-
pan Hriza splitarul fi jupan Pa-no stolnicul fi jupan Radu vel-comis jupan Radu
vd-paharnic fi. jupan /stratie poste/nic. Si ispravnic, jupan Radul vel-logofect. A scris
Dumitru /ogofcitul Boldici in cet atea Tirgoviste, /una maiu, 3 zi/e dela Adam
Nina acuma in anul 7162.
f lo Costandin Voevod I din mila lu Dumnezeu Domn.
(Originalul slavon pe pergament in colectia mea).
IV. 1692 (7200), iulie 2. (Slatina ?J. Zapisul lui Necula fiullui Dr5gusin pa-
harnic Deleanu prin care libereazi de «ruminie» pe Slav «ruminul» gi altii din
TAtulegti.
Adicrcl] eu Necula pit[arl Deleanul SlIfi DrAgugin peh[amic] denpreund cu
juPrcilneas[a] mea fi cocoanele mealfe] scriem fi marturisim /u[i] Slav ruminul ot
TAtulesti, cate mi-au fost rumani cumparati(?) de tatii-mieu Drclg[u]fin peh. mcd mai
denainte vreame, den zi/e/[e] /ui Matei Voivod fi tot ne-au fost rumini pan& acum in
zilel[e] marii sal[e] domnu nostru Ion Costandin Voivod Breincoveanul, dab] cand au
fost acum, eu de bun voia mea cerutu-le-am banii ca ski] se rcIscumpere de ruminie,
# au venit acefti rumini de m'am tocmit cu dántipe 4 capete, de cap vile ug[hi]
10, cate fac Peste tot ug. 40, ins[a] oamenii anume : Pgrvul i Cfirstea i Neacgul i
Ion, feciorii /ui S/av ruminu/ Si mi i-au adus acefti bani tofi gata de mi i-au dat
mana mea fi le-am fti cut acest zapis ca s[ä] fie deacum nainte s/obozi # 'n pa e de caul
mine # de ultra ¡up/171ms mea fi de ultra cocoanelfe] meal[e] fi de card toaticl]
rudenia mea nimeni treabic cu cii mi-au dat banii de s'au rciscum-
pcirat. i i-am reiscumpeirat cu toat[ä] Partea /or de mo#e din 7eitu/efti fi dind /e-am
facut acest zapis fost-au multi mcIrturie anum[e] : dumnea/ui Costandin post. Cep-

www.dacoromanica.ro
 og

turuianul i RAducanul ot Otetelis i Mihul ot Dobriceni i ChiritA log[o]f[At] ot

Dr5ganul i Dr5gusin log. ot Plesoi i Barbul log. sni Stan pArcAlabul ot Buicesti
i C5rstea ot B5rAsti si Radul Tiul ot Vineti i Stoica snii Stoia ot Betreisti altii
care vor Pune isccilituril[e] pecetille] mai jos toti set s creazei . t pentru mai ade-
verigii] credintd pusu-mi-am §i eu iscalitura mai jos ca set sle] creazà. Si am scris eu
Fota log[o]ffetit snd Rafail monah.

IL. P. Eu Necula pit[ar]. Mes[ita] iul[ie] 2, It. 7200 (=1692).

Costandin Cepturianul, eu Raducan V. , . . ot Otete/is, Manta parceilabul ot

Prundeni mart , eu DnIgusin log. din Ple§oi mart.; eu Barbul log. sin Stan pcirc. ot
Buicesti eu CIrstea ot Beireisti.
(Act comunicat de d. C. Nicola, inv. supericrr-Tedu/esti).
1700 (7209), septemvre 1. 1-Slatinan. Cartea de judecatA datA de 6 boeri,
lui Andreiu vAtaful i cu fratii lui, Sim!on si Tudor, din Com5nita-Olt, prin care
hotAritsc sA stApineasa numitii impreung ctt Stan si Ivan, nepotii Neaniului, o
parte de mosie de douà funii si jumAtate, ins5 in partea satului din los.
Noi 6 boeari carei &intern luat[i], cu cartea mariei sale domnului nostru, Io
Costandin Basarab Voevoda, de Andreiu vcitaful Cu fratii lui, feeorii Badii Baoiu/ui,
nepotii Tornii, car[e] Tomet au fost trate cu Tudor log[ofeit] din Comemit[a], dat-am
cartea noasirei de judecatied la mina lui Andreiu ce scrie mai sus si cu fratii lui, a-
nume Simion i Tudor, Pentrucet aici innaintea noastrei au avut intrebeiciune de fatei
cu mosteanii din Corn/initial, pentru partea Neaniului de mcsie din Com[d]nita, zi-
ceind mosteanii cum cei n'ar avea ei treabet cu acea parte de mosie, iar ei sPuind cet
mosul lor, Toma, au fost hate cu Tudor log. tateil al Neaniului i cu Badea
fiind Neaniul veir primar. Fiind ei toti dintr'u[n] mos, vetzeind i noi cartea reiposa-
tului Costandin Vcod[et] Scirban, isciilitei pie numele Neaniului Cu feeorii lui, /a mdna
lui Andreiu czt fratii lui, data. de Stan §i de Ivan, veril /or, ca caute fi
aleaget mo§tenirea lor ; deci noi am chemat pie toti mosteanii de i-am intrebat §i-au
meirturisit toti cd mosiea Neaniu/ui iaste mo§ie dreaptet fi a diveiratci, msa funi[i] 2
P[o]l., precum scrie in hrisovu/ /u[i] Costandin Vodet, insk in partea satului din jos.
Intr'aceea dar am cetutat i noi i i-am judecat pre leage si pie dreptate si am dat ca
sei tie adastei moje ce scrie mai sus, Stan si Ivan, nepotii Neaniului, inpreund cu veril
lcrr Andrei fi Simion si Tudor, de caret mosteanii din Cometnita, cu bunci Pace, mai
multa val sau beintueal[a] set n'aibei. Aceasta scriem §i iscàlim mai jos ca sei se] creazei.
Sept[emvre] 1 dni, l[ea]t. 7209 (1700.
f Pärvul slugeru. f Mihaiul din Runcu
f Vladul pitar Cocordscul Eu Necula pith[arnic].
f Vladul log[o]fli t az[Jnescud. f Eu GhiorgIne din Cdremari.
(Colectia mea).

1751 (7259), octomvre 27. [Deleni HotArnicia mosiei Com5nita (Olt)

fAcutA de 12 boeri hotarnici.
Noi 12 boeri hotarnici ce santem /uati din luminatei porunca mcirii sale, prea
ineiltatului p prea luminatu/ui domnu/ui nostru, Io Grigorie Chica Voivod, de mos-
neani din Comeinita sud. Oltu, anume : Mitrea i Pand i Matei Cu cetasii lor
si de Stroe cu fratii i cu veril lor $i de Stanca i Dumitru Bedoiu i tic-mu-sent Ion i
Vladu/ cu ceta§ii lor ; ca set le hotemim si stile alegem p 'eatite de mo§ie care o are(!). Deci
and au fost la si §i la soroc, ne-am streinsu cu totii in fata locului la aeast[d] mai
sus numitit inopia Comeinita, fiind de fatet toti mosneani de am menu de le-am a-

www.dacoromanica.ro
 110

les hotaru/ de catre al altor vecini inbrejurean[i] ; de le-am tras mofiea bet tTei locuri
dupii obiceiu - - /a calm/ mosii despre rase-nit din hotaru Comaniti- - maniistiri - -
Panel in ¡via= - - la mijlocul mosii din matca Comanitii - - brintre - - vechi a ma-
netstiri De/eanilar, pima in grindu/ - - in hotarul De/eani/crr in piatra stj. 546. $i pe
- - la capul mosii despre apus din piatra Pasceteftilcrr i a - - Deleani/crr, Para in hota-
ru/ Bucovatidui in biatra stj. -- 75. Deci aduceindu-fi mosteani[i] carti/e de mostinire si
zabise/e de cumpetrettoare de s'au vä zut $i le-am cetit fiind unele dintr'itnsele foarte
vechi si stricate de nu sá cunostea nici nume/e domnu/ui nici veleatul, afi§derea si din
zabise. fiind aceastet mofie nehotaritei nici odatet neputemd intea/t f elu ca sit le
dispar[t]im adeveirul din scrisori, nici pan alte marturii, oarneni batrani, ci scinguri
din voia lor s'au invoit s'au ascizat intre dan,sii inaintea noastret de §'au pus carti/e
zabisi/e jos, vechi noaocl, cine ce au avut din - - mana altuia de invoire fi de
agazeimint, ca set le impartim mosiia pe 3 mos[i]. i dubli cererea invointa lor /e-am
impcirtit noi mosia s'am dat Stancai i cu fratii ei i Dwmitru Bäioiu i Ion vitru
situ i Vladul cu toti cetasii /or, (loci cum aratet in foctia cea iscalitei de noi, set tie
pa din jos aletturea cu hotarul Deleanilcrr la capul despre rasarit sj. 383-$i la Mii1OCU
TOOfii sj. I - - fi peste Olt, la caked mosii despre apus sj. 458; insai dintr'ace#ea set tie
Stanca cu fratii ei, jumeitate $i Dumitru, cu veril /ui cu ceta,sii /ui, jumatate, tiind
Stanca, partea Neniului, fieor lui Tudor logof[eit] Dumitru cu van/ sent Ion i Vlack
partea Tomei i a Badil mo[ul] lor. lar be,ntru aceste semne ce s'au vetzut ocolite
cu chinovar TO§ in hrisovu/ marii sale, raposatului Cost[an] din $arban Vodet, s'au lost
ocolit cu greseala join para mosteandor acum s'au indrebtat inaintea noastra
carte de blestem fi au reimas bune. lar pentru sili§tea satului cu pomii set the dubd
obiceiu care pe unde au - - ii s'au ales partite - - /i s'au pus fi Aceasta -
Oct. 27 l[ealt 7259 (1750).
Scarlet biv vel clucer drept sase. Gheorghe (?) Mate/ Moranglavu.
R[a]cl[u] Urilan biv vel pitar. D. Brat[ä]panu (?) Ion log[o]fat ot Slatina.
Stroe logf. ot Curti§oara.
(Colectia mea).
1761 (7269) lanuarie 23. Zapisul lui Grigorie Vfilsfinescu, post[elnic]
prin care face schimb Cu schitul Delenii, dind mogia Brfitulegti luind mosia
Dobregti dela schit".
1761 (7269), fevruarie 16. Se face in condica 1) mitropoliei un scurt
inventar de ctirti gi odoare. La mogii se spune, intre suele: «Un Petec de mofie
ce au dat danie Dretgoiasca la schit - are si zabis de danie - ce set cheamei Mihaesti.
jud. 0/t"
1772 (7280), ma/ 24. Inventar de averea schitului, fficut de Inochentie
ieromonahtd, egumen.
Dobitoacele : 4 boj de jug, 2 vaci cu vitei, 1 minzat, 1 minzatfi-10 capete
sfint, au fost 17, lipsesc 7".
Obiecte : I tingire cu capacul ei, 1 ibric cu lighian[ul] lui, 1 cfildare oc[ä]
1 p oil.; 1 car, la roti cite Cu 4 cercuri, fficut de lnochentie nou".
Tigani : t Mihai tigan, vicluv, fiindcfi tiganca lui au murit (gi D-tru,
Stan, Marin, Ilinca. Ioana.
t Chirca cu tig. lui Voica .; Tudor . . insurat gi au luoat o fatfi Cfita
1) v. Acad. Rom. me. 617 fol. 38 cf. gi Aril. Stat. Acta Mitr. pac. 154 netrebnice, 5
regestul actulut din 26 ian. 1761 prm care Despa Dragoiasca, inchinä schitului Deleni,
partea ei de mciie din Mihite.sti.

www.dacoromanica.ro
 111

dela Grigore Vilsinescu, fiindcA era dator un suflet §i mai iaste dum-lui dator
un suflet dupi mirturisaniea ig[u]m.
Stan6111 sigan ce-1 tine jupineasa Dispina Drigoeasca in OA de 12 ani ;
Pitru sigan, tine tiganci a Ciluiului §i copii lui: Radu i irban ce sint fugiti peste
Jiu; Ion Negurici tine tiganci a Siulescului, SArban sin Ion Negurici tine o ti-
ganci ce si face ea cli este rominci".
(Zabisu/ lui Inochentie). Pentru baticul schitului cercetAnd pirintele ico-
nom, dupfi riva§ele ce am avut, s'au vizut di de 2 ani batic n'am datinsi care
s'au implinit acum la stAi (sfintul) Costandin 2 ani. Pentru care dau prindere ca
pini la postul Sin-Petrului si aib a-i aduce baticul pe ace§ti 2 ani, aari oc[i] 20,
iar neaducind la acest soroc si ni si trimiti cu treapid. Aceasta incredintez cu
iscilitura mea. Mai 24, 7280 (1772)".
(Acad. Rom. ms. 657, fol. 79.
X. 1774, aprilie 29. Un Costandin Rusul sin Mihai, §'au ficut dieati §i
au dat danie schitului Deleni, o vie ot Creteni, sud. Vilaa, insi vie cu pomet
§i 2 buti mari i un butoi de ved[re] 50 . . . care dieati iaste aici la mitropolie
§i la mina ig[um.] s'au dat copie intiriti cu pecetea prea sf. pärintelui mitropolit".
X/. 1779, lanuare 29.[Slatina]. Judecata ispravnicilor de Olt in pricina dintre
Stanciu Bodia §i Dumitru chiopu mo§neni din Mogo§e§ti-Olt qi popa Preda tot
deacolo, jiluind cei dintii contra popii §1 contra postelnicesei Catrina Deleanca,
pentru impresurarea livezilor din Mogo§e§ti §i ascunderea hrisoavelor vechi de
stipinire. Se face hotirnicia moqiei Mogose§ti, dindu-se dreptate popii Preda, si
stipineasci qi partea unui Ifrim, feciorul lui Marin slujeru, care Marin a fost un-
chiul lui popa CAlin, tatil popii Preda.
(Origina/u/ in colectia mea).
X//. 1780, mai 21. Mofii : 1 mo§ie ce iast[e] schitul pA dinsa; 1 petec de
moqie pA Tezluiu, ce si nume§te Vulpestii, 1 petec de mo§ie Voice§tii, sud. VAlcea,
peste Olt" I cal de cAlArie cumpArat de ig[umena]§".
1783, fevruare 15. Cartea lui Nicolae Const. Vodii Caragea citre
hotarnici: Ionrá s/ujer Caramaliiu, ispravnic de Olt, Barbu (Una Izvoranu,
Dinu Plopeanu §i Ccmst. Urieanu, ca sA deosebeasci mogia lui Ion uncheasu Cu
ceta§ii sii, din Mogo§e§ti, de mo§ia lui Dopa Preda din acela§ hotar.
(Actul origina/ in colectia mea).
1783. martie 24. (Alt catastih de averea schitului, intocmit tot de
Inochentie igunienagul).
Vii i mosii: 6 r5zoare de vie in dealul Creteni, sud. Vilaa, dati danie de
riposatul Cozma mon[a]h cu pimintul cit tine viea, cu livedea di pomi din poale".
(Citeazi qi dania Despii, din Mihie§ti, apoi vitele, tiganii etc.).
(Acad. Rom. ms. 657. fol. 247).
1783, martie 25. Platinal. Cartea de hotirnicie a boerilor Ioniti Ca-
ramaliu, Barbu Izvoranu qi C. Ritescu, pentru alegerea mosiei lui Ion Unchea§u
Cu cetaqii lui din Mogo§e§ti-Olt, de mo§ia popii Preda §i a lui Radu S1A-
tineanu, biv vel clucer.
Din /uminat[iij porunca meirii sale prea intl./tau/id nostru down, Ion Nicolae
Costand[in] Caragea Vvd., dela fem. 15, leat 1783, cu rnumba,sir sluga mcirii sale,
Ion vt. postre/nia, dupá jaiba lui Ion Unchreas] cu ceta,si lui ot Mog[o]s[e]Si, din-
tr'acest judet, ce s'au jeiluit bean/ pop[a] Freda tot de acolo, cá aviind ei mosie d'a-
valma ce sei numqte Mogse§ti, parectul popa Preda nu-i stalocineste numai partect sa
ce o are de danie dala un Marin, ci au intrat cu steibiinirea §i in bartea /ui Efrimu,

www.dacoromanica.ro
 112

feeoru aceluea Marin. Dupa a ceirora jalbd feiciindu-sci cercetare la pära lar, s'au
vazut la mana par[ä]tutui Popa Preda, o anaf ora cu leat 1779, ap. 25, dela depar-
tamentul jude[cOti[i] de oPt, intru care arateind di dupe: judecata ce au avut pellets-ire]
cu numitul popa Preda, s'au dat dreptate poi Predi stezpfineascd dania,
partea /W. Efrima, fiinda veir primare ; duPli care judecatd neodihnindu-se mai sus
numiti, s'au infcitisat innaintea Ttlifrii sale Alixandru Ipsila[n:t Vvd. meiriea sa,
dupa cercetarea ce au feicut, asemene drePtate au gäsit precum s'au vcizut de md-
riia sa Vod[ä] intarirea acei anafora/e data la meina popi Predi, ca sei-s steibäneascd
partea lui Efrim cu pace de catre parcisi. i nemai fit:71d trebuintii a se: mai cerceta
aceast[di judecatcl, ne-au oriinduiti pit noi hotarnici, poruncindu-ne sá mergirn la fata
locului, uncle strängändu be top: vecinii rezas[i], cu scrisorile i dovezile ce vor avea,
sforand mosiea dupá obicei sá deosibim partea popi Predii, inset' daniea partea lui
Efrimu, cura Partect mai sus numitului Ion Unchtead cu cetasii lui de ultra popa
Preda, puindu semne i pietri p unde sei va cadea. papa' poruncii, ne-am stransu la
fata locului unde viind toti inprejureni[i] dupd toate partite acestui hotar. Nita am
descoPeritu semne/e ocolul a totu hotar[ul] Mogoseisti, dupd semne vechi alte
Picini nu s'au gd sit, fär numai am aflat prin oameni batreini ca /a cap acestii rnosii
desPre abus, ar fi avut mult[A] pricinfi in trecutele vremi, numitii mosteni ce bo-
ierili] Deleni, pentru un codru de loc si nefiind de fata dum[nea]ei post[elni]ê[asal
Deleanca, am trimis in multe rAnduri sà vie $i n'au venit. Intränd noi in cerceta-
rea acestii pricini s'au gásit la mosteni o copie dupit hrisov[ul] mArii sale rAposa-
tului intru fericire Cos[tan]din Basarab Vvd. dela leat 7213, (-=1704), dechemv 20
care säntu ani trecuti 78, intru care aratcl pentru acest codru de loc, di un DrAgusin
pAh[arnic] Deleanu, 1-au vAndut mostenilor ot MogosAsti mai innainte de pribe-
giea lui $i dupà cAtiva ani viindu din pribegie $i vrAndu sA intoara acea vAnzare,
mAria sa nu i-au dat drept[ate], ci au hotArSt s5-1 stAp5neascA mosteni[1] i inc5
gAsindu-s la mai sus numitul Deleanu, mai la urmfi niscaivas cArti sau zapis[e]
sA nu sA tie in seam[S:. Am cerut dela mosteni hrisovu cel adevcirat, ca
nu-/ au, rApind.i-sA ilia din ceialaltA rAzmi:itfi sineincredintandu-ne a fi adevaratkil
aeasta copie, iar numiti mosteni rAspunsAr[A] ca au carte de hotArnicie a 12 boieri,
fficut5 inaintea acelui hrisov cu zile 33; pe care carte de hotArnicie o intAreste
hrisov[ul] $i o numeste si intr'aceastA copie ; cerAndu-le acea carte ne-au arAtat-o
si sA vtizu scrisA dala /eat 7213, noernv. 17, intru care scl vede cei cuprinde tota
hotaru MogoscIsti, cu tritsuri pe 3 locuri duple obicei, intrAnd si acel codru de loc,
care sl cunoaste adAvArat[5] copia hrisovului i rAu au pricinuitu boerii Deleni
a luoa mogie peste hotArAre domneasa, ce duká cura s'au hotärat s'au dat mai
inainte prin numita hotärnicie fi noi asemene am urmatu. S'au mai gäsit altd
Pricina la hotarju/1 din jos tot la cap despre aPuste, in cap mosii, unde sei loveste cu
mosiia Prisaca a dum-ei siird[dreseil Stanai Caineasca, reispunzand Marin
dum-ei, cd botar mosii Prisaca trece peste firu de copaci spre amiaz noapte
ca 50 de stj. de loc la care zis i s'au cerut märturii n'au avut. lar raostertii au
adus pe Radu Croitoru ot Mierlesti, ce zice cei au fost tat-seitt ispravnicel pe Mogo-
sesti peen ciind au murit insets mai la urmcl iars(!) isprätmicel ani 20, i pe Radu
Geru, peirca/abu/ ot Mogosästi. Mi[hA]ilA ot Märgineni si pa Ion Guritg, care Mal.-
turisira cu sufletele /or, di cap mosii iaste pa' uncle mai jos in hotemnicie sei amid si
pa acolo au Minas a sei stdpeini cura s'au fiicut semne. S'au cenit /ui Ion Unicheas]
alrti sau zapis $i n'au avut set' arate, far' numai cu gura raspundea, zicänd cd seintu
vechi mosteni neclietiti de sumei de ani ca de var fi fi fost ccirti s'au rcipusee dupá
intamPliitoarele vremi; iar popa Preda, cu ai sdi ne-au ardtat carte de hotarnicie a
12 boeri de mai sus numita, intru care sit cuprinde tot hotaru Mogosetstii, inset atät
partea lui Ion Uncheas cu cetasi[i], critu partea popi Predi, numindu-sä atuncea
Partect mostenilor ameindoaoci aceste pári, deosebit de partea Diicului biv vel log. de

www.dacoromanica.ro
 113

stanj. 657. care parte acum set stápànete de catre dura-lui Radu SlAtineanu, biv vet
dual], care mai la urmii au cumparat reiposatu tatii/ dura-sale, Ene biv vel ceimretl-
ras dela mosteni alte Peirti de rnosie ce pan acum le steipeinea d'avalma. Ne-au
mai areitat numitu/ popa Preda, anaforaoa dePartamentu/ui de opt, cea inteiritei de
mariia sa Ahcsandru Ipsilant Vvd dela leat 1779, intru care i sà det dreptu sei stet.-
peineasai toaá partea unui Efrim, teem,. lui Marin slujitor # mosteni sg stapg-
neascg partea unui Preda i fratilor lui, veri[i] lui Marin; care acestea set inteileg a
fi .doao perrti, adecei de oPotriva. cat a Par[aisilor atat si a celor 1)&11'0 netag[ez]duita
de dcinsii. Am cercetat de mai are cinevas steipanire intr'acest botar dintr'aceste
2 Parti si din partea Diicu/ui biv vel log. i s'au dovedit cet mai inairte vreme, mai
aviind alti mosteni mosie intr'acest botar s'au viindut-o, partea lor,reiposatului lane
cameiras tatea dunt-/ui c/u& Sliitineanu i areiteindu-ne vechil dum-/ui, Dumitrache
post. un zaPis de vcinzare al unui popa Matei ectisiarh biserici ecrispeid ot Tar-
goviste, cu veri[i] /ui, Radu, Panet Nicolaie vett[a]f za fustas:i] si Ion dela leat 7230
(1722), iyjtru care scriie cei au veindut jupa[nu]lui Jane cermtira,s, steinj. de mosie 790
p[o]l. ; ne mai arettei alt zaPis al mai sus numitului Efrim, dala /eat 7233 (1725)
intru care scrie cá au vandut juP. lane cetmeiras, sted. de mosie 100, care acesti stemj.
de mosie 100, Tamale a set scadea din partea lui Etrimu, ce acum o staPeineste nu_
mitu Popa Preda, cu ai seii i reimeme peirtile dura-lui clucer Stedineanu a i set da
inset: si. 657 ce are dela Diicul biv vel logt. $isteij. 790 pl. dala popa Matei eclisiearh
cu ai seti i still. 100 dela Efam, care sa fac sj. 1547 pi. $i peste acestea ce va mai
prison sà ja mosteni[i] i preoti(!), insei Ion Uncheas cu cetasi[i] lui set ia o parte de-
/un a mosului seiu ce mai sus arat, iar popa Preda cu ai sett% are a sei sceidea dintr'o
parte intreagii, sj. 100, ce i-au thindut Efrimu la tatu dura-lui clucer Sleiti[neanu].
(Lirmeazg insemnarea pe larg a hotarelor, tragerea celor 3 trgsuri $i pre-
cisarea stinjinilor ce s'au cuvenit mosnenilor, lui popa Preda i clucerului Radu
Slgtineanu).
loan Caramalau biv vet sluger, Sarbu lzvoranu biv vel fetr[ari, Costandin
Rat[escu] postlelnicl".
(Original din colecta bgtrinului Dragomir Florea DrAgoi din Mogosesti,
asupra mea).
1784, martie 26. Zapisul lui Sofronie ieromonahul, feciorul lui I no-
chentie.
Sofronie ermonah, sin rgp[osa]t igumenas Inochentie dela Deleni, sud
Olt, incredinteza cu acest zapis al mieu in aéastg condicg a sf. mitropolii, pre-
cum ca sg s stie cg dupg moartea tatg-mieu, rgmgind schitul fgr' de purtgtoriu
da grijg i pfi_ mine argtgndu-mg, dumlnealui] pitar Matei Milcoveanu i sfIgntal
maicg Damaschina Deleanca i altii cgluggrasi, a fi vrednic de egumen numitului
schit; dupg vrerea mai sus numitilor, au binevoit prea sf. sa pgrintele mitropolit
si m'au orgaduit idumenah pentru care si eu mg legu cu acestu zapis al mieu
si la toate sA fiu apururea cu ochii deschisi . . .". 1784, mart. 26.
1785, septemvre 20. Act de danie al lui Paisie ieromonah, numit
egumen la schitul Delenii, inchinind schitului partea sa de mosie din Comgnita.
1794, mai 6. flildesti Zapisul unor mosneni din RAdesti, dat la
mina lui popa Grama si a ahora tot din Rgdesti pentru vinzarea unei pgrti de
mosie de acolo, pentru 1W tileri, stricind vinzarea fAcutg postelnicului Const.
Urianu cu 5 ani mai 'nainte.
Adicei noi cari mai josel ne vo[m] iscedi incredinteim cu zapisu/u nostru la
mrAna mostenilor ot Reidesti, sud. Olt, inset*: popa Gram[a] i uncheas Ivascu i un-
cheas Mihai i Stroe i uncheas Nun Steri i Nicula Beriianu cu toti cetasii lor,
ot tam; precum sá set stie, vemzeind noi /a dura-/ui post. Costa[n]din Uriianu doao

www.dacoromanica.ro
 114

sute patruzeci cinci steij. de mosie dintr'acest hotar pe care am fost §i luat bani,
cdt[e] bani 90 de stj. de seintu ani cinci, de care vetnzare af/rindi numiti z äluindu
mani sale lui Vodei au fost adusa poruncei catre durnlor boeri ispratmici judetului,
cercalnklu ca cu protimisis i cu intoarcere de bani sd sá SCO altii din stciánire. Deci
inaintea dum-lor boerilar ispratmici i int zapisulu
viinzciri, care veizrecnidu-/ mosteni[il cum cd noi nu avem mo§ie
intr'ace/ hotar si deci am viindut lucru strein. Dupei care intrarei dura-b,r in deo-
sebit cercetare ca sei dovedeascei de avem mosie sau nu, ne-au intrebat cu ce am vein-
dut, i am arcitat un crisov intru fericire vvdu cu leat 7096 (1588) foarte
vechi. in care din mosi in Ceirciumari de sus fi de jos cura si in Reidesti unui Ru-
man (?) i Manea stramo§u nostru din care ne tragem noi; be care vaz[an]du-1 mo§-
teni[i] arleiltar[d] ei un crisov mai vechi cu leat 7070 (1562), a/u rapos[altului intru
fericire Palm Vodet. §i de' mosiea uncrra din Reide§ti cum $i /ui Manea, ear pentru
Roman nimic nu pomene§te, lucru vechi, duPei care neputandu-scl descoperi adevärulu,
mai scoaserá ear[a]4ci atun[ci] o carte de hoteiinicie a §asei boeri de scintu acum 86
de ani, in care arat[d] i partea noastrii sj. 245, dar zice ca candu va veni, sei mo§-
teneasca. Care fi acesta fiindu iards vechi, mai ar[ii]tar[d] mostenifi] alt[ä] carte de
hoteirnicie din leat 1787, in care deosibe§te partea n[o]astr'ei sj. 245 i cu acera]stla]
am tandut. Apoi inteirind mosteni cuveintu cd n'avem noi mo0e, s'au hotarat de ju-
decat[d] ca sei primeascet acesti mosteni cazte de blestem cá 711/ siintem noi mosteni
$i nu ne tragem din mai nainte sei ja mona fdr'nici un ban, deci fiindu cci nici
710i nici petrinti nostri nu au steipeinit. i ca sei nu intre blestem nici de o parte
nici de altet parte, am cazutu la pace fi ne-am invoit aqa: ne-au dat numiti[i] mos-
teni t/. 150 pe ace§ti sj. si au riimas mosiea a fi tot a /or, lipsindu si postelnicu Cos-
tandin Uriieanu care pentru bani i;si va cduta durn-/ui cu noi $i le-am dat si crisov
ce s'au vazut la mama ncialstrei scl /e dar fiindu [cd] intr'insul scI
mai cuprinde pentru Ceireumari - - - ceind vom atea a ne mai cciuta cu Cciretnnari
sit ni dea - - - Dar de care cumvasi Sd vor scula alti de vcrr zice cd sei trage
- - - neam, atunci noi sd avem a ne ccluta cu aceia, pentru cd noi am 'vemdut mo-
siea aeasta mosteni/ar dinaintea judecati am luat bani[i] ce mai sus sei aratei, in
manra]. Drept aceia se' aibet dum-lor a steiPeini in bun Pace de catre noi i de catre
copii nostri. $i noi peniru credin[td] ne-am iscedit ca sa [se] creazii.
1794, mai 6.
Eu deacon Gheorghe, veinzeitor. f Eu Andrei brat ego, veinzcitar,
Eu Scarlat brat ego, vdnzeitor. sin deaconu Dum[itru] ot 11/1cov.
1806, iunie 4. [Slatina]. Judecata ispravnicilor de Olt, in pricina din_
tre setraru Toma Deleanu mosnenii din Mogosesti Olt, referitoare la un co-
dru de pgmint pe care ziceau mosnenii cg Lau cotropit Delenii. Se citeazg actele
si judecgtile anterioare $i se dg termen de 15 zile, mosnenilor, ca sg aduefi hri-
sovul original din leat. 7213, care va fi existind poate la boerii SlAtineni.
1810, aprilie - - Adeverinta lui Grigorie ieromonahul, duhovnic la
schitul Deleni, cA Necula Berieanu are drept sg stApineascg mai multi stj. de
mosie din Rfidesti, pe care i-a rgscumpgrat acesta dela post. Cost. Urieanu.
Adecil eu celfi mai josa isciilita vazända porunca dumnea/or boeri isprav-
nici ca sá mei ridice pentru pricina mosneni/crr Reide,sti ce [s]' au judecat cu Nicula
Berieanu, ca sa aratu eu, find bo/rnaluu pe asternut, pen- la ¿astil mo[r]ti ama datu
aeastd a[de]velintcl, numitului Nicula Berieanului. Agastei. M0fie arnu avut-o noi Rei-
de§ti[i], striimosascd, sudu 0/tu, cu hrisov dela Petru Vodet, feear Mirci Vodei, de la
leatu 7070 in care era trei cete de oameni mosteni scriea : Dobrei Cu cemetiea lui,
Manea cu cemetiea lui, a treea parte, t lui Lupei cu cemetiea lui, a treea parte. $i
s'au stet/J.(111a asemenea dela leatu 7070 paid la /eatu 7216 (1708) in zile/e riiposa-
tului Costandin Vocki Brancoveartu s'au sculatu strenepoti mostenilor $i au rei dicat

www.dacoromanica.ro
 115

ho[ta]rnici fase boeri cu portariu fi au feicutu hotdrniciea ; dupd cele trei cemetii f 'au
ficut 3 funii: din cemetia /ui Dobrei s'au facutu funiea Susdneasc'd, s'au giisit fase
mofi s'au gdsitu totti strenepati fi s'au gdsitu cate doud sute doud zeci si opt(?)
de neamu fi s'au incheeatu funiea cu fapta sute trei zeci cinci de stänj. Earcl din
cemetiea Mantil s'au fdcut funiea Curnegreatd, s'au geisit trei neamuri strchnofi, s'au
geisitu strenepoti dintr'u[n] Negrela Eh]otdrnicie i s'au venit steijini dod sute patru
zeci fi cinci, iar din doci neamuri stramofinu s'au gasitu niminea s'au dat su[t]
stliPcinirea cu Negre, celcrr ce scl tragu din Negre, perri ce se va geisi din neamu/ acela
fi s'au incheeatu funiea. Eara cu f apte sute treizeci fi cinci din cemetiea lui Lupei,
f'au (7) feicut funiea Epureascd, ear Cu trei stramofi. S'au gäsitu din Lupei, 7110fU mieu
Enache strenepot, eard din Gherghie si din Manea stramofi. $i au /eisat boeri[i] ho-
tarnici sá stdpdneascd nepoti lui cd[n]clu î,çi vor veni la mosie s'au dat in seama
/ui Enache pana cand sá va geisi fi cineva din neamul acela. i s'au incheeatu fu-
niea Cu fapte sute treizeci fi cinci, s'au stapeinit aceft doi stramofi de mcqu mieu Ene
rainte de tatei-mieu fi de mine optzeci de ani. i s'au gasitu din Manea un diea-
con Dumitru Ghifitu (?) cu hrisou de/a Mihnea Vodá cu leatu 7000, 91,1) (=1582-3)
e-amu data partea de mosie elu au vandut-o unui postelnic Costandinu Urieanu
Pira ftirea no[a]strei; noi amu aflat la o juma tate de anu fi i-am trasu la dum-/or
boerii ispratmici, sd-s primeascei bani[i], e/u n'au vrutu fi viizcgndu] asa, amu fcicut
jalbei de catre mofteni, m'amu dusu la Bucuresti fi amu adusu poruncei /a dura-/ar
espravnici fi amu stestut in judecatei fi 1-am scosu. La datu bani/crr, nu am avut
bani fi au reispunsu numai numitu Nicula Berieanu fi zeeueala mofii t/. 40. $i au
zisu Nicula pana in trei luni, pana in de anu; eu /e-amu hotarettu
intr'un anu din cdt sá stdm pa in judecatit. Au dusu partea /oru bani f 'au luat
partea de mosie, au dusu bani ta/. faptezeci fi afa au /uat fi partea de mofie, stanjini
73. $i ceilanti moffteni (!) au zis di n'au bani, ci sá stapaneascei Necula Berianu cu
bun[à] pace de cdtre toti mofteni. i numitu Urieanu nu s'au odihnit : au adusu po-
Tundí domneascd $i au dusu pa vanzator fi au stdtut ani doi in judecatd la dum-
nea/crr boeri ispravnici fi m'au adusu numai pa mine fi pa Nicula. $i au urmat ju-
decata tot dupa cea dintái,f au rdspunsu tot numitu/ Nicu/a Berianu che/tueala ju-
decdti fi zeeuea/a. $i din cati au stectut in judecatd numai 2 infi au adusu bani, Tu-
dcrru uncheaf Pdunu. $i aà'astd adeverintd ceindu ami dat-o in frica lu Dumnezeu,
cu suflet nevateimat, au fostu multe marturii care mai josu sá vor iscdli.
1810, luna lui aprilie in zi/e
f Grigorie ermo[nalh, duh[ovnic] ot schitul De/eartii.
Eu Barbu Jintita a Coman/fa, adeverezu.
Eu Rad, ot Coman/fa. Eu !Yeti/ Catano, ot Comanda.
Eu popa Mate!, ot schitul Deleni.
amu scris eu popa Aran ot Comänifa cu zisa parintelui Grigcrrie ermonahu
ot schitu/ De/eni.
(Colectia mea).
1841. Catagrafia metoaselor d'afarfi a si. mitropolii.
Schitu Delenii (cu alt scris): jud. Oltului, plasa Mijlocului".
La fol. 262 sqq. se enum5rà mociile schitului :
Mosia Bratoteftii ce-i zice çi Deleni pà care sA aflA schitu". (Se aratA ho-
tarele : la apus cu mosia Seaca a m-rii Cozii ; nord, Cucuelii lui Mih. Pascu etc.
Se citeazA case, magazii, patule si o vie de 2 pog.).
1) Anul este dat incorect cl neusitat. Este vorba aici de Mihnea Vod6. Turcitu,
cAci se spune: s'au gäsitu din Manea un dieacon Dumitru...', deci un urmas cu un
hrisov posterior celui din 7070 (1561), hrisov pe care 1-am publicat In: Anuaru/ fc.
norma/e-S/atina, 1930, pp. 116-17. Grigorie ermonahul serie leatul hrisovului lui &hit-
nea asttel : 30f1" In loc de S'Id" (=709I).

www.dacoromanica.ro
 116

Fol. 263 Mosia Zlatarul ce-i zice o Socetu, jud. Vilcea".

Mosia Oporelui ce-i zice la Vulpesti, pA apa Tezluiului, jud. Olt".
Fol. 266. Mosia schitului DriíjcInegtii ce-i zice si Vinetii, jud. Oltu, plasa
Vezii".
Mogia Aninoasa. ce-i zice si Buriceasca" (intre BArAgti, Martinesti, Mir-
cesti si Loroesti).
XX/. 1852, martie 8. HotArnicia mosiei Cucueti a pitarului C. L Deleanu,
invecinatti cu ComAnita a schitului Deleni, metoh al mitr. si procesul deschis de
mitropolie in contra numitului Deleanu, pentru aere de pAclure".
XX//. 1858, iu/ie 19. HotArnicia mosiei Deleni a fratilor Deleni, vecinfi cu
vatra schitului Deleni.
(Arh. Stat. Acta mitr. doss. 159 si 15).
16.
Biserica din salta] Deleni.
Clädire de formá dreptunghiularä cu pereti masivi de zid §i
acoperi* de *indrilä. Din acest acoper4 ies douä turle: una din
pronaos, cealaltä din pridvor. Cea .cl'intäi are forrnä dreptunghiu=
larg cu pereti laterali acoperiti cu tablä, färä nici o fereasträ, cea
de pe pridvor este de forma prismaticä octagonari, tot cu invel4
de tablä. Acoperi*ul lor continuä formele respective terminindu=se
Cu cite o cruce. Linia dreaptä a acoperi§ului, scund in raport cu
inältimea zidurilor §i inäl(area turlelor din acest acoper4 färä evi=
dentiarea tamburilor cu decorul respectiv, produce impresia unei
clädiri solide, dar lipsitä de ara. Fatadele laterale n'au nici o de=
coratiune, corni*a e simplä. Nu existä nici picturi exterioare.
Doar la intrarea in pridvor se vede scena Sf. Voevozi". Fron=
tonul e alb complet ca §i restul peretilor.
Pridvorul e sustinut pe 4 coloane libere *i. douä prinse in
zid. Coloanele se unesc prin largi arcade.
De=asupra u§ii care lasä frecerea in pronaos se vede inscriPtia :
-/- In numele Tatalui $i al Fiului si al sfeintului Duh, amin. Ri-
dicatu-s'a din temelie acest sfänt si dumnezeesc locas in starea duta
cum se vede fiind mai inainte de lemn, de robul lui Dumnezeu,
Toma Deleanu ') vel seitrariu si cucoana dumnealui Zoita, ce se Prliz-
?tueste hramul sfäntului erarh Nicolae si sfintifil voevozi Mihail si
Gavril si sfeintului aPostol Toma, ca seí fie nouei $i Parintilor nostri,
Grigore, Ecaterina, Velcea2) intr'u vesnica pomenire. 1802, noemvre".
Prin anii 1825-30 slujeau la aceastä biseric5. preotii : Nico=
lae, Avram §i diaconul Barbul scutiti dind la episcopie boeri[i]
o mo*ioarà danie in BuneW").
Privitor la persoana acestui Deleanu si a altor ascendenti se va vedea capi-
tolul referitor la Biserica schitu/ Deleni, ctitorie mai veche a Delenilor, ridicati si
aceasta dupà prIbusirea celei mai vechi, care fusese asezatä lingA Olt si a fost inun-
data odinioarl de apele riului märginas.
Nu stiu ce este cu acest nume.
V. Acad. rom. ms. 3530, p. 115.

www.dacoromanica.ro
 117

In Pronaos, pe perefele inträrii se aflä inscriPtia pusä la 1904:

Aceastd. sf. # dumnezeiascii bisericd, cu hramul sf. Nicolae si
sfintii Vowozi s'a zidit de d-1 Toma Gr. Deleanu la anul 1802. Din
accidente naturale a crdPat si la anul 1904, iulie 4 s'a reparat cu
cheltuiala enoria§ilor ei, dintre care cei mai princiPali ctitori surt :
Mihail C. Deleanu, C. Naso poi, Radu Ungheanu... etc".
Tof in pronaos, in dreapta, se aflä §i. morminful ctitorului.
Acesf lucru ni=1 spune piafra fombalä, frumos säpatä, dar simplä;
färä inflorifuri lapidare, cu urmäforul continuf :
I- Sub ae'astei piatrd odihnesca oasele reiposatului roba luiDum-
nezeu, Toma Deleanu, biu vel seit[rar], sin Grigorie §i Ecaterina, carde
s'au saviirsit [din viatd] la leat 1812, sePt[emvre] 24".
A.tif in pronaos cif i in naos picfura este de daiä mai nouä,
probabil din 1904. Nu se mai väd chipurile ctiforilor cif i minian
fura bisericii, care de bunä seamä existau la 1904 1/ O. ceea ce sur.
prinde este cä In locul cfiforilor primi se vä.d figurile a doi inoi.
fori Radu Ungheanu *i sotia sa Elena (clip cu frumoase fräsäturi
§i ales cosfum national), cind in fruntea renovaforilor este un
urma* al §efrarului Toma, Mihail Deleanu. Care sä fie explicatia
acesfei curioase abdicäri, dela dreptul de fondafor al bisericii, din
partea unui descendent al acesfei &milli care prin femei se leag6
de Mafei Basarab *i vesfiful neam al Craiove§filor ?
Cali i Insemngri:
APostol din fimpul luí Alex Ipsilanfi Voevod si a mifropo=
litului Grigorie. Bucure§ti 1774.
Cazanie, färä copertä anterioarä. sec. XIX. Sg s *fie cä
aCasià sfänfä carte ce sà nume§fe cazanie este a sfinti min[51s.
Uri din saful Delení i s'au daft.' de popa i de Costandin lo.
gofätul de s'a legafu §i dändu Cosfandinu baní nainfe fri[i] sfanti
din bani[i] focmeli, care focmealä au fosi lei 10 §i. am lucraf=o
eu robu luí D=zeu cel mai josu iscglifu curnii sä vede *i cu mänà
de tarän[ä] cg män[a] va pufrezi iarä slova va fräi; iarä cine o *a
sä cefeascä §i. o vrea sa mä pomeneascä zi cä.nclCi : D=zeu sä=1 erfe.
836 octomvre 7.
Athanasie Pouovici, /egiitor de di* ot Corbu.
,,Invätäforul::. safului Drägäne*tí din judetul Oltului, plasa
5ärbäne*filor, a cefif *i eu (sic!) pà aceastä sf. cazanie la leafu
1848, decemvre 20. qheorgIne Nicolau.
Liturghier din vremea lui Alex. Ipsilanti Voclä §i a mifropo.
lifului Grigorie. Bucuresti 1780.
') Poboran, op. cit. pg. 447 apune: La bis. din Deleni se gäsesc zugrliviti ca ctitori
fondatori Toma Deleanu gi sotia sa Zoita". Nu gtiu and va fi vizitat P. biserica, dar
cred a la 1908 cind a serfs a^estea, pictura era renovatg.

www.dacoromanica.ro
 118

luí Maid. Grum[ä]z[escu] sin dieaconu Tudor ot sat

Comänita, sud. Oli. 1786, mart. 8".
Sä se stie ca m'arct6 fäcut[i popi In sfänta mitropolie a Bu=
curestilor in luna lu aprílie in síasprezece zile (16) eu, popa Mateiu".
Sä, s sae cä acest liturghier este a popí lui Maiei, du-
hovnicul dela Comäníta".
Penticostar anterior anuluí 1800färä. coperte.
Evarghelie din vremea lui Alex. Moruzi Voclä, si a mitropo=
lituluí Teodosíe, fiind episcopul Rimniculuí, Nectarie.
Rimnic, 1794.
Aceasti sfäniä si dum-nezeeascä evanghelie ce s'au cumpärat
de robu luí Dumnezeu, Ion räposatul sin Dordea (?) In tal. 15 si
s'au däruit la biseríca Deleni, ca sä fie In veci de pomenire (alt
scris) i s'au cumpärat aceastä, sfänti carte evanghelie prin. Indem=
narea popi Pavel sin Ionasco ot5 Deleni".
Octoih tipärít la Pimnic-1811färä. insemnäri.
17.

Despre Dienci í biserica acestui sat.

De satul Díenci se vorbeste, in documentele sec. XVII,
totdeauna In strinsä legiturä cu alt sat vecin, Väcärestí, amindoug
intrate In posesíunea marilor boerí Rudeni. Satele existau insä
cu mult inainte. Intr'un act dat de Matei Basarab la 13 august
16331) unor locuitori din saful Väcäresti se spune: . . . sà le
fíe mosie In Väcäresti insä pärtile lor si sä fie slobozi i In pace
de ruing/lie de cätre Andrei sDatarul2) §i de cätre fra¡ii luí, Vladul
I) v. C-ral Nisturel, Genealogia Ndsturclilor in Rev. bt. ist. arh. OW. XI, p. 53.
2) Acesta e fiul lui Vlad /og. Rudeanul, cu prima lui sotie al cdrei nunie nu
se cunoaste (ct. Dr. Samarian Ch. Pompei, lstorm orasului Caldrasi, Buc. 1931, p. 19, nota
1. Lucrarea dd la iveald lucruri noud, dar e lipsitA de indice si plind de erori de lecturd, ex. :
p. 21, doc. din 7188 (1679) e citit 7185 (1677), desi ar fi trebuit In acest cas 1676 fiind din
noemvre) ; p. 198 Andrei Spdtaru feciorul Radului vel logordt" (?!) ; erori crono-
logice, considerInd pe $erban Cantacu.zino domnind in 1677 (v. p. 199, doc. V), erori
de paginatie (v. p. 162 si 185), erori genealogice primiud ca bung, mArturia doc. V cd
Dumitrascu Murgescu e unchiul lui Constantin Preotescu, cind acestia sint veri din frati
(v. pp. 20-21). Andrei Rudeanu era In 1628, postelnic, restituind aldturi de tatd1
&du, mosia Folestii de jos unui Udriste (v. Acad. Rom. ms. 5193. fol. 295). In 1630
end Inc4 trdia fatal sdu, Vlad, apare ca spdtar. La 16 fevr. acest an, locuitorii din
Dumbrduita (Mebedinti) dan zapis a se vind lui Andrei spat. Rudeanu (v. Acad.
Rom. ms. 610, f. 61). Inch' din domnia lui Alex. Bias (probabil a doua °ail, 1627-29)
cumpdrd mosia Deleni (Olt) pe care Drägusin Deleanu o rdscumpIrd In 1633 (cf.
Rev. pt. ist. arh. i fil. XI, 48). Tot In 1633, Andrei spdtarul Rudeanu se judec4 cu
fratii lui vitregi, Radu si Vlad, pentru satul CrAcimariul (Cdrcimari, sat dispdrut ca
nume In Olt), (v. Codrescu, Uricariu/ II, ed. II, Iasi 1889, pp. 264-6). In 1631-35,

www.dacoromanica.ro
 119

Radul 1), fíii logoatului Vlad Rudeanu 2) si de eitre fíii lui Staico8)
paharnic Preda **1 Tudosie 4) . . pentrueá saful Vaciresfi au
fost tot oameni mosneni incei din uechime ; iar in zilele lui Simion
Vodà dar logof. Tudosie Rudeanu i flul luí Vladul log, ei ca nisfe
boerí pufincíosi fiínd, ei au cofropif pg saeul V5egresti . . . . si
i=au rumànif fàfà voea lor i le=au aruncaf lor banii cu d'asila
aspri 12000, de s'au fose fácu rumini. Iar dupá ce a veníf domn
vinde cu 1400 galbeni, lui Preda vel spat. Brincoveanu satul Manailegti-Vilcea
(v. Icrrga, St. §i doc. XIV, p. 321). In 4640 e clucer (v. Samalian Pompei, op. cit.
p. 49 nota 4) si mare clucer in 1655 (v. Lecca, Fain. boeresti op. cit. p. 426). A
fost cäsatorit cu luca unui Dumitrascu visl. ot Bogdanei si a avut un singur fiu, Du-
mitrascu, care si-a zis Murgescu, probabil dupli mosia Murgesti ce o avea in Olt. Acest
Dumitrascu a fost capitan i clucer (v. Istoticul Eparhiei Rimnicu/ui, p. 379).
Acestia erau fiii lui Vlad log. Rudeanu ca a doua sotie, Despina, fiica lui
Dragul post. din Slatioare, pe care a luat-o in cäsatorie mire anii 1616-18 (v. Sam.
Pompei, op. cit. p. 16). Vlad Rudeanu era capitan de lefegii In 1646 (v. S. P. Radian
Monogralia com. Valeni p. 42) si paharnic in 1660 si 1671 (v. Filitti, Arhiva, tab. gen,
Corbeanu-Rudeanu i Lecca, op. cit. p. 426). A avut doi copii, V/ad s't Socol, cari In
1699 inchina schitul Flamindazidit de Teodosie marele log. Rudeanu si de Vlad Ru-
deanu iarasi, mare logolat, strabunii lor, episcopiei Rimnicului (v. 1st ep. Rim. p.
379). Radu post. Rudeanu a avut 4 copii. In 1679 nu mai traia. Mihail until din
feciorii lui inchinä aläturi de verii sai, schitul Flarnina, in 1699 (v. Istoricul cit. p.379).
Fiul eel mare al lui Teodosie Rndeanu logolatul s't cronicarul lui Mihal
Viteazul Vlad Rudeanu, primesle la Inceputul sec. XVII dela Radul clucer 13uzescu
drept cliinic probabil din considerente familiare, hind rude Piste rumini din satut
Crivina (se Intindea in Olt unde-i azi satul Buciumeni) fárá mosie insa (v. Aricescu,
Rev, ist. a aril. Rom. I p. 95, no. 1195). Vlad a avut frate pe Teofil Rudeanu, episcop
al Rimnicului i apoi mitropolit al Ungro-Vlabiei (t 1648), si pe Staico. A detinut dregatoria
de vel paharnic in domnia lui Gavril Movill (1618-20, v. Fi/itti, op. cit. pp. 23-4 si Ste-
fulescu. Documente pp. 383, 86, 89, 396, 443). In 1625 e vel vistier. (cf. Stefulescu op.
cit. p. 431), apoi in 1629-30 ajunge vel logolat (cf.Iorga,Bul. Com. Ist. V. pp. 186-7
no. 47), dennotate pe care o ocupä Ora la sfirsitul vietii, fapt petrecut in 1630, dupa
august (Sam. Pompei, op. cit. p. 17). De copiii Jui m'am ocupat in notele anterioare.
Cred ca acest Staico e fiul Jui Teodosie log. Rudeanu, Irate ru Vlad si Teofil mi-
tropolitul si nu VI Teodosie fatal lor curo credett Icmnescu-Gion in Sima Stol-
niceasa, p. 61. Lecca il socotea fin al lui Teodor Rudeanu, tatal lui Chirca marele han
din a doua jum. a sec. XVII (v. I. cit. p. 426). Presenta unui nepot al acestuia, anume
Ccmstantin, printre inchinatorii schitului Fiaminda in 1699, intareste parerea cá era
fiul lui Tudosie lug. lundatorul Fiáinìndei. Cloud Despina logofeteasa vinde In dec. 1631
mosia Futesti din llfov, Vinzarea o face ca 'Urea Jui Andrei 1Rudeanul, fiul ei vitreg
cu a lui aStcrico pehfarnicufl (v. Bianu, Doc. rotnitiesti, 208, pg. 194). Acest Staico
din Fra.testi (Vlasca) a avut de sotie o jupineaca Voica (v. Bianu, op. cit. p. 170).
4) Preda era paharnic In 1670 (v. Fi/itti, tab, gen. citat) iar Tudosie fratele
ca.,pitan in 1663 si pah. in 1666 (v. Filitti, op. cit. p. 83). In 168S It gasesc citat tot
cd titlu de capitan (v. T. G. Bulat, Contributiuni documentare la istoria Olteniei, R.
Vilcea, 1925, p. 108. Lucrarea e tiparita cit se poate de neglijent, plina de erorichiar
la p. 108, doc. XCII are anul 7196 (4688), iar la p. 109 acelag doc, are alt. 7123»
(sic!) ; ca transcrierea complet defectuoasa a expresiunilor slavone, färä vre-o
stradanie de identificare a persoanelor sau macar de pastrare a aceluias nume Dos.-
pina (!) Dragoiasca din doc. VIII, p. 9, apare in resumatul autorului: aDospina Dra-
gomireasca» etc.). Acesta avu un fiu Constantin Rudeanu, citat in nota anterioarä,

www.dacoromanica.ro
 120

r5posatul Serban Vodä, satul s'a dus inaintea lui In divan de s'au
plins de strimbgfate §i de cutropire . . . . *i au frimes pe Cernica
vel vomic de a cercetat . . . *i el impreuni cu sätenii au lepädaf
toti banii jupinesii Dobrii, sokia lui Tudosie biv vel log. cif au
fost da. Iar Tudosie log. el atuncio au fost fugar in 'Cara moldo=
veneascä; dacä au venit el din fugärie, in zilele luí Serban Voch,
el iarä*i a rumänit saful Vacgre*fi intr'u silnicia sa, färä baní §i
de atunci incoace tot au fras pirä cu log. Teodosie Rudeanu*i cu
fiul säu Vladul log. pe la foil domnii....". Matei Vodä dä dreptate
mosnenilor. Dar acestia, din nu *flu ce causä, stilt siliti sä, se
vindà, aläfurí de Dienci, lui Radu post. Rudeanu, fiul lui Vlacl
marele logofgt. Aceste §firi le dau nisfe scurte insemnäri dintr'o
condicä 1) a mitropoliei, fäcutä la 23 noemvre 1694, incepind : Pen-
tru Dieanci i WiccIre§ti ot sud Olt" §i cifind zapisele urmätoare
I zapís al Dieancilor ot sud. Olt, av[gust] 11 dni, If. 7152
(=1644); 1 zapis al runfinilor ot Dieanci de vänzare la mina Ra-
dului post. Rudeanul, decremvre] '30 It. 7152 (1644); 1 zapis al lui
Dragomtr Prundeanul pà Dieanci i VäcäreW, ghen[are] 8 d[ni], It.
7154 (1646).2) 0 carte coaj[ä] a lui Matei Vod[ä] p5 Dieanci*i pe
Väcäre§ti ghen[are] 12 d. lt. 7154 (1646):3) o carte a lui Grigore
Vodä, pà Dieanci §í pà Väcäreti. ap[rilie] 1 d. If. 7171 (1663)" 4)
Dar Radu post. Rudeanu nu are insu§irile superioare ale fa-
fälui i mai ales buniculuí säu, rolul luí social e *ters 0. din aceasti
causä moiile frec in mlinile altora prín amanetare. Condica ci=
faiä pomene§te de ,,2 zapise ale feciorilor Radului post. Rudea=
nul anume: Matei, Costandin i Preda i Mihai pre saful Dieancii
i Väcgre*ti (din) iunie 27 i (#) iul[ie] 1 d. lt. 7192 (1684)". Dad,
Radu 'post. zälogise numai, copiii lui sfir*esc prín a lichida mo*=
tenirea prin vinzare. Incä din 1679 taal lor nu mai fräía, In 1681
Cosfandin Rudeanul vindea moia Lichire*ti din Ialomita, späta=
rului Mihaí Cantacuzino.5) In 1684 vine i rindul satelor cifate
din Olt. Prea succinful resumaf nu araiä cuí s'au vindut aceste
mo0, dar se pare cá chiar mítropoliei UngroNlahiei, care dupä,
aceea le frece in catastihul averilor ei. Tot in conclic5 se vorbefe
*i de cartea a 6 megiea*i de hofärniciia mo*ii Dieancii (din) 11
mai, If. 1697". De*i la 21 iulie 1686, un Vasilie monah Rudeanul"

v. Academia Rom. ms. 671, fol. 106 scri.

Thid. ms. 671 fol. 124.
cf. si Aricescu, Rev. ist. I p. 46, no. 583, resumatut aceluias docutnent in care
se preciseaza cí Vodif intäreste dui Rada post. Rut Vladului Rudeanul log. stApinirea
moqiei Dianei(!) din jud. Olt».
Ibid. no. 584, carte data tot lui Rada post. pentru satul Diianei i V6cAresiii".
Sam. G. Pombei, op. cit. pp. 20-22.

www.dacoromanica.ro
 121

isi dä partea luí de mosie, din Vai-de-ei. (Olt) de pomanä la maro.

polie 1) nu cred cä stäpinitorii Diencilor au fäcut fot poman5, ci mai
curind cä au vIndut satele pentru bani.
Intr'o altä condic5 2) a mitropoliei apare, la 27 dec. 1747, ca
administrator al mosiilor Dienci i Väcäresti un Protopop Dumi-
tru dela Slatina" care d5 socotealä de cele ce au luat Static° dupä
mosiile" arätate. Acest Dumitru avea asuprä.i i mosiile schitu.
lui Streharet. Se pare c5 Dienci i Vácäresti depindeau de m.rea
Streharet. In 1749 g5.sesc ca ispravnic" al acestor mosii pe un pro.
topop Stan, care ingrijea si de mosia Comani. Stan apare in a=
ceastä calitate sí in 1750, iar in 1751 e inlocuit Cu protopopul
Necula"9).
Citiva aniadícä 0115 in 1760nu stiu cine va fi ingrijit a.
ceste moií. O alt5 condic5 de venituri alcatuitä in 1761, d5 iaräsi
scurte insemnäri de venitul lor, arätind cä au ¡recut supt ingrí=
jirea unui ierodiacon Neofit igumenasul schitului Dräjenesti pen.
tra care mogi i s'au frimis carte domneasc5 penfxu oameni[i] ce
ski pe'nprejur acestor mosii ca s5 dea suhat pentru vitele lor,
de via bani 12 pe an, fiindcà ale lor case sänt pe alte mosii
vitele lor sà hr5nesc dup5 aceste mosii ale mitropoliei"4). La 15
oct. 1764 mosiile sint date asupra popii luí Seirban ot Vulturesti",
cäruía i se porunceste s5 cerceteze de venitul acestor mosii de
5 ani de cind au fost asupra diac. Neofit" 5)
In 17725) Diend i Väcärestí nu dau nici un venif, probabil
din causa proastei ingrijiri. Doar mosia Ciaricatot a mitropoliei
produce 15 taleri pe an.7) Si In anii urmätorip5n5 la 1788 chid
moiile frec asupra lui Partenie, egumenul dela schitul Buliga8)._
veniturile sint aproape nule. Dar nici asupra acestui sclait n'au
r5mas multä vreme c5ci dupä 1800 apar In acte supt dependenta
m.rii Sfrehare i rämin p5n5, la secularisare. In 1831 Dieni(0 a
schitului. Striharetur aducea un venít de 1000 2500 lei anual 9);
iar In 1841 hotarele mosiilor Dienci sí Väcäresti erau: la est mo.

v. Acad. Rqm. rus. 671, fol. 131.

Ibid. cns. 616, fol. 254.
Ibid. fol. 128, 137 si 142.
Ibid. rus. 617, fol. 21.
Ibid. ms. cit.
8) Ibid. ms. 618 Condicd de venitu/ schituri/or si al metoaseior (dela 1775 si)
pg.na la It. 1782".
Ibid. fol. 26; cf. si ms. 660, fol. 284 ande se dan hotarele din 1811 ale mo-
siei Ciorita ce-i zice i Pro:0'a : est, mosia Boulenii (Vat.a); vest, Alunif mosteni si A
casei rdkosat Dined Olänescu"; sud, Praia inosteneasa".
Ibid. ms. 621, fol. 51.
I. Filitti, Arenda mosiilor In Muntenia la 1831 si 1833, p. 24.

www.dacoromanica.ro
 122

*ilea Utleasca a d. Matache Dreigoescu" ; la v. CimPu-Mare a d. aga

Vlangati" ; la sud mo*ia ChePtura (probabil Vlingäretii actuali)
a d. Vlangali" si la nord Murgeasca a d. Niculiitä Murgescu1)".
Mo§iile aveau intindere de mil de pogoane. Numai pidurea nu=
raja azi VcIceireasca singura amintire a numelui satului, 2) care
s'a 1nglobat la Dienci - avea 1000 de pogoane.
In 1860, noemvre se face hotärnicia moiilor Vulture*ti de
sus *i. Batiea ale lui Tache Dimba si Dienci a mitropoliei.3)
Biserica nu are un caracter unitar, intr'ucIt s'a clädit in serii §i
din material di.
ferit. Astfel al.
tarul *i naosul
au pereEii latera-
li din bläni groan
se de stejar, iar
pronaosul din
eirämidä. Lem.
nul §i. zidul au
aceea§i tencuea=
li care maschea=
zi diferentele.
Clädirea este a.
§ezati pe «teme-
lie de zid» asa
cum era si In a.
nul 1794, and
probaba s'a Ina.
¡at parea res.
trinsi de lemn.
Biserica a avut
dela inceput for
ma drep tunglaiu-
lari, s'a mirit in
1874 cind s'a 15=
Fig. 16. Biserica din Dienci: vedere dinspre vest.
cut pronaosul *i.
pridvorul pe stapi (4+2) de zid. To in 1874 s'a ridicat §i. turla
dreptunghiulari, din scinduri de lemn unde e si clopotul. Acope=
ri§ul este *i. azi tot de *i¡i *i. m5rgine*te in fati un fronton, a
cärui a treea laturi este formati dintr'o strea*inä de §iti, care
apiri intrarea in pridvorul cu 4 deschideri maxi. (fig. 16).
') V. Acad. Rom. ms. 660, fol. 255.
Locuitorii nti-i amintesc de un sat VAcAre0, dei exista in 1872.
v. Aritivete Stat. Acta mitrop. dos. 75, noui.

www.dacoromanica.ro
 123

Altarul are in inferior forma pentagonali si o bola sferici.

Proscomidia are siruri de nume, scrise stingaci la renovarea din
1874. Naosul drepfunghiular are o bola' cilindrici de scinduri si
e despirtit de altar prin timpla solidi de zid. Pronaosul mai mule
patrat e boltit in calotä.
Picfura s'a reparaf radical in 1932, cind s'a ficut ultima ajus=
fare si se presinti ca un amestec de ignoranti i neindeminare.
Se stie dintr'o insemnare din anul 1841 5) cà sfänta biserici
de Mini de sCejar aridicati pá temelie de zid, boltile bisericii
scinduri de sfejar..., invelitoarea sindrili de sCejar cu cue de
lemn" s'a inältat de locuitorii satului la anul 1794; hramul cu-
vioasa Paraschiva".
InscriPtia actuali spune : S'a zid't din temelie aceastei sfintei
biseridi in anul 1814 2) de /meat Dragomir ; s'a mai reparat
$i meirit de Dumitrascu-CimPu Mare, ajutat si de setteni la artut 1874.
Mici reParatii cu ajutorul setteralor, s'au mai facia $i in anul, 1932".
In august 1841 sint aritati in condica mitropoliei i Aujbasii
bisericii" prea numerosi pentru un saf care avea in 18728) abia
500 de locuitori. Un duhovnic Vas& in virsti de ani 60, hiroto=
nit la lt. 1813 pi seama sfintei biserici acestia ; 1 preot Androne
In virsti de ani 75, hirofonit la le. 1809 pà seama bisericii acestia;
1 preot Stoica in virstà de ani 50, hirotonit la le. 1824 pi seama
bisericii acesfia ; 1 preot Stan in virstä de ani 40 hirotonit la le.
1829 . . . ; 1 dieacon Ivan in virsti de ani 35, hirotonit la le. 1830
si tine loc de tircovnic".4)
Dintre cirtile de rifual pof fi semnalate urmitoarele :
Evarghelia bilingui (greco=rom.) de pe timpul lui Brincoveanu,
Cipàrifà In 1693 í avind pe marginea de jos a foilor insemniri
cu o distinsi caligrafie, cari au fost ¡Mate in mare parte la legat.
Se mai vid: A.ceasti sf[in]ti evanghelie iaste dati de IsPas Aba-
Academia Rominä, ms. 660, fol. 255.
Cred ca. trebue adrnis anul 1791 pentru zidirea bisericii, flinda presintä mai
multä garantie insemnarea datä de proprietara mosiilor mitropolia, care se interesa
de trecutul läcasurilor sfinte depe locurile ei, decit anul 1814" transmis pitn6. azi
de inscriptiile care s'au quccedat i s'au putut ceti incorect de inoitorii destul de igno-
ranti ca sa. greseascä. Se mai poate admite ca anut inscripttei actuale sä fie dat numai
de traditia oralä si pe aceasta nu se poate pune multä incredere.
In aceastä, privintä e elocvent cum traditta care circulä printre locuitorii aces-
tui sat spune: Satut n'are o vechime mai mare de 100 ani" (comunicarea inv. Ni-
culescu), cind din cele expuse, resulta. fiinta Diencilor acum 400 de ani.
Prin 1825 mai exista in Dienci o bisericä de lemn, hramul sf. Dimitrie pe
mosia sf. mitropolii", la care slujeau preotii : Vasae, Dragomir, Andronie cum si
diaconii D-tru, Stoica, (v. Acad. Rom. ms. 3530, p. 119).
v. D. Frunzescu, Dict. topografic si statistic al Rominiei. Buc. '1872, p. 162.
Acad. Rom. ins. 660, fol. 257.

www.dacoromanica.ro
 124

giu la schitul dela Dinecsti (?) care s'au fose numitufàcueu

Triodul din vremea lui Nic. Const. Caragea, iipärit la Rimnic
In 1782; Antologhiul din 1786, Lei coperfe si un Octo.i.h anterior
sec. XIX deteriorat.
18.
Sari despre Dobrofinef i bis erica fosfului schif local.
La diseantà de 4 km. de Slatina, spre nord, pe valea Oltu-
lui plin'á de infinite variafii, e satul Dobrotinet, care prin sec. XVII
XVIII avea prinEre eátunele ce=1 aleg(uiau i unul in partea
sudicä numit $erbeíne#0). Supe acest nume apare iner'un
document 2) din vremea lui Alex. Vodeí Bias in a doua domnie
(1627-29), cind un Barbu, feciorul lui kuan i nepotul lui Mogo,
vinde a opta paree din satul Serbänesti de ling5 Slatine luí
Tudor biu uel sluger Rudeanu.
Acest Tudor Rudeanu are frwei pe Teodosie Rudeanu 8) ves=
field logofät al lui Mihai Viteanil auEorulse pareal unei des=
crieri privitoare la fapeele stralucitului voevod care a rimas in
versiunea latinä a lui Baltazar Walther, acesta avind=o in slavo=
neste sau rominesfe dela Rudeanu 4), pe Chirca5) si pe Piruu Rudeanu.
9 Pe o hartfi a O teniei din Liiii,,iil oc.ipatimni austriaco (1716 9) figureaza
citeva lucalitaV de pe matut sting al Oitului. Intre satut Curti,soara t orasul Slatina
exista o singura localitate Serbernesti". Se arata mai spre e. si Buicesti. (v. Arh. 0/t.
V. 25-6 p. 174, plan sa din Kö/eseri: Auraria romano-dacica ; Idem, I, 2-3, p.
154, plansd, harta principatului muntean intocmita de stolnicul Cantacuzino i reprodusa
de Del Chiaro, secretarul lui Brincoveanu). Ca Dobrotinetul de azi--sau unul din sa-
tele ce-1 compun se mai cherna in trecut erbanesti, o spune taptul ca strada
Obrocari din Slatina se cherna in sec. XIX Ulita erbcinestilor". 0 mai spune i ca-
tagrafia din 1825 care insemneaM dupl. Cireasov, satul 4arb5uesti" en o biserica de
zid sf. Troitet, inaltata pe moftea /tit Cost. Hiotu/. fcicutei de peirintii durriniez&i, sec
surbatei dinnainte bind in turiii" deservita de preotri Neagoe i dia-
conul loan. Dupa sand 1.rhrieLi iirtneaza Dobrotinetul" cu biserica de zid aviad
!walnut Vcruidenia" (Intimpinarea D-lui) ipac (asemenea) e motea Hiotu/ui facutii
de peirintii (?) dura-lui", Cristea prot[cdp. Barbu/. (Acad. Rom. rag. 3530,
p. 114). Dionisie Fotino (v. Istoria gen. a Daciei, 111, trad, Sion, Buc. 1859, p. 172)
tetiza in OIL 7 meloase" printre care e si Cobrotinur(!) = Dobrotinet.
Arhive/e Olteniei no, 37=8 p. 297 sqq. Doc. din 5 mai 1628.
ncai serie, dupci Anonimus Cardinensis, op. cit. IL ed. 1, p. 276: Teodo-
sie logofcitul cel depe vremea Irii Mhaiu Vodl, era oin batrin t rau catra Unguri. El
au i atifat pre Alihai Vocla sit lae pre Unguri i s'ar ti si intlimplat de vreo citeva ori
de nu s'ar fi impotrivit Radul clucearul" (Buzescu). Acelas lucru it afirma si cronicarul
ungur, Szamosközy (v. Ioachim Creiciun, Cronicarul Sz., Cluj 1928, p. 131, no. L111).
A. Papiu Ilarianu, in Tesauru de momumente istorice pentru Romania, t. I.
Buc. 1862, da traducerea romina i cornentariul operei lui Walther tiparita in latineste
in 1599, (cf. pp. 1-74). Privitor Teodosie, autorul acestei istorii a faptelor lui Mi-
hai Viteazul, V. Irga, lstoria lileraturii rominesti introducere sintetica, Buc. 1929,
pp. 59-60.
v. Acad. Rom. ras. 2530, fol. 541, doc. din 18 mai 1593 lui Teodosie

www.dacoromanica.ro
 125

Erau fedora lui Gheorghe logofcItul din Rtimnic, 1) frafele lui Ivan log.
din Ruda (Arges), cari amindoi au pribegif In Ardeal, pe vremea
lui Pefru Voda Cercel (1583-85), omoriforul lui Dobromir banul
din Corbi, de frica singerosului i avenfurierului frafe al lui Mi=
hai Vifeazul.
Se pare cà urmasii lui Gheorghe Rudeanu, au avufs5 sufere
depe urma lui Mihai Voc15. desi erau Inrudi(i cu doamna Stanca,
ceeace acela si cumnaful 2) sàu Dobromir, suferiserà dela Pefru
Cercel. Cäci In biserica din satul Ruda se af1à o inscripfie slavong,
care spune cg la 2 mai 1601, Chirca fiul lui Tudor pose. si mama
lui, Sfanca, au murif In zilele lui Mihai Voevod".3) A fosf o
moarfe nipraznici pe care Mihai, probabil, o trimetea Rudenilor ca
pedeapsä, penfru indepartarea de lingà domnul lor. Se pare c6
Rudenii ca si Buzestii si chiar ca i doamna Stanca, paràsiserä
pe Voevodul, care frecuse pentru ei-1n aventurä. Ma se explid,
fapful cg Teodosie logoLful i Vlad log. fiul sgu, cufropesc saful
Vgc5iresfi (010 ca ni4te boeri putincioi fiind in zitele lui Simion
Vodd (Mound)", iar In vremea lui Radu Vodä, Serban, Teodosie
este fugar in Ora moldoueneascd" 4)
spAtar i frAtine-sAu Chirca pentru mosie in Copa cel, iar ciia/alti frati ce mai sint
mai mici....".
l) A fost logolAt mare. PArueste m-rii 0/tent (Wm) naosii in Bujoreni i In
Utifei i in Copacel (v. Istoricul eparhiei Rimnicului, 1906, p. 333). Glieorglie log. acelas cu
G. din Bogdclnesti este Inmormintat la epise. Ilimnic. (v. Ist. ep. Rim. p. 41). Tot fe-
ciori ai lui stilt Chirca Rudeanu ot Dregioi, vel comis in 4580, vel logolat 1586 si
Sima, sotia lui Stroe stolnic Buzescu, care moare la 2 oct. 4602 in Brasov, de rana c5.-
pAtatA la cap in lupia vitejeasa pe care o avu Cu cumnatul hanuiui tAtärese in sep-
temvre 1602, la Ogretin, in gura Teleajenului si fu innnormintat de Sima la StAnesti,
ctitoria Buzestilor, unde aceasta puse o inscriptie memorabilA pr. in continutul ei eroic.
Sima moare chipA 1634, nelAsInd copii (cf. Revista pt. ist. arh. i filologie t. lll pp.
228-31 ; Ist. ep. Rimnicu/ui, pp. 41, 333; G. L Ionnescu-Gion, Din istoria Basarabilor
I. Sima stolniceasca Buzeasca, ttuc. 1903. pp. 61-2, 65-6; C. Gane, op. cit. pp.
150-1).
cf. . Filitti, Arh. Cantacuzino, pp. XXXII, 25 nota 2, In care Dobromir e arA(at
ca Iiind curnnat cu Glieorghe log. din Orbi incepritoru/ Rudeni/or". In: Ctitorii dela
P/Auiceni, Arh. Olteniei n-os. 32-33 (VI) pp. 275-7, autoruIrectilicti pArerea pe basa doc.
noui, In sensul a G. log: din Corbiacelas cu popa Gheorghe e fratele lui Dobrornir
cA alt Gheorghe, log. din Bogdeinesti, e strAmosul Rudenilor i cumnatul lui Dobromir,
sotiile lor Iiind surori.
V. Dreighiceanu, Biserica din Ruda-Arges in Bul. Com. M. Ist. XXII, fase.
61, p. 121. Chirca, flu) lui Tudor §i al StancAi, dupA mArturia inscriptiei, este identifi-
cat ea marele logoíàt Cliirca pe care eu if socot frale cu Tudor. Nu e admisibil ca
Tudor postelnic in 1601 sA fi avut atunci (in fecior fost mare logofAt. Pictura s'a fAcut
mai tirziu (cf. Bu/. Com M. Ist. XXI/, f. 62, p. 172).Clitorul Chirca cu sotia Dumitra,
poate O. fie Chirca ot Curtisoara, banul de 1656, fiul lui Tudor cu Despa, a doua
tie a lui Tudor post. apoi vet sluger Rudeanu. Tudor pare a fi fost si clucer.
cf. Rev. P. ist. arh. i filologie XI, p. 53, doc. din 13 aug. 7141 (1633). In

www.dacoromanica.ro
 126

Tudor post. Rudeanu, in firopul aceluia* domn Símion Mo-

vilä, cumpärä satul Priseaca, vecin Cu Dobrotineful, impreunä cu
toil locuiforii, cari aveau i ei jumätate din aceastä mo§ie, cum=
päratä inainie de anul 1600, dela _Ivan §i, daft Part/ill ot Buicesti"1).
Príseaca inträ in posesia lui Tudor prin 1601 *i rämine asupra lui
15 aní Existä hrisovul dat de Radu Vodi Mihnea, la 2 mai 1623,
prin care intärege zapisul räscumpärärii citorva din ceí ce se yin=
duserä prín 1600 luí Tudor Rudeanu i li se da o jumätate de
sat din Príseaca i cu toate viile"2). Cealaltä jumätate de sat
rämlne In sapinirea Rudenilor pänä in sec. XIX. La 8 mai 1628,
Alex. Vodä llia Intäre*te lui Tudor biv vel sluger, steitoinfrea teste
mosia Sultänesti.5) (azí Slätíne*ti, in Príseaca) In vremea lui Radu
5erban cumpärä o parte din satul Podi§or (01t) dela jupineasa
CaPlea i dela Berinca log. ot. Bujoreani", cumpärätoare intäritä §i
de Radu Vodä. Míhnea la 18 febr. 1623 4).
In domnia lui Gavriil Movilä (1618=20), Tudor Rudeanu, partisa=
nul Movile*filor, ajunge vel sluger 5). In 1623 *i 1628 apare in doc. ca
fost sluger mare. Dupg anul 1628 nu se mai tie nímic sigur de acest
boer. Se pare cä In urmä s'a calugärit luInd numele de Teofil.
Aceasta ar ree*i dintr'un doc. din 6 mai 1633, In care märturi=
se§te í cinstfitul] Teofil câlugârul. fratele Pirvului logf".6) Cà este
vorba de boerii Rudeni spune i numele luí Vlad log. (Ru=
deanu). Acest Teofil nu poafe sä fie Teofil Rudeanu" episcopul
Rimnicului (1619-37) intru cit apare ca simplu cäluggr.
De bung seamä cä Tudor a cumpärat prinfre alte multe moW
Curtisoara de lingä Dobrotinet, cäci Chirca feciorul din a doua cäsä=
torie a luí Tudor cu o jupineasä Des pa, s'a numit of Curti§oara".
O parte a acestui saf a asea parte" se gäsea inainte de anul 1500
In sfäpInirea unui preot Virtan. Radu Vodä cel mare miluege"
privinta atitudinii Rudenilor fop de Mihai Viteazul, domnul lor, este editicatoare plin-
gerea catre Polonezi ce Teo[do]sie velichi lo[g]fe[tr subscrie alaturi de: anitroko/itu/
Eftimie, DalujDandovile], velichi log. Ianachi vel speitat Tudoru su[lfga[r]", Vla[d]u[l]
poNte[/]nicpe acestia doi ii identitic, primul cu Tudor Rudeanu, frate mai mic al lui
Teodosie, iar celalalt cu tiul lui Teodosie, Vlad Rudeanu alti boeri munteni, cari
vazind cruda nestatornicie i sfiall(?) a lui Mihai Viteazul din care causa si Tara
Munteniei a inceput sa lie nimicita va rugarn sa binevoiti a trimite armata voastra
cu domnul Hatman al Coroanei, cu Sirnion Voevodul . . ". (v. Rev. ist. XIX (1933),
pp. 21-24).
') y. zapisul nedatat, dela inceputul sec. XVII, scris de mina lui Tudor, anexa no. I,
Facsimil IV.
cf. Bis. din Priseaca, anexa no. I. Aici se arata ca Tudor a cumparat in dom-
nia lui Simiou Vocla.
Arh. Stat. coala Ionascu, pac. 2, no. 1, regest.
v. lorga, Studii si doc. VII, pp. 166-7; Arh, Olteniei, n-os. 39-40.
Filitti, Arhiva Cant., p. 209 si Rev. pt. ist. arh. fi fi/. XT, pg. 283.
61 v. T. Bulat, Contributiuni, p. 83.

www.dacoromanica.ro
 127

pe un Corlat clucerul cu aceasiä mosie, pe care spune clomnul

,,am luat-o domnia mea drePt o dusugubinel, Pentrudi au fost ucis
popi[i] Weilan Pe un om de a murit...". Corlat nu poafe tine
multi vreme aceasiä mosie si o vinde cu 5000 aspri, domnului
care i.o d5ruise probabil penfru actele lui vifejesti. Radu cel Mare
cumparind parfea din Curtisoara o clä.
rueste m-ni Govora prin hrisovul din 30 .nrOt
mai 1500.1) In 1538, Curtisoara duPci Olt, 1

mai sus de Slatina" trece asupra unui Neagoe

speitarul, care clä in schimb m=rii Govora
sat-ul Birsesti (Vilcea)2). Pe la sfirsitul
sec. XVI träia aici un Dragomir ot Curti=
soara, fatal lui DreiguOn banut 3). 0 pia.
frä cu admirabile Mere säpate - care si
acum se aflà in curtea propriefarilor din
Curtisoara, araa cä s'a ridicat de Ma. 141Y;:,' 15%

tet clucerul i socia lui Rina 4). Bind roasä

rupti la colturi (fig. 17) am mai putut 411°11-1:-- -t
descifra urmitoarele : - - t dumneze. , 1"..
ik
eascei kruce?) care s'au rcidicat pre numele Vt A °,

Veisneseniie (Inältarea) Domnului nostru ,11W-Ti_H .3

IsusHris. trucli(luls'au i - Tabu' lui Dum. o "
nezeu juPan Mateiu cluceariul depreund Cu
jupeineasa lui Rina, n Nilele?) prea lumina.
tului doran si crestin Matei Bäslairab Vac. .

vod, (1633-54) juPan Teodosie ". Fig. 17. Inscriptia pietrii din
Nu se mai cunoaste leatul si nu sfiu dacg, Curtisoara.
acum 25 ani, se puf ea cefi 7150 (1642) cum preciseazä Poboran. La 30
'iulie 1656, prinfre marforii adusi de Diicul Buicescu, figureazi
,,Ivan cluê. of Curfisoara" 5).
China _Rudeanu, fful lui Tudor, apare märturie in zapisul de
vinzarea unei moqii in Mogosesti, luí Tudor comisul (5firbei ?),
din 16 iulie 16326), Cu boeria de sPcItar mic. In anul urmätor, 1633
iunie 167) e vfori posfelnic, dregiforie pe care o ocupä multà vreme.
Dupg moarfea lui' Maid. Basarab, de a cärui favoare nu pare sä
se fi bucurat, ajunge vel si olnic in domnia lui Consf. Vodä Ser.
') Arh. Stat. Govura I. p. 161.
2) Ibidem, p. 473 si Greceanu, Genealogii II, log. 243 (act din .2 holm 1538).
8) 1. Bianu, Doc. romilicp, pp. 9-10.
4) Poboran, op. cit. pg. 17 il identificase pe Matei cu clitorul bisericii, Const
Chica. La p. 497 olrervind eroarea rectified.
6) G. Gbibiinescu, Surcte i irvoade VI. Iasi, 11'09, pp. 211-16.
v. Bianu. Documente, pp. 205-6.
v. doc. no. 1, p. 21 lela cap. Bis. din Buicesti.

www.dacoromanica.ro
 128

ban, apoi vel log. i mare ban al Craiovei.1) In anul 1666 Chirca
log. vinde nepofului säu Mafei serdarul, mo*ie in Bäcäleti (?) 2).
In 1670 Chirca biv vel log" O. fiiu=säu Dicul post" vind
jupinesli Stanca Brincoveanu, socia lui Constantin viitorul domn,
toatä partea de moie din Momiceni §i o parte din $iirbcIne*ti.
(e vorba de 5erbäne§ii din sudul jud. Olt la 25 km. de Sla=
fina, care a fost pänä in sec. XIX In sfäpinirea Cretule*filor
era numit in acte .clrbeineqtii domnqti") drept ughi 173".
Dupä 5 ani in 1675 Rudenii arätati vind i jumätate din
sat" drept ughi 200 '). Din asäforia luí cu Dumitrana ot Serb&
ne#i 4) a avut o fatä., Ilinca, cäsätoritä In anul 1652 cu Ghencea Rusfea
zis Väleanu, vel vornic in 1688 i un bäíat Diicul, care jucà un rol de
frunfe 5) In domnia lui Brincoveanu, fiind mare logofät Crap de peste
10 aní. Acesta pe 11130 numele de Rudeanu a purtat *i pe acel de
$erbiinescul, dui:4 moia lui de 15..110. Slatina. Cumpgrá i el mo,íí In
Olf, ling5 ale lui. Asffel la 15 aug. 1695, cumpärä parfea de moie
(70 sfj). a unui Stan log. din McIrgitteri i pentru aceastä cumpärä=
toare, are in 1700, judecatä cu un Ion iuzbasa din Meirgineni, care
ceru se aminarea pentru producerea dovezilor i nici pänä In au=
gust 1701 nu se mai presentase. Tot aici i mai däduse danie
un Ion logof. din Muti. 8) Are mo0e de cumpärätoare i la Preo-
te§ti (Oporelu). Dii cul s'a cäsätorit cu o jupIneasä Mihna 7)*i a avuf
un fecíor Chirca, vel cäpif an de Cerneti In 1711, sluger In 1714. Diicul
cgsätori De acesf bäiat al säu cu Ancuta, fata lui Mihai sPcItarul Can-
tacuzino, frafele lui 5erban Voclä. Maria, fíica luí Ghencea Rustea-
VcIle anu, nepoafa de sorä a Diícului, vara primará a luí Chírca, se
cäsäforí cu erban, fiul lui Dräghici Canfacuzino 8) i al Päunii, a4a
cr. Filitti Arliiva, pp. 2, 114, 143, 229, si 230 si G. Ghiblinescu, op. cit.
pp. 73-4, doc, din mai 1656.
Arh. Stat. ícoata lonascu pac. 2, no. 3.
8) v. Acad. Rom. Ins. 4915, fol. 102 si urm.
v. forga, Studii i doc. V11, p. 167, doc. din 30 apr. 1689 dat lui Diicul vel
stolnic erblitescul pentru satul erbanesti ce a fost al lui China biv vel ban Rudeanu.
Originalul e in posesia d, col. Mano/escu-Craiova.
In anii 1687-89 fu vel stolnie, in 1690-92 vel clueer. Fu trimis in 1690 de
Brincoveanu cu alti boeri in solie la Nemti, cart ajunseserä la Craiova sä se intoarcá
inddrät sk nu caza tara la primejdie", apoi Biicul vel cluceru" fu trimis inaintea TA-
tarilor care veneau contra Nemtilor cu daruri si cu multe rugdciuni, ca sá nu
dea tara in prildli si in robie..." (v. Ist. Terei Romitneti, pp. 177, 186). Ciad Brinco-
veanu a mrtritat pe tiica sa, .Maria, cu Const. Voclii Duca al Moldavei (1693-95) din
alaiul care s'a dus la Iasi pentru nunta sorocitá la 5 'lowly. 1693, lacea parte si Diicul
vel logoflt (v.Magazinu, 11, pp. 210-11). In 1704 e biv ve! log. (v. Icrrga, St. si doc.
XIV, p. 263). Traia in 1714 (v. Lecca, Fam. boeresti, p. 427).
v. no. 11 si IV, anexe. Actul privitor la dania lui Ion log, In colectia mea.
N. Iorga, Documente prabovene i dimbovitene in Bul. C. Ist. XI, p. 65.
Fi/itti, Arbiva, p. a.

www.dacoromanica.ro
 129

cä apar douà c5snicii infre veri primari. Din cäsAforia luí Chírca
Rudeanu cu Ancuta s'au näscut copiii Barbu, Mihai (Mincu), Bet' .
/asa, Stanza qi Ilirtca. Barbu Rudeanu e pomenit intr'un act din
1732 cind, Impreunä cu fratele säu Mihai, vinde lui Necula Slà.
tineanu 270 stj. de mosie din Bodäesti (Olt) 1). Milaai 2) s'a cäsä=
fora Cu o jupini(ä din neamul Tufenilor. Pe Stanca a märitat.o
Chírca, cu Matei ducer Calinescu. Dintr'un act de vinzarea mosiei
Chirilesti da t de Ancuta Cantacuzino.Rudeanu, ginerelui säu Ma.
tei, resultä cà In anul 1727, sotul ei, Chirca, nu mai träia8). Din
alt. act de vinzarea mosíílor Sateinesti i Priseaca, reese cá Ancuta
träia In 1732. 4) Fiica Ancutei, Stanca serdäreasa, se judecä In iu.
nie 1783 cu mosnenii din Priseaca. Matei serdarul Cälinescu nu
mai era In viatä Incä din 1762. In 1799 apar Intr'un document 6),
So-ban hitarul Racoviceanu, ginerele unei fiice a lui Matei si un
MET= Cainescu, cumnatul lui Serban, fiind In judecatä cu mos.
nenii din Priseaca i cu Constantin6) i Niculae Hiotu, feciorii Joi.
tei Rudeanu cu Scarlat Hiotu, medelnicer. Rämlne sä se stabileascä
cum s'a numit soacra lui Racoviceanu, prin cäsätorie si al cui
fin era Mincu Cälinescu.
Prin cäsätoria lui Serban Racoviceanu, cu nepoata luí Matei

v. anexa V, Constantinesti, p. 72.

Idihai Rudeanu era postelnic in 1741 (v. actul no. Ill anexti), 1748 (Filial,
op. cit. p. 100), trdia In 1766 (v. Ionnescu-Gion, istoria Bucurestilor, Buc. 1899, p. 376).
Hoare tinär, ldsind coconi miei". Un doc, din sept. 1717 vorbeste de rdpo-
saki! Chirca bra ve) slug,er" (v. Al A. Vasilescu, op. cit. P. 16, nota 2981.
v. actul no. V anexä, in resumat.
Ibid. no. V.
Constantin Motu s'a cdsätorit co Uta medelnicerului Alecu moartd in 1817
(v. Filitti op. cit. p. 73 si 196-7). A avut un copil al cdrui nume nu-I stiu. Dupà a-
mast& datk s'a cdsAtorit cu Catinca Beddeinescu, moartd. in 1849. In 1819 Const. are
dregatoria de medelnicer, iar in 1829 aceia de serdar eu o mofie in sud. Olt anume
Dobrotinetu i ti storicia ipac In sud Ilfov anume Pociovaliste ca de st. 200, are 2
prAvälioare In politia Bucurestilor in mahalaoa sf. Ion" (v. Filitti, Catagrafie oficiald,
1829, p. 27). i in 1831 e tot serdar si are mosia Dobrotinet (v. Filitti, Arenda rno-
siilor in Muntenia la 1831 si 1833). Constantin Hiotu trdia in 1847 in Bucuresti, tnahalaoa
Mihai Vodd" si era abonat la Magazinu istcrric" (v. Acad, Rom. ms. 4573, p. 15). A avut 4
fete dintre care Zinca a murit Undid, necdsatori ; Pukheria ntiscutd. in 1835s'a miirilat
cu Ion Munteanu, ndscut in 1816 la Focsani, ofiter In potent no. 1, mai ttrziu senator la Olt.
Au avut 10 copii : 4 bletiAlexandru, George, rnorti tineri, Ione/, maior mort In 1916
fost prefect si senator de Olt, mort In 1932. Acesta repard In 1899 bise-
rica impreund cu mama sa. Pulcheria Munteanu t 1909, supravietueste sotului sdu
Ion, 16 ani, care t In 1893. Sint in,qropati la cim, Belu. A treea &id a lin Hiotu,
s'a cdsätorit cu dr. George Polpu prof. universitar, deputat si senator de Olt, t
1885. Irina t 1881. Au aval o singurA Jata, Anicuta, cdsdtoritä ca dr. George Dar-
mitt. Asa cred ed. se explicd presenta Darvarilor proprietari e mo§ia Buicefti (Ott) in
sec, XIX. Elisa, a patra Ida a lui Iliotu, s'a cdslitorit cu dr. Ernest Lapommeraye,
cu care a avut 4 fete.

www.dacoromanica.ro
 130

Cglinescu, mosiile Curtisoara, Chirilesti (azi Cherlesti), Sältänesti

si Priseaca, trec in proprietatea sa ; iar mosia 5erbäneti (Dobro.
tinet) prin asätoria Zoitei Rudeanu Cu Hiotu, trece asupra aces.
tei familii.
Biserica de care mä ocup este ziditi in vremea lui Mate'.
Basarab, de un Constantin Chica 1), a cärui aparitie aici pe mosia
Rudenilor n'o pot explica. Numele catorului e dat de inscrip.
tia nouä, pusä in anul 1899 de Putheria Munteariu, fiica lui
Constantin p a harnic Hiotu, acesta fiu al Joitei Mihai Rudeanu,
sätoritä. cu &aria Hiotu2),- cind s'a fäcut bisericii o reparatie
de zidärie si picturä schimbindu.se si hramul vechi Intimpina.
rea Domnului" cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Acum
i s'a adiogit pridvorul lipsit de gust si s'a cirpäcit läcasul In asa
chip ea' nu pare a fi din epoca lui Matei Vocli (fig. 18). Bise.
rica este asezatà in
positia pitoreascä a
unei välcele, cu larga
,
vedere spre Olt, um.
britä de o plantatie
deasä de salcimi. La
intrarea in pridvor se
aflä o piaträ de mora
mint, de dimensiunile
150/0,70 m. fosa cind-
1,-4~0,
.
va in pronaos, la sud,
iar acum asezatä ca
treaptä, cu scriere fru.
,
moasä, märginitä de
"... un chenar cu flori
cuprinzind acestea :
SuPtil aeastei
I Picará, set' odihnescei oa=
sele robuilui] lui Dum-
E.NIP VAN
nezeu, Isaia, care a
Fig. 18. Biserica din Dobrotinet rcIposat la leatu 1800
octur. si a sutil. sale AsPri (?) care-i a reiposat la leat 1811, mai
- - si cine va ceti sei zicâ D-ze u sii-i erte".
') Presenta unui G . . . Chica, alAturi de Despa, Marco slalte mime pe o icoauzi
dela catapeteasma bis. din Ruda (Arges) (cf. Buletinut C. M. Ist. f. 62, pg. 172) icoanA
din 1624, pune intrebarea dad( acest Chica de pe icoanA, nu este identic cu ctitorul
dela Dobrotinet, fiind probabil ginere lui Tudor sau cumnat dupti sope. In a doua ipo-
tesA, Despa ar fi fost sorA cu Ghica (un nume comun) copii ai vreunui boer
din Gurtisoara. Marco poate sA lie viitorul armas feciorul lui DrAgusin, nepotul lui
Dragomir ot Curtisoara. Toate acestea r5.min simple presumtiuni. In 1616 figureazA prin-
tre martorii unui act si Chica clipitanur (v. Ionnescu-Gion, Sima, p. 48, nota 3).

www.dacoromanica.ro
 131

Biserica are forma de cruce. Peretii exteriori presinta 2 rin=

duri de firide, cele superioare mai scurte, despärtite printr'un
briu simplu, de caramida, tencuit. In interior pronaosul dreptun.
ghiular e despartit de naos printr'un zid ce are 3 deschideri de
marime egalä. Naosul e mai larg si are o cupola sfericä, pe 4
arce care se reazemä si pe zidurile secundare ce se \Tad inspre
pronaos. Marginea cupolei e octogonalä. Altarul e pentagonal ca
si in exterior si are proscomidie si diaconicon.
Pe peretele sudic al naosului sint mai multe grafite: Ionitä
logofatu, Dimitrie, Marin, Päuna etc.".
Pe peretele dela intrarea in pronaos, in dreapta usii, se vad
chipurile ctiforilor : Constantin Ghica, sotia sanumele e sters-
*i 2 copií. Ghica e infatisat cu capul descoperit, barba mare nea.
grä si mustäti, avind o haina lunga, inchisa i peste ea o mantle
larga de culoare cafenie. Sotia lui e imbeicata cu o haina lunga,
shinsg, lar capul ii e acoperit de o maramä albä infasuratä ca un
turban. Amindoi tin in miini miniatura bisericii care are o turlä,
centralä cu acoperis conic. In singa, se vede Inca bine pästrata
figura lui Matei Basarab, cu inatisare expresiva, vie. Portretul
represintä un Weal viguros, cu ochii scinteetori, cu pärul alb
e cel maí tinar chip al voevodului, cunoscut mie,care poartä
o haina lungä incheiatä, la piept, acoperitä, de o mantle rosie,
descheiatä,, cu o blanä iaräsi roscatä.
Atit chipurile ctitorilor cif si al lui Matei Vocla sine refä.
cute sigur dupa vechile portrete ce se gaseau in locurile
respective, In anul 1899. Acestea au fose acoperite cu un strat
subtire de tencuialä, care cedeazä usor incercarii de evídentiere
a picturii anterioare, fosta in fresco. Numele pictorului din 1899
e Ion G. Dumitrescu din 5Erejestii.de-sus.(R.ti).
De=asupra usii e zugravitä scena: Coborirea d,epe cruce". Tim-
pla de carämida, nu presintä nici un interes arhitectonic sau pictural.
Aceasta bisericä cläditä de Costachi Ghica Pe timPul Dom-
nului Basarabu", a servit multa vreme ca schit de calugäri, depen=
dent de mitropolia dupä, cum spun insemnarile
Un Chica aga apare Intr'un doc. din 1620, iunie 23 (cf. Filitti, op. cit. pg.. 209;
iar In altal din 5 mai WM oare care Chica care au fast agá qi Sitnu a lui Lecca
(Rudeanu) i Ina un a/t Chica, vtirul sclu" (v. Greceanu, Cenecaogii I, pg. 269).
2) Acest Scarlat e fiul lui Ccrnst. Hiotu, vel arma § §i ispravnic de Dolj In 1739-
(v. C. Dapontès, Ephémérides daces, trad. E. Legrand, t. II, Paris 1884, p. 290). In
1745 Const. Hiotu e biv vel gpitan (v. T. Bu/at, op. cit. p. 43). Fiul su Scarlat e pitar in
1777, apribe 15 (v. lnsemnarea depe Catania dela Dohrotinet, p. 132) vel medelnicer
In 1782, moare Inainte de 1795 (v. Filitti, op. cit. p. 343). Din casAtoria Cu Zoita
Mihail Rudeanu a avut pe Ccrnstantin Hiotu n. 1784, vt. post. In 1799 (v. RUM
op. cit. pg. 400 §.1 p. 129 nota 6 din aceastg. lucrare) §i pe Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 132

uneí condici a mítropolíei, dela 1 martie 1766 (7274) : Cele ce sei

afleí la schit Dobrotinet in seama lu Filotei monahu" 9. Se da un
inventar de carti : o evanghelie greco=vlahico, cu evanghelisiii de
argint, un friod slov[enesc], un ocfoih slov., un apostol rum., douä,
míneae lunavnices care coprínd numai 8 luni, slov., un pen=
ficosfar slov., o lífurghie slov., 1 psalfire rum[äneasca]", apoi enu=
mararea putinelor obiecfe de ritual: un anfimis, un dii[s]cos potír,
un sfihar, un epítrahir. rucavitele de basma, dverile i poalile pela
ícoane". Schiful avea i citiva caugari, in afarä, de egumenul Fi-
lotei: Damaschin ieromonah, Partenie monah, Climent monah".
La 20 ianuarie 1767 gasesc un alt egumen Partenie, care da
insemnare de cele ce s'au agonisit la schit[ul] sfintei mitropolii,
Dobrotinetu". Pe linga cele citeva vife, se arafa ca s'a mai cum=
pärat ,,un anfologhion".
Dupa 1767 nu flu ce se va fi petrecut in aceasta chinovie,
care figura la inceputul sec. XIX, prinfre cele 7 mefoase" din
Olf. In insemnarile cartilor de ritual, din anií 1777, 79, 87 si 94
se arati numele preotilor : Tucloracu, Barbu, Cirstea, loan i Gheor=
ghe, al carui flu, Pavel, vine din Taligradu (sic!) la 11 marfie 1777.
Cfirti i Insemniiri :
Akosto/ 2) din vremea lui 5erban Cantacuzino Vocla si a mi=
fropolifului Teodosie, Bu.curesii 1683.
Sä s[a] stie &and au venit fíiul mieu Pavelu dinu Tali=
gradu inu luna luí martie 11 dn[i], 1777.
Popa Ghi[o]rghe ot scIntu Dobrotineat".
Acestu apostol Scris=am eu Ceírstea logofeítu ofu Do=
brotinetu
1853 avgust 22, m'ara ficut preof eu cel supt iscalít cu mäng
de tärna. Preotu Gheorghe". Numele celor cari au cumparaf o
caree de ritual: Radu log[ofeítal] 10 leí, Preda, Màriea, Stan=
ca, Parvu, StanCu, Dumitran[a], Dobrea, Mírea, Carsiea, Stan,
Bofea, Radu, Tudor, Preda, Toma, Dumifran[a]".
Cazanie färä coperte cu o predoslovie a mitropolifului &xi=
gorie II (1760-87).
Acest chiriacodromion si sinaxariu, cumparandu=sa de robu
luí Dumnezeu, Scarlat pit[a]r Fiatu, s'au afierosifu la sfänia bise=
rícä ot Sarbanesti=de=sus, sud. Olt. Aktrill 15, 1777".
Aceasa sfaniä i dumnezeeascä carte ce s'a: cheama ca=
zanie, este cumparatä de robul lui Dumnezeu, Scarlat biu vel
9 Academia Romina, /Ds. 657, fol. 28.
2) Acest apostol l-am g/..sit la biserica din Dobrotinetu de jos (Linia din vale), care
n'are inscriptie. Constructia e solid5, se pare din jam. sec. XIX, cu timpla de aid, pictur/
noult, lipsità de importan/. Dui)/ cum se vede, cartea a apartinut schitului Dobrotinet.

www.dacoromanica.ro
 133

med[einicer] Fiotu (!) sí s'au daf la s=ta bisericä dela 5ärbäne0i.

Nortn[v]re 26, 1792".
Sä sä, §fie cà aCastà sfäntä i dumnezeeascg cazanie este a
dum=lui boeruluí Scarlat Fiotu, medelnicerul. Dieaconu Cristea ot
satul Cdreumari".
Sä. [sä] stie ci am scrisCi eu popa Cheorghie Si1111 Dauidu ot
Miírgin eni".
Aceastä. cazanie a sfintilor pärinti, cine o cefi sä o caute
inainte dupä aceasta, cä aêasfa iasfe gresitä din legäturä, si nu iaste
deplin aéasta. Popa Stroe, Setrbänesti".
Octoih din vremea ocupatiunii rusesti (1768=74), fiind mi.
tropolit Grigorie. Tip. 1774
ACastä sfäntä carte ce sà chiamä octoihu vechi (01=au cum=
pärat dumnealui logofät Radu ot Dobrotinet, pärintelui mieu...
kiriu kir Grigorie a toatä Ungro-Vlahia si In zilele prea
tatului i luminatului domnu nostru Io Alixandru Epsilant
voevod, i I-au däruit dumnealuí log[o]f. Radului, dinpreunä cu
log[ofelteastal Rinca, sfetntului schit ot Dobrotinet, ce sà. cinsteste
IntimPinarea Domnului nostru Is. Hs., ca sä-i fie d=luí de pome-
mire drumned=lui si tot neamului d=lor. Ori carii preoti sä, voar (!)
Intämpla a sluji sfintului schitu sà aibà a pomení pe acest numiú
si tot neamul lui. 5i prin osteneala pärintelui protopopului
Andrei ot Slatina i diacon Ion Märeiciqe], cà osienind a ne
menisi [a] nu ne uita numele, Domnul Dumnezeu vä vausura pg.=
cafele sfintiilor voastre.
Si am scris eu Nicolae log[ofa]tu sin tiroto[Popu]tui Andrei
ot Slatina1), cu zisa dum[nea]lui nenii Radului intoned, la luna
lui iunie 2, 1779. R[a]du log. ot Dobrotinet".
Penticostar din vremea luí Alexandru Ipsilant si a mitropo.
lifului Grigorie 7295=1787.
.A.Castá sfäntä carte - - - kirfl kir Grigorie Apostu (I) Un.
groNlahia si 1=a däruít d[umnea]lui log[of4t Radul, dinpreunä cu
d[umnea]eí log[ofe]t[easa] Ilinca, sfäntului schit of Dobrotínet ce
sä cinsteste IntemPinarea Domnului nostru Is. Hs., ca sä fíe dura.
[nea]luí de pomenir'e, d=lui i la tot neamul. Oricare preoti sà vor
Intämpla a slují sfäntuluí schif, sä aibä a pomeni pe aceste nume
tot neamul lor... 5i sfintifle voastre frati preoti sà pomeniti aceste
nume : Tudorascu ereu, preofu PoPa Barba, popa CcIrstea, poPa
loan ama slujit sfäntuluí schit". Cinstita mäna Preottauti Tu-
rdoirasco i blagoslovitä e raäna si gura, cä din mänä amu scrisi:t
mgrgäritara si din gurä, am värsaiu zahar6.
1) In anul 1764, protopopul Andrei O. o adeverint5.miiropollei, privitoare la
unele lucruri dela schitul Streharet.

www.dacoromanica.ro
 134

ANEXE:
I. IYedatat (C..ra 1615-1616).') Zapisul lui Tudor post. Rudeanu, prin care
sloboade din vecinie pe mai multi oameni din Priseaca, care fuseserà rumiini
la el 15 ani si acum se rascumparii.

a _L! - ,e-
jale 1'1 .1.77-"/f f 177, jA4
I'4-7' t. ,
, ),"-, ...
(74r
tf rrt., . o- ii 1 f ,' , AA
...
1;1"
./ ). .---" A
20:---2-
"--2
1 ,/z_v07:4,11,W1 f "i,,
._}
*-,
' /
))i/f-
7 00
.
/11. \ Af `, ,
,/f - eirr 7Y
_

I 1--;-, ,
(./ri f ir,
rrr vi --rrry --rro -rr77 -i i211,,,,,,,, f , i v --
77--
/ -t.,i-.--,
';-- ? LJ,---,--- .-5----, 2--1 4 Lfr)V
g-d-- f,11 .ft
jp/ TI .7 0,
jr" fro,^4 fool- -rrt -n-ri V2 / o
:2
V

,.,
,
r
'

rr-k f
O
:1411/ kr-irn7 -2,vt ityff AA o
1-'1 1
yfr/14,*1-7-1- 141.7.A411.4 'Tv'vV" t
A e
r70-1 "
,
c /V, '4 AA - 4-m44N\
I. . ,
'A 117 1 Uf, ki ( V,A.4 ,,2, V, LZ:'
\ 1. IfTV
1

M'A
/1"," fr, fi rr 6 7 rrr
(A o In 02 - fge e ----7-
1
I 7 7". 7 4VN7tu
-
Itti 12.1v /1 I r ; ,11,01/w- j-`4`^ vrj Tri rrI fir
Ç.\4 -
rn. tt41 r/ ( h(1/4 I/ "A t4
&TI",
/
r(4/1,. 601/7.,
.

1 11-07/
if t,571.-, m '47
0-` ,
rIvi4",frv '''4-Cf/A+4,Trr f
IV. Zapisul de liberarea din ruminie a unor PrisAceni de prin 1615.
Scris-am eu Tudor post[elnicul acest al meu zapis acestor oarneni de sat
') Documentul poate fi datat in acest timp, considerindu-se doc. din 2 mai 1623
dela Radu Milmea, (cf. Bis. Priseaca, I) unde se aratd cä oamenii de mai sus se vindu-
sera' rumini lui Tudor post. Rudeanu ,-in zilele rdbosatului Simion Moda Moghad"
st s'au riscumpdrat .,in zi/ele domniei mete din rinclut d'intdi".

www.dacoromanica.ro
 135

de Priseac[a], cum sii s[e] stie ca au fost mai de nainte vreame judee, i715á oameni a-
nume : Ciorcheai, Ghermeci, Stoica, Raja, Lep[aldat, Marin, Stanéul sas
nepotu-sau Tatul, Popeanghea, Dan Popescul ') i Ivan sas brat eg[o] 2) Viidici,
Dan brat Ghermeciov, Barbul anepsu a) Mih[ajil, Dara, Dragan sas brat eg Parvu (?)
in om hituras anume Voribanu. Pantru cd acesti otalmen[i] au fost cumpetrat °era
in Priseac[a] de la Ivan si dela Pfirvul ot Buicesti, insà jum[a]tate de and Priste
tot hotaru/ si au fost mult[a] vreame judee; chip& aceaia, ei s'au veindut i s'au Tu.
meinit la mine f i me-au fost rumani 15 a[n]i, iar duplà] rumaniia s'au rumartit
mult[e] /ATM si cheituia/[a] am avut cu ei. APoi au cazut ei cu muifi megias[i] de
me-au dat toat[al cheltueal[a] si bani[i] cei de pre acea jumAtate de °cilia i i-am
slobozit eu de a mea voe ad f[i]e judee, iar ceaia jum[a]tate de sat Cu cafi vor fi fost
rurnani au $i judee pre parten /u[i] Vurbaghi f'a Stoei, sa fie aceia tot 71/meai cá nu
s'au scumparat ni e i-am slobozit, nie sa Mbà acesti judee a baga nie 1 de[n] rurnani
in ceata lor, meicar ci rud[e] de le-ar fi. Marturie: Manea, Dumitru, Iova, Dan
popa] Ion Cibanfa, Radu Jitei.
(Orig. in colectia mea. Pecete mica de inel, cu tus negru. Legenda t Tudor
post").
II. 1695 (7203), august 15. [Mirgineni ?] Zapisul lui Stan log. din Margi-
neni, dat Diicului vel log. Rudeanul, prin care-i vinde o jum. de funie, mosie
dela un Sana si a treea parte din alta funie, cu preful de 400 ughi.
Adica Stan logo!. ot Margineni dinpreuna cu feimeia mea Maria si cu fiu meu
Patrasco, dat-am zapisul nostru /a mana d-lui Dicului vel log. Rudeanul, ca fte
de bunii si mare credinfá cum sa stie cei i-am vandut partea mea da mosie din Mar-
gineni de jos, insa o jurnatat de funie, care mosie o am cumParata dela Sana Cu za-
pis cumeirturie; si din alta jumettate de fune care au fost a noastret de moje a treia
parte, care fac mie partea mea stj.70; deci aceastei mosie o am wind& d-lui cat fine
de peste tot hotaru/, din camP, din Pa.dure, din silistea satu/ui ca fie d-lui si co-
coni/or d-/ui mosie statatoare in veac, pentru ca o am vandut de a mea Maui voe
far de nici o sila dirept bani gata 400 ughi $i cu stirea tutu/or frafi/or miei cu a
tutulor vecinilor clupa 'TLPTCjUT, Ci sei aibei d-lui a o tinca fi a o sta.Pani cu burdi pace.
Si. and s'au facut aceastei tocmea/it fost-au mu/fi boiari marturie, care sa vor iscali
mai jos. i noi pentru mai adevarat credinfá ne-am pus iscalituri/e si deagetili mai
jos ca sei s creazii. Augustu in 15, 7203 (=1695).
Eu Stan logo!. ot Meirginerti. Eu Maria fameecz lui Stan logof. Eu 12Jtraisco
snii Stan logf. ot Margineni. Eu Stanciu Suseanul vt. vornic martor.
(Pe vo. acestui zapis :) Si au rascumparat Stoica diacon ot Marginera zapisui
lui Stan /ogf. din mosia Margineni de jos o jumat de fune iar au mai reiscum-
parat Stoica diacon stj. 77 ziceind ca mai are el nu,* partea /ui, cu tolere 35.
blv vel clpitan, leat 7252 sept. 12 (=1743).
(Originalu/ in o/ec(ia d. G. Masai, inv. Margineni).
Ill. 1741 (7249), martie 14. [Flr.1 loc.] Zapisul postelnicului Mihai Rudea-
nu, dat pentru un codru de loc.' cuvenit lui iuzbasa Stan din Buicesti.
Dat-am scrisoarea mea la mama iuzbasjii] lui Stan ot Buicesti, pii cum sei
stii cci /a hotarniciia mosii Priseacii, cand s'au fost hotarat cu boiarii cari au fost luat
din porunca mariei sale domnului nostru Costandin Vocla, s'au fost vinit hotariul
most': a iuz[basuflui Stan da s'au alaturat cu mosiia notalstrei din Priseaca, treceind
un codru da loc Paste vale margant (!) piinei in drumul OiliJ. St la acea hotarnicie

I) Interesanta aparifia unui Popescul" la inceputul sec. XVII.

Sets brat ego"slav.-=.-eu frate-sau.
Anepsu=--nepot.

www.dacoromanica.ro
 136

s'au lost uitat sà inseamrteaze la acel cap de mosie, hotar[u/i ; ramaind dà pricina
acel codru dà loe, am mersu cu toti danpreuna d'arn vlizut adavarat. Aga'u fost
ca sci ram& bun a ittzbasubli Stan, fiind tot dit o mosie cu celdlant. Crept aceia
i-am dat eu acest zapis al mieu, ca set staPaneasca cu bunci pace pa und[e] i s'au
cetzut fi i s'au venitü partein] de la hoteirnicie. pantru mai addviíratei credintri am
iscdlit josu ca sà s' creazet.
Martile] dni 14, /t. 7249 (1741).
Mihai Rudean[u], post[e/Inticl.
(Cotectia mea).
1743 (7252) noemvre 6. [Slatina]. Judecata ispravnicilor de Olt in pri-
cina dintre mosnenii din Margineni (Olt), pentru mosia din acel hotar.
Avut-au intrebecciune de fatei inaintea noastrd Stoica dieaconu i fii-sdu popa
Pana ot Margineni, sud. Olt, cu Preda i cu nepotii lui anume: Ion sng Costandin
i Preda sna popii luí Marin Dieaconu, Pentru o Parte de mosie din hotarul Mani-
nenilor de jos, care au fost mai 'nainte vreme a unui Stan /og[o]f[atul] din Margi_
ne ni, ce au avut-o de cumparatoare de/a un Sariea. acel Stan logf. au fost veindut-o
d[umnea]lui rciposatu/ui Diicului Rudean[u] [yet] logf. dela leat 7203 (:=1695) si au
fost stdpeinit-o d-lui cdt au trait si in urmd COCOTLii ì nePotii d-lui Cu burtei pace band'
la leat 7248 (=1740). lar mai in urmci, nepotlul] seiu, Mihai postelnic Rudeanu,
fostu o au vcindut-o drumneallui Po/c[ovnia Draghicianu sna Iane capitan (Berindei?)
stdpdnind-o d-lui 4 ani, iar Stoica diacon cu fii-sdu popa Pan& väzeind cum
cá au esit acta parte de MOfie dela mina d-lui postl. Mihai Rudeanu fi au intrat la
alta mina striinci, nu s au suferit a o leisa suPt stdpcinirea d-lui polc. Drcighicianu
fiind amestecata In hotarul Margineni/or de jos impreuna cu ale lcrr Parti de mosii
s'au sculat de au intors banii d-/ui po/cov. Drcighicianu inapoi". Preda fi Cu ne-
potii sustin Cà mosia a fost a neamu/ui /or fi a impresurat-o rdposatul Diicul logf.
far de dreptate". Stoica diaconul, Cu ai lui, arata zapisul de vinzare al lui Stan
log. critre Diip/, pe care mosie o vinde Mihai Rudeanu lui Draghicean polcov-
nicul, si zapisul de rascumparare dela Draghician si hotarnicia a 12 boeri din
anul 1708. Cistiga Stoica i ai lui.
(Colec(ia d G. Riescu-Margineni).
1799, septemvre 23. (Siatinal. Cartea ispravnicilor de Olt catre Alexan-
dru Moruzi Voda, privitoare la pricina de judecata dintre Constantin si Niculaie,
fiii raposatului medelnicer Scarlat Fiotu (7), Dumitrache S/atineartu, mosnenii din
Priseaca i pitarul Serban Racoviceanu zestrasi fiind in hotar mosii Curtisoara",
pentru incalcarea mosiilor Serbanesti i Priseaca. Prisecenii arata zapisul din 7131
1623) cuprinzator mosnenii Priseiceni, fiind vanduti cu mosiea, precum sá urma
intr'ace/e vremi la un Tudor Rudeanu.... s'au rascumparat jumettate t cu toatet viea"
si se pling de impresurarea ce li se face de un Marin Bancitoiu/, logofetelul lui
Racoviceanu. Pitarul Racoviceanu arata: zapis din 1732 dat , de Ancuta Cantacu-
zino, /a m'arta gineri-sdu Matei clucer Ccilinescu, care acest Matei C. iaste tatasoacrii
dum[neaflui pitarului.... cá vinde gineri-seiu mosiea Saltanesti Peste tot hotar st in
Priseaca, ear peste tot hotar[u/I", jumatate de sat a lui Tudor post. Rudeanu dela
care sd vede cd au reimas la Matei Cdlinescu", apoi un alt zapis al Ancutii, din a-
nul 1727 cards /a mana gineri-sau Matei C. ... cci-i vinde mosieaChirdesti, care iaste
aldturea cu Curtísoara i cu Racovcit". Se aduc de parti, martori: .13cinettoiul, logof.
pitarului Serban aduse Pa un popa Ion i popa Torna si alti lácuitori ot Tezlui, oa-
meni tot ai dumlnea]lui: ungureni, zic ca au venit in tara de ani 23" (prin 1776)
cari declara defavorabil pitarului. Din Margineni vin Dumitru sin Mieila. (Miheti/a),
ca de 30 ani i Radu Cojocar, om batrin, cari marturisesc dreptatea Prisacenilor.
Prisecenii cer sa vie marturie si Radu//ogolat, i Dumitrasco caPitan Olcescu,
fosti hotarnici. Serban Rac. declara ca acel loc in litigiu, fusese stapinit si de

www.dacoromanica.ro
 137

Mincu Cidinescu, cumnatul dumisa/e". Mosnenii amintesc cfi in trremea

Rusi/or, dupil ce au venit din bajenie, au poposit bet acele locuri, cam in captil mosii,
unde hicuind ure o patru-cinci ani, fie ftecare curatise tu fe. dinaintea bordeitdui
seiu ; aPoi. streimutindu-se /angá bisericet, le-au leisat . . . " (e vorba probabil de
biserica din Priseaca.. Apare o un Stoica Otetelif..nu, ce declarä c5 are sineturi
la Bucuresti, la onedeiniceru/ Constan tin ce fade in casele durn-/ui". Nu le aduce.
NeimpAcindu-se, pärtile sint indreptate cu cartea isprfivniceasa la divanul domnesc.
(Originalul in colectia mea).

19.

Bisericile si boerii firbei din DrAgänesti (010.

In acest sat mare singurul din judetul Olt care tinde spre
un inceput de viata oraseneascä sint 3 biserici. M5 voi ocvpa
de doua dinire ele interesante nu atit prin aria lor, cif prin ire=
cutul celor cari le=au inaltat.
I. Biserica Adormirea Maicii Domnului din centrul Draganes=
tilor e zidità de unul &litre imporiantii boieri Stirbei.Drà0nescu
din jumaiatea sec. XVIII, Badea vel vornic Stirbei.1) Acesta dup5,
marturia sotiei sale, Luxandra cazuse in vremea marii sale,
Stefan Voevod (Racavitet, 1764-65) supt mare urgie i inchisoare.2)
El s'a rugat Nascatoarei de Dumnezeu de 1=au izbavit din pri=
mejdie i spre a arata de multumire pentru scaparea din inchi=
soare[a] cea näpraznicà au inaliat o sfanta biserica de zidil pe
mosiea Dräganesti... ce o au avut dela parinti". Läcasul trebue
sa se fi zidit in anii 1766-68, caci dup5, intimplarea razmiritir
si din causa acesteea (1768-74) a ramas fára zidul imprejmuitor
alte nemesnii", care nici pang in 1781, cind ctitorul moare, nu
se infapfuesc.
') Pare sä fie fiul Jui $tefan Draganescu-$tirhei. 11 gagesc cit urialoarele. deniniläti
vel sluger 1763 (v. Arh. Olteniei, VI, no. 29-30, p. 51 si T. Bulat, Contributiuni, pp.
88, 92) biv vel sluger 1755 (v. Iorga, But. C. 1. XI, p. 1)), biv vet clucer 4762, (v.
Filitti, Arhiva p. 451) vel vistier 4763 (v. P. Teulescu. Documente islorice, seria I,
Bucuresti 1860, p. 101), In domina lui $tef an Racovita' este sew: din dregAtoria de mar'
vistier, pe care o obtineg iarAsi in domnia lui Alex. Ghica-1768-C9).(v. Cr G. Toci-
lescu, Raporluri in An. Acad. Boni. t. V1II, seria II, Une. 1888, i.p. 170-1: Chrigov pe
pergament din anul 1767, oct. 23, a/ domnutui Alex. Scarlat Chica Vv. prin care
pentru credincioasele slujbe ale boiarului Badea Stirbeiu, marele vistiar, ii confirma
dam/ Ric& de a/ti domni antecesori acestuia... o bereche case rinde fade acum din ma-
halooa Gorescului, din Rita Podului lui Haidam...."). Apare ea vel vornic in 1776, fara
dregatorie 1778 (Iona, op. cit. pp. 20, 26, 80), vornic 1779 (P), vel vJrnic 1780 (Filitti,
op. cit. pp. 190, 47), si februare 1781 (Iorga, op. cit. p. 28, mai eurtnd Badea decit
Barbu). Badea moare In rästimpul marlienoemv. 1781). La 3 iulie 1782 un Badea
$tirbei riel pah[aNnijc", däruesle 2 copii de tigan lui Se. Greceanu (v. Irga, B. G. 1.
XI, p. 86). Nu polite fi vorba de Badea $tirbei-Dreigiinescu.
2) v. no. IX, anexe.

www.dacoromanica.ro
 138

Dupä aceastä datä bisericadesi inchinatä m=rii Seirindaru 1)

impreuná cu mosiile boerilor Stirbei - se bucurä de putinä ingri-
jire incit In anu11864 mai avea numai zidu". Petrache Manolescu,
un descendent prin femei din ctitorul prim, stärueste pentru res=
taurarea biseridi. Aceasta are formä dreaptä cu ziduri groase de a.
proape 1 m., encuite, incinse de briul exterior. Cornisa este ala=
tuitä din 3 rinduri de cärämizi in zimti. Soclul este betonat, cu
pana de scurgere. Acoperisul e de tablä, are o turrá octogonalä
la pronaos, asezatà pe o bazg patratä (fig. 19). InscriPfia din prid.
vorul lipsit de gust,
spune : Aceastei sfetn=
tcl dumnezeeascii bi-
sericá se serbeazli
hramu Adormiri Mai.
ci Domnului, a[P.1
Petru i ierarh Nicolae
(hramuri adäogite de
inoitori) s'au pref c ut
de dum-lor Petrache
Manolescu, Nae Sta=
nescu, Marin lliescu,
insá reimand numai
zidu, iar celalt lucru
dupti cum se vede s'au
construit de dum-lor
ca stäruinfd dare
de 13fAni Peiná la sei
uirsire - - - - ale
ceirora p o m enir e (!) set
le fie in veci. 1864, aPr.
26". Ctitorii noi nu
pomenesc nimic de
boerul Badea, strä=
mosul lor i nici pic-
tuta din interior nu
Fig. 19. Ctitoria lui Badea vel vornic tirbei din DrilgAnesti
arati pe ziditorul ini=
tial, d pe restauratori; in dreapta : P. Manolescu, Nastasia (sotie),
i) Slrindaru din Bucnres i a fost a 40-a ranZistire zidittt In 1652 de Mato Ba-
sarab in locu/ unei bisericute veclii ce se m'icen a Coconilor ziditei de Vlad be.) u/ de
Severin fi al Fei Ora fului" y. Gr. Musceleanu. Monumentele strAbunilor, Buc. 1873, p
5, inscriptia copiata de tumor Papazoglul. Era o clädire monumenta16, cu 5 turle, Cu
admirabtlit timplá de lemn sgpatd çi poleitd" i begat inventar (v. Picad. Rom. ms.
4344, fol. 31). In 1896 a fost dArimat5, zidindu-se pe locul ei palatul Cercului Militar.
M-rea SArindaru avert In OIL, mosiile: Drcleinefti, Beirboasa, Magna, Mi/cov i Icoana

www.dacoromanica.ro
 139

George (un copil); iar pe peretele sudic: Nae Stänescu, Elenca,

Marin Iliescu, Tica. Chipuri expresive. Pronaosul e despartit
de naos printeo simpla arcada i este boltit cu 2 calote sferice,
mici. Naosul e mal larg í are bola o mare calota sferica. Altarul
In interior este circular cu proscomidie §i diaconicon.
In curtea bisericii, la nord, se gasee mormintul lui Petre
Manolescu, care moale chiar In anul 1864, In etate de 48 ani. Era
fiul mai mic al clucerului Manolache Cioflan §i s'a näscut prin 1816.
Crucea sapatä e pusä de socia lui, Nastasia, nascuta Brailoiu §i de
ginerele sau, C. D. Giibunea (Antoniu).
$tiri referitoare la satul $1 boeril din Dràgänesti.
Intr'un document din 12 apr. 1607 1) se vede ca satul Deg.
gäne*ti cu mo0.a respectiva a fose de motenire al Stanciului
logofäful" 2) Inca de mai nainte. Prin anul 1602, cind Stanciu
,,sau Dumbrävita" (v. Acad. Rom. ms. 4333, fol. 3). Peiltru Dra,.:ätte§ti i trupurile
de mosii aläturate ea avea in 1843 un numar de 63 acte ampreund Cu o carte a prea
osfintii sale kárintele mitroko/it Neofit i o dieatcl a juPtinesei Mari fi un /visor, sea-
besc vechiu..." (v. Ibidem, ms. 4344, fol. 44).
v. no. I. anexe. Publicat de mine, intai, in Anuarul citat, p. 120.
2) MA Intreb dad. acest Stanciu /og, nu este acelas cu Stanciu log. taiat de Mill-
nea Turcitu, in a doua lui domnie (v. Mag. istaric I, p. 220, si IV p. 276), 1ntrucit in
iunie 1586 gasesc pe o jupineasei Mufti a Stanciu/ui /og."curnparind mosie la Cepturi
(v. Irga, Doc. urlätene in Bol. C. lit. V, 1927, pp. 181-2). Dintr'o scrisoare a Presi-
dildui Ardealului catre regele Poloniei, Stefan Bálhory, expediatA din Alba'lulia la 13
mai 1534, reese ea acest Stanciul logofertur, refugiat in Transilvania in prima dom-
nie a lui Milinea (1577-83) nu de mult mersese de aici la Voevod" i a fugit ia-
1410" din Muntenia cu muierea, Cu cokiii si cu multe bogiitii ale Iinkáratuki... care
hoer dupd p/ecarea soli/or ne-a i cazut in miini, dar /-am trimis in tainit la
Gherla i acuma este acolo bine pcizit..." (v.. Andrei Veress, Documente privitoare la
ist. Ardealului, Moldovei si Tarii Rorninesti, Buc. 1930, p. 302). Din aceasta scrisoare
se vede cl supt Pelru-Cercel, boerul Stanciul alungat de Mihnea Voda obtinuse
dregatoria de vistiernic... 0 a fir' git de acolo Cu mu/ti bani". Erau chiar banii hara-
ciului pentru Poarta. S Petra intervine la Batliory sa extrádeze pe Stanciu sd isPrd-
veascd treaha sa acolo (in Muntenia) sd nu fie pnicinä, ca atitea su flete, aProape o
sutcl sit fie tinute in inchisoare strasnicd kentru el..." (v. Idem op. cit. p.323 scrisoarea
aceluias presidia cAtre Bálhory din 14 dec. 1584). Presidiul opineazA pentru extradarea
fugarului, daca voevodue muntean se leaga ca nu-i va face vre-un rau mare ca nici
acest pribeag, sa nu tie nevoit sA fie toata viata lui sA stea exilat, betanit i en frica
in sin..." p. 324). Stefan Báthory räspunde presidiului, libertalea de actiune in
aceasta chestiune. Din scrisoarea acestuia, data din Alba-Iulia la 26 fevr. 1585, se stie
c5. in urma hotAririi senatorilor, se admite ca logoRitui Stanciu/ A. fie extrAdat ken-
tru cd a fost Agri tocinitd. i indatoratd Voevodului" i tiindeA Voevodul se leaga
sä nuA pedepseascl nici co inchisoare nici cu alte chinuri sau cu moarte, ci chiar dacA
vrea sA locutascA acolo, ii face leafa ori daca nu ramine acolo, II sloboade in pace"
dar nu-I preda pana nu se aduce scrisoarea de garantie iscalita de voevodul muntean
(v. Idem, op. cit. t. Ill, Buc. 1931, pp. 3-4). Nu se poate precisa daca extradarea s'a
facut iii domnia lui Petru Cercel, care mai domneste vreo tuna de zile, (v. Idem, op.
cit. Ill, pp. 8-9 scrisoarea sultanului Murad III cAtre t. Báthory, presentatä acestuia

www.dacoromanica.ro
 140

mai träia, jupineasa acestuía, Musa, cade In robia Tätarilor i ca

sä se räscumpere Ii trebue baní. Vinde satul i mosia Dräg. unuí
Panaiot din Hotärani cu 28.500 asprí. Se pare a, Musa a avut
din cäsätoria cu Stanciu numai fete, c5ci In 1607, ginerii ei, Bu-
tinca') spätarul si If logofätul sInt ceí cari räscumpärä satul
dela Panaiot.
Prin 1640 movía Drägänesti este a Rudenilor, obtinutä pro=
babil drept zestre. Un Mitrea sluger Rudeanu12), fiul lui Teofil
Rudeanul intrat In monahism sí ajuns in 1637 mitropolitul Un=
gro=Vlahiei, isi märità fata, Stanca 3), dupä, Ivan feciorul mai
mare al luí Tudor clucerul Stirbei din lzvor (probabil Vlasca). Acest
Tudor era fiul unui Ivan post. si avea incä 2 frati Iva§co i Har-
vat, cu cari stäpIneste mosia TImpeni (01i) 4) Inainte de 1611
Tudor se cäsätorise cu Vlàdaia, singura fiieä a unei jupInese Neac§a3)
a lui lane Post. ot VcIlseine5ti 6) (R=ti). Neacsa moare In acest tímp
lasä toatä averea ei de mostenire, alcätuitä din satele : Milcov,
Murgerti, Hotärani, Pieatra [-Olt] i Beddeqti, luí Tudor post. si Vlä=
daei. Dania este intäritä. In anul 1614 de Radu Mihnea. Din cä=
sätoria luí Tudor cu fata Neacsei au resultat copiii : Ivan i Radu.
Mama acestora, Vládaia, moare probabil tinärg, cär.i. Tudor Stir=
beí se recäsätoreste cu o jupIneasä Maria, nepoatä de flicä7) a lui
Cemica, vel vomic In vremea lui Radu 5erban. Cu aceasta are
iaräsi pe : Cernica $tirbei-lsvoranu, mare armas supt BrIncoveanu
Vodä, Andronie, Zoita sí o altä, fiicä märitatä, cu Ianache post. din
Berilesti. Tudor postelnicul Stirbei apare In 1629 cu dregäforia
de comis pe care o pästreaz5. si In anul 1632, pentru ca in apri-
lie 1643 sä Inainteze la boeria de clucer cä.ci Intr'o carte de ju=
decatä, Matei V. Basarab spune : Si au fost i Tud[o]ru cliu6.
do un ceauf Musta fa la 1 aprilic 1583, c:Ire era insarcinat arhica pe Petru Ja Poaria
dacä nn vine sa-1 aduca legal") sau in a :ui Milmea. E mai probabil ca ope-
ratia sa. se li petrecut in domma celui din urma, care ii i suprima viata, dupa martu-
ria cronicelor.
') Nu cumva se poate identifica acest Buzinca epatar cu Buzinca marele comis
din vremea domniei lu, Matei Basarab, a carui prima sotie cu care a avut 2 copii:
Papa si Preda nu se cunoaste, iar cea (ie-a doua este Grajdana, 1lica liii Mho vel
spat. Racotla ? Dinteun doc. din 10 mai 1634 esie evidenta i inrudirea mire Biainca
comis i Mihai post. din Valeni (cf. Rev. de ist. arh. §i fi/ologie XI, p. 296).
Singer in 1638 (v. Codrescu, Uricarul XIV, pp. 31, 316-318 i Arh. 0/t. 34,
pp. 425-7).
v. N. Iarga, Studii si doc. VI, p. 603 si ado/ din 1681, In Arhivele Olteniei
no. 36, pp. 121-4, cut facsimil.
v. no. III. anexe.
v. no I anexe, la cap. : Boerii din Mileov i ctitoria /or.
Arhivele Olteniei 11, 5 pp. 34-6. Boern din Vilsanesli iau mai tirziu porecla
,, ufarii" (v. Filitti, Arhiva, p. '116 n. 5).
7) Calea flica lui Cernica vornic si mama Mariei, avu de so t pe Dragul log.

www.dacoromanica.ro
 141

Stirbei de fati la divan" 1). In 1657 e ultima data cind se pome=

ne*te de acest boer ca fiind in viatä.
hanfiul cel mare al lui Tudor Stirbeinumindu=se Mi/e
coveanu dupa moia Milcovu a mamei sale, se c5s5fcsrete cu Stanca
Rudeanu i infra. in stapinirea Draganetilor. Acest act solemn
trebue sa se fi petrecut Inainte de 1642, considerInd data apari=
tiei -copiilor In viata publica. In 1646 Ivan semneaza ca sluger mic 2),
lar in 1648 apare ca vtori sluger 8) alaturi de fratele sau Radu,
vtori spatar. A avut Cu Stanca, doi baeti : Preda i Paja *i o fata :
Vliidaia. In vremea domniei luí Radu Leon (1664-69), Ivani*i marita
fata4) cu Radu Sufariu, fiul lui Gheorghe Sufariu din Tirgovi§te.
Preda, bäiatul mai mare al lui Ivan, lua numele de Milco-
veanu. A fost un mare rasvratit al epocei luí ca i Staico pah.
Meri*anu, Preda Prooroceanu, &Mu ,Stirbei 5) vestitul sau unchiu,
N. Iorga, Documente urlätene in 13u1. citat. p. 193.
v. Ana/ele Acad. Rom. t. x s. II p. 315, documentul pentru eliberarea unor
rumini din Cerneti, de Badu clucer Buzescu.
cf. Milcou no. 11, anexe.
N. liga, Studii i doc. IV, p. 603, doc. din 20 aprilie 7222 (= 1714) dat de
tetan V. Cantacuzino.
5 Viata acestui Radu Stirbei lu mult mai agitata decIt a fratelui sail, Ivan. In
1648 e vtori spatar (v. no. II, Milcov), in iulie 1656 semnea76. Radu/ c/ucer ot Milcov
(v. G. Ghibeinescu Surete, VI, p. 214-16) apoi vel setrar 466? (Foboran, op. cit. p. 57),
vistier In domnia lui Antonie \Todd (1669-72). Atunci coinplotA cu Gheorglie Baleanu
vornicul i altii in contra lui Mares banul, Radu log. Cretulescu iSerban Cantacu-
zino vel spatar tacIndu-se ei o ceata spurcalä, noaptea se stringea toti la casa lui
Gheorghe vornicul de facea svat si se invata cu ce fel de mestesiuguri vor ucide pre cei
trei bojar" (v. Magazinu, V pp. 5-6). Sint descoperiti i maziliti din dregatorii. Radu
Stirbei i ceilalti lug la Poarla i reusesc ca In 1672 sa puna in locul mazililului domn
Antonie, pe Grigorapu Ghica, dusmanul Cantacuzinilor. In 1674 fevr. 11 intilnesc ve1
singer, iar In mai, acelas an, vel medelnicer (v. Filitti, Arhiva pp. 145 si 178). Duca
Voda. It ridica, la dregatoria de vel comis, cu care apare in mai 1678 (cf. Rev, de ist.
arh. i filolog. X, 219.. Venind Serban Cantacuzino la tron, Radu pierde dregatoria
actele '11 arata Inca din mai 1679 ca biv vel comis" (v. Filitti, op. cit. p. 57). Dupa
1696 isvoarele il indica, fiind cAlugar, supt numele de Rafailmonahu" (cf. Magazinu,
V p. 146 mg). Din cdsatoria cu o jupineasa Neacsa, care trAia in 1697, a avut mai
multi copii, dintre care mai interezant este Constantin. Acesta fiind el cam /ung
la unghii din feliul tirbefti/or, au ¡val de/a tará cite ceva i despre domnie au
ascuns" Magazinu V, p. 143). Brineoveanu il Meuse in 1689 vel singer (Fiiitti, op.
cit. p. 40), in 1691 vel comis, apoi in 1693 vel clucer. In 1697 domnul constata per-
sonal jafurile comise de acesta In Oltenia, luind bani dela oameni i nevarsindu-i In
vistierie. El fu judecat in divan si se desvinovati ea banii de milli au fost daruiti m-rii
Strehaia. Domnul suparat ti zise: Din nimica eu te-am ridicat te-am fcicut slugia-
ria mare, comis mare clucer mare, al faselea scaun al divanu/ui... al luat jude-
tu1 lJimhovif ii, 1-ai pradat de n-au ramas ca un sat... si ti-am dat Teleormanu/ si
mai ram 1-ai facut, ca ti-am gasit pe urma-ti sume de lei jAluite pentru care te-am
suduit intr'o vreme fi te-am urgisit, sa nu te ',Awl in ochi... La Antanie Vodc1 and
umblafi di,vmariu, pentru jafuri/e tale ai otit mare Twine ; la Duca Vorld (1671-78)
hind logolat de vistierie ai filcut isccl/itura vistiarului ce/ui mare, de trreai sit furi 17

www.dacoromanica.ro
 142

altii, cari sutineau putemic tenclintele boerilor Bileni, adver=

sarii aprigi ai Cantacuzinilor. Pe vremea lui Duca Vodä (1674-78)
Preda Milcoveanu, fiind eipitan, nu se arata multumit de starea
de lucruri, protesteazi i iermin6 cu fuga din tari in Ardeal, apoí
In Moldova. in acest timp marai=sa Stanca, iubind In deosebi pe
fíul mai mic, Papa, care probabil era mai potolit i mai de spri=
jin bätrineilasi acestuia singur, toati averea ei din Drägänesti.
In anul 1684, Preda revenit In taxi se plinge luí Serban Vodä de
nedreptatea ce-i ficuse mama sa Stanca, fati de care n'avea nid
o vini, cind toate dijdiile f,árii le pläfise cu Papa deopotrivi
and eí erau frati buni de taig i de mamá. Vodi judeci plinge=
rea in divan si=i di dreptate, hotirind ca fiecare din frati si
pineasca jumäiate din satul Driginesti, cu ruminii, ville i mo=
rile respective. Mama lor nu mai fràia acum, iar faal ion, Ivan,
murise inaintea ei.
Cu venírea luí Const. Vodä, Brincoveanu la iron, se deschid,
iaräsi càile pribegiel lui Preda. Treeind alituri de aga Consi.
liceanu, partisanul infocat al planului luí Serban Vodä, de apropri.=
erea la Austria, cind Biliceanu e omorlt la Zimesti (1690) de
Turci, Preda rimine prin Ardeal citiva vreme, apoi trece In Moldova
lui Const. Vodä Cantemir, care.' atiti In contra luí Brincoveanu,
cu care era in conflict. In 1693 Preda cu ceilali boerí pribegi
Moldova, mere la Poarf ä pentru reclamarea lui Brincoveanu. Drumul
lor e plin de nenoroc, vízirul nu tine socoteali de invinuirile ce
acestia aduceau luí Brincoveanu si=i predi legati. Preda fu bägat
la ocnä, ceilalti doi, Stalco pah. Merisanul i Preda Prooroceanul,

pungi de bani aftindu-te au vrut sd-ti taie mina §1. sd te dea cu catastichul de git
legat prin tirg; Serban Vochi pentru furti§agurile ce ai facut din banii cailar, au trrut
set te spinzure... i acuma ai imbatrinit §i tot nu te la0 ?" (v. Magazinu, V, pp.
145-6). Fa bägat in Incbizoare i dupa vre-o 2 saptaminf eliberat In urma staruinte-
lor soacrei sale, Ilinca a banului Vintilä Corbeanu, pe ling/ sora-sa Stanca, mama lui
Brincoveanu. In timpul excluderii, functia de niare clucer fu detinuta de Vergo.
Constantin , tirbei complota apoi in contra Domnului, a,jutat de tatal su,
gärul,§i de numeroii frati. Rafail monahul venise i la S/atina, unde avea vii, sa pre-
gateasca lupia. Furl descoperiti i prinsi la Caline§ti cilugiru/ tirbeiu §ezind la f oc
alátur cu jukineasa lui Nexia (!) i feciorii i nurorile toate In casä... 1-au dus la
Tismana i 1-au bagat In obezi 1i au poruncit &Mug-11110r sa nu-1 lase sa easa afara
nigiri, nici din obezi sa-1 scoati.". Feciorii au fost Inchi§i §1. iarasi ertati (v. Maga-
zinu, V, p. 147). Cilugarul traia Inca in 1705. Const. tirbei ramble in dregatoria de
clucer pang. In 1707, dud ocupa bank' Craiovei pe care o detine Ora In 1715. In
1714, dupti mazilirea lui Brincoveanu, la care a contribuit inuit, banul tirbei fu tri-
mis la Tarigrad irnpreung cu Radu Dudescu de catre tdan Vodi Cantacuzino cu bani,
ca sit dea i pocloanele dornniei i sd. ¡Alma' pre C-din Vocla BrAncoveanu Inteatit
cat si nu scape cu viati nici C. Voila nici feciorii s'au nevoit ca si-i des-
rficlacineze din fata pamantului precum au §.1 facut". (v. Magazinu, V, pp. 180-81). Cu
Maria Ccrrbeanu a avut mai multi copii de cari nu ma ocup.

www.dacoromanica.ro
 143

au fost spinzurati 1). In anul 1696, Preda eliberat din inchisoare,

figureazä intr'un act de hoarnicie a Timpenilor 2), Cu boeria de
vistier, pe care o are si'n 1708 2), cind Imparte Drägänestii si
bärestii cu Constantin Pah., .tejan sí Radu, fíii lui Papa dpitan
Drägänescul, care in acest an nu mai träia. Intr'un act din 1719,
martie 27 4), gäsesc pe Constantin si Peltraco, paharnicii, fiii lui
Preda vistierul Milcoveanu decedat Inainte de aceastä dat5.,
cu Stanca Caragea din Ogräzeni (Vlasca).
Papa, feciorul mai mic al lui Ivan slugerul din Milcov, vinde
In anul 1685 satul Florul de pre apa Vezíi ot sud Ole lui Con=
stantín vel spätar BrIncoveanu viitorul domn. 5) In 1691, oct. 14, sem=
neazä märturie la un zapis, cu dregätoría de cäpítan 6), lar la 1694 11
gàsesc printre boerii adeveritori ai jupinesei Stana ot Drägoesti, socia
lui Chiurcibasa, si al fiului ei, Matei post, Drägoescul, pentru
mosia Broscari (OH) färi níciun titlu de boerie 7). La hotär.
nicia mosiei TImpeni din 1696 figureazä si Papa dpítan Drägä=
nescu". Cam in acel tímp are si judecata cu Matei vel dp. Co.
mäneanu pentru Indlcarea mosieí Drägänesfi. Din actul de ho=
arnicie al celor 4 boeri hotarnicí, fäcut la 15 aprilie 1708, se vede
di Papa din cäsAtoria cu D'inca a avut 3 copií : Con stantin
Stefan i Radu. Primul, pah. incà din 1708, cumpärà in anii 1713 si
1716 vii In latina 8). In 1736 Stefan Dreigclnescu, acum Paharnic, cum.
1)57-5 mosie In Milcov 2). Toil freí träiau in anul 1737, aprílie 20,
cind Impart mosia Milcovul In dou.51°) ci Constandin Milcoveanu,
singurul urmas in viatä al luí Preda la aceastá datä. Nu am acte
din care s'a' aparà ciar filiatiunea acestor Drägänesti. Din Constan-
tin Paharnic Dräglinescu presupun cä descind: Nicolae i o fatà
märitatä cu Gheorghe Comäneanu. Nicolae träia in 1781,11) nu cu=
nosc numele sotiei, nici dacà a avut copii. In 1831 o Balct§a Dret"-
gdriescu Piiheirniceasa, care nu stiu dacà poartä numele sotului ei
un eventual fiu al lui Nicolaesau este ea insusi o Drägà'nea=
scä, lasä prin dieati toatä averea ei din Drággnesti si Bucuresti,
nepotului el de sorä, siolnicul &Macan Ciinceanu 12).
v. Magazinu, D., pp. 200 -204 §.1 Sincai, Cronica 111, p. 163,
cf. no. III.
v. ,no. V.
v. no. VIII, anexe.
N. Icrrga, Studii i doc.. XIV, p. 329.
cf. anexa I, Bis. din Ciof/anu.
v. Arhtuele 0/teniei V (1926) no. 24, p. 119.
v. n-os. VI i VII, anexe. In 1829 era de 58 ani. Hui aminarului Iosif C.
(Filitti, Catagr. p. .11).
8) v. no. X anexe, Milcov.
Arhive/e Statu/ui, Mitropolie, pac. 149/12 netreb.
V. acest cab., anexa X.
cl. no. XVII. Pomenit ca biv vel stolnic pe o psaltire de la m-rea Zam lira
(v. larga, Inscr. 11, p. 45).

www.dacoromanica.ro
 144

Urmasii celorlalti doi frati, $tefan si Radu, s'au numit $tirbei.

$i aici filiatiunea e greu de precisat. Din ctieva acte din a doua
jum. a secolului XVIII resultä cá acestia au avut de urmasi pe :
Badea Stirbei, ajuns pOnä la dregätoria de mare vomic, decedat
in 1781 cind las6 cu limba de moarte sotiei lui, Luxandra si co=
piilor, ca acestia sä, Leg act de danie penfru mosii/e lui din Olt,
afre m=rea Särindaru uncle s'au ingroPat" '); apoi Patina ,5tir-
boaica pieäreasa, care iaräsi face danie In decemvre 1787, parea
ei de mosie din Dreigclnesti, Milcou etc. tot Särindarului, unde
läsase danie i reiPosatu viiru=mieu biv vel dvornicu Badea
bei" 2). To in aceastä vreme actele dau pe un Matei $tirbei, biv vel
pitar in 1779, care are o sorà, Maria Popescu, inzestratä de dinsul
cu 200 stj. de mosie din Bärboasa, pe care ea ii vinde lui Badea
Sfirbei. Acful nu arafä legOtura de rudenie cu cumpArätorul. Este
probabil sà fi fost yeti, dar ni se poate afirma sigur, mai ales cind
toate actele acestea nu le=am gäsit deck in còpii îrzii. Dupà.' re=
gestul anaforalei din 1797, resula c. a mai fose o DrOgäneascä. 3),
mOritatä. cu Dincei Budisteanu; au avut 2 copii: Nico/ae Budisteanu,
era t in 1810 si o fiic5, al carui nume nu=1 cunosc, märitatä cu
Mined Urianu, decedat si el in 1805. Acestia din urmä, sint pä=
rintii Joifei ducereasa Cio flan, strimoasa Manolestilor actuali.
Badea vornic 5firbei a avut mai multi copii, cari ajung la
cele mai inalte demnitäti. Constantin e vel vornic prin 1796; Fo-
tache are dregäforia de mare logofàf in 1814, apoi de vornic; loan
ocupO si el marea vornicie in 1829 4). Acesta are un bäiat Gheor=
ghe, näscut prin 1787, ajuns cäminar in 1829 5).
In DrOgänesti avea vii i mitropolia din Bucuresti. Acestea
fuseserg pe la 1660 ale unui Cristian Rosu, care le vinde unui
yel ccIPitan Dumitrasco 6) Cum au ajuns in sapinirea mitropoliei
nu cunosc.
Biserica Sf. Nicolae-Peretu e mai nouä, deck precedenta,
insa pOstreaz5 mai bine caracferul arbitectonic i pictural, initial.
S'a clädit dupä. 1820,7) are pereti grosi de carämidO, forraä dreaptä.
Briul de cäramizi tencuite incinge biserica. La comise se aflä cl=
teva rinduri de cärämizi care se profileazä in afara fetelor plane
a zidurilor. Acoperisul e simplu, scund, acoperit cu tablä. La pro=
cl. no. XI. Luxandra lave danie m-rti condusa de arhintandrilid Dorotei, care
la 4 dec. 1791 este ridicat la rangul de rnitrupolit al Fraianupolei raug onorific
numai(v. Condicasfintd, In Bis. ortodoxit, 1X, 9, pp. 648-50).
v. no. XII.
v. no. XV.
Filitti. Catagrafie p. 5.
Ibid. p. 9.
a) v. Ariz. Stat. Acta mitr. pac. 150, regestele doc, din anit 1660, 62 i 63.
7) Catagrafia din 1825 spline: aiditti pe molten boerna§ilar Maconeni" (v.
Acad. Rom. ms. 3530, p. 8).

www.dacoromanica.ro
 145

naos se inala o turlä octogonali cochetä, Cu opt deschideri mici,

dreptunghiulare, märginite de admirabile profile. ratadele exteri=
oare au, in parea superioaa a briului central, picturi dela zidire.
Biserica e mici, are un naos dreptunghiular,boltit in caloti. Pro=
naosul e mai mic, lung, cu bola superficialä, despirtit de naos
prin zid gros cu usi de trecere i douä arcade laterale. Timpla e
de zid, altarul circular. Pictura este inegriti de furo.
In fati i s'a adiogit in 1900 un pridvor deschis, pe stilpi,
care acopere toaa fabada infràrii. Inscriptia acoperia in paree de
var, spune: Aceastei sfäntei i dumnezeeascel bisericà s'au incePut
din temelie dina zitele domn. nostru Io Dimitrie (0 Grig. Chica
s'au inceDutii la leat 1825(?) si s'au terminat Prea sf. epis.
coP Grigorie ArgeOu i s'au tisPreivit de zugreivit la Eanache zu.
gravei, Dudu de jos ; loan zugravcsi".
Se gäsesc In bisericä doug icoane vechi care meria sä fie
mentionate: una a Maicii Domnului argintaa i frumos emailaa
cu flori, purtind insemnarea: Obrazu. Prez-veteia Bogorodnite"
cealala represina pe Maica Domnului cu Isus.
Dintre cärti una singurá fosa a bisericii Adormirea, man-
ghelia din 1806, tipäritä, in Ardeal, poara insemnarea : Aceasti
sf. evanghelie este cumpärati de robul 1-ui D.zeu, Saya ermonahu
si este dat[ä] de pomanä la biserica cea mare din mijlocul satului
Dreigemesti, care se numqte hramul Adormirea Maicii Precesti 1). Si
asa si fie spre pomenirea neamului [lui] Saya ermonahu, Sora
ereita si la ala biserici sä nu se mute".
ANEXE:
I. 1607 (7115), aprilie 12. [TIrgov4tel. Cartea lui Radu Serban, domnul
Rominepti, prin care intArepte sapinirea lui Buzinca spitar i Isfan logofkul, peste
satul Draglnepti-Olt, ce a fost de moptenire al Stanciului logofdtul, socrul celor de
mai sus, pe care sat I-au ascumpArat cu 28500 aspri dela Panaiot din Hot5rani.
-I- Cu maa lui Dumnezeu Io Radu Voevod cì domn a toatii tara Ungro-Vla-
hiei, nepotul bcitrinului # pi-ea bunului reiposatului Basarab Voevod. Da domnia mea
aceasta porunca a domniei me/e, tui Buzinca spätaru t lui Wan logofkul, # fiilor
/or citi Dumnezeu le va da, ca set /e fie satul Dr5g6neptii dela Olt tot cu tot hota-
rta, pentru cd acest sat a fost de moptenire al Stanciului logofkul. Apoi cind a
fost acum in zilele domniei male, iar sotia Stanciu/ui logofettul, jupinita Musa, ea a
fost azut in mare nevoe in robie in minile Tharilor, aPoi jupanita Musa ea a
fost vindut acest de mai sus zis sat Draganesti, lui Panaiot din Hotgrani drept 28500
aspre, apoi ea a iesit din rabic lar dupe' aceia, ginerii Stanciului logof Caul §i ai so-
tiei sale Musei, ce e mai sus scrisci, dar ei nu s'au putut indura pentru mostenirea
lar, ca sa o lase in miinae altora, ci au dat aceste aspre de mai sus zise toate in
mina lui Panaiot, din naintea domniei me/e in divan.
Drept aceia am dat domnia mea boeracrr domniei mele lui Buzinca spcita-
1) Catagrafia de prin 1825 citeaz1 i biserica Adormirea de pe mosia m-rii
Sarindarului" p't pe cea de lemn" cladila mofia d-ei cocoanii Biaasi Draganeas-
ccii (v. Acad Rom. MS. 3530, pp. 79-80) din Dra.gänepti de sus.

www.dacoromanica.ro
 146

rul fi /lli /ffan logohitu/, ca sei le fie mosie ohabnica /or fi fii/crr lor, nepotilor fi
nepotilcrr /or, fi de orificine nec/intitri dupei porunca domniei me/e. lata dar firnartari
aseazei doninia mea: jupan Radu cliucerul Buzescu, jupan Preda, marele ban Cra
iovenesc, fi jupan Cernica marele vornic, fi jupan Stoica marele logof at, fi Mirzea
»mule speitar, Nica marele vistier, fi Cligorie comisul, Bircan sto/nicul, fi Stan-
ciul Paharnicu/, fi jupan Lecca marele poste lnic. Ispravnic Stoica mare/e logorcit. Si
am scris eu Nestor logofeitul in scaunu/ ceteitii Tirgoviftii, luna aprilie 12 zi/e in anul
dela Adam pana acum 7115 (1607).
lo Radul Voevod P. D. I Cu mi/a /id Dumnezeu Doran.
(Originalul slavon pe hirtie in colectia d. V. Manolescu-Drgggnesti).
II. 1696 (7204), aprilie16. [Bucure;t Porunca lui Const. Vodg Brincoveanu,
cgtre 12 boeri ca sg aleagg ei sfi impgrteascA mona Timpeni din jud. Olt.
Sii se ftie boerii adeveireitori Fi hotarnici ai Predi post. sin /vase° sluj. ot Iz-
vor, anume; t) Tanii cap. ot Berindei, Papa cap. Dreigeinescu, Cando iuz ot
Aletmcinesti, Nedea luz ot Ipotesti, Radul pdh. Strimbeanu, Stan ca sit caute
acesti 12 boeri sei aleagei fi sci hotarasca mosia Predi post, ce are la Timpeni,-ot sud
Olt, partea /ui, de peste toatei mofia, a treea parte, de catre nepotii lui, feéorii Radu-
lui comis $tirbeiu fi sei pate petre semne duPei obiceiu, precum vol" afta cu ale tar
su flete mai pre dreptate. $i precum var alege fi vor botan, afa set faca fi SCTiSOTi la
manita /or de hotiimicie, ca sei li sei stie semnele hotarului pre unde vor fi sd-s stie
mofiile cu Pace fi zioa fi le v. portar. ispravnic singurá zisa domniei
mele. Scris aprilie 16, feat 7204 (1696). Procit vel log.
lo Costandin Voevoci.
(Academia ROMiTICI, ms. 1449, Condica Glavacioc, fol. 76).
111.1696 (7204) mai 6. [TImpeml. Cartea de hotgrnicie a mofiei Timpeni,
f gcutg de 12 boeri hotamici, luati de Preda post. fiul lui Ivasco slugeru ot Izvor
§i de erban, fiul lui Radu Tufeanu.
Noi 12 boeri carii ne vom iscdli mai jos, ce am fost /uati cu porunca
sale, domnului nostru, lo Costandin Voda, de Preda postelnicu sin Ivasco slugeru ot
lzvor fi de erban sin Radul Tufeanul, nepotul Radului comisului Stirbeiu, ca se:
le ale gem sit' le impartim mofia dela Timpeni; deci noi din perrunca marii sale
/ui Vodá, ne-am strirts toti la cart mofie impreunä cu sluga metrii sale Loiz (!) vt.
post. fi am tras mofia din botar Niná in botar, pre la cape:tie fi pre la mij/oc Prin
si/ifti, Pin 3 locuri precum este ObiCiU/ fi le-am impiirtit mofia pa 3 frati, anume:
Tudor cluceru, tatcil Radu/ui comisul $tirbeiu Fi a lui Arvat spdtarul fi a lui
Ivasco slujeru, tata/ Predi post. $i s'au voit ei de a lar bullet voe dinaintea noastra
de au luat Preda post. din jos, partea tatine-sau lui Ivasco slt4. despre hotarul Ne-
grenilor, ce i-am fa& a 3-a parte din tot hotaru/ fi din /ung fi din lat, fruit' la ca-
pub 7710fiCi deba Rogojina, unde sd loveste cu care vin de/a Veade, din hota-
ru/ Negrenilor, din lacul Oanei in sus, kind in Matra care am pus-o noi acum in
curaturi, fcicutu-s'au partea Predi Post. stj. 622 ; fi la mijloc mofie[i] iar din hola-
rub Negrenilor din /acul Zmirdioasei cei mari in sus, peina in gura yeti Dobrai in
piatra din Piscu prin caPul Sile.stei din sus, s'au ales stj. 1417 iar la capul
mosiei desPre Greci fi desPre Mosani din coa da Zmirdioasei cei mari din u/m
sus Prima in Piatra, care o am pus-o noi in cimp cutu-s'au partea Predi post. stj,
507, care fac la cite trele tretsuri, stj. 2545. $i sd ti sei stie hotarui prin mijioc, din
Natal in piatra fi pre semnele din copneu, ins& din piatra din curaturi drept peste
cimP, prin capu/ si/ifti din sus Peste Veaditg in piscu Dobrai in piatra veileaoa
Dobreii pin furcituri drept la cimP in piatra din cimp fi din Nara din cimp pin
Locurde albe, completate ca unii, slot lipsA.

www.dacoromanica.ro
 147

piscul Ceredului pei vd/ea la vale, preste aja Minogului (!i prin stilt& pind in capul
mofiei in hotaru Crecflor.
Luat-au si $erban sin Radului Tufeanu, nepot Radului comis $tirbei, mofie
din sus, partea /ui Arvat sPataru/ toad, care o au fost cumpeirat-o Radul comis
$tirbeiu, dela feeorul lui Arvat spataru/. j iar a mai /uat $erban sin Radul Tu-
feanu, partea lui Tudcrr clu&u iar din sus, dinpreunei cu Preda vist. Milcoveanu;
inset din partea lui Tudcrr cluceru, sec tie $erban 2 piirti fi Preda vistierul, 1 parte.
Care fac sti tie $erban Cu partea /ui Arvat fi cu cloudTti ale lui Tudor clue., 5
parti Preda vid. o parte; care s'au tras aceste 2 Piirti de mosie din sus, iar Pin.
3 locuri ca fi a Predi post., insei la capul mofii desPre Rogojina în jospinei in biatra
ce o am pus noi in cureituri, care s'au feicut la aceste 2 petrti, stj. 1244; iar o am
tras la mijloc mosiei pe Veaditd, din hotaru Mirlestilor, din calea Teiuhti in jos pin
piscu/ Dobrei in platy/ fi in capul silisti din sus, care fac la mijloc la aceste 2 pc1rti.
stj. 2832; fi iar o am tras /a calm/ mofii despre Greci §i despre Mosani, din hotaru
lui Tudor sltrariu in jos, peraii iar in biatra din curetturi, care o am bus not.
s'au fcicut la aceste 2 peirti, stj. 5090.
Deci noi acefti 12 boeri asa am adeviirat cu ale noastre su flete fi am imPdrtit
si am hoteirit unu/ de ceitre altu/ fi le-am bus fi bietre Pintre mosie, in 3 locuri, ca
sit' nu mat fie de acum inainte nici o geilceavei intre cleinsi[i] sá- tie, cine. bartect
/ui cu bunet pace precum i-am afezat. $i pentru adevdratei credintcl ne-am Pus si is-
cediturile ca sec sei creazd. Mai 6, /eat 7204 (=-1696)
Radul päh. Strimbeanu, Papa capitan Drfiganescu, Danciul din Ungurei,
eu Nedea luzbaga ot Coteni (Coteana), Mne capit. Berendeiu, Stan postelnic
ot Perieati, Preda ceaupul ot Mi[e]rlipti, Stroe ceaugul of Clapcea (Plapcea?)
Ivan pircalabul ot fliri,wni, eu Radoslav ot 5'erbanepti, Hrizea logofat Galepescu.
(Acad. Rom. ms. 1449 Glavaciov, fol. 77).

IV. 1700 (7208), iunie 1. [Bucurepti]. Cartea lui Constandin Br5ncoveanu,

domnul Tarii Rominesti, cAtre 24 boeri hotarnici ai mosiei satului Comani de
atre mosia satului DrAgAnesti, scriindu-le c5, plingindu-se Papa DrAglinescu de
felul hotamiciei, trebue sli se afle hotare/e ceale beitrine".
Milostieio Bijiio Io Costandin Voevod i G[o]s[bo]dnei bisah g[o]s[po]dvmi voao
24 de boiari hotarnici, care ati fostu /uati pre rdvasu/ domnii meale de ati hoteireit
mofiea satului Comanii de cdtrd mosiia satului Dr5gSnestii ot sud Olt; cdtre aceasta
veL fac domniea *tea in stire cet aici inaintea domnii meale la divan, jeduit-au Papa
Dr5g5nescul, cum di lui i-au berit ceirtile fi hrisoave/e care au fost cu sánetele mosii
/ui dila Dreigeinesti, de n'au avut ce set. scoatei /a acea hoteirnicie, ca sei s vazcl Pre
unde sântu hotardle satului Dreigeinestii voi n'ati feicut adeverintei direaptd din
oameni beitreini $i inbrejureani di acolo, care au stiut hotarile ceale bettreme, ci v'ati
tinsu de i-ati cedcat hotarile lui inpresurat mofiia lui de o ati beigat in ho-
tart,/ Comanilor luat pimnita cea de piatrer fi feinteina, care stint fi se viid
acum in silistea cea veache a Dreigeinestilor, unde au fostu casele mogilor lui
i ati feicut mare nedireptate. Deci P/cIncleindu-se (!) el de nedireptatea ce i-ati feicut
fi vreind domnia mea ca set i sii indirepteazi mofiia $i sá se afle hotard/e ceale bei-
treine, iat'ei cei am reinduit domniea mea pre boiarinu/ domnii meale sd fie
acolo cu voi imPreunci ca sei indireptati acestu lucru.
Deci 'Uttá cei vei bcrruncescu domniea mea, in vreame ce veti vedea aceastei
carte a domnii meale fi Wind boearinu/ domnii meale, cel care e mai sus acolo ;
iar voi toti acum de iznoavei acolo la satul Dreigemestii fi cu toti inpreund fi cu
a/fi mofneani beitreini de intorejurui locului, sd faceti adiverintd direaptei jar de fetteirie,
inidi pent= acea groabei de pimnif'd §i. fcInteina cea di piiatrii care seintu in sili§tea

www.dacoromanica.ro
 148

Drägemetti/or cea Mtràmâ, sá videti cine au stapanit acealea mai dinainte vreame,
boectrii de Comani au Drciganetti ti sa adivdrati i alte siimne i hotard Mtrdni ale
satului Dragemettii di catrei Comani, care pre unde au stiipcinit mosii lor,
Pre acolo sci indireptati hotarae s sit puneti pietri/e fi seamnile, sá stie ei de acum
inainte, precum veti afta ti yeti adtveira cu sufletele voastre mai pre direptate far de
fdtdrie, asa tocmiti ti sd asazati faceti ti scrisori pre la mdnile lor ca di
acum inainte sá ttie pre unde vcrr tinea ca sei nu mai fie gericeavii intru
nici set mai vie la domniea mea cu jalbe. Tolico pisah gsdvmi.
Iun[ie] I d[n[i. [valeat] 7208 (1700).
lo Costandin Vvod I L. P. I Milostilo Bjiio i Gosdna.
Procit., Vel logofdt.
1708 (7216), aprilie 15. [Dragane#1]. Hot5rnicia a 4 boeri privitoare la
mosiile DrAgSnegti gi Uib5resti, alese in douà parti : o parte a feciorilor lui Papa
DrggSnescu, iar alta a lui Preda vist. Milcoveanu.
Noi 4 bojari carii ne vom iscedi mai jos, ce santem luati, den porunca
Cu cariea märii sali, Domnu nostru Io Costanchn Beistajrab Voevod de Costandin
pah. cu fratii /ui : $tefan i Radu, feeorii Pabei cgpit. Dr5g5nescul fi de unchiul
lor Preda vist[ierul] Milcoveanul, ca sit le a/eagem $i sd le inpärtim toat[d] mot:ea
tar din Drig[A]nesti i UibAregti ot sud. Olt pre din doao. Deci cand au fost la zi,
noi ne-am adunat toti aie /a satul Dreiganettii, fiind s ei toti de fatet. i inted le-am
tras mosiea Pein trei /ocuri duPul obiceaid s'au aflat la capul 7110§ii desPre apa
Oltutui stanifenil 1700; dintr'acestia am ales intäi partea lui Costandin pah. cu fratii
/ui pre din sus despre hotarul Comani/or stanj. 850 # am pus piiatra fi au rdmas
partea Predii vist. pre din jos, iar stiinj. 850. Si la träsura din mijioc Prin sititte,
ce s'au tras pe drumul cel mare, s'au aflat stdnj. 1260, fi am ales partea lui Costandin
Pith. Cu fratii lui, 'tan. pre din sus pre unde le iaste silistea si temeiul caselor, cu std[n]j
630 fi am pus piatrd ; si au reimas partea vist. pre din jos iar cu steinj. 630,
cu silistea Uibfirestilor On in hotarul DAnegtilor iar s'au Pus la mijlocul lcrr
Piiatrei. i iar /a capul motti despre So[h]odol s'au at/at stanj. 1700. $i am dat partea
lui Costandin peih. cu frati lui, pe din sus stanj. 850 ti partea Predii vist. pre din
jos, iar cu steinj. 850. lar pentru viile lui Costandin bah. cu frati lui, ceizand toate
pre Partea de mosie a unchiului tor Predii vistrieru/J, le-am dat ca sd -0 tie ei vide
/ar infundate, dupd cum iaste obiceaiu/ teirii # al pameintutui,numai am dat Predii
vtst. o vie, carea au fost a unui ruman ce au fost a/ /ar de frati, anume Dovlefaic ; o
am dat sei o tie Preda vist. singur ; insä cu stänj. 44 in lungu, si in lat Cu stanj. 22.
lar attei vie a Papa cap, ce iaste aldturea cu aceea, sd o tie iar coconii /ui, pentrucet
acea a lui Dovlec rumanu, s'au socotit de s'au dat Predii vist. toed& pentru lipsa
Pcbneintului, care le stau viile nepotilor lui pre pamemtut ce au ceizut in barter,. lui.
lar Praru rumemii ce am avut porunci ca sei-i inpartim de-a doao oarei, noii-am aflat
inPartiti cu scrisori/e Ion den nainte vreame bune si dreabte. i altä inbarteatit n'au
mai incdput, numai ci /e-am dat tie cu paace duPei cum i-au inpärtit íntái.
Asijderea pentru alte alte socoteale $i datorii ce au mai avut intre dintii, /e-am
cautat toate scrisorile fi n'am aflat lucruri dreapt[e] adevarate, numai ce am aflat
nitte foite duper voea sa au scris de sine-si, care nu le-am tinut in saama, ci
le-am spirt 0 le-am pus jos ca set' nu mai cribá a ceare unul de la altul nimic, nici
sd mai fie getleavei intre dán$i, nici sei mai ceard unu/ la altul nimic. Aceasta scriiem.
April 15 d. lt. 7216 (1708).
Barbul v[el] pitar, Vladul logof. CAzanescul, Ignat
1713 (7221), aprilie 29. [Slatina]. Badea Logofeitul vinde lui Constantin
paharnic Drfiginescul o vie in Statina, pe lingei via diaccmutui Patrasco, cu talen
www.dacoromanica.ro
 149

45. 0 avea $i el cumpeiratei dala Stan a/ Predii. Marturii: Badea V.. .(?), Tudor
6receanul, Costandin PhIcoveanul, eu popa Cornea, mart.
(Regest. Academia Romina, ms. 5193, fol. 183).
V11.1716 (7224), iume 30. [Slatina]. Stroe, fecicrrul popeilui Dragusin" din
Slatina, cu fratele situ, Ion, vinde lui Constantin paharnic DraOnescu, o vie piirtisitei ,

/ogofiitful] din S/atina Cu zisa lor". Miirturii:

t
Jigetrtul (sic!), mart, eu popa Ion ermonah".
t
pe tinge' via ha. Const. Milcoveanul, cu pre t de ta/eri 4. 4i am scris eu, Dreigusin
t
Oprea judetul din Slatina, Matei

(Regest. Academia Romina, ms. 5193, fol. 184).

1719 (7227), martie 27. [Bucuresti]. Cartea lui Nicolae Vocla Mavro-
cordat catre Constantin paharnic i Patrasco pah., feciorii lui Preda vist. Milcoveanu,
prin care le di in stapinire parte din mosia Draganesti, pe care tatal lor o vin-
duse lui Tudor cap. Berindei.
Mdosiiio Bijio loan Nicolae A/exandru Voevod zemli Vlahiscoe, davat gsdvmi
siio povealenio gschimi. Boearilor dornnii mele : Costandin pah. i Patrasco pah
Predii vistierul Milcoveanul ca sei fije vo/nici cu aceastei carte a domnii mele set
tie si sá steiPcIneasca toatei partect lor de mosie din Draganesti ot sud 0/t, dupd cum
este aleasei i inpietritei de tateis'etu Preda vistierul Mi/coveanul, de ccitre verii lor,
care mosie o au fost dat e/ /ui Tudor capitan Berindean. i anume Tudor ccipitan
Berindeanu, sinea de aici din taret1), domniea mea m'am mi/ostivit de
/e-am dat aceastii mosie Dreigetnesti, fiind si mai nainte iar a lor, ca set o tie fi set
o stapaneascii sci ea tot venitul, ori din ce s'ar afta Pe aceastei mo0e, neopriti de
nimeni. huh' de acum petnet ca-nd va veni Tudor ceifiitan Berindean dincoace, cd asa.
este porunca domnii mele. Mart. 27, /eat 7228 (1719).
(Copie). Procit Ve/ Vistier
1779, iunie 27. (Para loci. Zapisul Mariei Popeasca, sore lui Matei biv
vel pitar Stirbei, prin care vinde lui Badea biv vel vornic Stirbei, 200 stj.de mosie
din Barboasa (Draganesti).
(Copia zapisu/ui in co/ectia mea).
1781, mai 9. /8ticure#4.Anaforaua velitilor boeri, intarita de Ipsilanti
Voda,la 25 august acelas an, prin care se da dreptullui Nicolae Driiglinescu sA sta-
paneasca toate rama surile soliei lui Gheorghe Comeineanu/, intre care sunt 300 stj.
mosie in hotarul Beirboasa, etc.
(Din cartea de hot, a ing. G. N. Cordea relativfi la mosia Draganesti, facuta
in anul 1884).
1781, noemvre 21. [Bucuresti Zapisul Luxandrei Stirbei vorniceasa,
prin care face danie m-rii Sarindaru (Bucuresti) partea de mosie de mostenire
din Draganesti ce a fost a sotului ei Badea biv vel vornic Stirbei, precum si alte
mosii de cumparatoare: Dragnea, Baldesti, Milcov si 5 pogoane vie la Gilmee.
LUCTU pleicut /ui Dumnezeu este urmarea i nevointa crestineascei, care cu bun
cuget prin dumnezeeascei rivnei indemnindu-se, se silescu a seivirsi fapta de rodire su-
fletului prin multe. feluri de bunateiti, iar cind cinevasi cu dorire se sile§te spre bite-
rneerea i folosul sfintelor Vdcafuri. cu danii i afierosiri i dupfi petrecerea dintru a-
ceastei vremelnicei viatei le riimeinu numele nemuritoare i pomeniri[i] vecinice; pentru
care si eu acum impreuna cu fii mei ca o mostenitoare ce gilt boerul[ui] miau, domnu
retposatului Badea Stirbeiu, biv-vel dvornicu, urmind lucrurilor calor mai de intei-
Tire si de vecinicil pomenfre. De vreme ce reiPosatul boerul miau mai sus numitu/,
mai inainte, din vremea marif sale Stefan Voivod, intamplandu-sa de cazuse supt
1) Se retrdsese in Oltenia ocupatA de Austriaci. La 2 nov. 1725, T. Berindei
semneazà un memoriu de protestare contra abuzurilor arendasului dijmäritului, un Nic.
Pater (v. Al. A. Vasilescu, op. cit. p. 135).

www.dacoromanica.ro
 150

mare urgie i inchisoare de domnie cum ieste de toti stiut, au fostu netzuit dare
prea curata Nciscätoare de Dumnezeu de l-au isbetvit din primejdiea i spre a at-1Ra
de mu/turnire pentru sceiparea din inchisoare cea neiprasnicd t cistigare de vieatei,
au inAltat o sfinti biserici de zidu pe mosiea Driginesti din sudu Oltu-, ce o
au avut dela pirinti-, intr'u cinstea Adormirii Niscitoarei de Dumnezeu, aveindu
netdejde a o inprejura cu curte de zidu i cu alte nemesnii. Dar dupd intimplare
rismiriti ce au fostu, pre/ungindu-sei din vreme iii vreme, au retmasu acea imprejmuire,
nedclndu-i indemeinet a face dupet gindul cugetul inimi ce avea. i inteacestu anu
intimplemdu-se si d-lui retposare, mat inainte de sfiírsitul vieti, socotindu cd aceastei
sfintet bisericci, dupd vremi, singurd fdrii stet' grate nu se va putea fine, neavind pur-
tdtori de grije ; de aceea n'au lei sat-o a nu fi supt aripi de acoperämintu sau a rii-
rnemea nerezematcI de aitu stint scaunu bisericescu si din bunu cugetul fi evlaviea ce
au avut cCitre N 'eisceitoare de Dumnezeu, aceastii sfintei bisericei cu acea mosie Piirin-
teascii otu Dreigeinesti # impreunä cu n;ste hoteirele dupei inprejur ce le-au avut de
cumpiritoare, anume Dracnea ce set numeste fi Corbi i Boldesti Milcov i cu
cinci pogoane de vie locul sfintei mitropolii otu Gilmeni (!) n cu talere cinci sute,
pentru ajutcrrul bisericii au lei sat sci se afsaroteascei danie la sfinta miindstire Sirin-
daruunde s'au si ingropat, care si aceastei miinxistire este inchinatA la Rumele in
eparhiea Ioaina, la o sfintcl m'eineistire ce se numeste Tot paterno (sic!) oriinduind
ca nastafnicul ce va fi dupii vremi al miindstirii Sdrindarului sei aibd datorie a pune
acolo pe unu/ din pdrinti meinatiri ca sei iconomiseascei atit pe din atará aceste
mosioare, diniduntru sei chiverniseascii sfinta bisericei cu cele trebuincioase
neliPSii sá facet ale /ui Dumnezeu sfinte slujbe intru acestu stint locasu, pomenindu-se
apururea la sfintul jertfelnic numele retposatu/ui si a/ neamu/ui nostru.
Drept aceea, dupa cumu rciposatu/ prin cuvint mi-au hotetrit si au lei sat cu su-
fletul dumisale ca sei afseroseascä aceste ce mai susu amid, la sfinta milneistire Setrin-
daru ; amu datu aceastei carte ca sei fie de bund incredintare adeverinfei la meina sfin-
Meg sale perrintelui arhimandritu chiar (9 Dorofeo, ce sä aflei egumenu nastalnecu
acestei sfintei memeistiri inpreunli cu zaPisile cele vechi de mosie, ca sä fie stätei-
toare nestreimutate in veci, dindu-i acei talere cinci sute sPre a purta grija de a
face oarecare nemesnii inprejurul bisericii. i noi pentru mai adeveiratei credintd, ne-am
isceilit ne-am pusu degetile.
1781, TLO7111J7e.
L. R I Lucsandra Vormceasa.
--- adeverez. I L. P. Palada, blv vel stolnic, adeverez.
I.
te fan - adeverez. Roazna, med. adeverez.
XII. 1787, decemvre 1. [Sucurepti ?]. Zapisul de danie prin care Piuna tir-
boaica pitireasa '), dä m-rii Sirindaru pirtile ei de mosie din Driginesti, Birboasa
Dragna çi Milcovu ce sine deavalma cu ale riposatului virului ei, Badea tirbei
biv vel vornic, care le-a (limit mai dinainte vreme tot m-rii Sirindaru.
Toate lucrurile facerile de bine cite sá fac fi set sei tfirsesc de pravoslavnici[ii
crestini, gut pläcute $i bine rimite lui Dumnezeu, iar mai virtos milosteniile t daniile
cele ce sá inchinei set ddruesc sfintelor /ui Dumnezeu /iicasuri sint mai rimite
mai cinstite $i mai fericite, Pentrucei milostenia sterge multimea de pâcate izboveste
suf letul de moarte vietili] $i fericiri[i] cei vesnice viitoare inPiirteiseste.
Deci ajungind fi eu la ifirstà de &Urinate, am socotitu $i bine am cugetat
pentru usurarea multimei gre,salelor mele ca sá inb/inzesc pá steipeinu judecettoru
/umi cu oaresi ce milostenie din dreptu/ avutu/ mieu. Drept aceea. incredinteizcu aceastä
In hotarnicla Meat& de ing. Cordea in 1884 ego dat un resumat al acestui act,
dar acolo donatorii sunt : 4tirbei pitaru/ cu sotia sa Petuna". Din continutul acestui
act Mg, este ciar cA PAuna face singurA aceastA danie, fiind averea ei. Nu pomeneste
nurnele sotului.

www.dacoromanica.ro
 151

scrisoare a mea sfintei dumnezeesteimincistiri ce sa numeste Sarindaru din Bucuresti

unde set cinsteste i saPremnueste hramu U[s]penii Bogoroditi, care minastire este inchinatei
la Rumela la meinei stirea Ton Pateron si /a tInstita] mina sfintii sale, parinte/ui arhi-
mandrit egumenul acestii sfintei mineistiri, chir Dorothei si altor parinti eromonahi
monahi, ce vor letcui intr'aceasta Writ lacasi ; precum sei s f tie ce't eu, avind o parte de
mosie in hotaru Draganegti, Barboasa, Dragna i Milcovu din sud. 0/tu, care parte
de mosie am steipinit-o d'avalma cu d-lui raposatu varu-mieu biv vel dvornicu Badea
tirbei,cit au fost in vieatei raposatu varu-mieu, la sfirsitu vietii g-au aferosit
partea d-lui danie tot la aceasta mina stire ; din bunet vointa mea in aim indemnat
eu de am dat gi am dat daniie aceastei parte a mea de mWe la numita minaslite
ca sá fii mosie ohabnicei stet- tatoare in veci. lar mie gi parintilor miei gi tot neamul
mieu vecinica pomenire. Insa aceastei stapinire sei o aibei sf. mina stire dufá sfirsitu
vieti mele. i pentru mai bun& incredintare am intemit scrisoarea aceasta cupecetiea
isceilitura numelui mint, isceilindu-sei p alte obraze de cinste, martori, dupei cum mai
jos sei aratec. 1 decemvrie, 1787.
Patina .5tirbotalica Pitareasa.
- martor.
(Copie dintean caet de sineturi transcrise, dupa originalele din cata-
grafia pitarului loan Polihronie , de cilenul Gligorie Costescu i alti 2 ingi, la
10 februarie 1855).
1795, martie 4. Act de danie prin care Matei Stirbei lasa manastirii Sa-
rindaru, partea sa de mogie din hotarul Draganegtii etc.
1795, decemvrie 10. Copie dui:4 diata rapos. Matei Stirbei, prin care
arata cA partea sa de mogie din Draganegti a lasat-o, Inca de mai nainte, m-rii
Sarindaru.
1797, martie 26. Anaforaua velitilor boeri intariti la 28 aprilie acelag
an, de catre Alexandru Ion Ipsilant Vv. data in dosul jalbei egumenului m-ni SA-
rindaru, prin care cere a i sa da gi Budisteanului, parte in mogia Draganegtii etc.
(Extrase din hotarnicia a/ccituitei de ing. Cordea in 1884).
1816, mai 5. [aucure#,J. Plingerea lui Hrisopolit, nastavnicul m-rii
Sarindar catre domn, privitoare la judecata cu boerii Milcoveni, cari nu s'au pre-
sentat inca la divan. Cere sa fie adugi cu mumbagir.
Prea Inaltate Doamne,
Jaluesc marii tale cd m'am judecat la du[m]nealor boeri isPravnici cu boerii
Milcoveni, pentiu venitu/ mosii Bildegti si pa anafcrraua ce au facut, nereimiind
odihnit mei Tog, meirii tale, a fi luminatei poruncei cu bumbasir sei-i aduca aici a ne
infatiga spre cea deseivirsitei hoterrire, in Irreme cen'au fost urmeitori a veni spre desfa-
cere mai virtos fi dupà inpresurarea mosii mincIstirii ce au facut. Si ce va fi mita
m'eirii tale. Rugeitor catre Dumaezeu,
ttrisopolit neistavnicu sfintei mama stiri Siirindaru.
(Pe v-so) lo loan Gheorghe Caragea Vv. i Go[spold zemli Wahiscoie.
Fiindcei decind sei vede f eicuta cartea de judecatei a isPravnici/or judetului au
trecut pina acum atita vreme i piriti[i] n'au fostu urmettori a veni sei s judece cu ja-
luitorul ; de aceea vo/nicim pa Tudorache stegaru dela vatafu de curte, sa mearget
prin marafetu d-lor ispravnicilor judetului, luindu-i sei-i aducà la divanu domnii mele.
Treapad, judecaterr. Ve/-logofat, Biv-vel pah[arni]c. 1816, mai 5.
1831, august 29. Pucure#11. Diata Balagei Draganeasca paharniceasa,
prin care lasa toata averea ei - compusa din mogii in Olt gi case in Bucuregti -
nepotului sail de sora, Raducan Clinceanu, stolnic.
Fiindca 110 0 peimintenilor 11U este fiiUt ceasul cel mai dupa urmei fi incei

www.dacoromanica.ro
 152

ingerilor nu-i cunoscut, drept oceia, eu roaba /ui Dumnezeu, &Vasa Drti Dineasa,
heirniceasa, socotii cd blind imi sunt tc,ate minile intregi fi scindloase, mi-am Pic&
diatei de toate lucrurile mele in fiintet., misceitoare si nemiscatoare; lasu mostenitor
d-lui nepotul meu de sorA, stolnicul RAducanu Clinceanu, be toate cele mai jos in-
semnate. Ertu bre roaba mea Tudora tiganca. din toatcl mima mea, sd fie slobodei
desPre toate rudele mele, dindu-i cartea de ertdciune d-/ui nebotul meu R Aducanu
Clinceanu, c/ironomul meu. i las la toti neboti[i] §i nepoatele de scrru (0 cite talere
una sutá fi la doll- fine, cite talere cinci zeci de fina; las Marti, slujnicii mele tal ere
cinci sute. Acestea toate sei le inb/ineascá d-lui nebotul meu, sto/nicu Rciducanu Clin-
ceanul, clironomul meu. O mosie a mea DrAgAnestii din sud. 0/tu ; i lasu o mosie
din sud Oltu anume BAneasa ; un locu ce it am in mahalaua Brezoianului, /ingd.
Caribolu ; o casei ce o amu in maha/aoa Ceausu Amzi, be bodu/ Mogosoai, tingei d-lui
vistieru/ Romanetu Acestea toate cite mai sus se cuprinde le lasu be seama mostenitorului
ineu,d-lui stolnicul Reiducanu C/inceanu d-lui sá aibti a-mi burta grijd de toate ce tre-
bue fiesteceiruia muritcrru. i pentru cii am fostu in toate simtiri/e me/e fi de bun&
voia mea am leisat pe d-/ui rePotu-mieu Raducanu C. mostenitoru be toate acaretu-
rile mele, nestiind carte am ruga t pe scriitoru de m'au iscat buindu-mi eu pecetea
in locu de becete (!) ca sei se creazà. $i am rugat §i be obrazele ce s'au af/at fatd de
au iscci/it, ca sei sec Pazeascii intocmai neclintit cubrinderea acestii dieti dupei cum
in sus se aratei 1831, august in 29.
L. P. I Bal.w Draganeasca paharniceasa, adeverez.
Dinui Petrescul, vecinu martoru. Basile llano/e, martoru.
$i am scris eu cu zisa invätdtura d-ei cocoani DreigOneaschi badr-
niceasisi martoru, Pavlache Altescu.
(Pe v-o.) Cu aceastii in dosu arátatá diatd, din borunca beirintilor clerici ai
duhovnicescu/ui debartament, am mers la d-ei pdheirniceasa &Vasa Dritgeineasca, je
care glisind-o cu minti/e intregi scincitoase, numai bolnavei ca un om , dupe,: ce
mai intai ii am citit aceastd diatO din cuvint in cuvínt intru auzu-i ; apoi i-am fa-
cut 0 intrebarea de este a d-ei cu a sa bundvointd nesaitd de nimenisi insusi cu
a/ d-ei viu graiu, mi-au aratat cei este !acutá de a sa blind voia fi nesilità de nimi-
nea. Drebt aceea s'au adeverit fi de cdtre mine, dubet borunca ce am at ut.
¡ere/ Petre Proestosu.
Aceasta diatá s'au veizut in duhovnicescul debartament fi ca sá nu sec schimbe
ara insemnat-o in aceste rinduri.
XVIII. 1835, martie 13. [DraganegtiM Mai multi clAcasi din DrAgAnesti mAr-
turisesc pentru stolnicul RAducan Clinceanu, cAruia i se produc pe mosie pagube
de riul Olt, de cind Catinca FArcAsanca a fAcut o moarg. La fel mArturisesc $i 3 moran.
Areitiim $i noi ce slcinitem iscalifi mai jos morari, ce ne-am af/at cid multd
vreme la mori á aceastei abci a 0/tului, dupa intrebarea ce ne-au fetcut d. grafieru
judeceitorii judetului Olt, bentru bricina de mai sus, ardtdm stiinta cea ce avem,
cu facerea gardu/ui morii de calm dum-ei cocoana Catinca FOrdisanca, cei de va
sta Oltu/ in viitura ce set* 441 acum nu pricinuefte stricciciune la mosia dum-lui
sto/nicului C/inceanu, iar la once viiturd mare bricinueste striceiciune la mosia d-lui
stolnic, cdci facerea gardului aduce unf/citurei i rdbizeiciune abi in ma/u mosii d-/ui
stolnic unde siint livezdie de fan $i siimlineituri de bucate. Aceasta stint si incredintdm
brin arcitarea noastrd in frica lui Dum-zeu, iscandu-ne buindu degetile la numele
nosfru. 835, mart. 13.
Eu Carstea moraru ot Berindeiu, mart.
Eu Ion moraru ot Coma ni. Eu hie moraru ot iam.
La aceste cercetetri, fat& afleindu-ne noi set cunoaste cd la viitura api Oltului
bricinueste stridiciune in mo§la bomenitului boer. Deosiibit se cunoaste cd alt drum

www.dacoromanica.ro
 153

de a merge la moara dum-ei cocoanei Catinchii Feirdisanca din parte(' de dincoace

nu este decid a trece prin livezile /ocuri areitoare pe mosiea dum-/ui sto/nic Clin-
ceanu. Aceasta vetzdnd-o, dan aridtata biirere de mai sus i ne-am iscdlit # noi.
Badea Protop[op], fe fan Dondea, Nic. Berindei - - -.
(Actele dela acest cap. care n'au indicatA colectia, le datoresc d. V. Mano-
lescu-DrAgAnesti).

20.
Boerii i biserica din Drggoesti (Ole.
Satul Dr5goe*ti a§ezat la capätul de nora al judetului
tr'o minunatà positie de deal, cu livezi bogate pe coaste i unde
de rílu navalnic la poale are un trecut extrem de interesani.
Viata unor importante personagii traitoare aici In veacurile &e=
cute a formati formeazä, inasubiect de controverse istorice.
O seurtä, privire In recutul acestor boeri, cari par a fi ctitorit
biserica veche depe platoul ce sapine0e intinderile nesfirsite ce
se pierd In miazä=zi, nu=mi pare lipsita de Inteles.
Pànä, acum nu se nimic despre satul Dràgoe§ti din Olt
anterior sec. XV. Pe timpul domniei lui Radu cel Mare (1496
1508) apare un Tudor grämätic din curiea ragrii sale" 1), inrudit
de aproape cu un PoPa Frincul2) §1 frate cu un Stanciul, logofàt
i) C. D. Aricescu, Rev, ist. a Arli. I, p. 100, no. 1234, doc. din 15 iunie
1505; cf. si G. Ionnescu-Gion, Sima stolniceasa 13uzeasca, p. 20, nota 2, care citeazA
un doc. din 30 mai '1526, in care Tudoratunci vel log.e arAtat din casa domniei
me/e". Un Tudor diacuP serie la nov. 1508 un doc. al lid Nlihnea cel RAu (v.
tefulescu, Tismana, Buc. 1909, p. 212).
2) Resurnatul doc. din 15 iwuie 1505, publicat de Aricescu, citeazA pe popa Frincul
si ..fratele sclu Tudor grämäticul.`; iar copia aceluias doc. din actele episc. Ghenadie
Eneiceanu spune : . . . ropei Frincu/ui cu feciorii /ui anume: jupin Tudor grama-
ticu . . . i freitine-sau Stan.ciului . . . (v. Acad. Rom. ms. 2530, (ol. 299). Docu-
mental din 12 apr. 1506, privitor la aceleasi persoane, aratA : . . . popei Frincului
si cu feciorii /ui . . . jupin Tudor diacu i j'apta Stanciul co feciorii . . ." (v. Ibi-
dem, ms. cit. fol. 302). Alt doc. din 8 sept. 1511 e dat . . . cinstit boerului mai
ifirtos din casa domnii mele, jup. Stanciu/ log. si cu feciorii lui . . . si alte
sate cite a mai avut jup. Stanciul # dela oarecare frate a /u popei Frincu/ui, nea-
vind copii nici feate nici nepoti, acelea sei fie sf. in ri de Ungid Voinigesti . . ." /bi-
dem, fol. 314-15). Documental din 3 noemvre 1517 citea7ä prinIre satele i mosiile
Jai Stanciu/ log, si a frAline-sAu [Tudor] i Dr ei goesti dupA moartea Stan-
cize.ui log. i a frAtine-slu (?; Frincu - - - - sa tie aceste toate, sfintei m-ri din Cor-
neta ... (Ibidern, fol. 319). La 28 apr. 1518 se dA alt hrisov jupanului Tudor
logofdt ci fratiriii-Sal. ¡Liban Stanciu/ cu feciarii lor - - -" (/bid. f. 321). Prin doc.
din 1 sept. 1518, domnut l'agreste lui rjupan Stanciu/ log. si mai virtos ca unuia din
casa domnii mele jumAtate dinteo moral . . . iris& i-au dat Jai acel vad dela deal
de mara si dela vale o bistrealet cit ¡mate trage un om cu sligeata . . ." (Ibid. f. 322).
Din aceste actecu toate contradictiileresullA ca popa Frincul e tatAl Jui Stanciu
Tudor. Nu cunosc actele in care O. Lecca i Gion au gäsit un Stanciu banul--fratele

www.dacoromanica.ro
 154

si apoí ban '). Documentele care pomenesc aceste nume sint hri=
soave domnesti de intarirea cumparaturilor fäcute de acesti boeri
In mai multe sate, printre care figureaza sí nVoinigestii dela Olt",
spre deosebire de alt sat Voinigestí din Gorj, care se pare a fi
fost toE posesíune a boerilor Drägoesti. Unul din acestí boerí,
Stanciu banul, despre care acEele spun ca träia in 1519, las' a da=
níe, Inca din 1510 2), m=rii din Cornetu ce se numeste Pometul"
(azi Vilcea3) partea luí din Voinigesti. Celalalt boer, Tudor, ajuns
logofat in 1518, isi pästreaza mosia cumpärata in Voinigestii de
jos, la Olt". Dupa aceasta data Tudor infra mai adinc in viata
publica a statului muntean, care dupä moartea luí Neagoe Basa=
rab (sept. 1521) avea sä cunoasc5, mari turburari i prefaceri.
urmari rolul luí Tudor log. in aceste evenimente, fiíndca el cred
sa fi zidít vechea biserica a satului, in care n'a avut parte sa
odihneascä, si el e incep5,torul neamului boerilor Dragoesti.
La moartea lui Neagoe, tronul,Munteniei e ocupat de firavul
sau fiu, Teodosie, tutelat de Preda Craiovescu i sustinut de re=
negatul Mehmed beg, flu' lui Ali=beg, 4) si de Bädica comisul5).
Teodosie domneste putin i agitat, din causa unor pretendenti
ca Dragomir 6) (Dragoslav Purcariu) 7), cäruia cronicele Ii zic
Radu cälugärul, iar unii istorici, Vlad 8); apoí Radu dela Afumati

lui popa PrIncul ea aceast6 dreg6torie In 1510, 1516 (v. Familiile boerefti romine,
p. 372, In care lucrare consider& pe boerii din Dr6goesti, ancestori ai boeriior 016.nesti,
considerattune mentinut6. in lucrarea: Genealogia a 100 case, Buc. 1911, p. 68,
notä ; si Sima stolniceasa, p. 20. nota 1). In iulie 1514 se da un hrisov lui Tudor log.
Stanciul banu/ (v. Aricescu, op. cit. II, p. 77, no. 2044).
') I. C. RUM, Graiovestii, p, 73 nota 581 si p. 100: 1518, Stanciu (Drago-
escu" ban mic.
Aricescu, op. cit. I, p. 400, no. 1236.
Biserica actual 6 s'a zidit de banal Maref Bajescu in a doua jum. a sec. XVII.
(v. N. Iorga, Guide historique, p. 48; N. Dobrescu, Ist, bis. rom. din Oltenia, p. 275).
v. Al. Stefulescu, Documente, p. 207: Manned beg Alibegov".
Figureag in divanele din anii 1517-19 ca dregatoria de postelnic, iar in 1520-23
cu aceea de ve! comis Se pare cd era vdr, dung mam6.-sa,cu Neagoe Basarab. Impreunl
cu mamd-sa vin le lui Neagoe la 15 tan. 1549, ca 44.000 espre, satele Topana (0/t) si
Neacfu (dispärut ca nume), pe care in urml Neagoe le d&rueste m-riii Arges. Petru
Vod4 ce! Tindr intAreste Arges, aceast6 stäpinire la 14 mai 4560 (v. Aricescu, op.
cit. pp. 60, 114; Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-romine, p. 243).
Acest Dragomir, boer de prin pIrtile Bugului, fu ridicat de boerii muntent
in contra Craiovestilor olteni. Dupdce, !oleo luptä lingA Tirgoviste, Preda Craiovescu
rAmtne pe clmpul de lupt6. Mehmed beg reuseste 86. prind6 pe usurpatorul Dragomir,
c6ruia la Nicopole, Bàdica Rada comisul ii tae capu/ (cf. Magazin I, p. 158; IV,
267-8; Sincai, Gronica II, pp. 146-7; Iorga, lstoria poporului rominesc, trad. din
1. germana, 11, Buc. 1922, pp. 156-7; Filitti, op. cit. p.62).
V. Stefulescu, op. cit. p. 208.
N. Icrrga, Studii i doc. III, Buc. 1901, p. XLVI ; Idem, Pretendenti domnesti
In sec. al XVI-lea, Buc. 1898, p. 17.

www.dacoromanica.ro
 155

(Ilfov), cu partisanii lui din estul tärii, care=l sileste pe Teodosie

sä, se retragä in cea parte a feirii La Slatiria, fiindca. Ora e min-
catcl de partea ceastedaltii... 1). Ce va fi fäcut Tudor In aceste frà.
miniäri nu se tie, fiindcä lípsesc actele cu divanele acestor ani
(sept. 1521-1522). In dívanele luí Vladislav III, din 11 si 24 iu.
lie 1523 2) apare si Tudor in marea demnitate de vel logofät, alà=
furi de vestitii boerí Craiovesti si de Bädíca comisul, fiu si el al
lui Radu cel Mare si pretendent la from Spre sfirsitul anului
1523, Tudor sí Craiovestii se despart de Vladislav si sustin pe
noul voevod si fostul comis, Radu &Mica, care in calitate de
domn anunta Brasovenilor la 19 ian. 1524 alungarea lui Vlad, de
boerii cärora avea de Rind sä le piarzä capetele". Dar domnia lui
Bädic5 fu efemerä sí se sfirsi prea tris: Turcii condusi de Meh=
met ii aiarä capul nand era sei-§i Primeasca steagul (de domn)
in Mind" 3). 0 altä stire contemporanä relateazä cä pe boerul
Badica comisul l-au Mica noaPtea and dormea" 4).
Boerií olteni rämasi färä domnul lor, free iaräsi de partea
revenitului la iron Vladislav si Tudor Drägoescu reía in diva=
nul acestuiavechea dregätorie de logofät mare6). Dar Vladislav
nu trecu usor peste vinovätia lor de trädare si ii umili prin sco=
borirea din demnitäti, dind lui Pirvu Craíovescu in loe de bänie,
postelnicia, lucru ce acesta cu aí luiprintre ei sí Tudor n'au
poftit... s'au räsvrä'fit, au biruit pre domn sí 1=au gonit peste Du=
näre" 6). Victoria lor n'a fost definítivä, cäci &hat silití sä pere=
grineze in Ardeal. Acest fapt este relata de scrísoarea unui boer
trimis de ei la Mehmet, ca sà trateze o intelegere. Misiunea luí
esuind, este luat ostatec de turci si in starea aceasta de dispe=
rare, nenorocíful sol scrie eätre un frate al säu, Boico, cgtre Pirvu
si Tudor: ...,,dacg aveti un D=zeu si un suflet nu vä mai satuiti

I. Bogdan, Doc. si. reg. priv, la relatiile T. Rom. cu Brasovul... p. 161, no. CLX11,
Ibid. p. 167, nota Tudor marele log. . . . Intr'un doc. din 11. iulie 1523".
Acest doc, se referg. la dania ce fac Badea 'i Vilaia &id m-rit Dobrusa satul Crivina
(Buciumeni-Olt) (v. Acad, Rom. ms. 2530, fol. 332). Celglalt doc. din 24 iulie, publi-
cat de Hasdeu in Archiva ist. a Rom. I, p. 164 si datat de acesta 1524", cred a
trebue socotit din 1523, cad In nine 1524 Mica Von. nu mai trAla, ftind omorit cu
Ina 10 boeri spre sfirsitul lui ianuare a anului 1524. Acest Mica spune intr'o scri-
soare din 19 ianuarie dire Brasoveni : ,,... Ci mä stiau pe mine adevarat fecior de
domn, al lui Radul V. cel [Mein, feciorul CAlugrului..." (v. Bogdan, op. cit. p. 168).
Ibidem, n-os CLXV111CLXIX, scrisorile lui Radu dela Afumati din 27 ian. si 2
fevr. 1524_ iar trupul lui Bädica 1-am luat domnia mea Insumi si m'arn dus domnia
mea la m-rea Dealului si 1-am ingropat acolo..." (p. 171).
Ibidem p. 236, scrisoarea judetului dela Tirgoviste; cf. si N. Iorga, Preten-
denti, pp. 70-74.
3) Stoica Nicolaescu, op. cit. p. 252.
6) Magazinu, I, p. 165; Sincai II, p. 148.

www.dacoromanica.ro
 156

atita, cäcí sà stíti pe sfinta Troita cá voi pierí, jar rudele voas=
ire si riaoiile voasfre se vor risípi... i fu Tudore, ginditi=v6 sí
fie=vä raírá, de copííí míeí i vedeti de nu mai tinetí atitia cal, ci
alegetí doí din ei, iar pe ceilaltí vindeti=i cum yeti putea. Si
D=zeu sá inmulteascä anii domníeí voasire, amín"
Cind Vladislav Ill afacä tara pe la Mehedinti, boerii ciiatí,
reveníti in tarä cu Radu dela Afumati ca partisani ai acesiuia,
íes inaintea fulburäforuluí Vladislav i fac asa fel ca Radu sä,
poafi scrie Brasovenilor la 7 decemvre [1525] Asif el a dai
D=zeu, cäci a täiai [Pirvu] capul acelui vràjma i 1=au adus in
mina domniei mele sí foatä osfirea lui" 2). Inir'un document din 17
dec. 1525 al; ar in fruntea dívanului noului domn Radu : Pirvu
de Craíova vel ban, Teodor vel logofäi", apoi Manea vel vornic2)
Pirsanul sau Perisanul (?) i altii. Tudor din Drägoesií detine
demnitatea de logofät In foatä, durata domnieí luí Radu dela Afu=
mail (1525 29), care spre a=si mentine fronul se apropiase de
Craiovesti, cäsätorindu=se cu Ruxandra, faia luí Neagoe Vodä.
Penfru acesi fapt boerii munieni se räsvrätesc contra lui Radu,
care, Väzindu=se färä sprijin, ja drumul refugiuluí spre Craiova
salvaioare. Räsculatií in cap cu Neagoe vornicul sí Drägan pos=
telnícul, rudele voevodului, Il urmäresc si cind au fosi Radu
Vodä in oras in Rmnic, iar boerii au ajuns prc Radul de 1=au
legat i i-au táiat caPul i lui Viad-Vodcr 4) Nelegiui=
rea se petrecea la 2 ian. 1529 5), jar in martie acelas an ironul
Munteniei este ocupaf de Moise Vodä filius Wladislai" 6), care
pentru a=si apropia pe Craiovesii se inrudesie cu acestia dindu=sí
sora 7) in cäsätorie dupä Barbu U Craiovescu, pe care=l face ban.

I. Bogdan, op. cit. p. 231 si nota; cf. si [Tocilescu] 527 doc. p, 427 in a
carui traducere st. Troit4 e arltatl nu ea forp supra-natural, ci ca datg. (lunea Ru-
saliilor), pänä cind i s'a pus termen de rAscumpärare.
[Gr. Tocilescu], 527 documente, p. 290.
N. larga, Studii si doc. VI, p. 594. Acest Manea vel uornic din Perisani(?)
era pare-se chiar cunmat cu Tudor vel log. Driigoescu, prin soii. Vliidaia, sotia lui
Manea (cf. inscr:ptia tomba1a dela m-rea Seaca) era sora sau run apropiatg. cu Du-
mitra, sotia lui Tudor din DrAgoesti (u. doc. I din anexe).1ntr'un doc. din 2 sept.1526
«Manea al /ui Peri§an» se judeca cu Tva§cu ¡ah. (str.imosul Golestilor per feminas")
pentru Folesti i MArlcineni (cf. Acad. Rom. ins. 2921, Condica mein. Vierop lol.
2 v-so),
Magazin, IV, pp. 270-1.
A. Veross, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Mol-
davia et Valachia, I, Budapest, '1914, p. 175, no. 136: «Cum autem secunda ianuarii
crudelissima morte ab suis sit Radu/ Transa/pinus occisus...». G. D. Florescu in Bo-
erit MArgineni" p. 54, n. 9, admite data omoririi, 4 ian..sprijinindu-se pe mai multe
izvoare.
A. Veress, op. cit. p. 186, no. '145.
G. $incai, op. cit. II, p. 161; N. larga, Ist. Rom. in chipuri i icoane, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 157

5i in divanul acesEui domn, la inceput 1), boerul Tudor figu=

reazä cu aceeasi titulaturä. Dar nu rämine multä vreme aläturi
de Moise si de Craiovestipare a fi prima lui depärtare de acesei
potentatifrecincl in eabra celor cari cereau dela Poareä un ale
domn, in persoana unui Vlad Inecatul, fiul lui Vlädut Vodä
(1510-12) si ginerele lui Petru Rares, tinind in cäsätorie pe fiica
acestuia, Chiajna. Alunga In Ardeal, Moise revine in earä Cu
ajutorul lui efan Maylat, cäutind sä=si recapete tronul, dar za=
darnic, aci la Viisoara (probabil in Olt) in ziva de 28 aug. 1530
au pierit Moisi Vodei i Barbu -banal din Craiova" 2).
Ca unul ce coneribuise la präbusirea foseului domn, Tudor
din Drägoesti frebue sä fi avut un mare ascendent In divanul
närului voevod, in care figureazä, la 16 noemvre 1530 3), tot ca
logofát mare. La 15 noemvre 1530, cu o zi inaintea redactärii ace=
lui act in Bucuresti, la Drägoesti se seingea din viatä tinärul Du-
mitru, copilul marelui logofät, care, departe fiind, nu va fi *flue
nimic de friseul desnodämint. Piatra de mormint care dà laconic
aceasiä ire, in slavonesee, cu sfilisafe slove vechi, a fose cindva
In bisericg ; azi, stä iner'un colt al pridvorului, ca o märeurie eternä
cä Tudor logof5tul era din Drägoestii Oltului, nu din Gorj, cum
credea Xenopol. In anul 1531, Tudor apare documentar ca vel si
apoi biv vel logofät 4) Probabil in acese an si in calitate de su=
premo logoffetho"cum spune scrisoarea lui Vlad Vining 5) adre=
satä. lui SE. Báthory, voevodul Ardealuluiimpreunä cu 5erban
vornicul, au fose insärcinati de Wad sä ducä fribueul tärii chiar
sultanului Soliman, care era in expeditie in Ungaria 6)

v. . tefulescu, Tismana p. 221, doc. din 12 mai 15.29.

Magazinu, 1, p. 167; $incai, Cronica II, p. 461 dup. Analele Sacuesti,dlt pen-
tru data hatabei si a mortii lui Moise, 28 aug. D. N. larga In Guide historique, p. 51
da 29 august, 1532 (?).
v. $tefulescu, Documente, p. 97 si Tismana, p. 222.
In iulie 1531 era biv vel log. (v. Acad. Rom. ms. 2530ep. Gbenadie Ena-
ceanu, fol. 337), la fel in decemvre (v. tefulescu, Documente, p. 99).
Trimisa din localitatea Furesti (Buzau ?) la 22 iunie 1533. Scrisoareapubli-
cata de Varess, op. cit. pp. 235-6, relateaza cum boerii a junsi la Caransebes, au fost
siliti sa dea locuitorilor 1000 fl. ca conduc i sa le garanteze siguranta drumu-

lui. Acesti insotitori, la un loc anume, au raspindtt svonul ca Nemlii au batut pe So-
liman gi au obligat pe emisarii munteni sa se reintoarca la Caransebes, unde li-au luat
caii. N'a lipsit dintre tabere nici bataia, insotita de moartea unui Caransebesan, care
i-a costat pe boeri 400 f I. Pentru un servitor munteaa omorit nu se da nici o despit-
gubire. Voda cere dreptatea.
Cred cit in 1531 s'au petrecut cele aratate In scrisoarea citata, caci in acest
timp Soliman se afla in Boemia in expeditie contra lui Ferdinand ...pentru ali ras-
buna pentru aceasta rusine, intra la anul begirei 938 (=1531) cu o mare arrnata in
regatul Boemiei". (v. D. Cantemir, lstoria imperiului otoman, trad. Hodos partea 1,
Buc. 1867, p. 2843,

www.dacoromanica.ro
 158

Spre foamna anului 1532, domnia lui Vlad se curmi, a=

cesfa inecindu=se, clupg o sfrasnici betíe, in apele lene*e ale Dim=
bovítei, lingá saful Popefi (Ilfov). iarg§i firä domn, boe=
rii olfeni se vor fi sfrins undeva si chibzuiasci asupra persoaneí
nouluí voevod i in fainica lor adunare, frebue sà fi impresionaf
mai adinc, cuvinful beitrinului logofeit Tudor,1) care va fi propus
sä, le fie domn unul din tinuful lui. Si cu fotí au ales Pre
Vintilá judetul dela Slatina" 2) un alf fiu ilegifim al luí Radu cel
Mare. Acesfa incredinteazi lui Tudor aceea0 demnifafe avuiä. E
inferesanf de remarcaf fapful cä acesf boer in lunga luí carieri
de dregifor divanisf a ocupai numai functia de mare logofäf:
probabil fosful gràmätic era un mare initial in pracacele diplo=
ma¡ieí din vremea luí.
In anul 1534, unií boerí au lupfai si=linriture 0 pe
Era in aceste iimpuri, In Muntenia, o cumplità maladie a deselor schim=
biri de domn, amestecale pe di posibil cu singe. Aceasfä crisi
morali era inixe¡inufi 0 de haosul din afarg. Ungaría cálcaf à in
picioare de armafele miretului Soliman, purfa demoralisafi dure=
rea infingerii dela Mohaci (1526), far in Transilvania räsunau gla=
surile de räzmiriti ale felurífelor natii. Räsculatii munfení recurg
la sprijinul avenfurierului ifalian Aloisio Griffi. 8), ajuns guverna=
for in Ardeal prín §irefenie i língu§iri pe 11130 miretul Soliman
reusesc sä aducä la iron, la sfir§iful lui aug. 15344) pe un
fost egumen la Arge, Paisic, iarà fiu, din incesfuoase relatiuni5)
al lui Radu cel Mare. Usurpaforul se mentine doar cifeva luní,
avind in divan pe cei mai mulfi din boerii luí Vlad 6).
In vara anului 1535, Vlad=Vinfili organiseazi o vinäfoare de
cerbi peste Jiu, cu care prilej aveau sä piari foti infidelií din vara
frecuiä, dar acesfía, prudentí §i bine ínformati au nerveilit el mai
intfun doc. din 3 aprilie 1534, prin care Vintilä Voda confirma m-rfi Sna-
gov, mosia Dobrosesti (11fov)partea lui Teodor log. data de acesta m-ri pentru su-
fletul saw. printre martori e §i jupan Teodcrr barinu/, fostul mare logofat" (v.
Acad. Rom. mg. 1450, Condica Snagov, pp. 20-2).
Magazinu, I, p. .168.
A. Veress, op. cit. p.240 . . . ad quern (Gritti) boyarones intideles waivodae
Transalpinensis confugerunt, alium waivodam efficere volentes».
L C. Filitti, op. cit. p. 70.
Paisie in domnie Raduscobora dinteun Meinjilei dela Arge--un frate pro-
babil al lui Mihnea cel Raucare a avut 2 fii Stanciu, tateil lui Paisi i Stoian fatal
arhiepiscopului ungur Nic. 0/ahus. Se poate ca sotia lui Stanciu, necunoscuta ca nume,
fi tost concubina Ini Radu cel Mare qi ava sa se explice wosul de domn» in fiinta fostu-
lui egumen (v. G. Florescu, op. cit. pp. 73 4 i nota 10). Situatia e asemanätoare ca
a lui Neagoe Basarab, a drui mama', Neaga sotia lui Pirvu Craiovescu 1-a nascut
din legaturile amoroase ca Basarab (Mad) cei 'Tinar. (v. Fi/itti, op. cit. p. 48 §i urm).
v doc. lui Rada Paisie din 1 sept. 1534, dat m-rii Govora, la Bis. din Fage-
01, anexa no. V1.

www.dacoromanica.ro
 159

nainte de au tiliat Pre domn"1). Tronul rämine liber pentru Paisie zis
si Radu, a cärui domnie relativ lungä pentru acele vremi (1535-45)
e tulburata de un Draghici, fiul unui Danciu Gogoasä, ce prefin.
dea a fi os de dom pentru care falsä afirmatie a fose spInzurat
de boeri In Tarigrad. Este probabil ca Tudor log. cu ai luipro.
ivnii ascunsi ai luí Paisie dela prima lui Incercare de a cuceri
tronulnu s'au bucurat de vre o favoare din parea noului domn
aparitia unui non pretendent in persoana luí Dräghici, va fi
fose primitä cu mare simpatie. Vor fi sustinut chiar, pe competi=
tor, dar Drighíci e omorit, iluziile pier. In anul 1537 2) capul tra.
datorului" Tudor cade supt sabía sIngerosului calugar ajuns doron.
Daca cronicele nu spun nimic de omorirea batrinului dregator, ne=
legiuirea e relatatä de alíe ísvoare din domnia lui Mircea Vodcl
Ciobanut, urmasul exilatului Paisie, In Egipt, in 1545. Mircea Vodä
ridica anatema pe care Paisie o aruncase asupra boerilor din Dra.
goesti i prin doc. din 24 aprilíe 1545 Intareste fratilor Radu lo-
gofeitu, Piruu Pirceilabu i Vlad comisul cu fii[i] lor, toatä partea Pa=
duluí log. cumParatd In Voinigesti, care aceastä mosie au fose per.
dut=o In zilele Radului voevod [Paisie], Pentruccl tedase Radu-Vodcl
Pe tatei-lor Tudor logofeitu". 3)
Dintre copiii lui Tudor logofatul din Dragoesti (Olt), cu Du-
mitra, cel care se ridica la sítuatiuni mai Inalte in prima domnie
a lui Mircea Ciobanul (1545-54) este Radu. De 'Duna seamä exila.
rea lui Paisie, ucigasul ilustrului boer din Drägoesti, va fi bucu.
rat mult pe Radu, Intruclt se incheía i cu viata de peregrin In
alta' tarä. Dusmanul fostuluí domn e prietenul domnuluí non, Mir=
cea, care=i Incredinteaza, In divanul säu, aceeasi demnitate de mare
logoat, pe care fatal sau o detinuse cu aleasa pricepere amp de
peste 15 ani, supt numerosii voevozí al epocei lui.
In divanul dela 24 aprilie 1545, clnd Mircea Voda Ciobanul
restitue lui Radu logofcltul cet mare mosia ce pierduse supt Radu
Vocla (Paisie)" 4), figureaza, si Radu (Drägoescu) vel logofat. In
anul urmator, 1546 5), Rack% din Drigoesti dä o carte prin care In=
Magazinu istoric, I, p, '168. Un doc. din 13 iunie 1535 spune cl Vlad a fost
spinzurat de Craiovesti la 11 iunie (y. St. Nicolaescu, In Rev, pt. ist. arh. i fil. X,
p. 77, nota 3).
In '1536 Tudor Dreigoescu trAia (v. Bogdan, op. cit. p. 167).
Aricescu, op. cit. I p. 401, no. 1242. Prin «toa& barteaRadului log. cumpA-
rata In Voinigesti" se intelege partea lui Radii, log. ot Rininic, care se purtase, cu
clesug räu de cAtre domnia mea". Cind Radu Paisie a °morn pe Tudar, i-a confiscat
mosiile si Voinigestii i-a dat acelui Radu log. (cf. Acad. Rom. 'MS. 2530, fol. 366; N.
Iona, Documente privitoare la ist. Rominilor, In colectia Hurmuzaki, t. XI, p. 887).
v. N. Irga, St. si doc. VI, p. 887. Data e gresitA aici.
Al. Stefulescu, Tismana, pp. 228-30. Doc, nu e datat considerat de autor
ca emis in acest an. Se poate sA fie si din anul 1547, cind Radu apare incA in dregA-

www.dacoromanica.ro
 160

fareste m.rii Tísmana sfapinirea peste saful Tismana (Gorj) Inche=

índ scrísul asffel: Asa zic eu meirturisesc oricáruia dintre voi
al am aflat asa, cil foarte de mult a fost mosie de mostenire a [rd.-
toosatului] socrului meu Dreighici vornicul $i el a dat acel sat sf. m-ri
cu tiraba sa ca sei fie de mostenire sfintului loc. Astfel eu dau
acel sat Tismana, ca sá fie sfintului loc de mostenire Pomenire
reiP. Dreighici vornicul. Aceasta vá marturisesc you& intr'ait chiP sei
nu fie dujx1 cuvintul meu". Documenful este extrem de inferesant
prin fapful ca spune cine a fost socrul lui Radu log, din Drag°=
esti i curma discutía cunoscaforilor, cu prívire la oríginea Neac=
socia lui Radu 1). Ca fata lui Draghici vornicul (Florescu, morf
prín 1536-7) se numea Neacsa,ni.o spune tot un act emanaf dela
Mircea Cíobanul, din 26 aprilie 1547, publicaf in aceeasi lucrare')
penfru intärirea stapinirli anal mulfor safe si mosii ale m.rii Tis.
mana. Dupä ce domnul aminfeste yechile carti de proprietafe,
conchide : Si domnía mea am luat sama si am daf sí am aclaogat
cum a fost aclaogat si ctitorul Vintilci log. (F 1 orescul), asemenea au dat
adaogat i nePotii (I) fiului sclu Dreighici vornicul, Radu log. si sotia
sa, Neacsa j Vintilâ vornicul, iar calugärii dela Bisfrita au ramas de
lege...". In frunfea dívanului sinf chiar copiii lui Draghici :
fila mare vomic i Radu mare Iogofät. In alte documente ale acea
luias domn, din 1 si 2 iunie 1547 4), apare in divan pe linga Radu
vel log. si frafele s5u Priivul val postelnic" . C acest Pirvu este
frafele lui Radu si a detínuf marea dregaforie de divan, o con=
firma un alf doc. al lui Mírcea din 7 oct. 1548, referifor la mosia
Izvorul Calugaresc a cärui sapinire o infareste lui Cáciulat logo=
fatul si care fusese impresuratä de feciorii lui Tudor logofeitul
anume : Radut vel logo fed i PcIruut vel postelnica 5). In acest an bo»
era din Dragoesti nu mai sint in divan 6),
toria de mare logotat. La 26 apt% 4547, Mircea intareste m-rii Tismana stapluirea peste
satele de care vorbeste si cartea, fara data, a Jog. Radu.
E curios curn au ramas neobservate importantele stiri genealogice ale acestui
act, care preciseaza neamul faimoasei Neacfa logofeteasa din DragoeSi
v. pp. 230-33.
8) Daca Radu tog. soVil Neacfei era ginerele lui Draghici Florescu i acesta era
Rut lui Vintilä logoratut din a doua jum. a sec. XV, urmeaza. ca Neacfa cu Radu
Virttilá vornicu/ crau nepotii lui Vinti/a log., lar nu ai /ui Dragbici, cum gresit
documentul.
cf. $tefulescu, op. cit. pp. 233 si 238. i in anul 1546 Piruu (Driigoescu)
apare ta demnitatea sus citata, alaturi de fratele sau, Radu vel log. si de cumnatul sau,
Vintila ve/ vornic (v. Acad. Rom. ins. 2530, fol. 371, copia doc. din 30 iunie 1546).
v. Acad. Rom. ms. 610, fol. 16 v-so. Dragoestii daduserä mosia impresuratit,
lui VI/cgan log. cu care s'au infratit (cf. si Aricescu, op.' cit. p. 50, no. 644).
5) lntr'un doc. din 1 dec. 1547 demnitatea de mare Jog. o ocupa tot un Rad u,
care pentru a se deosebi de cel din Dragoesti, e numit Pqadia (v. tefulescu, Doc.
p. 118). La citeva luni dispare din divan si Vintilii vel vornic (Florescu), cumnatul Jui

www.dacoromanica.ro
 161

*tiu din ce causä, Radu logofitul pierduse increderea

crudului domn i fusese obliga sá fuga la Sibiiu. La 12 decemvre
[probabil 1547], Mircea seria Sibienilor: venif la cunos=
tinta domniei mele, ca este vrajmasul domnului nostru cinstitului
imparat si al domniei mele, Radul al lui Tudor, in miinile dom=
niel voastre in cetate la Sibiu. Drept aceea clau in *tire clomniei
voastre, cad cind a fost mare logoia, domnia mea i=am da t in
miinile lui asprii gata 150.000, cá sä=i depuna la Ocnä sä scot ha=
raciul domnului nosfru cinstitului impärat. Dar el a fose fugit
peste munti cu acei asprii. Drept aceea và rog pe domnia voastra
sa=mi fineti lege dreapta i scl-mi pleiteasca asPrii sau sáprindeti
pe vreijmas..." 1),
Ce vor fi facut Sibienii in urma acestei scrisori nu se *tie,
dar un lucru e sigur: nu Lau predat tiranului Mircea, cki si=ar
fi ispäW vinovätia cu capul. Radu logofätul se gäsea In Transil=
vania in 15522) í a ramas in pribegie pänä in anul 1554 cind se
sfirseste prima domnie a Ciobanului mazilit si exilat in Stambul
*i se urca pe iron un domn blind, fiu al lui Radu Paisie, Pfitrascu,
denumit col Bun. La 2 iunie 1554 Radu pleca din Sibiu cu un In=
sofifor Mihail.3) Desi in bune raporturi cu Patrascu Vodä, nu de=
tine niel o dregatorie in divanul acestuia, insä aranjeaza astfel lu=
crurile ca in anul 1555, februare 64), unul fill saiprobabil Teo=
dorsa poatä lua in casaforie pe Maria, singura fiica a Voevodu=
lui, nascutä din casatoria cu doamna Voiea, din neamul boerilor
Bäleni. La aceasiä nuniä domneasca au participat numerosi tri=
mii al tärilor vecine, aducind daruri de mare pret.
In aprilie 1557 Radu log, are judecatä la divanul lui Patra*cu
Voda cu Radu vel clucer Golescu si cu calugarita Eupraxia pentru
partea cumparatä dela Cindea si au Intors i au dat Radul

Radu. In doc. din 1 ái 8 dec. 1547 (v. tefulescu. Documente, pp. 118-119), Vintifa
figuread in aceeaái demnitate de vornic mare, logof At Bind Radul Paáadia. La 18 ian.
1548, Vintill se mentine In divan (v. Acad. Rom. ras. 2530, lol. 375, doc. in copie
privitor la stApinirea loi Mutt vornicui din Dretolfani pentru Prundul i Calinetul),
deci suprimarea lui de catre Mircea s'a petreeut dupa aceastä dalA, iar nu prin noem-
vre 4547 (v. Hurmuzahi Xf, Pg. 11).
[Gr. Tocilescu] 527 documente, p. :361.
A. D. Xenopoi, Isioria Rominilor, ed, II, vol. V, Buc. 1914, p. 15, nota 7.
N. Irga, Socotelile Sibiiului in colee. Hurmuzaki XI, p. 865.
Thidera. p. 792, Socotelile Brapyului: Eodem die [6 februarii] missus cst
dorninus Ioannes Thart/er in Transalbinas ad nukcias Waivode vexitque honoratum
Waivode et conjugi illius...". O alta átire din 27 ianuarie 1555 vorbeáte de un In-
mis la nunta fetei voevodului de peste mop ...Radu/ lugoffot ad nuktias filiae suae
missa cuja..," (se dau i alte daruri). Nu poate fi vorba de casatoria lui Patraácu Voda,
cu fata lui Rada, ciad PlIrascu avea falä de mAritat, cu bliatul lui Rada.

www.dacoromanica.ro
 162

calugaríf a Eupraxía 22.000 as. turceti la manastire (Mu*ete§ti=

Olt) i /a meina Radului logofeit" 1).
Din casàioria luí Radu log. cu Neacsavlastar din trunchiul
boerilor Flore§tis'au nàscu i aliti copii : un baiat Radu i mai
multe fete. Se *tie numai numele uneía, Mara, care murind in
decemvre 1570, fu ingropata in pronaosul m=rii Govora 2). Ca
Mara a mai avut surori, se deduce din confinutul unuí document
da t de Patra*cu Voda, la 4 hate 1557, chíar in Dragoetii Oltu=
luí, unde îi peErecea vara, la fiica sa Maria, sotia lui Tudor, avind
linga el §i sfatul domnesc prín care clä lui Ivan logof. i Costei
banu i Negoitului... ca sà le fie mo§ie in Voinígesti, parEea so=
cru=sau (1) Radu.... Dupä, aceea au avut pira... cu Velicu icu
Deancu, gínerile Raduluí log. . . ." Ginerii luí Radu din Dra=
goe*ti aduc in. satul Drclgoesti la Oltu" 12 boerí, earl au jurat
pentru causa lor 0. au ramas Velico i Deancu de leage"8).
Domnía luí Patrascu incefeaza, prín moarfea naísterioasä a
acestuía 4), in zíua a doua de Cräciun a anuluí 1557 5). Tronul este
Gen. P. V. Na'sturel, in Rev. pt. ist. arli,si ht. X, p. 211.
N. Jorga, Inscriptii 1. p. 180, no. 378, inscriptia tombalg a Marei, fata lui
Radu marele logofgt din Drggoesti, decedatä in luna lui decemvre 30 de zile, anul
7079 (=1570)". La aceastd m-re, Radu log. si fratele sdli Vlad comisul, inching, pärtile lar
de mosie din Cernetul, Medvejdea i Balotesti, iii domnia lui Patrascu cel Bun (v. doc.
IlI, IV anexe). In unipul donniiei lui Ablinea Turcitua doua oardUdriste postelnicul,
huí lui Pirva post. si singurul supravietuitor din neamul boertlor Dräguesti, inchind.
el, Govorii, partite lui de mosie din satele citate. La Govora e inmormintat si el si
sotia liii, Sorra i o cocoaneL" (=fatd.) a !or (cf. doc. VI, VII, VIII, anexe).
Acad. Rom. ms. 2530, fol. 381-2, copie ; Aricescu, up. cit. p. 101, no. 1243,
resumat. Cred ct Deancu e ginerele liii Radu log. din Rimnic, cgruia i se ddruise
mosiile DrAgoestilor la omorirea lui Tudor, iar nu al lui Radu /og. din Drcigoesti. Ca
Ivan, Cristea i Negoitu sint ginerii lui Radu din Drggoesti o spline doc. citat in pasa-
giul: ...i-au inchinat-o socru mai sus zisi/or boeri de a lui bund uoe, iar Ivan au pier-
dut-o cu viclesuguri".
Cronicele tgrii (v. Magazinu, J. p. 180 si 1V, 273) spun ca a murit in scaun,
fgrg sg arate causa, la 24 sept. 7066(=1557). incai In Cronica sa scrie dupg Sigler
au murit in 24 dechemvrie 1557, In Bucuresii,- nu feird de jorebus cd au fost otrcl-
vit i zisa lui u intdreste nu numai Frantisc Forgaciu, ci si fapta vornicului Socol,
carele indatei au vrut sei fie domn in /ocu/ lui..." (apoi) ...cd boerul Socol, dupd ce
au otravit pro Petrascu, s'au ridicat domn in locul lui, ci Solirnan 1-au alungat din
Valachia, iarg Socol s'au incredintat toatä avutia lui Frantisc Kendi i dupg aceea au
mers la Tarigrad, unde bielit"... (v. vol. 11, ed. 11 pp. 204-5). Cred ca la 1 au-
gust 1558, cind Radul fiul lui Saco] prirneste dela Zewch Lenart din Bistrita sculele
pe care tatttl slu le lgsase pecetluite, acestuia (v. A. Veress, Documente v. 1, p. 168, no.
214) Socol vornicul nu mai trgia.D. Iorga afirmg cä Petrascu a murit de o boalg lungg,
pentru 1ndepgrtarea cgreia se dusese dupg aier la unde cdutat un
medic sas (v. 1st. Rom. p. pop. rominesc, ed. VI, Buc. 1926, p. 194). Ceilalti istorici
admit cg. Petrascu a lost Inveninat" de Socol.
Inscriptia mormintall dela Dealu, unde Petrascu a lost ingropat se !lichee
asa: ... si a murit in luna decembre 26 zile, anul 7066(=1557)'` (v. Iarga, Ist. Rom.

www.dacoromanica.ro
 163

reocupaf de Mircea, sotul vestitei. Chiajna. Revenírea cruntului ge.

lep" produse o emigratie a boerilor aproape generalä". Depe la
sfirsitul luí ianuare (1558) incep a se glimädi la Brasov sí Sibiiu:
Vlad Vodä... Radu logofätul... etc." 1). Singerosul Mircea se stinge
din via-0 in septemvre 1559, fiind ingropat in biserica din halele
Bucure*tilor, Curtea Veche, zidieä de el. Se credea cä odatä cu
el firania a dispärut, dar a fost o crudä clesiluzie pentru boeri
*area cä in locul defunctului c5.1ä.u, Poarta a confirmat numirea
lui Petru cel TinärPavea numai 16 ani2) gratie mäestrei abili=
marilor fägädueli ale Mircioaeí (Chiajna).
Pribegiiprintre cari era si Radu din Drägoestiau strins
putinä oasfe i au dat mai multe lupte cu noul domn i Chiajna.
Venind in tarä. pre apa Oltului" au fäcut räsboi in 1559, cu Pe=
tru la sat la Boiani, 8) probabil in Olt, unde azi e o intinsä
pie. Aici boerii sint infrinti si multi din ei pier. Radu reía dru=
mul pribegiei, cki Petru se purta tot asa de crud ca i fata
indemnat de energica doamnä Chiajna. Un ambasador venetian
la Poartä raporteazg la 12 dec. 1559, c5. Petru, dupä cererea ma=
mei sale, a pus sá se fae 1500 de pribegi4). Era ciar pentru Raciu
cä o revenire i=ar fi fost fafalä, asa cá se hoeäräste sä räminä la
Sibiiu pänä se va sfirsi i cu aceaseä domnie.
In anul 1568, intr'o zi de mai, domnia pläpindului Petru in.
cefeazä, fiind mazilit si exilat cu Chíajna i toatä familia focmai
la Alep, in Siria, unde, dupä un an, finärul voevod alungat isi
dadu sufleful. Tara Romineascä este incredintatä lui Alexandru,
fiul unui Mírcea, prefendent din vremea lui Neagoe Bas., i ne-
potul lui Mihnea ce! Räu (1508-10). Noul domn instalat pe iron,
frimete vorbe de pace boerilor refugíati, rugindu=i sä reviná la
cäminurile lor, eki nu vor avea nici o suferintä. Pribegiisätui
poate de atIfa insträinare sí de privatiunile care îi siliserä sä=si
zglogeascä foafe lucrurile de pret, apoí amigiti de figkluelile
caldeau primit sä se reintoarcg in taxi. Insà drumul care=i adu.
cea din peregrinare era sortif ca arunce in neant. Alexandru
ifi Vodà Ii poffesfe citeva luni dela urcarea lui pe iron la
nunf a unui prieten 5), care nuneá se sfirsi cu un masacru. ingro.
In chipuri si icoane, p. 10). i In tabela cronologia stirsitul domniei lui Petrascu e
In dec. 1557 (v. Idem, lstoria Rominilor si a civilisatiei lor, Buc. 1930, p. 293). To-
tusi C. Gane iii Trecute vieti.. p. 89 scrie: .,Petrascu ce! Bun moare la sfirsitul anu-
lui 1558...". Sigur e iargsi o inadevertentl.
N. Iorga, Hurmuzaki XI, p. VIII.
A. Veress, Doc. priv, la ist. Ard. Mold. si T. Rom. I, p. 171, no. 218.
Magazinu, I, p. 182.
A. Veress. op. cit. p. 171, no. 219,
V. Iorga, Hurmuzaki, XI, p. XXI.

www.dacoromanica.ro
 164

zitor. Cronícele tarii relateaza aceastä ecatomba asa: Dupa aceea

trecand 2 hini, ear Alexandru Vocia au inceput de au (alai mul=
time de bojari anum.e: Radul logofcltul dela Dreigoesti si Mihnea
dela Bädeni si Stan Udriste, vistiariu §i. Tudor dela Bucov... si.
Radul fiul luí Socol vornicul si altii, septemvrie 1" (1568) '). Si
fiul, Radu, ca si fatal Tudor, av-u aceeasi moarte cumplita si
Lara bimba". Privítor la urmasii lui Radu sí ai Neacsei, un do=
cument din 30 iunie 1572 spune: ,.. pentruca acesti tigani au
fost de mostenire luí Radu log. din Dreigoesti si. fiului luí Radu:
Tudor postelnicul sí a dat insai. juPirteasa Neacsa, logofe=
teasa luí Radul log. din Dragoesti pe acesti tigani.,. luí ju=
pan Coresí log. Pentru sufletul lui Radul log. si pentru sufletul fiu-
lui ei Tudor post.; lar Coresí log, a daruit pe jun. Neacsa a /ui
Radu log. si pe nepotii ei, Radul fiu/ /ui Tudor post. §i. Radii./ fiul /ui
Radu..." 2). Reese de aici ca in acegt an, 1572, feciorii lor nu mai
traiau. Se poate ca ei sä fi fost täiati odata cu fatal lor, Radu.
Ca Neacsa logofeteasa nu mai avea níci un fecior In viata, o con=
firma documentul din 8 mai 1569 prin care ea vínde satul Voi-
nigesti (Gorj) care ,,a fost de bastinä al juPanitei Neacqa logofetesii
din Drclgoesti, apoi. 1=au cumparat cinstítul boerul domniei mele,
jupan Dobromir vel ban, dela jupanita Neacsa si dela nepotul ei,
Radu Bidiviu, nostelnicul din Dreigoe§ti, In pre( drept 60.000 aspri
argint gata..." 3). Acest Radu Bidiviu era fecíorul unui Drägoesc
cu María, fata lui Patrascu Voclä, dupa cum confirmä sí un doc
din 26 aprilie 1606 ca ,,In zilele räpos. Alex. Voevod (III, 1568-77)
Radu Bidiviu Post. fiul Mariei, fiica lui Petrasco voevod, a scos carki
de mo*tenire a mcwtilui sat' Petrasco V. de cumparatoarea satu=
lui Voinigesti..." 4). Daca aceste isvoare in concordan(,a, sint clare
') Magazinu, IV, pp. 274-5; cf. si Sincai, op. cit. 11, pp. 222-3.
St. Greceanu, Genealogii documentate, 11, p. 186.
Acad. Rom. rim. 2530, fol. 394; Em. E. Kretzulescu, Doamna Stanca... p.
11 ; cf. si I. Filitti, Arhiva, p. 211, doc. 673 din 10 iunie 1628 In care se aratg. a
Dobromir cumplra acest sat ... de ba§tind al jujainesei Neacsai caugiiritei din Drei-
goesti... pe banii jupInesei Tomanei ce i-a avut zestre dela pgrinpi ei". Dup. moartea
Tomanei (alt1 sope a lui Dobromir sau aceeasi cu Vaaia?) satul rAnalne Simei stol-
nicesei" nepoata ei.
I. C. Fi/itti, op. cit. pp. 20-1, no. 101, In care se arata c5. Petrasco V. a
Mat, in sill. ca 25.000 as., satul Voinigesti, dela Caplea Indiana Buzestilor. Dupl moar-
tea lui Petragco, doamna Voica (1á acest sat fiicei sale Maria, cate se pare ca nu mai
era In viatg, pe timpul lui Alex. 111 (1568-77). v. Ibidem, p. 111 (325) doc. din 28
iunie 1643 referitor la satul Mdrati-Prahova, dat jupanitei Maria fata xii pos. Pe-
trasco voevod la nunta ei". Din acesta ar reesi a Radu Bidiviu mare inaintea ma-
mei lui ,.cneghina Maria", dar valoarea lui e indoelnicA. Cognomenul de Bidiviul.',
cX1gret. curagios, apare si la un boer hotarnic din anu11658, anume Plant Bidiviu/ ot
Bärbatesti (v. Arh. Stat., Govora I, pp. 443-4).

www.dacoromanica.ro
 165

cu privire la supravietuítorii din Drägoesti dupä. anul 1568, un

altul produce nesigurantä. E vorba de cartea lui Alex. Vodä, din
26 ían. 1575,pästratä intr'o copie tirzieprin care dä unuí Ma=
nea ca feciorii lui ,,mosie la Bolbasani (Gorj?) den parea jupä=
neasií Neacseii logo f eteasii ot Dretgoesti, jumätate, pentru cA Lau
miluif jupäneasa Neacsa cu fii-seiu Radul i Radul (?) cu aceastä
maí sus zisä mosie pentru slujba ce e-au slujit prin taxi streine,
o [au] hreinit cu a lui cheltuealei Printr'alte OIL." ').
Dupä omorirea logofälului Radu din Drägoestí, locuitorii din
gäzduiserä in lungul exil de peste 10 ani, impreunä
cu familia lui sí doamna Voica, väcluva lui Petrascu, cuscra lui-
le opresc lucrurile de valoare. La 2 martie 1569, frimisul princi=
pelui Transilvaníei 2) aleätueste un inventar de obiectele boerilor
munteni, aflate la diverse persoane din Sibiu plätind cu parte
din ele datoria La de gazde, iar celelalte sechestrIndu=le. La un
Paw Warga se gäsesc lucrurile lui Tudor fiul togofettului Radu"
sí ale wueidu'vei lui Pettrascu yodel" Faptul c5. Tudor a träit in ace=
las cgmín cu doamna Voica, ar fi un indiciu cal el era ginerele ei.
Tudor Post. a auut la Peitru Warga un mintean feicut dintr'un caf-
tan de catifea aurità in valuare de ft. .20 $i o rochie de catif ea a
mamei boerului (aceasta e Neaqa) ft. 16"3). Daci lucrurile lui Tu=
dor si ale mamei luí sint putine si de micä importanfä, in schimb
garderoba i bijuteríile domnei Voica alcätuesc un model de bo=
ggiia si luxul ce exist au in acele tímpuri, la curtile domnesti din
Cärile noastre.
Se insirä in catastif i lucrurile lui Radul stolnic, fiul lui
Socol vornicul, si al mameí luí Radu 4) De bunä seamä el nu
putea sà fie present la aceasti operaCiune, cind fusese ¡Eat de
Alexandru, cu boerii arätaCi, in septemvre 1568.
Am insistai asupra persoanei logofifului Radu din Drago=
esti pentru a -evidentia rolul de seamä al acestui boer In viata
de stat si a stabili cá n'a fost nicí ginerele 5),nid socrul G línisti=
fului domn Petrascu, ci cuscrul lui. Neacsa logofeteasa, socia luí
') Academia Romincl ms. 610, ful. 16. Este acest act (v. no. V) o confirmare
imediat urmatoare daujei, ori aceasta s'a petrecut cu citiva arg mai inainte ?
v. scrisoarea lui loan Sigismund, print. Ardealului, din 19 fevruarie 1569
catre magistratul Sibiulut, aratindu-i ca trimete pe comitele $t. Kemény pentru luarea
in primire a lucrurilor boerilor pribegila A. Veress, Ducumeuie... I, p. 278.
A. Veress, op. cit. p. 282,
lbidem, p. 283.
v. C. Gane, Trecute vieti de doamne i dornuite, p. 138: Singura fata a lui
Ritra§cu i a doamnei Voica a fost domnita Maria pe care in 1557 o märitarä cu
Logofeitul Radu din DM' goe§ti, de vita basaraba qi el". Autorul adraite pe Radu Bi-
diviul ca liu(!) al batrinului togofat, i al domnitei Maria.
N. lorga, Doc, priv, la ist. Romindor, Burmuzaki, XI, p. VIII.

www.dacoromanica.ro
 166

Radu din Drägoesti, a desteptat deosebit interes in stabilirea

neamului säu, fiindcá multi genealogisti i cercetätori istorici 1)
au fácut din persoana ei pe mama jupanitei Stanca, doamna lui
Mihai Viteazul. Este oarecum probabil ca ilustrul voevod, fiul
ilegitim 2) al lui Petrascu cu Tudora, frumoasa grecoaicä virtzä=
toare de rachiu din orasul Hod. 3), sora influentului epirot Iane,4)
sä se fi näscut in Drägoesti 6), la scaunul de vará voevodal ; o
legáturä de singe a doamnei Stanca insä, cu Neac§a din Dreigoesti,
e inexistentä documentar.
Mama doamnei Stanca se numea tot Neacsa, era sotia unui
birbat, care cu toate sträduintele cercetätorilor, n'a putut fi iden=
tificat 6); si=a sfirsit zilele claustratä in zidurile sumbre ale mg=

cf. G. /onnescu-Gion, Sima stolniceasa Buzeasca, 1903, p. 13. Neac§a din Dr&
goeSi luptadupa omorirea sotului ei Radu log. de Alex. Voila' 111rbentru avente fe-
tei sale, viitoarea Doamnit Stanca fi ale fecioiului sdu Dragomir Post." ; Al. Stefu-
lescu, Gorjul istoric i pitoresc, 1904, p. 252, nota 1; Jupineasa Neac§a (din DrAgo-
eSi) a fost mama doamnei Stanca..." ; Idem, Documente, 1908, p. 293: .,Doamna
Stanca este fata Neac§eii logofeteasa # a /ui Radu/ logofatul din DragoeS1 (Olt)
a avut de !rat/. be Dragomir Post, Tudor fi be Mara; Ch. Ghibanescu, Diva-
nurile domne0i In sec. XVI, 1927, p. 36, nota 2 Stanca e fata lui Radu logofeitu/
S. a Neacei, fata lui lane vistiernic... Ea are 2 frati be Tudor bostelnicul s be Mara".
Octav George Lecca In Familiile boereSi romine, p. 300, fam. KretzulescuafirmIt ca
Neacst, fata lui Dobromir banu/, a lost sofia faimosului Radu Bidiviu/", lar la p.
373, ca Radu mare/e log. si post. (din Drägoe0i) erea insurat cu Neac4a logofeteasa,
fica marelui ban Dobromir '1545) fi avu Patru fiice". Pentru Lecca a existat un sin-
gur Radu din DreigoeSi, bidiviu i logofeit.
N. lona, lstoria lui Mihai Viteazul In Convorbiri Literare" 1902, p. 151
Mihai V. a foQt fiuldin grefala Fi nu de cununie a/ Tudorei"; cf. i Ioachim Cra-
ciun, Cronicarul Szamoshilzy, Cluj, 1928, p. 66: Miltai Viteazul nu putea fi declt fiu/
din f/ori a/ /id Patragu...".
Ioachim Cra'ciun, op. cit. p. 55versiunea Petru Arrneanul Marnl-sa era
vinzaloare de rachiu" 0 p. 129, no. XLVII:... Tot la Floci mamI-sa fierbea rathiu,
din aceasta traia. Acest Floci e toe malul Dunarii din los de Brili/a, cale de o si". In
timpul marilor expeditii ale fiului Mihai Vocia, In Ardeat, ea se retrase la m-rea
Cozia de /uai sintul cm n calugeiresc, &rot plingerea bcicatelcrr mele" supt numele
de maica Teofana" (v. Aricescu, Rev. ist. a arh. Rom. 11, p. 102, no. 2228). In no-
emvre 1602 da Coziei, printeo jnisatoare scrisoare, doua sate, Frasinetul $i Stude-
nita (R-ti) (v. Ibidem). La Cozia îi adu sfir0tul mult Indurerata maicei leofana
prin ami 1605-6(.7104) (v. Tesauru de monumente istcrrice, I, Buc. 1862, p. 396)
fiind ingropatli de nepotii sal, Nicola e Voda i domnita Florica, In pronaosul m-rii
Cozia, lingA mormintul batrinului voevod, Mircea (v. Cr. G. Tocilescu, M-rea Cozia, In
An. Acad. Rom. seria 11, v. VIII, Buc. 1888, p. 174 gi Tesauru p. 395).
L C. Filitti. Mama 0 sotia lui Mihai Viteazul In Cony. Lit. 1921, pp. 614-15.
Era. E. Kretzulescu, Familia lui Mihai Viteazul In Rev. pt. ist. arh. i fil. X
pp. 181-91. La P. 184 serie: Mihai V. Viteazu/ s'a neiscut in vara anului 1557, la
Dreigoeftii din Olt" (Cond. Ep. Rimnic, ms. 253, fila 382).
Cr. G. Tocilescu In : Doamna Stanca sotia lui Mihai Vit." Buc. 1877, afirmX
a fatal SUL/lc& s'a numit lane: Octav G. Lecca In Fam. boereSi mane, 13. 300 0.

www.dacoromanica.ro
 167

nästiril, supe numele de calugetrifa Maria", dupä ce §i=a väzut

singura=i fatä, Viduva eroului primei reineregiri, tOpusä de ciumOin
anul 1603 1) la episcopia din Rimnic, unde i se l , astrucare oasele.
O similieudine onomasiicO i acelea*i sentimente de miseicà reli=
giosiiaie culminind In raonahism, au produs confusii mari. Aceasiä
Neac§a a mai avut i un fecior, Dragomir 2), pomenit iner'un do=
cumene din 20 noemvre 1588 3) privitor la ni*te seinjeni de mo§ie
din PrOviceni (azi 011), aläiuri de sora sa Sianca, unde There al=
iele se spune : ... Si lar sà fie boierului domniei mele, lui fuPan
Mihai banul §i jupanitei lui Stanca, iiganii anume... ; pentruei ace*ti
iigani au fose de mo*ienire ai jupaniiei sale, Stancii, ai freiti-
ne set, Dragomir postelnicul, pre cari Ii au fost vindui fraie=sOu,
Dragomir pose., unor oameni, Leg. *tirea ei i fcirá stirea mamei
sale, jukanita Neaqa. lar duNi aceea, jupanita Stanca s'au intimPlat
de au reimas ; iar boierul domniei mele Mihai banul, el au
luat-o a-i fi lui juPanifcl....
Neamul logoafului Radu din Dragoeii se continuä pang la
Genea/ogia a 400 de case (1914) p. 51, plana Kretzulescu, socoteste de tata al doam-
nei Stanca pe Chirca pah. fratele Simei; Em. E. Kretzulescu in Doamna Stanca Kretz.
Basarab, p. 3 sustine: Doamna Stanca era din neamu/ Basarabilar Drinesti, fain
tatd/ ei, Stan I-tu Kretzulescv!.; I. C. Filitti ilk Bis. si clitnri, p. 44 : Dragomir este
fratele doamnei Tatil lor este probabil sa fi lost Stan, a/ cdrui chito este
intors spre Maria (Caugärita); cf. Idem, Clitorii de/a P/Aviceni, In Arh. Olt. 1927, p.
275, tabloul genealogic al neamului boerului Dobromir".
N. Icrrga, 1st. Rom. in chipuri i icoane, p. 41; St, Nicolaescu, Documente,
p. 340.
Acegt Dragomir socotit de multi cercetkori ca apartinind neamulni Cretulestdor
Gr. Tocilescu, lstoria Rominilor ed. 11, Buc. 1900 p. 282; Octav G. Lecca, Fami-
lilie boeresti, p. 57; Al. Stefulescu, Gorjul istoric, p. 69 unde afirma ca Drag. e Cre-
tulesc dupa tata; in Documente, p. 294, a doamna Stanca e Dragoiasca dujui tata,
deci t Dragomir; iar in: Crasna, P. 38, ca stnt veri cu D-tru Fili§anu çi nepoti lui
DAromir. Sint Filiaani actim ?; cf. si Em. E. Kretzu/escu, op. cit, p. 6 si urm. Dra-
gomir vornicul Kretzu/escu'-)a avut in cas'atorie pe juptneasa Dina, care aceasta se
pare a ti fost din neamul Cretulestilor, i cäreea la moarte li lasa prin dieatl averea
lui. Asa se explica trecerea averilor lui Dragomir, care in mod cert n'a fost Cretulesc,
(v. I. Filitti, Arhivele Olteniei, 1927, pp. 278-9) in posesiunea acestei familii boeresti.
Dragornir a avut o carierä stralucità in domnia lui Matei Basarab, probabil ruda a sa,
astfel : vel armas 1634-39 (cf. Filitti, Arhiva, pp. 1, 27, 28 ; tefulescu, Tismana, p.
310-15), vel clucer 1640-41 (v. Fi/itti op cit. pp. 31-2, 215), vel ban 1642-3 (v. . te-
fulescu, Crasna, p. 82; Filitti, op. cit. p. 215-16) vel vornic, dec. 1643-1652, (v. $te-
fulescu op. cit. p. 85; Filitti, op. cit. pp. 412, 216, 217; N. Irga, in Bul. Com, Ist.
XI pp. 61, 63 ; etc.) In care rang Rind, am n misiuni inportante in Ardeal (v. Irga,
St. si Doc. IV, 29 i X, 176-7). Muri färti urmasi. Sotia lui, Elena, se recasätori In
1654, eu Stroe vornicill Leurdeanu.
Ern. E. Kretzulescu, op. cit. p. 3. Aici data e 29 noemvre, in loc de 20, data
exacta (v. Aricescu, op. cit. p. 105, no. 1284; Acad. Rom. ins. 2530, Ghenadie
ceanu, I, fol. 501-3).

www.dacoromanica.ro
 168

Radul post. Bidiviul. Acesta s'a cgsgtorit Cu María, sora lui Vin=
filä vornicul Corbeanu 1), dar n'au lgsat urmasí, astfel cä odatä
cu stingerea Bidiviuluí se stinge i filiatiunea logoatului
Radu.
Despre Pirou. fratele lui Radu log., intilnit ca mare pastel=
nic in 1547, märturiile epocii nu mai vorbesc nimic. Documente
din anii 1571-72 citeazg pe Uclriste post. 2), feciorul luí Pirvu,
cgsgtorit cu o jupineasä Sora,pe care Sima stolniceasa Buzeasca
nu.1 mai scoate din nenea Udri#e3). Acest Udriste post. are
judecatg pentru Voinigesti in anul 1578 cu Gheorghe si altii. Se
spune cg el e nepotul Stanciuluí banur. kämine de lege inain.
tea lui Míhnea Voclä Se pare cg Udriste a fost unul din boe.
.

rii de incredere ai lui Petru. Cercel (1583-85), fratele lui Mihai

Viteazul, cad in anii 1583-84 apare ca sol al voevodului muntean
In orasele säsesti, Brasov si Sibi-45). La sfirsitul anului 1590,
Mihnea Vodä intäreste episcopiei Rimnic sapinirea peste Voini.
gesti si tot hotarul ce se nume§te Cornetu/ care aceste ocine au fost
ale juPinesii Sorii a lui Udri§te postelnicu din Dreigoe§ti..." 6). In a.
cest timp Udriste nu roai träia.
Stäpinii moVei Drägoe§ti dupà 1600.
Cu Udriste post. neamul boerilor din Dr5goestii sec. XVI se
stinge. Trec peste 50 de ani fgrä sg se mai stie ceva de soarta
vechiului sat. Dupg 1650 apare in acte numele unuí Myna chiur-,
cibqa, proprietarul mai multor sate printre care figureazg sí Drg-
goesti7). In 1671 Dima primeste zälog dela o femee, Preda, cu
fiul el, partea lor de mosie din Mihgesti (Vilcea?) pentru datorie
de bani2). In vremea lui Radu Voclä. Leon (1664.69) Dima cumpg.
rg satul Hurezi (Vilcea.) cu to(i ruminii i venitul. Solía
Stana, vinde Hurezii, in 1685 9) cind sotul ei dispgruse din
Gen. P. V. Nei sturel, Orig. boerilor Ndstureli, in Rev, pt. ist. arh. i fil. pp.
20-1, doc. din 21 sept. 1632 privitor la satul Raclule§ti: Stoica Niccdaescu, Doc., p. 294.
y, anexele no. II, IV.
8) cf. anexa VIII, scrisoarea i zapisul Simei Buzeasca.
Aricescu, op. cit. I, p. 101, no. 1245; Acad. Rom. ms. 2530, fol. 434,
copia doe, m-extenso, cu anul gre0t, 1579.
cf. N. Iorga, Documente, Hurmuzaki, XI pp. 823, 826-27, apoi G. Florescu,
op. cit. p. 81, note 1-4.
Aricescu, op. cit. I, p. 101, no. 1216. Inca din ianuarie 1590 Udri§te
mai era in viat4 (v. anexa no. VI).
v. Arhive/e 0/teniei, V, 24 p. 117, doe, din iunie 1694 dat Simei, cate a
lost a Dimei ciurciu ba§(!) ot Dulgoefti".
Arh. Stat. blitropolia, pac. 164 netreb. 5 (regest).
8) N. Iorga, St. §i doc. XIV, p. 328.

www.dacoromanica.ro
 169

viatälui Consf. Brincoveanu, späfarul. La aceastä vinzare parti-

cipa i fiul ei Mateiti ot Driigoesti". Mai inainte Starta den Drci-
goesti C.L fie-sau Matei Post." cumparasera pärtile de mosie ale mai
multor locuitori din satul Broscari (011), penfru a caror stapinire
au judecatä, prin anii 1687.88, la divanul lui Serban Canfacuzino
cu Dticul vel stolnic Rudeanu, care prefindea a fi cumpärat el acea
mosie din Broscari, dela un Radul Poleca den Crivinä". In anul
1694 Brincoveanu curraa pricina, child dreptate Sfanei i lui Matei
post. Drägoescu1). La sud de Broscari e satul Buciumeni (fosi
Crivina), stapinit in sec. XVI.XVIIl de in.rea Dobrusa. Cu m.rea,
Matel pose. are judecata in anii 1704, chid 4 boeri fac o hotar.
nicie 2) pe care el n'o respectä, dei la 5 iulie 1706 Brincoveanu
Vodä o intareste 3). Pentru desele inealcari, egumenul se plinge dom=
n.ului, care infuriat scrie in porunca sa din 19 ian. 1708: ...ci tot
te scoli de-i mclninci venitul mosi[i] i ari in sud precum eti intafat... §i
nici de unele seama nu bagi... De care lucra 'Laá cet-ti poruncesc domnia
mea sa cauti sci te feresti de mosie i sei dal dijmet tot ce ti face. Si
set le la§i mosia set', o stciPeineascei cu Pace, ccl mai viind cu ¡a/1)a,
bine sá qtii cd vei petrece scirba de cei tre domnia mea" 4) Dupä
aceastä datä nu se mai vorbesfe de Matei, dar cerfurile de pä,.
mine cu Dobrusa sInt confinuafe de jupineasa Dos pina Dragoeasca"
In anii 1745.46. In 1745, iulie 205), pafru boeri hotarnicesc mosia
m.rii Dobrusa, lucru ce nu convine Despinei zicind cà ar fi im.
presurind (m.rea) mosia dumneaei Drägoesti". Se face o noua cer.
cetare in iulie 1745 de 6 hoed, in urma careia acedia
hofäräsc : ...Cunoscind ca. juhineasa Dos tina umblä räu si färi de
cale, neavInd nici un fel de scrisori la mina dumneaei, ci
cu gura si cu meirturiea tiganilor cauta sá imPresoare mo§ia sf. m-ri,
am clat aceastä caree a noasfra, sf. m-ri sá sapineascà aceasfa
mosie cu buna pace de cafre cl.nei jup. Dospina Drägoeasca, pä
uncle s'au impietrif..." 6).
In 1761 Despina face danie schifului Deleni mosia ei din
Milagesti7). Se pare cä In antil 1772 Inca fraia, caci egumenul De=
lenilor scrie cu privire la un tigan al schifului ce.1 tine jupäneasa

Arhive/e Olt., idem, pp. 118-21. La 12 Ian. 1699 Matei apare ca ['mt. sa-
ine în Praha-cm, (v. Filitti. Arhiva, p. 146, doc. 432).
T. G. Bulat, Contributiuni . . . pp. 4-5.
Ibidem, pp. 5-6.
Ibidem, p. 7.
Ibid. pp. 9-11.
Ibid. p. 12.
y. Bis. schitul Deleni, anexa no. Vill, p. 110.

www.dacoromanica.ro
 170

Daspina Dragoeasca, in sag, de 12 aní" 1). Dupa aceasta data' nu=

mele acestei jupinese de a carei liliatiune putinele acte ce cu=
nosc nu vorbesc nimic nu mai apare. Va fi fost ea fiica sau
nepoata luí Matei Drigoescu? Nu se tie. In aceastä vreme insä,
ctitori nouí repara vechea biserica. a Dragoestilor. Acest act píos
fata de lacas se petrece in anul 1769 2). Linoítorul de acumIonità.
Post. BucSnesculcumparase Inca din 1759, dela un topa Reiduca-
nul, dela m-rea Dintr'unlemn, un penticostar Pentru treaba sfintei
beserici den Dreigoe#i §i a dum=lui ueciniccl Pomenire"2).
Presenta acestui Bucsänesc In Dragoesti nu se poate explica
decit prín casatoría acestuia cu o descendenta a lui Chiurcibasa
din sec. XVII ruda apropiata a Despinei. Se admite ca sotia lui
Ionia Bucsenescu era fafa unui G. Drägoescu4). Numele ei nu
se poate stabili. Cine este acest ionitä.? Inscriptia bisericii spune
cà e fiul luílache Bucqcirtescu. La 26 dec. 1721 5), cind cumpärg
mosia Moresfi (Arges) dela Pirvul Cimpineanu, Iordache era pa=
harnic, iar In aprilie 1735 6) detinea clregäforia de ceiPitan za Lo-
t/4ft". Era frafe cu Sandu Bucqeinescu7) fundaforul bisericii. din
Corbeni (A.rges) In anul 1743, cind era ispravnic al Aredsului.6).
lordacheurmind exemplul frafelui sàu, omul de casii al Chicu-
leqtilor, casatorit cu Ilínca fata lui Radu Cretulescu",9) nepotul
de flica a luí Brincoveanu zidete, impreuna cu Sand-u. In 1747
48, o biseric5. In satul Bucsänestí (Arges) pe locul celei facutä
de stamosii lui. La sfintire a participat insusi mitropolitul Neo=
fit, care fiind In uisitatie pastoralci." prin acele parti scrie : Si
sambatä la 11 zile ale luí iulle, plecand dup à pranzu dela Arge§,

v. Bis. sch. Deleni, no. IX, p. 111.

cf. InscrittiaIll acest cap. pp. 173 4.
v. Insemn. din penticostar, it p. 171, 'iota 5.
LegaturK comunicatä mie de d. Filitti.
Al. A. Vasilescu, Oltenia sub Austriaci, p. 96, nota 817 bis.
Aricescu, Rev. iqt. n Arh. 1, p. 83, no. 1076.
Virg. Drághiceanu, Gurtea domneasc6. din Argq, p. 31,
Ibidem, p. 34, nota 1, dreapta.
3) N. larga, Studii 0 documente VIII, pref. p. XXVI. DemnitAstile ocupate de Sandu
Bucfenescu dupä 1748, sint: biv vel clucer in 1751 v. Drei ghiceanu, op. cit. p. 34);
biv vel serdar in 1752, cind face o (Janie m-rii Pantelimon §i in 1754 chid cumpará
o mo0e in vlara, (v. $t. Greceanu, Genealogii, I. p. 200 0 p. 167). Din inseriptia bi-
sericii BerislAve0i-Argeq, ar reetii di in 1754, ctitorul ei, Sandu, era biv vel paharnic
(v. Bul. Com. Mon. 1st. XVII, f. 40,p. 78). Martinia e nesigurà §i nume0e pentru acel an
un alt voevod. Tocmai in 1774 Sandu Bucfenescu e paharnie. (v. Irga, op. cit. p.
XXVI). In iunie 1759, (v. Colone§ti, actul XII, p.69) si 1760 ,(Filitti, Arhiva, p. 67,doc.
213) e vel stolnie. Sandu e si ctitor la bis. Grecii (Fitefti), unde face In 1747, un clopot
(v. GT. G. Tocilescu, Itaporturi asupra citorva m-ri etc. in An Î cad. Rom. VIII (1886),
11, Buc. 1888, p. 153).

www.dacoromanica.ro
 171

am sosit seara la satul Bugeinestii al d[umnea]lui Sandul log, za

vistierie. 51 iaste dela m=rea Arge§ päng la acest sat cale de 3 Ca=
suri, care acest sat B. cade In dreapta anei Arge... cum curge
apa despre m. n. spre amiazgzi i iaste o ceigtue a lui Vlad V.
Tepe, care iaste fäcutg depgraor de sat mai in sus supt poalele
munCiIor Si sgmbgtä seara am mas acolo la B.; duminicg
12 zile ale lui iulie am slujít liturghia la besearicg §i am §gzut
toatä, zioa acolea i luni iarg*i am slujit liturghia i iargi am zg=
bovit i luni §i mar(,i, i miercuri 15 zile am purces dimineaCa de
acolea i viindu spre apus am trecut pe la un sat ce sg cheamg
Aref..."1). In anii urmgtori, fratii Jordacbe ve! (?) pitar" §i Sandu
Buc*enescul restaurarg, impreung cu cgpitanul Stefan Balotä, bi=
serica domneascg din C. de Arge* 2.
Cercetind galería ctitorilor dela biserica din Buc§ene*ti8),
resultg cg Iordache apitanul a avut 4 fii : Cheorghie, loan (Ionitc1)
Serban, Constantin. Despre cei doi din urrag nu pot spune nimic.
Gheorghe a ajuns pgng la demnitatea de vel sluger. In anul 1783
socia lui, Zoifa, vgduvg prin deces §i färg copii, se judecg cu ni§te
locuitori din Circimari (010 pentru 250 stj. de mo0e 4. /onitei
Buclenescul, postelnic in 17595), restaurator in 1769, apare in de=
cemvre 1778 ca hotarnic al moiei Ione0i (Vilcea), cu boeria de
vel §etrar 6). Dupa aceastg dati actele tac. Cum s'a chemaf socia
Academia Romín& ms. 2106, fol. 24 v-so.
V. Dräghiceanu, op. cit. p. 33.
0) Ibidem, p. 34, nota 1. Ar fi fost mai bine si/ se fi arätat ordinea ctitorilor i s'A
se fi fánut o scurti descriere a portretelor. Pe peretele nordic se vede chipul unei ju-
pinese I/inca di piteineasa". Este aceasta solia lui lordache irul ctitorilor de aici
pare incurcat, mal ales cä inainte de luto/ neasa ego Ilinca", e o jupineasK Stiincula
iar dupä, un copa ¡upan Dime/ Bugeinescur.
y. anexa no. IX. Circimari- e o veche numire a satului Poboru.
Insemncirae Penticostartaui din fin:Tul domnului Mihai Ricovill si a mitro-
politului tip. Rlinnic 7251 (1743) relateazA.: Aceastä dumnezeeasci carte ce se
chiamA penticostariu iaste cumpAratu de dutnnealui Ionitä Bucsänescul postkinicull dela
un popa Raducanul ot mcinfedstirea Dentr'un /emn, drept bani gata tl. sase, ca 13ä fie
pentru treaba sfintei beserid den Dreigoesti §i a dum[neallui vecinia pornenire In
zilele prea luminatului i inallatului domnului Ion Scarlat Grigorie Ghica, v[odu[olda
la anul 1759, iullie] 15 dni".
Eu Dumitrasco dieaconu ot Drágoeti scris-am aceasta".
l'U tem de Dumnezeu i dupà Dumnezeu má. tem de cei ce nu sä tem de Dum-
nezeu. i am scris eu pIpa Staneul-Drägoesti"
Cf. i insemnarea Triodului din vremea lui Grigorie Ghica, anul (1748-62 ?), RImnict
Acest triod iaste al dumnealui Ionit à Bucsiinescul. cump5ratu cu ti. unsprezece,
ala episcopiia Rimnicului. Si s'au datu ca sei fie /a bi-serica Drágoeftilor in ueci
pomenire, cid la leatu zidirii 7000, doaoei sute sapte zeci oPt,iar dela Hst. 170(3,69(!)
sept. 1".
Arh. Stat. Govora, I, p, 212.

www.dacoromanica.ro
 172

lui, deocamdati nu pof sfabili. A avuf copii pe Iordache, care in

mai 1789 primesfe cu dragosfe" si. miluesfe" pe cälugärul Pa-
horaie Rettes.cu 1). Iord.ache II Bucsenescu a avut douà si:4H : pe
Safta, fata lui Consf. Balota 2), cu care a dobindif cred, pe Gri-
gorie Dragoescu, näscuf prin 1792, sfolnic in 1829 ;3) si. pe Safta
Grig. Vilseinescu 4), cu care a avuf pe Dimitrie (Tache), Mihalei,
Maria, larlache, etc. Tof fiu al lui Ionitä cred cà a fost si Cheor-
ghe vel Pitar Bucqeiriescu, t In 1816, a cgrui piaträ de mormint se
gäsesfe in pridvorul bisericii5).
In anii 1831-33 mosia Drägoesa era in propriefafea sfolni=
cului Grigorie Drägoescu6), pe cind Buciumenii=Geamäna, Lelea=
sca si Dobrofeasca" apartineau lui Tache Drägoescu. La 1848
Drigoesti de jos si Geamana erau mosii ale colonelului Solomon,
care la citiva ani mai firziu edificä aici o biseria. 8). Cif privesf e
parea de sus a Drägoesfilor se gàsea, in 1869, supe stäpinirea
lui Constantin Brätianu.
Scurtä descriere a bisericii.
Biserica din Drägoesti, ziditä cred in sec. XVI, a suferif in
scurgerea vremii fransformäri sí. repara¡iuni. Unele din acestea. ni
se fac cunoscuf e prin inscriptia din anul 1769, dnd s'au pus che=
nare de piairà la feresfre, pisania de piaträ la usa inträrii, cinc'
') cf. insemnarea Mineiu/ui, din ami! 1780, tip. Mande : Viindu eu aiia /a
aestu boeru lo[r]dache Driig[olescu, arcItändu &agoste catre Dumnemeu, m'au mi/uit Cu
cal au vrut domnealui, i nu mai am nAdejde de a mai veni eu pentru cä mfg.1 aflu la
vrem[ea] batrgnetelor, citiiu sAbrAniile ce s[e] aflg intea6asta ; bine 1mi stiu faptele mele
si nu mg socotescu a fi vrenicu nici slug[g] la unu[I] din slinti[i] ce-i arat[Al aicea in-
tea6astä carte. Dar prin rug[A]ciunea a6stor sfinti sg fie primit de a fi eu slug[g] In
stánt raiu. Mai 18 dni, 1789 Pahomi[e] monah Ratescul".
Am legatu aceste 12 mineie ea popa Costandin, ce sgntu alü sfinti bisearici din
Dreigoefti, ce le-au cumpArat dumnealui reiposatul Ionif4 Buc§einescu, dela episcopia
Rimnicului, iar cine s'ar ispiti a 1nstreina vreuuul sa fie supt blestemul stintilor pgruiti".
La acest leal 1802 au fost iarna toarte impotrivitoare, mai vgrtos la martie, cl
au ninsu pgnit la 22 si ger cgt nu mai era ngdejde de a mai fi viiatg la toatg jivina
ce miscg. i am scris eu mult pacAtosul, popa Stanaul Vetleoianul".
Octav C. Lecca, Fam. boeresti rorniue, p. 31.
I. Filitti, Catagrafie, p. 21.
v. portretele ctitoriior din pronaos, p. 175, fig. 22.
v. inscribtia ei, p. 174.
I. C. Fi/itti, Arenda, p. 5.
Prin 1825 pe mofia seirdarului Grigorie Drugänescu" (?) exista o bisericg de
lemn, Cuv. Paraschiva fg.cutii de D-tru Topeineanul i de un topa Andronie" (v. Acad.
Rom. ms. 3330, p. 71), nu cu mult Inainte de 1825. E probabil ca Tache Dril g oescu,
sa ti obtinut aceastA mosie prin inrudire cu Druggnescu. Momentan nu pot precisa.
v, cal,. urmiitor no. 21, privitor la aceastä bisericg.

www.dacoromanica.ro
 173

s'a ficut timpla de piafa' si pardoseala. Forma bisericii e dreapiä,

foarte rar infilnitä In sec. XVXVI. Soclul e de piatr5, profilaf ;
lar fafadele incinse, puEin mai jos de sfrasinä, cu un briu simplu
tencuit. In registrul inferior fafadele pronaosului, naosului si al=
tarului sinf bräzdate de firide dreptunghiularecu simple arcaturi
profilafece se prelungesc p'ánä aproape de soclu (fig. 20). FaEada

*"

Fig. 20. Biserica din Dr5goe9ti de sus : vedere laterala dinspre nord.
nordicg a pronaosului Cu acoperisul respecEiv face un sin larg,
care ascunde scara ce duce_ la «furia patratà de pe pronaos, unde e
si clopotnita. Acoperisul e de sindrilä, lar feEele laferale ale furlei
de tabla. Dispositiunea licasului se presinig, In fatä, cu un pridvor
deschis, pe 4 sfilpi simpli unifi prin arcade.
Usa dela infrarea in pronaos e de sfejar masiv cu incuetoa=
re sträveche si märginitä, de un cadru lapidar. De=asupra usii se
vede pisania din 1769, sgpatä färi ara' si greu ligibilà (fig. 21),
care spune : 1- Cu vrerea Tateilui si cu ajutoriu Fiului si cu tindem-
?tarea sfeintului Duh ; indemnatu-s'au d[u]mnealui jupan ionita. p[o]s[t].
Bucse[ne]scu sin Iordache Bucs[e]nesc[u] la aceastä sifeinted $i dum=
nezeiasccl bisericei ot Drágoesti, unde s[à] cinsteste si set. PrcIznueste
hramul cel vechiu al sfintilor ierar[hi] si inveitcltori : Vasile cel Mare,
Origorie Bog[o]slauti §i. Ion Zl[ataust], lar hramul cel nou al sfeintu=
lui, sleruitului m[uceni]c Gheorghe Purtei[tor] de biruinter si, sf. mare.
lui Dimitrie izvoritor de mir aceastei sf. bisericeipa.' unde au

www.dacoromanica.ro
 174

fos[t] stricat[a] de au. pus /argi (?) ferestre i stälPi de Piatrd cu fiea.
rdle lor i de Pieatrei cu aceastä pisarie iar la usa bisericii s'au dres
de s'au fdcut la oltar s'au fdcut din temelie timPla de Pieatra,
proscomodiea si asa s'au facut §i stVillpul Preastolului de zid si par.
doseala de iz.
TLOV ; sPre
r ,
,
qiire It i. -
stiintd ca
Aktftl:, s[ä]Pomeneas-
io
, cä. in ve e Cu...
.Cr1b.t, ctitori[i] cei ve.
41$ .T! ° Tw41 IZIM*4
.TrtlArtitkl,RPi% L- ifZen chi, ctitori[i]
__Ogartri ;
Ufg114011 ':044 'Mg 41
noi, in zilele
prea lumina=
tului domn, Io
;".
Grigorie Chi,
Fig. 21. Inscriplia bisericii din Dr5goesti de sus. ca Alexan.
d7u(!) Voevod,
cu blagos[lo]veniea sfintitului mitroPolit, chir Grigore, leat 7278=1769,
nov. (?) 4".
In pridvor se g5sesc libere, scoase probaba din pronaos la
refacerea pardoselii, 3 lespezí funerare. Prima are o frumoasi ins=
criptie slavonä, care spune:
nplicTasucia pass somii HM4116 ASMHTPS CH6 HiSH4H6 AM-
AMOS gfAHKH nwr[o] 4skT, mcu,a uo[]m. IiAHk, A*T gS,0.1)
A doua piaträ are inscriptie romineasc5, roas ä de picioarele
credinciosilor i iligibilá. Se mai poate descifra anul 1783. E pro.
babil cä aceasta sä pästreze data mortii vel sefrarului Ionitd, res.
tauratorul din 1769. Cea de a freía piaträ tombalä, de dimensiuni
maí mari decif cele arätate (1.50 I 0,70 m.) are urmäforul cupríns:
SuPta aeastei pieatrei sä odi[h]nesal oasele reipo[sa]tu lui
D[u]mnezeu, Gher[gh]e Bu[c]sänescO, pitara, PrislcIvindu-se
in anu dela Hs. 1816, octovre --
zile, fi[i]n[d] domnu Iona Gherghe
Cara ¡a Vodet. i s'au ingropat aicea findü Mora aicea la [s]fointa
besericV.
In Pronaosul pafra cu bola o calotä sfericä däinuesc chipuri
de ctitori, dar nu ale celor din 1769, ci ale urmasilor. Astfel In
dreapta usii se vid : juPan Iordaiche(!) pitar Boccisenescu" i Gr.'=
gorie snd ego" -
chiar lingä coltul de sus al usii (fig. 22). Cum
Grigorie Drägoescu s'a näscut pela sfirsitul sec. XVIII, lar por=
treful il arati bgrbat trecut de 30 ani, avind i doi copii pän5, la
') S'a savirfit din viatift robu/ lui D-zeu, ¡upan Durnitru, fiu/ lui juban Teo-
dar, marele logofdt, luna no[e]m[urej 15 zile, in ami/ 7039 (=1530)" (ct. tefu-
lescu, Gorjull istoric, p. 253, nota 1).

www.dacoromanica.ro
 175

10 ani, e ciar cg aceastã picturg s'a ficut prin anul 1820-30, de

Iordache cu fiul sgu Grigorie sau nun:Lai de acesta din urmg. Ca.
lagrafia alcgluitä In aceastä vreme vorbe§te de biserica de zid din
Drägoesli cu hramul Trei.Ierarhi pe mo0ea lui Iordache Drclgoescu

raccA

Fig. 22. Ctitorii dela Dr5gowi.

fcicutá de d.lui" la care serviau preolii loan *i Radu. Fapful cg Ior=
dache pune sä se refacg piclura si sg i se aducg modificgri, a de.
terminal pe catagrafist sg considere biserica aceasta o operg a luí.
In stinga u0i e chipul jupinesii. Safta Valseínescu sofia dumnea[lui]".
I s'a precisal *i. neamul pentru a o deosebi de prima solie a lui
Iordache, Safta Balolg. Clitorii principalí - - Iordac.he §i Safla
in in muní o fäisie de pinzg albä pe care sa scris : Inigre§le,
Doamne, besearica fa, care o ai ci*tigala cu scumpu sgngele tgu".
De.asupra u§ii infre Salta §i. Grigoriese vede portretul Mariei,
solía luí Grigorie, avind cl.... o parte §i de alfa cite un copil.
Naosul, despärtil de pronaos printr'un zid gros, ce nu are
deal o deschidere de märimea u§ii, e larg §i. are o cupola sfericg

www.dacoromanica.ro
 176

pe pandantivi. Picioarele interioare cu arcurile secundare se väd

numai la peretele dinspre pronaos. Timpla nu e toatä de zid, par=
tea superioarä, s'a refäcut din lemn, fgrä, sä se inchiclä complet
altarul, care presintä in interior o formä circulará cu o bola se=
misferic5, si 2 absidiole proscomidia i diaconícul.
Pictura din prima jura. a sec. al XIX=lea se mentine acope=
ritä, de fum. Supt stratul actual se conservä straturi mai vechi,
care de bung seamä, vor fi pgstrind urme de zugräveli intere-
sante. Cif priveste obiectele de ritual i podoabele de pret, nu
Bíserica posedi insä citeva cturti din sec. XVIII. care cu=
prind insemneiri interesante. In afarä de cele citate in note, sint:
1. aanghelie din timpul lui Const. Mavrocordat 7254 (1746).
A.Castä, sfäntä, carte, cí sä, chiamä evanghelie íaste cumpäratä di
Alexie Buciumeanu insä l cu alte cärti: un mineí, un triod, un
pinticostar, o psaltire si o liturglare cu bani gala; evanghelía cu
O. 7, mineiu Cu fi. 131/2, tríodon cu fi. 10, pinticostariu cu fi. 5
siun moliftelnic cu a 4 si un acatistier cu fl. 1 bani 30; psal=
area cu fl. 1 b. 30. Drept aêasta iatä cà s'au inarit cu iscälitura
[mea] ca sá sä creazä, lar cine s'ar íspiti a instreina vre o carte
dintr'acestea cärti ci scriu mai sus sä, fie anatimisit i afurisit de
318 sfinti pärinti. Sá fie intr'un loc cu luda í Ariea afurisitul,
cine va ascunde aceaste eárti fär' de stirea lui Alexie i acu ci (?)
li va däruí i li vi Lisa Alexie. 5i am scris eu $tefan ot meineisti.
rea Dinunlemn, cu zisa lui Alexie, mai 7 dni, 7257 (4749). Sä sä
stie cä, alte chelfueli ce s'au [fòicut] tot dela Alexie la zugrivealä,
la antimis, la tärnosealä, la poale, la procovätu, la vase, la cädel=
niti si la alte cheltueli mai märunte, care s'au socotit pesfe tot
50 p[o]l, bani Q. Acestia sunt dati de Alexsä, insä, s'au mai
dat pe aceste cärti ce s'au scris maí sus f1. 38 5i amu
mai dat pe moliftelnic tal. 4 si am mai dat si pe acatístier fi. 11/2.
5i am mai dat popei lui Gheorghie, pentru ce (0 au tipärit ico[a]=
nele sí ce [au] trebuit in bisearicä f1. 60. Cm n (=fac) peste tot O. 102
bani 90. Acesti bani s'au dat tot in treaba biserici, afar' de ce
au mai ajutat alti crestini dupg cum arat deaicea inainte pe
anume: $i am ajutat i eu popa Itie Váloiui cu t1.2, si am ajutat
si eu Vasilie, cum[na]tu luí Alexiâ cu fi. 2 si am ajutat i eu
Radu sin PoPa Stama, tl. 1; i Neagoe, cumnaful Radului, zlot 1;
PoPa Radul chi fl. 1. Màfu*a mea Voica a unchii meu Marcul fi.
1 1/2; Andrei ValCoiul dat f1. 3 bn. 30; $eirban daf fi. 2 b[a]n[i]
80, Piruu Croitoriu daf fl. 1; Dumitru al Meirii fi. 1; Marica sora
lui Alexá clat +.1. 1 1/2; Gherghina dat fl. 1 ;. Tudur Florescul fi. 1;
Neaniul, zlot 1; Neagoe fi. 1; Baicul fi. 1; Dumitru Välgoiul fi. 1;
popa Matei ot Feigetel tl. 1; Preda Buciumeanu daf fi. 6; Mariea

www.dacoromanica.ro
 177

ceirt'unibireasal fi. 1 bani 48; Petra Beireiscul b[a]n[i] 45, acestia

au ajutorai. Dela crestini[i] ce s'int mai sus anume, cin(=fac)
f[a]l. 32, bn. 8".
2. Ala Evanghelie din 1869, donaiä de Constantin Breitianu,
fose propriefarul mosiei Drägoesii.
ANEXE:
I. 1526 (7034), mai 30. TIrgov4te. Hrisovul lui Radu Vocli de la Afu-
mmi, prin care intAreste lui Manea vel vornic si Tudor vel logofgr, stApinirea peste
o parte din mosia Stoiceni, veche mosie de mostenire a jupanitelor lor, VlAclaia si
Dumitra.
intru Hristos Dumnezeu bine credinciosul si bine cinstitaru/ $i de Hristos
tor fi insu,si iitorul, lo Radu/ voevod, fiu/ marelui $i prea bunu/ui Radul voevod,
am dctruit domnia mea acest cu totul cinstit bine inchipuit hrisov al domniei mele,
prea cinstiti/or boeri a ai domniei mete isPravnici, # mai ales ai casi domnii mete,
jupanului Manea vornicut # jupanutui Tudor logofAtul # jupanite/or lcrr : Dumi-
trei i Vladaei si cu fu i /ar ciii Dumnezeu le va ddrui, ca sei fie a lor o bucatd de
mosie din mosia Stoicenilor I) (ce a fost precurmatti de boeri Drticuiesti, ctici au fost
Wait ei Pentru aceastei bucat'ei de mosie o dugusubinei), bent= col a fost din vechime
dreaptà mosie i mosteneascit a acelor boeri, cari sint mai sus scrisi despre jupa-
nitele lor. lar dupei aceia au avut prigonire jupan Manea dvarnicui fi jupan Tudor
logofcliu/ inaintea domniei mele cu fii[i] Vilcului anume DragotA cu frati /ui cu ne-
poti /ui Dragotti, pentru aceastd bucatd de mosie din mosia Stoicendor. Asa domnia
mea i-am judecat pie din,sii si am cautat treaba lar dupei dreaptd lege cu
bcitrinii sfetnici ai domnii mele fi am af/at domrtia mea cum cd au lost cutruptt
boerii Dreiculesti aeastet bucatti de mosie pentru o dusugubind incti piirinte/e igu-
menu/ Dorotei dela sfeinta mtindstire ce se numeste Govora, si multi megiasi au venit
inaintea domniei mele de au mtirturisit cum al &east& bucatcl de mosie din mosia
Stoicenilor este veche dreciptcl mosie de mostenire a lui jupan Ala nea vornicu fi a
jupanului Tudor logof §i a jupanitelor /or, Dumitra Vkidaia, inset a fost cotru-
pitei rápusá pentru acea dusugubind de boerii Drticu/esti. Asa domnia mea i-am
sf átuit dupd lege dreaptii si i-am judecat cu toti batrinii boeri ai domniei mele de
au intors toatti dusugubina, 90 de Vaci, lui Dragotd ca ceata /ui, pentru aectstd bucatti
de mosie, iar mosia toatti sd fie a juPanu/ui Manea vornicu si a jupanului Tudor
logoftit si a jubani(e/crr lor, Dumitrei §i V/cidaei cu fu i lar, pentru cá este veche
dreaptii mosie a lor de mostenire... Divan : Pirvul ban Craiovenesc, DrAghici, vel
vornic, jupan Radul biv vel 'noted, Neagoe uel vist., Dragomir spat., DrAghici al
lui Stoican comisul, Danciu paharnic, Serban startic, Badea sit Dragul veliti pos-
teinid. i ett Visan cel mare am scris in Tirgoviste, mai 30 zile 7034 (=1526).
(Arh. Stat. Condica Govora I, pp. 237-39).

') In domnia lui Rada cel Mare (1495-1508) satul Stoiceni apare ca proprietate
a cAluggritei Santo tida, mama lui Radu, sotia prima a lui Vlad Calugarul, dat de
zestre maicii sale dela PcIrintele ei" (cf. Arh. Stat. Ccrnd. Gotiora, 1, pp. 271-2). In
doc. urmatoare anului 1526, Stuicenii apar In staptnirea Govorei (v. Ibidem, doc. din
1545 pp. 242-4; 1548, pp. 244-5 si 1583, pp. 247-9). In ultimul doc. satul apare
supt numele Driicu/esti si prin popa Vladu" Stranico" se judecA, la divanul lui
Petru Cercel, cu manAstirea si au rämas de lege" inteuctt cAlugArii au tutors duse-
gubina ,,peinei /a un, vitel" incti. din vremea lui Radu VodA Paisie.

www.dacoromanica.ro
 178

1571 (7079) august 27. Tirgovigte. Cartea lui Alex. Voclfi 111, prin
care intAreste lui Udriste posr. fiul lui Pirvu log. din DrAgoesti (Olt) stApinirea
peste mai multe sate si mosii de mostentre.
Cu mi/a lui Dumnezeu Io Alexandru voevod doran a toatti tara Ungro-Via-
hiei, fiu/ mare/ui i prea burtutui Mircea voevod, dat-am domnia mea aeastei paruncá
a domniei mele slugi[il domniei melelui Udriste postelnicu, fiu/ Pirvului logofAtu
ot DrAgoesti, ca sei-i fie satul Cernetul i Medvejdea i Malevetul i Curuiacea
Cimpul Calotei i Deadilovul toate cu bate hotarete t cu tot venitul boeresc, Pen-
tru cá ii sint &Urine i drepte mosii de mostenire inal de mai inainte vreme dela alti
domni ce au fost inaintea domniei male... Märturii: jupan Dra.gomir ve/ dvornic. Ispr.
Ivascu ve/ logofett. Si am scris eu Stan logofeitu, in Tirgoviste, luna lui august 27 zile
vec /eat 7079 (=1571).
(Arh. Stat. Cond. Colima /, pp. 467-8).
1572 (708)) ianuare 9. Bu:uregti. Cartea lui Alexandru Voevod prin
care intlreste Govorii sapinirea peste 2 pArti din satele Medvejdea si MalovAt
(vIehedinti) foste ale rAposatilor Radu vel log. si Vladul vel comis si clAruite de
ei, mAnAstirii.
Cu mila /ui Dumnezeu, lo Aexandru voevod fi doran a toatä tara Ungro-Vta-
hiei, dat-am domnia mea aceastet poruncei a domniei me/e, sfintei meintistiri ce
se cheamä Govora, ca fie satele din Medveajdea 2 piirti si din MalovAtu 2 parti,
partite Radului logofAt si a freitine-sdu Vladul comisul toate, de peste toate hotarele
fi cu vecinii i cu tot venitu/ care este boeresc, pentrucei aceste sate ce sint zise mai sus
au fast ale acestor boeri carii sint scrisi rnai sus. Iar dupet aceia perinte/e egumenu, Do-
rotei, a venit inaintea domniei mele de mi-au arätat dcrmniei mele cartea dela mina
acelor boeri retposati carii sint zisi mai sus, Radul log. fi a frat ele lui Vladu co-
mis, cum au dat fi au adeiogat pa mai sus scrisele sate, ale lcrr pärti, la sfänta
mina stire, care este mai sus SCTiSet, Govora sint scri,si ei /a marele pomeanic, ei
fui /ar, $i au letsat Cu mare blestem ca dupá dinsii sii nu aibii niminea treabei, nici
amestec, din neamul lar . . . $i a limit t jupineasa Neacfa, sotia Radului logofett,
singure inaintea domniei mele de au *US si ea si au meirturisit afa pei cura este si
mai sus scris. (Scrie): Vladul log. ot Hotiirani in Bucuresti. ianuare 9 zi/e, de/a Adam
$i Pane s'a scris aceastei scrisoare curgerea anilor 7080 (=1572).
(Arh. Stat. Cand. Govora 1, pp. 468-70).
1572 (7080), ianuare 12. BucurWi. Cartea lui Alexandru VodA Ill,
domnul Tfirii Rominesti, prin care intfireste jupanitei Neacsa a lui Radu log. din
DrAgoesti (Olt) stApinirea peste satele Cernetul i Cimpul Balotei (Mehedinti),
Ortile lui Radu log. si ale lui Vlad comisul, fratele sAu.
Cu mi/a lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod fi domn a toatet Tara Romi-
neascei, fiu/ marelui i prea bunului Mind voevod, feciorul Mihni voevod ; dat-am
domnia mea aceastei parunce a dcrmniei mete jupanitei Neacsei din DrAgoesti
fiilor ei citi Dumnezeu îi va dArui, ca sei-i fie satul Cernetul i Cimpul Balotei Cu -
toate hotare/e pentru cec-i sint &Urine drepte sate fi de mostenire. lar dupet aceea
o am mi/uit domnia mea cu mai sus zisele sate, 'inset set tie jupanita Neacfa clod
partea lui jupan Radu biv vel logof5t, biírbatu/ ei Partea Vladului comisul
pentrucei a dat Vtadu comisu/ partect /ui, fiilor jupanitei Neacsei, incei /Ana a fost
viu V/ad comisut, insä de a lui bunci voe inaintea räposatului Parascu voevod. lar
Udriste feéorul Pirvului postelnic, Sei tie partea tätine-säu, dar cu partea Vladului
comisu, Udriste set nici un amestec. Drept aceea am dat domnia mea jupa-
nitei Neacsii, ca sei-i fie ei intr'u mostenire ohabnicä, ei s fitlor ei, nepotilor stra-
nePotilor fi de niminea sá nu se cledeascei dupá hotärirea domniei me/a. Iatet MeiT-

www.dacoromanica.ro
 179

turii am pus domnia mea: jupan Dragomir vel dvarnic fi. jupan Ivagco vel /ogofett
# Stan sPeitar fi Dumitru vistier fi Badea sto/nic fi Mitrea comisu Gontea pa-
harnic Stoica vel post. fi ispratmic Dragomir vel dvcrrnic. Si am scris eu - - -
in cetatea Bucurefti. in luna /ui ghenarie 12, leat 7080 (=1572).
(Arh. Stat. Cond. Govora I, pp. 471-2).
V. 1575 (7083), ianuare 26. Bucuregi. Porunca lui Alex. Vocla III, prin
care da lui Manea gi fiilor lui, mogia Bolbogani (Cori?), partea jupinesii Neacga
logofeteasa din Dragoegti, pentru slujba ce e-au slujit".
Cu mila /ui Dumnezeu lo Alexandru voevod ft. damn a toatei Tara Romi-
neascei, feciorul mare/ui t prea buntdui Mircii vvd snci Mihnei vodred, dat-am dom.-
nia mea aectstcl\Poruncei a domniei mele, lui Manii fi cu feeorii lui cài D-zeu ii va
da, ca scl-i fie lid mofie /a Bolbogani, den partea jupineasii Neacgii logofeteasii ot
Dragoegti, jumettate, pe-ntru cd l-au mi/uit juplineasa Neacfa cu fii-sätt Radul fi Ra-
dul (?) Cu aceastet mai sus zisci mofie pentru s/ujba ce e-au slujit prin tetri streine
o [au] hrlinit cu a lui cheltuealei printr'a/te teiri. Si blestem incei au pus jupaneasa
Neacfa singurei Cu iimba ei, cine va -urea sci calce fi sei strice aceasta mai sus zisci
pomeand sei fie proclet fi anatema de 318 sfinti peirinti de/a Nicheia...` (Intaregte Voda).
Meirturii: Dobromir vel ban Craiovesc i jupan Ivagco vel vornic ijupan Nea-
goe ve/ log, i jupan Stan vel sPat. i juPan Mitrea vel vist, i jupan Bratul vel com.
i jupan Badea 'be/ post, i jupan Gontea vel pah. i juPan Stoica vel post. Si au
scris Stoean, in scaunul Bucureftilor. M[esi]ta ghenar 26, It. 7083 (=1575).
(Academia Rominei, ms. 610, fol. 16).
V/. 1590 (7098), ianuare 8. Bucureft/. Cartea lui Mihnea Vocia, domnul
Tfirii Rominegti, prin care intfiregte m-rii Govora stapinirea peste satele Cerne-
tul, Balotegti, Curuiacea (Mehedinti?) gi peste 6 salage de tigani, inchinate ei de
jupan Udrigte post. din Dragoegti Inca pina au fost viu".
Cu mi/a lui Dumnezeu, lo Mihnea voeuod doran a toata' Tara Romineascci,
fiul marelui fi prea bunului Alexandru voevod, dat-am domnia mea aeasta poruncet
a domniei me/e, sfintei çi dumnezeeftei metneistiri ce se numefte Govora, ca sci-i fie
satu/ Cernetul, ¡um:date, de peste tot hotaru/ satul Balotegti jumettate fi satul
Curuiacea jumettate fi de peste tot hotaru/ fi 6 seilafe de tigani anume:
Slay... Voico... Patru... gi Vitan... # Tudaran cu set/afu tui, pentru ca' au fost aceste
mai sus zise sate fi tigani drepte mofteniri ale boeru/ui domniei mele jupan Udrigte
postelnic. Apoi intr'sceia Udrifte Póste/nic, el a dat fi au adaos aceste mai sus zise
sate fi tigarti sfintei radnástiri Inca pina au fost viu, cu a luí hull* ca sez-i fie veenicei
pomenire fi pdrinti/or /ui fi Racrr lui fis'au scris fi fri sfintul Pome/nic Cu lui
fi cu fiii lui. Si incii am veizut domnia mea fi cartea boerului dcrmniei mele juPan
Udrifte postelnic, cura a dat fi a adciogat aceste mai sus zise sate # tigani la sfanta
m-re # a fost leisat cu mare blesteminsufi cu a sa /imbet. (Urmeaza intarirea bles-
temul). Mcirturii: Mitrea vel dvarnic, jupan Pirvul ve/ /ogofett, Patru spat. fi Andrei
vistier fi Radul comis gi Mihai stolnic Vlad paharnic fi lane post. Si ispratrnic,
Pirvu ve/ /og. i am scris eu, Vilcul, in scaunul Bucurefti, in /una ghenarie
8, i/7 dela Adam pinei in curgerea anu/ui 7098 (=1590).
/0 Plihnea Voevod I L. P. I
(Arh. Stat. Cand. Govora I, pp. 472-4).
V//. 1610 (7118), aprille 8. TIrgovigte. Hrisovul lui Radu Vocla $erban prin
care intaregte m-rii Govora, stapinirea peste satele Ma/ovett, Medvejdea, Balotefti
fi Cernetu gi nigte Wage de tigani, daruite manastirii de Udrifte Post. din Dreigo-
efti, cind au ajuns tocma Pine' la infricofatu/ ceas al mortii" dupei o rea fi napras-

www.dacoromanica.ro
 180

nica bocal". Aceste mosii s'au dat m-rii Covora pentru cci s'au ingropat aici jupan
Udriste post. si jupanifa lui [Soral i fei;orii lor in sfinta si dumnezeeasca ma-
nastire".
(Arh. Statului, Condica Govora I, pp. 474-6).
1634 0421 fume 15. Dr4oWi. Scrisoarea Simei stolniceasa Buzeasca
catre Matei Vocla Basarab, la care anexeaza si zapisul de mArturie pentru stApi-
nirea mai multor sate de catre m-rea Govora, ce le avea danie dela Udriste post.
din Dr5goesti.
Luminatului brea puternicu/ui ce/ui de sus cu cununet deiruit, al mieu iubit
Fi Prea milostiv doran, Io Matei voevod si domn a toatii tara Munteno-Rometneascet,
cu multa plecaciune aduc inchirtaune mariei tale, roaba si tina de szcbt Picioarele
domniei tale i dujul aeasta instiinfcim. Asta dau ftire,prea milostive doamne, metriei
ta/e, cd ai fost trimis mitin ta, /a mine Pentru rinda sfintei m-ri dela Govora, pen-
tru ni,ste sate ce au dat nenea Udriste /a moartea lui §i 6 sillase de tigani; deci ai
zis, meiria ta, cura voi sti eu cu sufletul mieu asa seo: spui miírii tale ; d eu mcirturi-
sescu cu sufletul mieu, ca cum este scris in cartea Mihni voevod, afa stiu eu
marturisesc cu sufletul mieu ca sint date ace/e sate $i acei tigani de nenea Udr4te /a
moartea /ui, ci /e-au tinut s' anta maneistire ore citerva irreme, iar dela o vreme le-au
oprit boiarii dela sfcinta m-re. Deci mciria ta vei tocmi cura te .va nastavi Dumnezeu,
cd eu asa stiu i mcirturisesc cu sufletul mieu si Domnu/ D-zeu sa te veseleasca inteu
multi ani, amin. Eu roaba meirii tale,
Sima stolniceasa [BUzeasca].
In nume/e Tatedui $i a/ Fiului $i al stintului Duh, Treime sfintá intr'o fiinfcl.
Iatcl eu roaba steipinului mieu Isus Hristos, inchineitoare in Troitei, Sima stol-
niceasa, scris-am acest al mieu zapis sfintei memeistiri ot Govora, cura A. se §tie c'au
dat nenea Udriste, /a moartea lui, niste sate anume: Cernetul, jumeitate, Medvej-
dea cu tot hotarul satul Balotesti, jumettate i Curiiacea jumettate fi 6 salap de
tigani anume . . . c'au fost drepte fi de mosie ale dumnea/ui, deci le-au dat /a
moartea dumnedui, sfintei mcimistiri Gcruora, aceste sate si figani ce serie mai sus si
s'au ingropat dumnealui $i jupineasa dnmnea/ui $i o cocoand a dumnect/ui la sfeinta
mclneistire. Si au tinut sf anta m-re acele sate N'Ya la o vi-eme, de acia le-au oprit
clucer Radul Buzescu. Deci au venit in zilele lui Matei voevod, Meletie, egumen
de la Govora, de s'au Perrit cu Tudos:e logofat i cu &cruz/ Radul Buzescu, c'au fost
perit zapisul nenii lui Udrifte poste/nic. Deci din boerii cei batrini am ramas-numai
eu, ci m'au intrebat domnia noastrei, Matei Vodci toti boerii divanului, am miírtu-
risit eu cu sufletul mieu cura am #iut cá aceale sate si figani sint date sfintei m-ri
ot Covora de nenea Udriste la moarte lui. Ci pentru acel zapis a/ neni /u Udriste
tau pera, am f eicut eu acesta sei fie in vecie in sfinta meinetstire, ccl eu asa miirturi-
sesc cu sufletul mieu. Scris luna iunie 15, valeat 7142 (=-1634).

I L P. I
Scris-am eu, oopa Stoica, In Dr4oegt/.
(Arh. Stat. Condica Covora I, pp. 476 si urm ).
1783 fevruare 24. Platina]. Cartea de judecata a ispravnicilor de Olt
In pricina dintre slugereasa Zoita Bucsenescu çi niste moneni din satul Circi-
mari (Oh), pentru o parte de mosie.
Sud. Olt.
Dumr_nea]ei slujereasa Zoita Bucsaneasca, para falaz asura lui PAtru dieadon],
Radu dieac. i loan mosteanu/ i a/fi cetasi Preda, ce sci trage din neamul slujito-
raer, care setnt mosteani cu tofi in hotarul Cgréumari, zicclnd cc"' dupá moartea
bcirbatu/ui dum-ei, Gheorghe Bucsanesc[u], biv vel slujer, nertimaindu-i copii $i a-

www.dacoromanica.ro
 181

veind imparteala Cu cumnati[i], frati[i] boerului dumi-sale, intre altele ce e-au dat
drept /iPsa zestrii, i-au dat 0 in hotar CeirZumari sj. de mosie 250 fi numiti mosteni
nu o lascl sei staPcineasca. Fatit" fiind mosteni[i], rasPunserii cá boerul dum-ei, nu-
mitu/ slujer, nici de cum stetpeinire n'au avut cu deinsi[i] intr'acest botar de mosie.
S'au cerut dum-ei slugeresii cetrti sau zapise de staPrinire i ni areitä un zapis al lui
NegoitS, nepotu /ui Gheorghe Cretu, ot satu C5réumari Cu leat 1753, mai 9de
send ani trecufi 30 intr'u care scrie cd au vandut partea lui de TY1Ofig din 3 mosi,
sj. 250, numitu/ui sluger in bani gata tl. 68 p[o]i. j jar ne mai arcitcl o carte de ju-
decatet a retp[o]satlu/ui] Mthai Facoean[u], biv vel s5rdar, ce au fost ispravfnicl, ot
/eat 7256 (1748) de stint trecufi ani 35cu cinci ani mai inainte de vemzarea acestii
mosi[t] - in care arata cet din Poruncet domneascá s'au judecat acel Negoita cu popa
Stoean i cu Neacsu i cuMusat, nepot /ui Voico Ro9u i cu mosteni i cetindu-le
ccirti/e i hrisoav[e]Le, au dovedit dintr'o carte de hottlrnicie a 12 boeri, cu leat 7211
(1703) a fi bun mostean numitu/ Negoita pa 3 mop, insä din funia Zmanforeasca pa
un mo§ i din funiea Gorceasa pit un 1TLOf fi jurnatate si din funja M5ineascti pe o
jumettate de mos. S'au cerut numitei slugeresi acea carte de hotarnicie si zisera ca nu o
are, ci toate cartile s nt la mosteni dura-ei alte ceirti nu mai are deceit zapisu/ de
cumparatoare i cartea de judecata ce sa arat à rnai sus.
Au aratat si mostenii ce au avut, insa : intdi o carte de hotArnicie a tot ho-
tar CArClumari din /eat 7211 (1703) ce au hotareit partea mostenilor de catre un juP[cin]
Ion Fr5ncul, in care nu aratei nitride mostenilor, nici Peirtile fiestecaruea, ci numai
inpeirtirea /cif de ceitre Ion Francul, 'inset mostenilor le dei partea já mosi 24 si lui
Ion Itretncu/, je mosi 6, din care TlinliC nu s'au putut descoPeri pricina acestii ju-
dreicetti. Ne-au mai arittat si alta carte de hotarnicie tot de acel boer si tot cu ace/
leal, cu care fac alegere partea unui popa ärbuI,o funie intreagei de 6 mo§ici un
moq p jurnifitate de cumpárettoare, iar de celela/te ári iar nimic nu Porn enete. Ne-au
mai areitat mopenild ce sa trag din acel popei $arbu. zaPise de cumPetrettoare din
urma acei hottIrnicii, care cu amdruntu/ cerceteindu-le i s'au ales neamului poPei $eirbu
mope pe mosi 19 si mai reimaindu mosi cinci (5) Ii s'au cerut zaPise sau ciírti ca
vedem de au cu ce inplini suma de mosi 24, dupá cartea de botarnicie si de Pot scoate
Pe Negoita, ce au vandut numitu/ui sluger, far' de parte. $ti un Preda ce sci numete
streinepot /ui Voico Rosa din neamu/ s/ujitcrri/crr, care se numea Ire sine si mostean si
cumpariitbY ziceind cd are o funie de mosie intreae de mosi 6, ne-au aratat zopi-
sele ce au avut; care cercetandu-le s'au gait numai cumpciratoare din urma hotiirniciei
ear din mostenire n'au avut 71iCi o cart[e]. i pentru ca sa Là pliroforiseasca judecata
cu ce steiplineste el o funie de 6 mos[i], de vreme ce dupla] ccirtile numitu/ui popi $arbu,
numai 5 mosi reimein ; am cercetat vänzcirile ce s'au fàcut /ui Ion Francul, fiina
nepogij lui atici de fatei. s au citit un z -pis al slujitorilor cFn Caréumari ot leat
7195 (1687) ce aratil cd pentru bani haraciului, cu porunca domneascet au mindut
toata partea unui Gheorghe.. ce au lost strarnos acestuinumit ; din caTe s'au cunoscut
cd acest Preda, numai cumpetrettoarea /ui are a stapani, ear mostenirea veche nu are.
Care cumPeireitori ale lui, nefiind zapise/e cu deslusire, cettii sumet de stj. au cum-
ci numai aratei cd acei veinzettori s'au veindut partite /or cu sumti de bani,
am feicut socotea/[e] inscris de tot hotaru mosii cum inainte aratei fi dupe' culnPeiret-
torile fiestecciruea. &I vede di funiea de mosi 6 nu s'au suit mai mult dec.& dela
ti. 68 On la t/. 72 si dupe' ana/cgon al cumplirettari/or, acest Freda atnind cum-
pcircitoare numai de ti. 32- 33, far de dreptate steiPiineste o funie intreaga de mosi 6,
cate este pref de ti. 70, cd i sa cade sa stapaneascci pa acesti bani numai Partea a
trei mosi, iar doi mosi prisosesc. Mai raspunse Preda pram ace/ Cheorghe, ce i s'au
vetndut partea lui de dare slujitori lui Ion Freinc[u]. cä nu-[i] strermos al lui, ci va fi
fost altu, ear el este si mostean si cumparcitor. Cate acest raspuns nu sei primi de 3 u-

www.dacoromanica.ro
 182

decatd, fiiin]dat de mostenirea lui nu are nici o adev[efrintd i dup[d] cartea de ho-
tärnicie ce s'au hicut in urma vemzerrilor la Ion Frdncul, care pd toti mosteni[i]
alege a fi numai 24 de mos[t], nu mai stint alti mosteni intr'ace,stu hotar i duP[d]
cdrtite ce sá veid, ci numai neamui popii /ui cirbu mostean cì cumPeirdtor i Preda
numai cumperriitor. $i acel Negoitd mostean, dupd cartea rilpfosajtu/ui Mihai Fdl-
coeanu, cu ale cdrora zapise i ccirti sei inchee tot hotarul Cerreumari macar
durn-ei sludereasa] Zoita, cere dup[d] zapise dupei cartea de judecatd stetPcinire
3 mosi, dar fiindcd f i la mosteni s'au gdsit carti i zapise pe mosi 24, i s'au ales
dum-ei nurnai pa mosi 2, sei steipdneascd si. 139; iar pentru cartea de hotärnicie ce
o aratd seird. Fälcoian, cá scrie intr'insa stdpiinirea lui Negoitii pd 3 mosi, de va avea
beinueallal pe mosteni cei nu vor sci o arate, le va aduce carte de blestem. i eFind
pe fatei acea carte scriind pe 3 mosi, va mai km del[a] toti mosteni[i] parte[a] Pe un
mos. Mai riispunserd moFteni[i] cd ei nu stiu pe acel Negoitei sei fi fost mostean cu
nici slueerulj Buc,Feinesc[uj n'au avut stdspeinire nicidecum in ani 30 de and
au cumparat. La acestfej ale lor zise i nenvelnd cine rdspunde, morti fiind sluk
Bucseinescu i vdnzeitcrrui, de catre judecatd s'au gäsit cu cale sei Primeascd mosteniti]
carte de blestem, cum cd nu stiu ei set fi avut acel Negoitä parte de mosie in hota-
ru/ Ceireurnari si cum cd dupd veinzarea ;id. de cum n'au steipdnit slug. Bucsei-
nescu sd aibà pace de cdtre s/ugereasa Zoifa. taizand mosteni cd este la mijloc
blestem, au primit de bunii voea lor sd i sá dea dumneaei slugeresi, partea acelcrr
doi mosi ce sá glisesc prisos, cum Fi. dum-ei s au rnultumit a pierde un mos dupá za-
Pisu/ de cumpdriitoare, ca sei lipseascá pricinele ijudeciiti/e de/[a] mijioc. i s'au dat
dum-ei carte de judecatd, dar ceränd asern ene carte si numiti mosteni, atitt neamul
popii árbu, cát fi Breda ce sá trage din neamul slujitarilor, /i s'au dat fi lor aeast!al.
lar mai esind cdfii cu alte zapise, sá aibli as cduta cu mostenilij. Aceasta. 1783, fey. 24.
Q. Greéan[u], biv vel medel[nicer]. loan Basach,, biv vel clucer.
(Colectia mea. Aceastfi carte cuprinde pe v-so catagrafia intregii mosii
Circimari. Intr'o hotArnicie a acestei mo$i. fAcutà in sept. 1850, se spune : Mos-
nenii Circiumari ce le zic t Poborani". Deci arcimari din sec. trecut este actua-
lul Poboru).

21.
Biserica din Deggoesti de jos (Linia lui Solomon).
In a doua jumätate a sec. XVII mosiile Drägoesfi Geamäna
(Olt) sint In sapinirea unui Dima chiurcibasa (starostele blänari.
lor), care le lasä la moarte, Stanei, sotia sa i lui Matei, feciorul
lor. Din documente resultä cä satul Drägoesti de jos se numia,
pe afunci, Broscari, fiind vecin cu Geamäna 1 cu Crivina (azi
Buciumeni), ce era in posesiunea m=rii Dobrusa din VIlcea. Boerii
din Drigoesti mai ales Matei Drägoescu au avut nenumgrate
certuri i judecäti de päraint cu egumenul si cauggrii arkatei
raänästiri '). Prin anul 1831 mosiile respective figureaz'a ca pro.
prieati ale boerilor Grigorie i Tache Dragoescu2). Ulterior, ele trec
In sapinirea vestitului colonel loan Solomon, odios contemporanilor
') cf. cap. Boerii Biserica din Dreigoesti, p. 169.
2) I. C. Filitti, Arenda, p. 5. Matei pitar Dretgoescu moare la 6 ian. 1858 (v.
Acad. Roma., ms. 872, Arhondologia Rom. din 1837, f. 304).

www.dacoromanica.ro
 183

lui nationalisti pentru reactionarismu-i vulgar si brutal in mis=

carea dela 1848.
loan Solomon s'a näscut la 2.6 oct. 1793 In satul Plesoiu
(Solomonesti)-Dolj 1). Atit fatal säu, PcItru,clt i bunicul säu,Pearascu
Solomon spinzurat de turci la Silistra In räzboiul din 1788-92
au detinut rangul de cäpitani 2). A avut un frate mai mare, Barbu,
a.re In 1809 fiind cäpitan de panduri i ränindu=se de turd, l-au
aclus acasä si In putine zile a si muritu. Adolescentul loan, care
era bägat la o lipscänie in Craiova, auzind de groaznica intimplare,
a alergat la generalul rus Isaiou 8) *i 1-am rugat cu lacreimi, ca
comanda fratelui mieu sá mi-o dea mie, ca Tabun pentru
singele frate-mieu dacei. voiP-utea, Precurn i Pentru mosul mieu,
trasr Solomon"... 9. A fost primit In ostire, unde dä dovezi de
mare curaj, fiind ränit de mai multe ori. Una din rini era sä=i
scutteze firul vietii, intru'cit scäpInd numai pojghita creerilor
nespartg... m'au adus cu sania vara In luna lui maiu co sei nu mi
se strice creerii, dela Izvoare pänä aicea (Craiova)5)". Dupä pacea din
1812, Solomon primeste dela Voclä Caragea cäpitänia poterei
Prodilei (Dolj), pe care o detine 0115 In 1829 6) Face acte de vitejie
in contra haiducilor ale cäror isprävi el le descrie minunat. In 1821
Solomon, Pandurul din 1809-12, primeste cu bucurie miscarea lui
Tudor, fostu=i camarad de arme, cu care se Intilneste la Slatina 7)
potrivit intelegerii avute la Bucovät cu cciP.Iordache OlimPiotu18)
si=i fägä.dueste sprijin, pentru care fapt clup5 omorirea ilustrului
vlästar din Gorj e obligat sà fugä In Austria, unde rämine pänä
la inceputul anului 1827, cind Ghica V. 11 iartä si=i reclä comanda
pierdutä. In räsboiul ruso=turc din 1828-29 se distinge in nume=
roase lupte i primeste din partea Rusilor decoratiuni inalte, pe
care le enumärä In inscriptia dela Drägoesti ; iar In 1830 cind
Kisseleff pune basele armatei nationale, Solomon e cel d'intäi
chemat pentru organisarea ei. Privitor la aceastä aleasä Insärcinare
el scrie cu mindrie : cel d'intcli am timbreicat mondir de militar

i) inscriptia hisericii din Ple§oi-Dolj, fundata de col. Solomcrn, in 1842,

pa0erea lui e socotita la 26 aug. 1794 (v. Arhive/e 0/teniei 1, 4 (1922) pp. 411-12).
Din ingcriptia bisericii de care ma ocup, din insusi declaratia lui So/omon, facutadupä
esuarea miscarii contra-revolutionare dela 19 iunie 1848 (v. Anu/ 1848 in Princibate/e
Romine, II, Buc. 1902, p. 122) §i din Autobiografia lui, reese ca s'a nascut la 26 oct. 1793.
2) N. larga, Amintirilc colonelui loan Solomon, Välenii de M. 1910, p. 1.
.cesta moare in anul 1810 (v. .Arh. Olt. 111, 11, p. 58).
4) N. Icrrga, op. cit. p. 2.
6 Ibid. pp. 4-6.
Ibid. pp. 8-9 §i urm.
C. Poboran, op. cit. p. 149.
y. I. C. Fi/itti, Framintarile... dela 1821 la 1828, p. 22.

www.dacoromanica.ro
 184

in Tara Romeineascei, feicindu-mei tot in acest leat, de 1830, colonel...

mi s'a dat comanda Polcutui al tredea i /-am comandat 22 de ani
feirei nici o pata" 1). Domnii regulamentari mentin dupg ocupa=
tiune pe Solomon, in marele rang militar, potrivit recomandatiei
lui Kisseleff.
In revolutla dela 1848 rolul colonelului Solomon, algturi
Odobescu j Lacusteanu, este detestabil. In ziva de 19 iunie, ma/.
turile Rusiei" organiseazg o miscare militarg reactionarg, mncb=
joarg, palatul, unde era guvemul provizoriu, avec une troupe/de
soldats ivres"2) si declara arestati pe membrii guvemului di ,re
cari cei mai urIti de reactiune eran: Eliade, Tell si Magh
Adunindu=se mult popor inarmat, oastea rebelg e silita s" se
retraga, iar capii ei sint :arestati, degradati i clati In jude ata
pentru crimg politica". La interogatoriul luat atunci, Solo ion
declara printre altele : Am lost ceiseitorit, mi-a murit sotia, a um
sint tadwu, am doi coPii, avere am si miscatoare í nemiscatoar la
satul Solomonesti de mostenire si de cumparatoare, precum si la
Simnic, jud. Doljului si la Dragoesti in jud. Oltului" 5). Bind
Indirjit partisa-n al Rusilor, nu se abtine dela nici o actiune a ti=
nationala pentru a=i servi. In 1850, aprilie 23 din colonel i s
acest rind" de mare logofeit al credintei si vistier"4).
In 1853 nimiceste satele Salcea, Cu*mirul §i Maglavaul din
Dolj, fiindca se räsculaser5, contra rechisitiilor rusesti, pentru
care nelegiuire dom-nul Barbu Sfirbei, In urnag, Il terge din
controalele arraatei si=1 alungä din tari5).
Din viata intimà a colonelului Ioan Solomon se stiein afarä
de ceea ce el povesteste In admirabila=l autobiografie, in care zugr5=
vete numai actele militare cg a fost cgsgtorit cu o jupinitä
Ana, dintr'un neam necunoscut, care moare relativ tingrg, In 1843-5).
Acestia au avut 2 copii : o fata Efimia, nascuta la 15 sept. 1824,
cäsä.torita cu Petru OPran7) fiul vestitttlui capitalist, G. Opran,
N. larga, op. cit. p. 60.
cf. Anul 1848, I, p, 668, corespondent6 din Bucuresti publicatà in Journal des
débats" 1848, In care se arall c armata a Iras In multime omorind 5 6 persoane.
Cu privire rebeliunea dala 19 iunie 1848 v. articolul din Pruncul romin" (22. Vl.
1848) in op. cit. II lip. 31-35 i depositiile vinovatilor (pp. 109-128).
Anul 1848, 11, p. 122.
cf. Acad. Rom. ms. 872: Arhondologia PITH Rom. lol. 36.
N. larga, op. cit. p. IV.
v. Arh. Olt. I, 4, p. 415.
Despre rolul acestuia, in miscarea reactionarit dela 19 iunie 1848, Gazeta de
Transilvania (no. 52 din 24. VI. 1848) serie: /ntre cei ce sbierau mai tare insemnerm.
§i be Petru Obran dela Craiova, fiul riibosatutui capitalist Ghearghe Obran i gine-
rele /ui Solomon (abrud Anu/ 1848, 1, p. 700). In 1866 Petru (Pera) Obran Cace parte
parlamentul care voteaa. constitutia.

www.dacoromanica.ro
 185

din Craíova si un bäiat, Alexandru, al cäruí portret este picat

In pronaosul bisericii din Solomonesti zidità de tatäl säu la 6 aug.
1842, supt care se scrie : Licsandru sin Solomon, fiu
colundului, Primit In slujba ostiri ruminesti in uirstct numai de qasá
ani, näscut in leatul 1833, martie 20" 1). Din cäsätoria Efimiei cu
Petra Opran s'a näscut o singurä fatä. Elisa, care nu s'a märitat
níciodatä i muri la Craiova prin 1909. Alexandru Solomon, - fose mi.
nistru in ultímul minister al luí Cuza (1866), colonel in 1869, ge=
neral in 1872 si comandan t al div. II in räsboiul Independenteí
(1877-78)2) s'a cäsätorit cu o Ghiculeascä, färä sä aíbä copii. Nu
pot precisa, cleocamdatä, data mortii generaluluí Solomon, care in
nici un cas nu s'a putut intimpla in anul 1875, cum afirm6 C. Dia.
conovici 2) si, dupä el, Candrea.Adamescu.4) Acestia socotesc c5 loan
Solomon s'a sfirsit din viatä tocmai in 1892, atingind suta de ani.
Cum aceste date mi s'au pä'rut inexacte, am cercetat periodicele
care apäreau pe acea vreme in Craiova, dar n'am gäsit stiri edifi-
catoare. Craiovenli actualí n'au putut sà.í spurta nimic precis
de data sí locul mortii sväpäiatului militar. M'ara gindit atunci
cä la conacul i biserica din Isalnita, proprietate a Opranilor
donatä, de ultima descendentä a acestui neam, mínisterului arma.
cf. Arh. 0/t. cit. p. 415. Privitor la urniasii colonelultn L Solomon, d. col. Tär-
tasescu, proprietar la Malu-Rosu (011), ma informeaza ea po/covnicul Solomon" ar fi
mid avut o lata, Ana, casatorila co Ionita Isvoranu proprietar la lsvoarele (01).
Din acestia se nasca Ecaterina, casatorita cu Tartarscu. Au avut copii pe: Dinu,
Alexandru, Ana fi Elena. Aceasta din urma a avut de sot pe un Nicolae Opran. Cred
el asupra acestei ¡lice a lui loan So/omon, se (ace coufusie. Solia col. So/ornon rnoare
in 1813. In 1818 el e thicluv i cu 2 copiidupa propria-i dec/aratie. E greu sa se ad-
mill Ica s'ar fi recasatorit dupd aceasta data i ar 11 avut copir la o vIrsla trecutä
55 de ani. O legatura de rudenie prin alianta intre neamul Tarläsestilor si al lui Solo-
mon exista. In 1831 era proprietarul Timpeni/ar de sus, un Chita ()limn" (v. Filitti
Arenda p. 21). Pare sa fie aceeasi persOatia cu paharnicut Gheorghe Obran" proprie-
tarul 4alniei (Dolj) i cuscrul col. Solomon; de oarece o catagrafie din 1841 da prin-
tre mosiile vecine cu a schitului Greer si mclia paharnicului ()pan". Un urmas al
acest ri Opran, anume Nicolae,s'a casatorit co Elena Tartarscu, nepoata lui loan Is-
voranu.
Informatie data de d. C. lonescu, inv. In Plesoi-Dolj.
Enciclopedia rominci t. 111, Sibiu, 1904, p. 985.
Dictionarul enciclopedic ilustrat Cartea Romineasca", Buc. 1931, p. 1878,
Mosia Isalinta era in sec. XVII in posesiunea lui Petru Obedeanuvel armas
in 1701. Trece asupra fiului acestuia, Constantin, apoi asupra lui Dumitraru, tiul
Constantin si ajunge la inceputul sec. XIX in stapInirea farniller Opran-Craiova. In 1831
era proprietatea paharnicului Cheorghe OPran (v. I. Filitti, Arenda, p. 14).Gbita Opran
figureaza in vremea revolutlei din 1821 ca mare negustor in Rufava(Orsova), imprumu-
find pe domnul Tudcrr cu 42.000 talen i (v. E. Vartosu, Tudor Vladitnirescu, Buc. 1927,
p. 141). Tot in 1821. Obran apare ca fiind In relatii de prieterne cu Soiomon, de a
&Arai situatie de refugiat la Hatag" se intereseaza cerind novini" i intervine ,,sa i
sá dea slobozenie a veni la Mi, fiindcei este tare bolnavil" (cf. N. Icrrga, St. si doc.
VIII, pp. 90, 143, 146).

www.dacoromanica.ro
 186

tei, vor fi existind oarecari urme. Mergind spre 4alnita, dupä

ce freci Amaradia, Iti apar pe Unja regulatä a unuí deal, zidurile
albe ale caselor vechi boereti si furia eleganti a bisericii satului,
cfitorie a boerilor Obedeni dela inceputul sec. XVIII'. Biserica
aceasta, temelitä pe o poianä pitoreasci in margine de culme,
proecteazä silueta elegantä, In apa Amaradiei. Dingä peretele ei
nordic, In curte, se yid 2 grilaje de fier: unul mai mare färä nici
o piafrà mormintalä avind doar anul 1848" pe foite de tablä-
stilt aid probabil rim4itele luí G. Opran i ale familiei, altul
mai mic, confine un sarcofag solid de marmorä, sträjuit de o cruce
lar de marmorä, ce are In partea de sus o rosetä cu coroanä §i
ínitialele I. S. Cu deviza : Dumnezeu i adeveirul met Protega". De=
desupt se poate ceti urmätorul cuprins : Aid zace robula lui D-zeu,
loan Solomon, colonel, mare logofeitei alu credintei, cavaleru de multe
ordine, senatora s. c. I. t. Nei scutu ta an-ula 1790 (!), decedatu la anul
1865, noemurie 5. Tora aici s'au in.truniri reimcl§itele mortale ale
scumPei i virtuoasei sale sotie, Anna, decedatei la anula 1843. Rugati-vei
Pentru ei!".
Inscriptia acestui mormint corecteazä erorile autorilor cita(i,
inadmisibile In lucrärile serioase de vulgarisare.
Colonelul loan Solomon, boer de primul rang, mare proprie.
tar In judetul Olt, unde fiul säu Alexandru avea sä fie ispravnic
In 1856, pune sä se zideascä In 1852, la Drägoe§ti, o biseria ase.
mänätoare Cu
-tvit,;4 4512g4CAV-1:4.0 cea din Solo.
C EktrViltgii tra-fr mone§fi, care
TERNVE:11WEEthittiklienT -41., d e§i anterboa.
datiiVallrititiattit ingsf,E,t- rase conserva
.4k.-ro2ohlasstrapf jitiov". Ate
intio stare
rVf _-serica din sa.
9214 "ixdfrOultatita% tiV4Aiity
mai bunä. Bi=

fulDfigoe§ti,
id t1 numit i Li.
nia lui Solo.
Fig. 23. Inscriptia bisericii colonelului Solomon mon, e ziditä
din Drágoesti de jos.
din cgrämidä,
are forma dreapfä, cu fa(adele plane §i acoperi§ul de tablä, cu o
turlä octogonalä la pronaos. In interior pictura s'a renovat*i pre=
') De-asupra ugii dela intrare se allá o frumoasá inseriptie lapidará, care spune
«Aeas[tti] sfánt i dumn[elzeiascei bisearec ce intr'dnsa se cinstea§te prdz-
nuea§te Adormirea ¡,rea sfintei fi de Dumnezeu Neiscaloare fi pururea feCoarei Ma-
riei, care bisear[i]cei easte din temeliea ei zidit[d] i feicutici] cu multd osiirdie suite-
teased de jupan Para din Obeadin, mare/e armaf, in zilele pi-ea /uminatu/ui dorm./
/o in (?!) Costandin Basarabci uoivod, intr'u pomenirea eTtarea pcicatelar peinci in
yea& i s'au zidit candu era /eatu/ 7214 (=1705-6). /spravnic final Preda logofát,

www.dacoromanica.ro
 187

sint6 putinä valoare. In pronaos se mai pästreaza urmele picturii

initiale, cu miniatura bisericii in partea de sus a usii, iar in dreap.
ta, chipul sters al ctitorului. Nu se distinge decit talla svelta,
inaltä, a militarului imbräcat intr'o uniform5 albasträ, cu epoleti
mari si Jucitoare fireturi. Pe ceilalti pereti se va'cl contururi de
portrete, care de bunä seamä vor fi infatisat familia fundatorului
bisericii.
Inscriptia dela intrare (fig. 23) care, in citeva rinduri, cuprinde
istoria unei vieti de om viteaz i píos spune :
Aeostei sfánt i dumnezeeascei bisericei ce set numeste bram[ul]
sfeintul loan Botezeitorul i sfeintu Alecsandru, incepu a se zidi dela
anrul] 1852, iunie 10 si s'au ispreivit la [18]53, sePtemvre 14; i s'au
teirnosit de 2 ePiscopi: ¡mida osfintia sa peirintele Calinic al sfintei
ePiscoPii Relmnicu Pr[e]a o sfintia sa Peírintele Climent al sfintei
episcopti Argesu, ceici aeastei sfeintei bisericei s'au feicut intru toatei chel-
tueala i osteneala d[umnea]l[ui] colonel si cavaler de multe ordine
imPcIreitesti ruseisti, loan sin capit[ain Pa'fru Solomon pc1 ProPtrile-
tate[a] dfumnealuil, Giam6na1) i Dragoestii de jos, ce le-au cumPetrat
statornice. Acest colonel fiind neiscut in leatu 1793, octomvre 26, in
satu Plesoi ce sei numeste acum Solomonesti, au fost Jiu de boer de
neam de al 2-Nal grad si cu a sa vitejie seingele setu, asteizi este in
rang de logofat. "ara ineilteindu-s[i] neamutll avenid cavaleriile ce-s
anume : sfeintu Teinislau, la git ; sabie de am- dela imPeiratu Nicolae,
cu cruceta] de vitejie, sfeirttu Vladimtr la iet, cu banta sfeinta Ana.
Asemenea, medalia de re'tzboiu din leatu 828 si 829, tot rusei sti,
cavalerie turceascet la geít, datei in urma wisboiului. Tot acest colone/
Solomon au feicut si la satu Solomonesti unde s'au nei scut, tot aseme-
nea sfántä. bisericei, cu cheltueala d-[Lui]. Cine de vreme va ceti, IL va
pomeni, iar clironom d[lui] va ingriji de acele sfirtte bisetriki si mai
ales fiul du[mneatui], parucic Alecsandru Solomon, mostenitoru/ vi-
teazului neam i adeveirat curat romín".
In biserica se ga'sesc mai multe cärti vechi de ritual, care au
apartinut, in secolul trecut, bisericii de lemn din Buciumeni, clà.
dita in prima jumatate a veacului al XVIII.lea (1747 49) de un
Alexie cuPetu 2) pe care insemnärile cär(ilor pomenesc des.
511

In Geameina exista prin 1825 o bisericä de Jeme Nicolae Pe molla lui

lordache Dreigoescu, tanta' de dumnealui» slujitä de preotii eirban i Cozma (v.
Acad. Rom. ms. 3530, p. 65).
v. Acad. Rara. ms. 3530, p. 65. Catagrafia din 1825 serie eä in Buciumeni
exista o bisericl de lema cu bramul st. Nieolae pe mofiea megiefasca, Multa de
Alexie capeta" 4i &servia de preotii Stoica i Marin. Prin 1763 Alexie nu mai träia
(v. insemnarea Antologhirdui, fdra coPerte, tip. Rimnic, inainte de 1753:
a. Aeest mineai iaste eumpirat de popa Radu Vàloeartu1, cu ti. 12, in zilele
prea luminatului domnu lo Mateiu Grigorie Chica voivod (1752-53) den sfeinta ePis-

www.dacoromanica.ro
 188

Ceva despre fosful schit DrAjenesfi zis i Vineti (Spineni.).

Acum citiva ani publicam intr'o lucrare, 1) un document din
7 aprilie 1625, dat de Alexandru Vod5, Coconul, luiIman din
Drcljenqti, jud. Olt, prin care II libereaza de ruminie, din stäpini.
rea lui Gherghe vel paharnic (1623-25),2) flul lui Lupul vel
gofát (1609-10 in vremea luí Radu Vodä erban). Acest logofät
copie a Rämnicului, fiind ePiscoPu Grigorie al sfi[n]tei Oiscopii al Rämnicului, la
leat 7261 (1753); cA minealul care au fast al stintei bisearice, cumparat de dum[nect]lui
rciposatul Atecsii Buciumeanul s'au furat din bisearica, iar a6asta (!) s'au cum[ph]rat
in orma numai de popa Radul Vcileoiul, care ftiu toti titorii ai sfintei bisearicii
a/ti[i] cari au fost la cumliiircitoarea mineaiu/ui, anume: popa Vladul si diacon Nitru
Barascia din V/aici si cu Särban din Baraftii de sus.
s'au cuinparat # alte numite anume: un octoih rum[alnescu cu II. 5
pl. si o liturghie (?) rum[a]nescu cu ti. 3 bani 30; un aaslov rumanescu Cu ti. 2 pl.;
o psaltire rumäneasca cu ti. 2 ; un stihari i sfita iar de popa Radu s'au cumpiirat
cu ti. 60. .5i acestea s'au cumparat de mine. Oricine s'ar ispiti alar' din fe6orh iniei a
7ice ca. shut ale lar au a le fura sh fie aturisit de 318 sfinti parinti dela sobnrul
Nechiei, afara de cuivantul nneu si al liaorilor miei; iar fiôorii miei sä fie slobozi a le
stapani si a le imparti cum va fi cu dreptul. i am scris eu popa Ene Volleoiu/ cu
zisa popei Radului. i m'am jscálit eu popa Radul Va/Coita cu maim mea".
b. i am scris eu loan zugravu In ziva Dumineea Rusaliilor, sara. /a biserica
Buciumeanaor. Leatu 1829, iuni 2".
Triodul din timpul domniei lui Const. Mavrocordat, tip. la 7255 (1747), are in-
semnaren «Aeastä sf tintei carte ci s chiamä triad, iaste cumparat de Alecsie Buciu-
meanu, insci cu alte dirti: o evanghe/ie, un mineiu, un pinticostar, o psaltire # o
liturghie. Si s'au cumpärat cu bani gata: triodion cu t1.10; mineiu cu ti. 13 1/2; Pin-
ticostaru cu ti. 6; evanghelia cu t/. 7; pzaltirea cu ti... Drept aeasta iatá cá s'au in-
tärit cu isccilitura ca sá sä creazcl, iar cine s'ar ispiti a instreina vre.o carte dintr'a-
ceastea carti ci scrim mai sus, sec' fie anathimisit afurisit de 318 sfinti piírinti;
fie intr'u /oc cu luda fi cu Arica afurisit cine va ascunde aeaste ciírti a lui Alecsie
fi a celui ci /i va china /i va läsa A lecsie. Si am scris eu. te fan ot mein[as]tirea
Dinun/emn, Cu zisa /ui Alecsie, mai 7 dni l[ealt 7257 (1749».
') I. lonascu, Anuarul $c. normale de beieti din Slatina, Craiova 1930 pp. 121-2.
2) Acest Gherghe vel paharnic iii anii 1623-25, (v. N. Iorga, Butetin C. I. XI,
pp. 56 7) se remarch in epoca de tramintare nationalh representata admirahil prin
Mate' aga. Cronicarul Stoica Ludescu spune: Eara' a doua zi, dinnineca (26 oct. 1632)
lovitu-s'au toti de lap, ear capetele oftaor /ui Mateiu V odd., pre ccilärafi era Tudosie
Ontariul, fiul lui Vintilii vornicul i Gherghe Ontarul fiul Lupukii /ogofeitu/" (cf.
Magazinu, IV, p. 317 si Istaria Terei Rom. 11, p. 86). Acest Lupu a lost vel logofat in-
cephid din anul 7117 (-1608-9) si pina In 1610 (v. Iorga, Studii si documente, VI,
1901, p. 598). Gherghe paharnic i apoi spatar,fml sau, a fost casatorit cu Neacfct Bo-
leasca, dela care n'a avut copii. El rnoare inaintea Neacsei (remaritata cu Ghiarma ba-
nu/, t In 1655 de seimeni) i aceasta, in anul 1657, inchina toata averea ei si a lui
Glierghe, printre care si satul Mclgurenii ot Prahova, sfintului lormint. La 1660 sf.
Nlormint dA satul lui Draghici Gantacuzino, fiul postelnicului Constantin (cf. N. Iorga,
Doc. privitoare la familia Cantaeuzino, Bue. 1902, pp. 32-3 si Faitti, Arhiva Canta-
cuzino, p. 55, nota 1). Gherghe e dat aici ca ve) log. Gred c5. este o gresali in copia
doc. In lucrarea : Biserici ctitori p. 11, la tel. Este oare un alt personagiu 2.

www.dacoromanica.ro
 189

Lupu, cumpärase, prin anii 1609-11, satul Spineni cu respectivii

locuitorí. In aceasa vreme, Aläman locuía in Spinení de vreo ju=
mätate de an, Pentru o mama ce au avut-0 maritata in sat dupá
un alt barbar i cind s'a fäcut catagrafia vecinilor depe acea mo=
gäsíndu=se príntre locuítori si Miman, a fost trecut si el ca
rumin". Dupä aceea s'a plins el de nedreptatea ce i se acuse,
deoarece el ,,a fost de mostenire din sat din Dräjenesti" i mar=
turisínd preoEii, batrinii i megiasii satului Spineni cä, e pripäsit
din ala parte", Lupul biv vel log. 1=a sters din catagrafia veci=
nilor. Da trecere de 10 aní, prin 1620-21, murind. Lupul log.,
fiul säu Gherghe palaamic a cäutat sä=1 rumlneascä iaris, dar A=
Liman, dovedindu=sí dreptatea i prín jurämint, i s'a dat de domn
acest hrisov de liberare 1), 5i arätam acolo d., azi, nu mai exisa,
satul Drgjenesti, dar cä infre Spineni i Mircesti este un loc ce
sä cheamä Dräjeneasa. Aici a fost Dräjenestii luí Aläman, - om liber
si cu bung stare dupä 1621 2) figurind printre naärtuciile zapíselor
contimporane. In regestele rämase la Arhivele Statului, gäsesc
transcrís gresit acest sat supt numele Drägänesti. Nu stiam alt
nimic in legätua cu acest sat i mosia lui.
Ara dat, in urmä, la Arhive si la Academie, peste nota dar
succinte tiri despre acesE sat : o hotämicie a mosiei Drijenesti
20 aug. 1711,8) o caree de judecaa a unui Luca vistier, pentru
mosia lui Cräciun, din 20 iunie 1712') etc. Printre altele, reges=
tul unui zapis din 15 dec. 17605) aduce informatia cä un ierodia-
con Neo fit, inclainä mitropoliei, partea lui de mosie din Dráljenesti.
InEr'o ala condicä6) a mitropoliei, gäsesc insemnatä socoteala ce
au clat Neofit ierodiacon, pentru mosíea Diencii i Vadirestii din
sud. 01E", avind exact data zapisului de danie citat mai sus. Ni=
mic nu se spune pänä aicí, in aceste särace informaEiuni, de exis=
tenfa schitului. Dar trecind inainte, gäsesc in aceeas condicä in=
semnarea: ,Schitul Drajenesti sud. Olt, ce s'au inchinat de Neo fit ie-
rodiacon, precum arat in jos anume... fev[ruare] 20 d.lt 7269 (-=1761)" 7)
Reese ciar cä, schitul Dräjenesti fijn.à inainte de 1760, intemeeat
de acest eálugär cu stare, Neofit, probabil vre=un urmas al lui
Aläman. O informafie di.n 1772 spune cä acest schifisor iast[e]

') V. anexa I, p. 193 (eu tac-simil).

2) V. Biserica Schitu/ Deleni, actul no. I, p. 103
3, Arhivele Statului, Acta mar scurte regesle numaipac. 154/1 (netrebnice).
Ibid. pac. 154/2.
Ibid. pac. 151/5.
Academia Rom. ms. 617, fol. 309.
7) Ibidem, 617, t. 21.

www.dacoromanica.ro
 190

in sud. Olt, in plasa de sus, pe apa Vezií si íaste inchinat de un

díacon Neofit si s'au asizat cu baticu.. " ').
In 1761 s'a ficut si inventarul averií. In afari de titeva 61..0
si odoare se spune si de citeva mosii: Acest schit Drijinesti,
sud. Olt, are mosie stj. 200, pi care iaste ficut schitul, cu casa i
cu alte namestee, imprejmuit cu pomet, cu sílistea, partea lui Neo=
fit sí suhat[ul]: o parte mitropoliei si doui pärtí nepotilor luí,
dupi cartea de danie ce au dat la mitropolie".2) In acest an si
In anii urmitori 1762, 63 si 64 gisesc pe Neofit, ingrijind si de
cele 2 mosií, Dienci sí Viciresti. La 15 oct. 1764 (7273), Neofit,
fiind bitrin, nu se mai poate ocupa de ele si mitropolia le di a.
supra popii luí ScIrban ot Vulture#1." cerindu.i sä cerceteze si de
venitul acestor mo*ii de 5 am de cind au fost asupra díaconului
Neofit",8) (deci din 1760 erau asupra lui Neofit).
Acestea se produceau spune o insemnare din 18 oct. 1764
fiíndci ne.am instiintat pentru acest Neofit, cum ci iaste in
primejdie de moarte" si acura deoca[m]dati am rinduit pe popa
Dima dela aCasti mitropolieinsi de va muri [Neofit],.ca sä
poarte gríja pentru toate cele ce va fi riminea (sic!) dup[ä] moar-
tea lui, insi mai intäi scriindu.le pe anume dinpreun[i] cu PoP[a]
Mihai ot SPfneni si si ne trimitä si la noi catastih".4) Dar Neofit
n'a murit atunci, cici la 1 aprilie 1766 (7274) scrie manu sua" :
cele ce sint ale sc. Drijenesti, sud. Olt, date de Neofit, ierodía.
con". 5) Iirmeazi ínventarul6). In anul urn:Li:for, 1767, schitul este
dat in seama lui Serafim, mon[a]h po 3 oci aari pe an", care
il are cu batice pini la 22 mai 1772 (7280),7) cind Serafim
face un catastil de cele existente. El a cumpirat In plus un oc.
toih ruminescu de cele mari". Se arati multe lipsuri. Se observi
o mare siricie in obiectele de ritual, fiínd numai 1 pirectie vase
de cos[i]tor, si 1 cidelniCi de alami.
Cilugärul Serafim rimine egumen si ingrijitor sí dupi 22
mai 1772, cici alti insemnare spune : Acum la maí 24, 7282 (1774)
viind aici un cilugiras, anume Gherasim monah, au arätat ci au
dat danie schitului : 1 vaci, 2 stupi sí s'au dat in seam[a] lui Se=
rafím igumenasu. Au adus si aid la mitropolie del[a] dinsul 1. oci
de aarä. Au adus si Serafím igum. baticu pe anu ce s'au inplinit
7) Ibid. ms. 657 Condicit p. catagr. a schiturilor atit cele din Buc. cat §i. cele
de afarit pättà la leat 7270 (1762)" fol. 76.
Ibid. 617, f. 21.
Ibid.
Acad. Rom. ms. 617, fol. 21.
Ibid. ms. 617, fol. 194
V. anexa M.
Ibid. ms. 657, fol. 76.

www.dacoromanica.ro
 191

la si (sf.) Nicolae ce a trecut, aarà oci 3". Nu mai intilnesc pe

Serafim dupà.. aceastä da.
La 27 mai 1778 apare un al t egumen, Partenie, care Intocmeste
si el catastih de cele ce se aflä.". La capitolul mosii gäsesc: rä-
zoare de vie, 2 livezi de pruni 15114 schit, 200 stj. mosie ; 40 sí j.
mosie dati de eg[u]m[e]nas Rafail, la Optasi, danie".1) Acest Rafail
era clela schitul Värzäresti si a fäcut danie mitropoliei ,,parea sa
de mosie din Tátulesti" la 11 aprilie 1765.2) Mitropolia a trecut
aceastä danie asupra schitului Dräjänesti, fiind aproape de mosia
&gruja. Egumenul Partenie se mentine i in anii urmätori. La 21
mai 1779 scrie el in condica mitropoliei zapisul schitului Dräjä=
nestii sud. Ole". 3) Ultima datä. Il intilnesc 1ntr'o notitä. din 7 iu.
nie 1781, pentru ca apoi la 26 mai 1783 sä, aparä un al t egumenas,
Damian(', care dä si el mitropoliei un zapis asemänäior celui dat
de Partenie4.) La 8 iunie 1783 face catastih i araià cä a gäsit tot
deplin. In anii 1785 si 1786, la 21 mai, lasä cite o notitä cä a mai
cum.pärat ceva cátti pentru bisericà printre care si un triod nou
rumänescu". o)
Dupä aceastä ultimä data, 1786, nu mai gäsesc niel o *tire
despre acest schit pänä la 1841, clnd Dräjänesti apare supt de.
pendenta schitului Deleni, cu numele : mosiia schitului Drilje-
ne#i ce-i zice $i Vinetii".6) Aceastá mosie se märginea la räsärit cu
Bärästii mosteni, la apus In apa Califarului (azi Chilifarului) cu
mosia Martineasc6 mosteneasa In laturea despre m.zi cu mosia
Mircestii mosteni, clespre m..noapte cu mosiea Vinetii, moste.
neascá. . . . [*i] trece printr'insa apa Vezii mari". Din hotärnicia
fäcutä la 18 iulie 17947) de Dumitrascu ccIPitan Olcescu (Optas°,
protopopul Diicu din Bircii, de protopopul Cherghe Negreanu
(Negreni) si de C. Perieteanu se vede c'á Dräjenesti era in partea
de sud a Spinenilor, lingä satul Vineti.
Din alte acie de vinzare8) date de mai multi locuitori din
Dräjenesti, care ¡t'Ea încä supt acest nume In anii 1821-22,
reese c6 mosia Dräjenesti era cuprinsä, In marginele arätate. Se
dau acolo si numele apelor Eiul i Broltásanul. Printre vinzätori

')cf. Acad. Rom. mg. 657, fol. 108-9.

vl Arh. Stat. acta Mitr pac. 154/6.
Academia Romincl ms. 657, fol. 100; cf. anexa no. V.
Ibidem ms. 657, fol. 133.
Ibid. fol. 109.
3) Ibid. ms. 660, fol. 266.
V. actul no. VIII in regest, (originalul tn posesia d. Constantinescu, InvdtAtol-
Spireni).
cf. anexa no. X.

www.dacoromanica.ro
 192

gäsesc si. un Neofit ermonaf, fecioru lui Crticiun diPitan ot Dreijii-

nP§ti". Cumpiräforii sInf din Bäräsiii de Cepfuri.
Am da f acesfe lämuriri si delimifäri penfru a se pufea Wen=
fifica precis locul unde a fosf andva un schif de caugäri, Dräjä=
nesfi, azi dispäruf si el ca si numele safului, care cred cä s'a pier.
duf confopindu.se In acfualul Vin4i. Biserica schifului nu mai
däinuia inainfe de anul 1841. In parfea sudicä a safului
lîngà drumul care duce la Täfulesii se gäsesfe o bisericä 1, de la
Incepuful sec. XIX, cäreea i se zice a sclaifului", In aminfirea
schifului dispäruf. La 1841, mifropolia mai avea pe lIngä Dräje=
nesfi si mosia Aninoasa sau Buriceasca, la sud de saful Mircesii
lingä Boroesa mosfeni", care era fof In seama schifului Deleni.
Aceasiä mosie se poafe sä, fie aceea däruitä schifului Dräjenesii
de un diacon Visan, la 1 august 1802. In zapis mosia se numesfe
cäfunu Bäräsfilor. In acesi hofar al Bäräsfilor a daf mosie mifro=
poliei si un popa Duminia.
ANEXE:
I. 1625 (7133)aprilie 7. T1rgovipte. Cartea lui Alexandru Voevod, domnul
Tarii Rominesti, prin care hotArAste ca A15man din Dr&jenesti, judetul Olt i cu
feciorii BM, sfi fie in pace si slobod de vecinie, de cAtre Gheorghe vel paharnic,
fiul lui Lupul biv vel logof&t.
Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru voivod i doran a toatei tara Ungro- Via-
hiei, fiul marelui Dreabuntilui # milostivului Io Radul voivod.
Dd domnia mea aceasta Doruncd a domniei mete /ui Al'eiman din Dr'djenesti,
din jud. Olt # cu feciorii Lui, cfi Dumnezeu ii va da, ca set fie in pace $i slobod de
vecinie el $i feciarii lui de care cinstitul dregertor al domniei me/e juDan Gherghe
vel Daharnic fi de feciorii lui si de dare toad rudenia lui si de nimeni bintuire Den-
tru vecinie sd nu aibci. Pentrucei aces( orn. A/iiman, el a fost de mostenire din sat
din DrAjenesti. Deci cind au fost in zilele lui Serban voevod, apoi A/Ciman el au
mers in sat la Spineni pentru o mama ce au avut-o meiritatd. in sat dupa' un aft
berrbat si au petrecut acolo in sat la Spineni pana ce s'au vindut satul Spineni ve-
cini cinstitului rAposatului jupan I upul, biv vel logofAt, tateil dregettorului domniei
mele mai sus scris, tot satul cu tot hotaru/ in zilele /ui Serban-voevod.

) AceastA bisericA asezat& pe un deal abrupt se rnentine in bun& stare. Are forma
dreaptA cu o turld octogonal& la pronaos. Pictura veche dela zidire fu restauratd, in parte,
la 1900 de un pictor slab. Licasul s'a zidit de un diacon Tudor in anii 1814-17. In-
scriptia apune: Aceastä sfeintei i dumnezeiascá bisericd ce se präznuefte hramul A-
dormirea Precesti, s'a ridicat din temelie fi s'a infrumusetat Cu zugreivealä, cu tactic/
cheltueala diaconului Tudor. S'a inceDut in anu/ 1814, s'a terminat in anul 1817 sep-
te-mure 23, s'a reparat in anul 1900, august 20, zugreivitei de pictoru/ AD. Voiculescu".
Catagrafia de prin 1825 scrie cl biserica Adormirea din Dcljnileinestii (0 e ziclità
De mosiea diaconului Tudor", are antimisui lips& $i o Slujesc : preotul Dimitrie si
diaconii Tudar Mihaiu" (v. Acad. Rom. ms. 3530, p. 401). Exista prin 1825 $i in
Vineti o biseric& de lemn tot Adormirea, lar in SM./1mi de jos una tot de lemn, sí.
Vasile «pe mofiea megie§ilor, facutä de poPa Stan» (v. Acad. Rom. ms. cit. p. 102).

www.dacoromanica.ro
 193

Deci daca s'au vindut satul. SPinenii, atunci Atanan, el au stat aici in sat
numai jumiztate de an fi apoi eau dus Aláman iarasi la mota tut in Drajenesti.

,
:- i..-..
ti.'r,
''
-4-- "5 ' fi..'":'''21' tl.°-r
..Itbv..11.N''..':--11..:¡,,t.........,T.,.....4:____,L'
.-.. .. IA

,-..tp ... .F....

..-,)-17.),,,, 0. , .
(",...
...
1*
-'4 '4b tV..,.. .

416t11-1'6;1:!:416r4)11; -1: '.:-...(.1:7'1'7,,,

V

i I
1p, V:=T:-Ii
l '.... - ' .-
2".1'
k
'- - Z.'

,i:.-4'
4 1l'
r.)* r,,

i.

"
',1e.,:ilitq(l,rr
t .
1. t-_,T4p,,r,f?
.: . ., ** . i0..`''...
;.*
z.....:

4'..
,
.t(70
'
1..J 5; :4.
.g . 4,..--
0 _¡,:,11.-..! t'..:¡ii'',.--,
* '! . . ' ,
'
- - t',
. 44 ... -s- ('-z.iii,
?..., .
\-- ' l'.--
- ''' "g.,
/ ; 44.1, .:,.., '4 z, CZ 14: 4
.t.)4.'1,- ., il'174,_.54 ',..,'' 7 4' '-*-7-.-".
11-,.. 4 : '..,.. - V.1,- ,,..'
114
, t.(..t.:4
,., ,,,
([4:1:,....
: --
: ' i...=:0 . .,.
,.,

- .,- - :,- .3-. . '..-- - .....

- :: 6: -, -- fi .0
,.. ...---

'\ 1...to:: .. 11 . .¡A'_t--. - '-' ,

,
t ' I(
'....;f - '''. .-

--g.:: -* '-, 1 ' -4:,,tt

. .. ,.11 ';
L',,,y..
'',. ;,' ,..,,14...-,
i
' 1 '
1.,,. i -,,k 't ,.."': ,...- t.. I . ..... (Petit - >,......,
':.'.( ':= t /,':',. -,44-.1,
-l'e -r,t.f(1:4.1.7k1.11-2¡
r -,:kt:Ai: 0---, 1 -..t1
j.. F..' !4'.'f t}t:',....kZ *4

q., ' t ..-.41,t 4-b-;F,

4 '',, -

F
.1:-'-
'

° n. .'
'

.;,..-..
. .
y

,I
. ^,.,
. 'C,

, , %-_,_!,, 7t ,
,
, .
'

1 .i ..i-'11-(T,
( . qt ' 1 ' 'll'- .. 1
i.e.= i d s---!.. .6:..."- ti, .1ZI..'
,-.:' /- `,. --
e t , .14
.
r "'
:t

r'
t4. ' '1 . t''',;("ca;.t,x' - ,11- , .1..
se: , plOil..:- - : [ ' ,r,t--i1(
-
..,....4z, ,
. .9. i'
4- . .
-..,--- k-
.

NtiNt'll-Ltf,r0,---ii--Ent1(1 clrl 'i'

__.( i..e.-:::-,:ii
4:_.
it); '.`' i. ':- 4 10 '''... 7) -
t -- U-1):; k'',4-
-

..., ; t t, ..s :` t*""

f.: ~34 L.4... -
...4 z

< :
, t¡
(t qI('' N1 IS
' ., .¡V, s,
(..i'''
,t
.
r.
- -4-.:
.` ' 'i 4';'
' -'' ' ' ;--

kir47.
'g-,!
'-i. i,.ai -
-;:4--E,
, -"%t ,:, 4 ('",-. ?. 041
I,: -?-<'z Q v; -..::_,4 ! t-:.0 '4'
C9. il OL'itt.(,
4
.(.3
..fel -
., f,--.'t '-',Ilr .`--4,---.-
.4.'.1.... ---r-t., i:
--I -

.1 , F '1:'..-4: ,..'A' ,,,,47-.,,, __..

,r,... .,..... I ....._,,.
Itt,'IT)
,..11,
. - t l' r - (1 ' !j ' .' .

""`"'"?'
' :f(::"4,--C.,,

lar duPa aceea. reiposotul juju= Lupul logoVit, el and au lost facut cartea erban-
voeuod, de cumPiiratoare, au scris ¡oft vecinii anume 1-a nits si pe

www.dacoromanica.ro
 194

Deci dupti aceea reí posatul jupan Lupul logofett i fiul sau, cinstitul &ego-dar
al domniei mele ¡upan Cherghe vel paharnic, ei au trimes fi au intrebat din
SPineni, a fost Aleiman vecin de mostenire dintr'acest sat si de a avut §i e/ ocincl
in sat, sau nu? Deci batrinii satu/ui ei au miirturisit, cum al a fost un om priptifit
din alta parte logofeit din zilele /ui $erban voevod pana acum. lar ceind au
fost acum in zi/e/e dcrmniei mele jupan Gherghe vel paharnic, el l-au pus Pe
A/aman ca sil jure Cll771 cet nu s'au vindut. Deci cind fu la saroc si la zi, Altiman,
el au adus legea deplin dinaintea domniei mele in divan. Dinteu aceea dregiitoru/
domniei mele mai sus scris el daca au va' zut l'au ertat pe Alaman de jurdmint
fi au scos numele /ui din carte ca set fie un om /iber in pace, precum au marturisit
tireotii fi bdtrinii satului fi megiafit n'au fost Aleiman din Spineni, nici ca s'au
vindut ca vecin, nici tara de ocinci, ci au fost venit numai dupii mamá-sa intr'acest
sat fi pcinei ce s'au vindut satu/ Spineni. Deci, dupal aceea el in Drajenefti fi
s'au dus Alaman la Dril jenesti fi au fost Lupul logofat viu zece ani Cit au f ost,
Alaman n'a avut bintuea/c1. Dupa aceea nici cinstitul dregtitor al dcrmniei
mele jupan vel paharnic n'au indrasnit sa-1 vecineasca pe Aletman, ci l-au /i-
berat pe Maman de vecinie dinaintea domniai mele, ca sa fie jai* cnez, precum
au fost fi de mai inainte vreme set feadti pe mafia lui la Drajenefti cu bunei pace,
pentru ca s'au ga sit megia,si. Drept aceea am dat domnia mea lui Aloman, ca set fie in
Pace fi /iber de catre dregatoru/ domniei me/e. Gherghe ve/-paharnic, fiu/ /ui Lupul
logofett, fi de catre feciarii /ui. Si de catre nimeni set nu se clinteasca dupei parunca
domniei mele.
lata dar vi mfirturii am pus domnia mea : pe jupan Papa vel dvornic fi ju-
Pan Fiera vel logobit fi ¡upan Vladul vel vist. fi jupan Miho vel spatar si Varto/omi
stolnic Bratu/ comis ¡upan Ghearghe vel peh[arnic] fi ¡upan Dumitrache val
Postelnic. ispratmic Fiera vel logofat. i ara scris eu, LePeidat logofeltul, in scaunul
de cetate Tirgauiste, luna aPrilie 7 zile fi dela Adam pana acuma la aceasta scriere
cursul ani/or in anul 7133 (=1625).
f lo. Alexandru Voevoia + I din mi/a lui Dumnezeu Doran.

(Alta scriere mai tarzie0

Sa [se] vtie ca m'a facut mama pa mine Voico, da. &anda m'a facut, da c[a]nd
Tatarii, leal 7247 (=1739), ad (se] §tie ca m'au facut p5 mine den tatar[11.
SA ad vtie ca am scrisi eu din candil stapanea trei oarneni §i un popa".
(Original pe pergament in colectia mea).
II. 1759, fevruare 14. blineti]. Zapisul Radei, sopa lui Stoica din Vineti, prin
care da zestre fei ei ei, Stanca, la maritivul acesteea cu Mihai (Belu) partea lui
Stoica, sotul ei raposat, din Vino.
Adicti eu Rada, fameia /ui Stoicei dan Vineti ramai[n]du de sopa mea, Stoica,
vaduva fi rtimaindu c'o fata micá, seirace ; deci faca[n]du-sa fata mare o lalmu ma-
ritat-o fi nehavad (sic !) dau %estro &d artea tateme-sa de mofie ctiata (!)
s'ar afta dan ca[m] pu, den peichnie], den haba (sic 0 de peste totu [h]otariu fi o [am]
dat-o ginere-mieu .Mihai fi fii-mea Stani, ca set sta paneascei ei i feeorilor i nePoti lor
alti Dumnezeu /e va dasui, ca sa stapetneasca cu paf, afar' dan parta,. frate-sau,
Dumitru. i i-am datu zapiset la mana /crr set stapetneascei livade locu de seltste
/ocu de cas[a] fi cii[n]d s'au facutu acestu zapis hau (sic !) fostu mofteni
dinpreuna car sei vor isca/i mai jos anumea:

www.dacoromanica.ro
 195

Eu Vladu s'In] Staicolui, martas.; eu Gligore sin Wad.

Eu Rada fAmeaia lui Stoicii, so[alcra lui Mihai. $i. tati Logoditori martor[i]
~me: eu TAnase ot Vineti, mart. ; eu Pärvul ot Veneti, mart. ; eu Milea ot BA-
risti, mart.; eu Staico ot Veneti, mart.; eu Stan ot Spineni, mart.
amu scrisu eu, Vlaico, cu zisa lar.
Leat 7267 (=1759), 14 fevEruarie.
///. Cele ce siint ale schitului DrajD]nestii, sud. Olt, date de Neofit ierodi-
eacon aprilie 1, lit.] 7274 (1766,1.
CArtile i odájdiile fi vasi/e bisearicii:
1 evanghelie rumbaneascal, / octoih ruin. un abasta rumänescu ; 1 /iturghier
rum., 1 psaitire rum., 1 aislo," slovrenesc].
OdAjdíile[gi vasele]:
1 sfitei i 1 stihar de basma, 1 beireche rucavite de basma, / polir, 1 discos zuetdd,
1 /inguritä de cositari, 1 cadelniffed de alam[a], 3 &elle] de basma, 1 masá de baila&
de purista
Dobitoacele:
2 bol mari, .1 vaca- cu uitel, 1 manzata, 5 oi Cu capfe, 7 scroafe mare cu mic4,
(apoi) : 1 peireche fiecträ de plug, in b/ug intreg, 1 cet/dare de aramd /a Floree ne-
potu-s5u, / cazan mare cu tevi douet za (de) oda.] 20; 2 buti seci, 2 tocitori, 4 ra-
zoare de vie lucredoare; 1 casti cu livadd de parni längd schit; 4 chite de grdu, 8
cezvärti de borumbi ftuleti, 2 stj. mofie a schitu/ui. Un car de boi cu 4 cerc[uri] mari
fL 8 cercuri mici.
1774, decemvre 20. [RIJletu]. Zapisul lui Mihai Belu din Rijletu, dat la
mina fiicei lui Dumitra gi a ginerului Dumitru, pentru mosie de zestre in Vineti
Adecd eu Mihai Belu ot Miel!, de inpreunti cu sotiea mea i cu feecrri miei,
deinpreund, sd [se] stie cti am dat parten mea de mofie de zestre fie-mea Dumitri i
gineri mieu Dumitru, din hotarul Vineti, steinj. 15, Pana candu va veni feeari miei
fi atunci set steiplineascei cu ledo,* mie[i] frdte,ste je trei parti, adica fii-mea Dumitra,
5 stanjini fi feeari miei stänj. 10 ; sei o stdpeineascd din aloa Eiu/ui pana in apa Pcis-
tufului(!) in lat # in lungu, din capu peina' in cabu. i bentru mai adevaratei cre-
dintd ne-am isceilit fi in locu de pecete ne-am t'usa fi degetile.
7283. dichev. 20.
Eu Piltra! Belu ot R5jletu, socru care am dat. Eu Stana soacrà, Cu toti
feeori. Eu Lazar clavan, brat Mihai logoditor ; eu Radu elvan brat. logoditor ;
eu Carstea e:11Jan brat. logod. ; eu Radu Corcodel ot Reij/etu /ogod.; eu Radu
Trocar/u, /ogoditor; eu Durnitru Clavan, logoditar; eu Stan Pupaz1 ot Vineti, /o-
goditar. $i am scris eu dieaccrau Dumitru Lupu ot Vate, cu zisa invätcitura nu-
miti/or socri fi martor.
1779, mai 21. Zapisul lui Partenie monahul, egumenagul schitului DrA-
jenesti.
Adecei eu Partenie manahu/, dela schitu/ sf. mitrobolii, Dräjänefti ot sud. Ott,
incredintez cu acest zapis al mieu la preacinstita blagoslouitoarea &capta ilrea sf.
sale bärintelui mitrobcdit Ungrovlahii, chino chir Grigarie fi /a sfänta mitrobolie, ca
sd fie de bunä credinta cum sá set §tie cei milostivindu-sa lrea sfintiea sa asupra mea
de m'au feicut igurnenaf la schitul Drcljdne#i; deci cluba mi/a ce au f eicut brea sf.
sa cu mine fi eu sá aibu datorie a md si/i fi a met osteni in tot chibui, ca din ad
imi va fi butinta, sa.dreg cele ce uar fi stricate pa' inbrejur s scI caut de mofioarele

www.dacoromanica.ro
 196

schitului, set nu scl inpresoare de catre allji. $i cele ce mi s'au dat cu catastih anume,
atea cele miga' toare o:U i nemiscatoare sa aibu a le chivernisi si a le spari. iar sa nu
le praPcidescu; ci sá aduce:4, schitul la stare burla $i laudatd. i sa aibu a da la sf.
mitropo/ie embatichiu (!) á tot anul, la praznicu/ Costantin, cate 4 oca de Cara.
lar de voi rcipune cava din cele ce mi s'au dat acum asupra-mi, sá aibu a le puna
la loc, depotrivä cura au fostu.
pentru incredintare m'am iscdlit mai jos ca scl s[e] creazd.
1779, mai 21 dn[i] (=zi/e).
Eu Parthenie mona/i, adeverez.
V/. 1780, /anuare 15. [IV:fletan. Zapisul lui Mihai (Belu) OStana,pritt care
acestia infrAtesc pe ginerele lor, Dumitru sin Radu Veteanu, cu feciorii lor, pe
mosia din Vineti.
Adecei eu Mihai i Stana sotiea mea dinpreun[ä] t cu tot feeorii nostri anume:
Stan i Standut, dat-ama incredintatu zabis al nostru la mana gineri nostru, Dumitnt
sin Radul Veteanu, precumel sa s ftie cd flicandu-ta ginere a/ nostru i aflandu-scl
cu saderea in hotarut ce s chieama Vinetii, in satul Richiaoara z neavand el. mosie
intr'acel hotari, /-amu facutu frate cu copii nostri Pa' tot hotaru/ dà mafia din Vineti,
ca s fie bun stapcinitcrri dinpreun cu copii noftri, cumnatii /ui ca sá aibei $i ei voie
a s Irrani, a nu sil.' mai supcira nurnitii mosteni, din climpu, din padure, din apc1, du
Piste tot hotarul in /at $i in /ung din cap pan in cal), ca s fie volnicu aeasta masie
a-s[ij asaya starea t seizutu unde ii va placea locul da siidere i dà hran[a]. ca ni-
min din mosteni sá nu-1 supere, set-1 stie ca acuf este bun mostean; si inca' cand vor
fi miei fugiti gineri mieu aesta va fi sezatcrri, e/ sic stdpeineascà clon-
nattlor lui, nesupdratu de nurnitii mosteni Si adasta mo0e noi (sic!) numitii ne-au
fost data mosie tot da zestre si zapisul cel vechi 1-amu datu tot /a pastrarea gineri
miau Dumitru. Si acest zapis s'au facut la logodnd cu bun voea noastra.
Chenarie 15, 1780.
Eu i Stana, sotiea mea, admirara; feecrri nostri: Stan, Stan&u.
Eu Stan sin Badea Pup[J]a ot Vmeti, moftean logoditor.
Eu Mihai Pricina, mostean togoditcrr ; euuncheas Mate! Corcodel,mostea[n] tog.
Eu Radu brat Platel, eu unchea,s Laz[J]ru brat logoditcrri.
Eu Radu brat ego, logoditcrr.
Si ara scris eu deacon Lupu Of Vata, car[el am fost nun, cu zisa numititcrr
socri.
(Pe yo.: Zapisul aceluiaf Mihai, cu sotia, din 7 iunie 1780, dat la mina lui
Radu Veteanu, cu.scru-sáu, ca sil se foloseascá de partea lui de mafia din Vine(i).
VII. 1794, martie 26. Plingerea mai multor mo'sneni din Vineti, prin care
cer lui Alexandru VodA Moruzi s porunceascA ispravnicilor de Olt ca sA nu-
meascA boerinasi hotarnici pentru alegerea pgrtilor lor de mosie.
Prea Inatate Doamne,
Jatuirn MeiTii tale pentru un hotaru de mofie ce sá cheamii Vinetii, dupa apa
Vezi, din sud. 0/t, fiindcii in trecuti ani /-am stapanit noi mosteni dinpreuna Cu
cumparcitori deavalma, iar la /eatu/ 7255 (=--1747),nefiind ingd duialci Pe noi cu stapa-
nirea, au adus uni[il din cumpeiralori porunal a marii sale Cosdi[n] Nic[o]lae Vocla
(Mavrocardat), dinpreua cu boernasi cei oranduiti de marica sa, ca scl deosebeascd
partile ale fiescaruia de mostenire cal $i de cumParatoare t numiti oranduiti boernasi
viind /a fafa dupá porunca, au cercetat vechea stiipanirea ciit §i. cumplir&
tocino $i au dat fiefceiruea duPci uechea stapiinire cal fi dup.:1 cumPliratoare, l care
puind semne deosebite, uni de cara alti, s'au multurnit in monea de atunci toate
pcirtile. lar acuma, prea luminate doamne, Rindcá este multa vreme trecutel la mijloc,

www.dacoromanica.ro
 197

uni dintre noi mai sdipittind, ara vandut fi a/ti au.mai cumparat, fi uni/e di[n] semne
s'au tcleat Cu lugul fi fiind multa prigonire intre noi ca la leat 7255, ne rugiim
meai tale, ca sci te milostivefti sPre noi ca sá ni sa faca luminata cnunca marii tale
catre dum-/or boeri isp-ratmid judetului, ca sá orandueasca vrednici boernafi din par-
tas /ocu/ui, cate sa vor socoti de dum-lor isprav[ni]ci, cd va urma asuPra dreptciti.
Ci ne ruge= mdrii tale, ca sa ni sa descopere dreptatea in prea fericite ssilele radrii tale.
Robii mdrii ta/e, noi toti momeni din silistea Vineti, dupA apa Vezi din sud. Oltu.
(Pe vo.:) Io Alexandru Costadi[n] Muruz Vvod.
Dumv. isprathilci/or ai judeltullui cercetati intcliu pricina irrin judecata
fiind cu cale cererea ce fac, yeti orcindui boernafi alegatcrri /a fata locului asupra
dreptclti urmeind sá hotclrati in scris sei indreptati sau de nu set vor odihnii acolo,
sa-i sorociti /a divanu cu carte de judecata. 1794, mart. 26.

F17931 Vel logt. Biv vel stolc.

1794, nilie 18. [Vinet]. Cartea de hotArnicie fAcutA de patru boerinagi

hotarnici, pentru alegerea pArtilor de mogie ale lui Grigorie diaconu Pungulescu,
cu cetagii lui, Stanciu BrAtiescu cu cetagii lui, Dumitru Miercescu cu cetagii lui,
Voicu Pupuzescu $i Neacgu dieaconu cu ai lor, din satul Vineti (Oh). Se citeazA
hotfirnicia din lt, 7255 (1747) mai 11 gi alta zapise. (SemneazA :) Const. Perie-
teanu, Gherghe prot000p Negreanu ot Negreni, Dumttrascu cApt. Olcescu
protopop Diluí ot Bircii).
1818, august 17. [Spinend. Invoiala zugravilor Eane gi Ionità, cu preotii
Stan, Cfilin, Neacgu gi Badea din Spineni1) pentru oarecari lucrAri de picturA.
Adeca noi cara mai jos ne vom iscali dat-am acestu zapis a/ nostru la mana
preotilaru, i la popa lid Stanu i la popa Cálinu i /a popa /Veacfu i /a popa Badea,
precum sic sa stie cd ne-am tocmit : fundu tampli cara sa vede a/bu i fundu in dosu
care set vede albu, b-riu a/ biserici induntru jur inprejur i steagui prastanita i 4 icoane
la femei fi prclznicaru. Si am tocmit in 70 /ei ca se' le lucramu cestu lucru nu cu
aura, numai cu va' pseli curate sic alba a ne purta grija pentru dememcare fi de bdu
turd, rachiu vinu pe zi: o jum. oca de rachiu fi [o] oca de vinu pa zi. i noi sa
ovem a ruda /ucru dujui MITA ne este mestesugu nostru fi am pusu saroca cu Preoti[i]
ca sá ne afta" la sfiinta Marica MiCei aici /a /ucru. i pentru adevarata credintii,
ne-am iscdlit mai josu ca set se creaiei. 1818, aveigust 17.
Eu Eane zogravu. Eu fonda zugravu.
1821,(fara lunJ, zi).[Dajenesti]. Adeca eu deaccmu Vladu dinpreuncl cu frati
mei =turne: Oprea i Marin i Constantin i Vir/an i Radu feciorul Niculi i (gi)Nicula
sin Ion Islas ot DrAjAnegti d,in sud 0/tu, dat-am al mieu zaPis la mina unchiului
Radu Virfcl ot Bardfti i la mina Radului, nepotu-sau otam. precum sd sa ;tia ca vin-
zindu-le lar uci parte de mafia ce am avut-o noi de mostenire de la pdrinti noftri
/e-a-m vindut din apa Eiu/ui pina' in apa 13rcltafanului, din caPu mofii despre ritsclrit
116 stj 4 pa/me, din cate a luat Radu unchias Virsa stj. 66 fi Radu, nepotu-sau
PoPa, stj. 50,4 pa/me. Acestia sint cumparati dela mor/ Buzescbc], cara are sa stdpd-
neascd peste tot numai 111 stj., lar 5 stj. fi 4 Palme sunt Pira' drept vinduti fi ramine
de socotit nu-mai 111 stj.

Zapisul n'are localitatea, insA numele preotilor domiciliul sAteanclui la care

1-am g.Asit, aratA a fi din Spineni. In Catagrafia din 1825 figurPazd ca preoti la bise-
rica sf. Nicolae din Spineni de sus: Stan, Badea, Radul i Calin (v. Acad. Rom.
ms. 3530, p. 102).

www.dacoromanica.ro
 198

Asemenea deaccmu Vladu am dat zapisul meu la mina lui Radu i la mina
/ui Dragomir i la mina /ui Ion fecio-ru Rizi ot Bdrlisti, precum sá sti ftie cii i-am
vindut partea mea de mo§ie ce am avut-o de cumpiirat de la unchiul meu Ion, fecio-
rul Grigorie ot Drtildnesti, 40 stj. 1821.

1821, decemvre. [Vineti.] Adecti eu Radu sin Marin ot Vine$i, dat-am acest
a/ meu bun fi incredintat zapis la mina lui Ion i Ccmstantin brat, ca sá sec §tie cci.
dat Partea mea de mosie din apa Brtiteisanului pinti in apa Eiului, 30 stj.
Din 1821, dech.
,,Ion deacon G/igore ot Vine fi, adeverez cu acest al meu incredintat zapis /a
mina lui Ccmstantin i Stirban ot /sbeisesti, fecicrri Zacharii otam, precum sti se §tie
di am vindut o parte din mosie în hotaru Drentinesti, inset. 40 stj. cumptirati si de
noi de /a un Marin ot Drtijeinesti sin Ccrnstantin Isba'§escu otam.
Adicti eu .Nicula sin Constantin Isbci§escu ot Drtijeinesti dat-ara zapial/ meu
la mina lui Lazar ot Biirdsti cu feciorii /ui anume Badea (!) precum cá i-am vin-
dut perdu' mea de mosie ce am avut-o de mo§tenire de la Pdrinti mei. 39 stj.
Adedi eu popa Oprea Constantin IsbAsescu ot DrAjAnesti, dat-am zapisu/
meu /a mina /ui Laztir ot Biirdsti Cu feciorii lui, Precum cd i-am vindut par tea mea
de mosie ce am de mo§tenire de la Nirinti mei, 39 ski.
1822, fevruare. pilieneptd. ,,Adecei eu Constantin dinPreunti cu fratele meu
Grigare, brat popa Din= cu Lladu i Ion fecioru tui Crigare brat Ion Isba§ i Neofit
ermonaf, fecio-ru lui CrAciun cApitan ot DrAjAnesti, dat-am a/ nostru incredintat za-
pis la mina jupinu/ui Tudar, fecioru jup. Martin ot .Mircesti, precum sii sá ;tie di am
vindut din Partea noastrii de mosie, insei eu Ccrnstantin 46 stj, si eu Grigore brat
Canstantin 32 stj. Din 1822, februariu".
1822, maL [Vineti].Adicti eu Martin sin Marin ot Vineti, dat-am incredintat
zapisul meu la mina lui Badea Virsti ot Berriísti de Cepturi, precum sá Sd tie
i-am vindut din apa Eiului pind in apa Brdtdsanului, 15 stj. Din 1822, mai.
(Extrase din hotArnicia din anul 1885, fficutA de inginerul hotarnic M. Zie-
linschi, aflatA in posesia d. Constantinescu).
1863, mai 29. Adeverinta preotului Oprea Stanciu Belu ') din Vineti,
datA la mina fiului situ Constantin, cá socoteste nul inscrisul ce 1-a dat bAetilor
fiicei lui, Stana, de stApinirea a 10 stj. de mosie din Creti, inteucit 1-a dat de
multele povetii i punerii la cale de uni, altii, aflAndu-mA in virtutea Scrisci
de Popa Dumitru Soveirescu, print-re martori un popa Nica".
(La 7 noemvre 1872, popa Oprea ii face diata, lAsind toatA averea fiului
sAu, Constantin).
XII. 1869, mai 6. Zapisul preotilor: \i/asie, loan, Cheorghe Carcodel, loan
Bareiscu, D. Sautirescu, loan Prof eanu, Oprea Siirbtinescu fi Nestor Martinescu, dat
la mina lui Constantin popa Oprea, doveditor cA a plAtit fiecfituia cite 4 lei vechi,
pentru sArindarul ce-1 datora el rAposatului Stancu lonifá Potmol.

1) Prin bunAvointa d. Constantinescu, invliteitcrr Spineni, am obtinut multe acte

referitoarela neamul acestui preot, strälaun al au. Acestea le. voi publica atunci cind
voi avea mijlocul material necesar editArii numerosului material documentar ce posed,
privitor la judetul Olt.

www.dacoromanica.ro
 199

23.
Biserica din Dumitresti.
Este un vechi si interesant monument care p'istreazä, cred,
rang la comise, caracterul initial. Planul bisericii este in frefli.
Temelia de carämi45, cu sodu prea putin profilat, nu mai are Ara.
tul protector de tencuiali. Fafadele exterioare la naos, sint bacon.
jurate de un brim format din 2 sinuri de ar'imizi tencuite, con.
cave, despktite printr'o incisiune profunclà. Briul desparte &fa=
dele in doug registre, str5lAtute de firizi dreptunghiulare cele
de jos si cu succesiuni de arcaturi In planul superior. Biserica
presintind mari
cräpguri sint in
curs lucräri de con-
solidare. Acopen.
sul de tablä si furia
sine de facturà
mult mai tirzie, si
prea mid in ra=
port cu inafimea
si masivitatea zi.
durilor (fig. 24).
Pridvorul bise.
ricii e complet in.
chis si intrarea se
face prinfr'o usä
micä de stejar,sim.
pl. Are forroà. dre.
ptunghiularä. De.
asupra usii de tre.
cere In pridvor se
afli inscripfia din
1899-lingi urmele
Fig. 24. Biserica din Dumitresti: vedere dinspre vest. celei din 1836 ,
care confine :
I- Doamne, cele ce cu puterea 'a proslei'mti pre cei ce iubesc po-
doaba casei tale, Prime§te §i acest si. loca§ al tau, care intr'u cinstea
si slava sf. Adormirei a Precestii, s'a zidit din temelie de d. juPan
Rizea spätarul la arid 1608. $i trecind o sumei de ureme $i stri-
cindu-se la aceastei hisericti toate lucrurile, iar mizind d. paharnic
Constantin Olänescu, sal) inul mo§iei, cli din toate lucrurile s'a Prei-
pewit §i mind set impodobeasccl sf. biserica. a meremetisit-o de isnoata
si a mai adeiogat un Irram sf. imPeirati Constantin si Elena. Aceastei

www.dacoromanica.ro
 200

sfintd bisericd s'a reParat in zilele inaltatului nostru domn, Alexan-

dru Chica vocuod, fiind episcop chir chir Ilarion Argesanul, la anul
1836, oct. 14. lar in anul mintuirii 1899, s'a reparat, zugreivit
din nou... de d. prolnietar al mosiei Dumitre§ti, Paul Lazeir, de Preofii
loan Miluiescu, loan Diconescu §i ctitori: D-tiu Ionescu, Dtru iamba
§i Niá Buncild, la anul 1899, noembrie 12. SPre pomenire in veci,
amin".
Naosul are sinuri largi *1. bola in calotä, rezemindu=se pe
arce solide. Peretii au, atit spre alfar, cit i spre pronaos, ni§te
cari dau mai multä, resistena boltei, Pronaosul mai mic
de formä aproape patratä, e boltit tot in caloa. Supt pictura actualä,
de slabä calitate, se disting aici urmele vechilor fresce ale ctito=
Reliefarea lor ar fi plínä de interes. Altarul e circular, cu
boltä cilindricä, longitudinalä i proscomidie. Din vechile po.
doabe rämase, presina valoare o icoanä a Maicii Domnului ce
se aflâ in pronaos. lar din cärtile vechi nu se mai aflä decit o
Cazanie din 1781, purfincl insemnarea : t ACastä sf[ä]na carte ce
sä chieami cazanie este cumpäratä, de robul lui D=zeu, Iona Ugu-
reanul (?), §i au dat=o de pomanä sfänta besericä la hramul la A=
dormirea Maicáí Precesti, la satul Dumitre*ti, in mäna PoPi Neac-
§ului, ca sä-i fie de pomeníre pentru sufletul ce s'au ostenit i la
iota neamul lui, earà cine s'ar ispiti a o fura sau sä, o ascu[n]zi
sä fie afurisitil de 318 sf. pärinti dela säborul Nicheea".
Din lipsä, de isvoare nu pot sá urmäresc istoricul acestui sat
al mo§iei respective. Mà intreb insä ¿acá fundatorul biserícii,
numit de inscriptie, Rizea sPeitarul, nu este aceea§i persoanä cu
Mirzea,1) marele spätar 2) din domnia lui Radu Vodä Serban, pro.
Acest Mirza numit cel maree, aro un important rol militar In Ardeal,la hi-
ceputul domniei lui Radu Serban, el hind unul din hodnogii" oaslei muntene, caie
tupti pentru InfrIngerea ungurilor si omorirea lui Noise Székely In anul 1603, rind
Basta misit litteras ad Radulem V. ut cum universis suis colnis quas haberet in Tran-
sylvanian veniret adversus kloysem. (v. L Criiciun, Cronica lui Szamosk5zy, no. CVII,
p. 165). Postea MMUS ebt Báez GyOrgy et Merza cum aliquot millibus" (Ibid. p. 166).
In una din luptele lui Radu cu Moise, lingd Brasov, ,ionmul munlean si-a orAnduit
astlel oastea: lui Miraa i-a dat /edam dinshre miazdzi..." (Ibid. p. 167). In lupta
decisivil contra lui Moise, Mina cel Mare a luat parte iinpreund cu o niie de cdiareti
(/bid. p. 173). Mir= cel mare le-a tutors atunci spatele cu o inie de cagreti i s'a
purtat astf el incit Secuii §i osta,siiMajesbitii. Sale Imp. erau aproatie set piardd be:Ina*.
(p. 175). 0 insemnare a aceluias Sz. spune: ,Pe Rominul Nlirm, care a fost hodnogiul
Rominilor In lupta dela Brasov, I-au ornorit dincolo de Subcetate, unde curge un rinlet
pe sub un deal cum apuci drumul spre Sebe, dincolo de 135.1grad. Au gäsit la el 1.500
de galbeni.., (lit nota margina15. Nu-i adeveírat"). (Ibid. p. 179),
In 1603-11 (v. Fititti, Arliiva, p. 205 si Stefulescu, Documente, pp. 805, 307).
In domnia lui A lex. Bias (1616-1S), Miraect e ve] paharnic (cf. lonnescu-Gion, Sima,
p. 61, nota 9: Din viteazu/ Mirzea, capitanul lui Mihi Viteazur si Aricescu, Re-

www.dacoromanica.ro
 201

dikindu.se numai o alterare a numelui, Nu se stie cärei familie

a apartinut acest viteaz boer, nici in ce chip mosia Dumitresti a a.
juns in sapinirea Olänestilor, boeri din Olänesti.Vilcea, asa cum
ea figureazä in anul 1831.1) In catagraf a bisericilor din 01t,2) in.
tocmitä, anterior acestui an, se scrie de biserica de zid din Dumi.
tresti a e cläditä Pe moFiea boereasal fcicutei de dumblea]lor".

24
Bisericile din Fggetel.
Satul Rigetel exista inc5, inainte de anul 1500 aläturi de A.
CcIlugäri §i. Dreijertqti, dupä cum mgrturisesc documen.
tele din anii 1499, 1513, 1528, 1529, 15345) 1 altele4). Astfel la
mosia Nevoia (probabil intre Gura Boului, Topana i Fäge¡elu de
azi) inchinatä inainte de anul 1499, de Tudor marele vistier, m.rii
Govora, Neagoe Basarab adaoge la 1513 si mosia cu satul Plopul
(Rijletu.Govora ?), cumpäratä. dela Badea din Rigetel cu nepo¡ii lui
si dela Tatul cu cetasii lui si dela Coman cu cetasii lui, drept 1000
aspri". Printre hotarele acestor mosii, Nevoia i Plopul, se citeazä :
valea Ursoanei, valea Ciinelui, obirsia Fetei, a Bousorului, matca
Boului cel mare, a Cioricäi, calea ToPanei ce merge la Pite§ti", curniä.
tura Noatenului, obirsia Päcälanului etc. Citeva din acestea in=
dicà originea toponimica a satelor actuale : Ursi, Fata, Gura Bou-
lui, Ciorica, Topana i Päcala situate in jurul mosiilor pomenite.
De bunä seamä cà un sat ca Fäge¡elu, cu mosneni destul de
instariti,avind intinse mosii, ce cuprindeau in hotarele lor clieva
sate, va fi avut frumoase läcasuri de rugä., ce se vor fi mäcinat
de dintele inexorabil al vremii pluri seculare.
In cafagrafia 5) bisericilor din Olt, intocmitä prin 1825, Fäge.
¡el, sat bogat prin intinsele=i livezi de pruni figureazä Cu
trei biserici de zid: una in Boba, cu hramul cuvioasa Paraschiva fä,
cutä pe mosiea megieseascä, de popa Stan si aliii" 6) ; alta in fa.
vista ist, a arh. I, p. 13, no. 124). In domnia !ni Badil Mihnea figureara ca [biv?] s'a-
tar (v. Aricescu, op. cit. no. 125, doc. din 6 nov. 1620). A avut un fiu Ccruria spat.,
care vinde mosia din Bratia (Muscel) /ui Stroe Leurdeanu, care o fuchina m-rii
rosi (v. Acad Rom. ms. 2921, ccrnd. Vierosu, p. 426).
') 1. Fititti, Arenda, p. 24: Dumitresti a liaharnicului Dindi °hiriesen, 3500
7'200 lleii". In 1841 acest Dinril nu mai trata (v. Bis. Aluni§, p. 1).
2) v. Acad. Rom. ms. 3530, p. 116.
a) cf. anexele no. I, II. 111. IV, V i VI.
Ar. anexe la: Biserica din Rfjletu-Viero§.
Academia Rominii, ms. 3530.
Ibid. ms. cit. p. 103.

www.dacoromanica.ro
 202

getelu din deal cu hramul Adormirea, si a treea in Fggetelu din

vale, cu acelas hram. Mg voi ocupa de cele din urmg doug, care
se mentin in forma initialg.
Biserica Fggetelului din vale, asezatg In lunca roinunatg a
Vezii, e invgluitg inEr'o pitoreascg manfie de plopi argintii si. anini,
Inca privirea cälgtorului nu poate pgtrunde ping la ea, decit lg.
sind odrumul Chiliei si strecurindu.se atent pe potecuta grea de
umbri si de liniste, ce pleacg sfioasg din osea. Dupg mers de
citeva sute de mefri, copacii se rgresc si valea pare cg se rárgeste

,: =-:_..,,,...7---..

-...

'',.Tw_-

-..

...-..,,

.
--....-,.-_,,,,,,..

.. ..
-

E.MAR VAN

Fig. 25. Biserica lui Burnt's§ din Flgetelu din vale.

infgtisind o splendidä poiang, In mijlocul cgreea se inaltg biseri=

cuta alba si singtoasg a propriefarului mosiei de acum o sufg de
ani, I. Bumbe§.
Lgcasul acestazidit de postelnicul Ionitei Bumbeq, pe mo.
siea d[umnea]lui" '), in anul 1819 are forma dreaptg, cu fatadele
exterioare brgzdate de un briu incadrat intre doug siruri de cgrg-
mizi dintate, care se inchee deasupra arcadelor dela pridvor. Cele
2 regisfre au firide. In planul superior firidele cuprind picfuri de
sfinti in medalion. Acoperisul de sindrilg e lipsit de turlä, care
n'a existat niciodatg. Intrarea in bisericg e precedatg de un prid.
vor lucrat cu mult gust, märginit de 6 coloane libere si 2 prinse
In zid, toate zugrgvite cu motive nationale si unite intre ele prin
1) Ibid. p. 104.

www.dacoromanica.ro
 203

arcade pläcut profilate. Acestea cuprind intre ele felurite orna-

mente (fig. 25). Trecerea in pronaos se face printr'o masivä
de stejar, märginitä de un chenar de lemn säpat.
Deasupra acestei usi se gäseste inscriptia urmgtoare :
f A-Castá sfeintá fi dumnezeeascei bisericcl ce set. Prei znue§te hra-
mul Adormirea Precesti, s'au reidicata din temelie, s'au zidita s'au
infrumusefata cu zugrei vit I dupei cuma set vede, cu toatei chieltuiala
§i osteneala dumnealui postelnicie Ioan Bumbesa (I) a sotiei d-lui
Ioana Post el[nicea]sa., in zdele Prea luminatului §i prea inedfatului
domnului nostru, lo Alexandru Nicolae Sutu voivod §i a iubitoriu[lui
de] Dumnezeiu, disco I[o]sif Arge4eu. *Si au mai ajutata di[n] ieno-
ria§[i], adicei Prioftiti beserici, cu taler[i] 380, adicá trei sute oPt zeci.
Iulie 12, 1819. Si zugrafi
fiind: Vasile, Angh el,
Ion zugravi
Pronaosul drep.
tunghiular conservä pe
peretele vestic chipu-
rile ctitorilor. In dreapta
usii, Ioana - -", apoi
chipul unei copile al ca.
rei nume e sters. Ioana
Bumbeschip de femee
din mediul rurale im=
bräcatä cu o hainä lungä,
-.1 albä., cu margini negre.
Capul ii e invelit cu o
maramä al136. In stinga
se yid portretele pos.
felnicului Iona Bu[m]=
be0" si al copilului Io.
nü Bejnea" (sic 1). Pe
chid figurile din dreap=
ta au suferit alteräri
Fig. 26. Ctitorii bisericii Fggetelu din vale : marl, acestea pàsireazg
post. loan Bumbef si fiul slu loan. caracterul primitiv. Pos-
telnicul Bumbes
brunet cu ochii mari, cu mustäti lungi e imbricat conform ran.
gului social, cu haine lungi, largi. Pe cap poartä un fel de fes, care
se vede si la fiul ski (fig. 26).
Nu existä nici o piair5 morminia15, care sä, marturiseasca o.
dihna eternä a ctitorilor, in acest läcas. Stiu din alte isvoare 1) cä
') V. anexa no. Nu existä actualmente la bis. Sopotu nici o piatrA funerarl
a vreunui Bumbe§.

www.dacoromanica.ro
 204

unii membrí din neamul Bumbesilor si post. Ioni¡a, desi razesi

din ragetel locuind in Slatina, au ales ca necropoli a lor, bi.
seríca schitul SoPotu din acesE oras, ctitorie a luí Const. Ratescu 1)
frefi logofät, de pe la sfirsítul sec. XVIII.
Naosul e despärEit de pronaos prinir'un zid gros ce are o us5
de trecere sí 2 deschideri. E mai larg deciE acesta si are forma
dreptunglaiularä, cu o boltä cilindrici, longítudinalä. Tinyla de
zid are piciura refacutä. Altarul e Circular in interior si are o bola
elipsoidalä. La proscomidie se vad urme *terse de nume.
Print:re carti se afla un triod, tipärit la Bucuresti, in 1765,
In care se gaseste insemnarea cà s'au dat de Ionità Bunbesi
10". Un alt triod tipärit la Rimnic, in 1782 (?) fost al bísericii din
Boba are insemnarea: dintr'acesti bani t[a]l. 12 proil au
datC:s jupänulii Martinet ot Micesti (?)2) de- pomenire : Martin i Stanca
si cu tot neamul lui. Si au mai datil Ghiorghe slujitoriu bani 60,
tofu de pomanä : Ghiorghe, Nedelea ; eara de aiLtia n'au mai 461
nici un ban. 51 ama scrisii eu poPa Slavu ot SPi[ne]ni, ear5 cine
s'aru ispiti s5.16 fure i sa=l instrineze dela da[n]sulii fara "de cale
far5, dreptat[e] sa fie afurisit i anafíma (I) de 318 sfin¡i pärinti
va Niché sí de to[a]te sob[o]arele... Sä [sa] stie ccl[n]dit au murita
popa Dritgusinet dela Rigetal, &met luna lui deche[v]re in 22 $i un-
I) Acest boeraa, care trdia in 1829, Bind in virstd. de 85 ani, a foRt multd vreme
judeator i same§ la Olt. A zidit biserica Sopolu intre 1760-800, probabil In local
alteia de lemniar uu in 1839, rum socotea Pobaran (op. cit. p. 353) interprelind gre-
qit pisania din 1839, pusA de filducu N. Mumuianu, care o repard ai o zugrAveale.
tagralia din 1825,relateazä de biserica Sopotai: In amp/ Slatina,feicutei de d-lui treti
log. Cost[anid[in] Râtescu, findrilit'd de 2 ani, casele arse din vremeazaverei". Slujiati
prPotii: Gheorghe, loan ai Ghitd (v Acad. Rom. ras. 3530, p. 74). In 1785 biserira
exista, dupd cum mdrturiseate urmAtoarea insemnare dinteun triod din 1782: Al!astit
sfintei i dumnezeiascei carte ce sit' chiamd biod, iaste cumpeiratet prin oseirdiea papa
/ui Mihai ajutorländu-1 . . . jupan Martin t[a]l. 3 # cocan Cheorghie unit/. lar set.' set
tie cei s'au &fruit sf. biserici schitu Sopotu . . . afa am Idsat eu cu sufletul mieu
sá fie a bisericii aceasti, set pomeneasal fratii intru Hs. cei, cat mi-au fost puterea, am
feicut . . . /unie 15, 1785. Popa Mihai sin poi Stan, ot schitu Sopotu, preotindd".
La aceasta biserica se mai gäsesc printre cArti : un penticostar cumpdrat de plecatul
chivernisitor al sf. schit Sopotu, metohu/ sftei episcopii Argesu protorpop?] N. Protono-
tarie" in 1845; o evanghelie rdmasä de cind cu Muscali[i] ce s'au bdtut cu Unguriti]
Ja leatu 1850" aimai importantun manuscript de psa/tichie de 600 pag. cuprinzind
aproape toate cintdrile bisericii noastre i executat cu insuairi de artist In penel,
de Barbu (Popescii) VAlimdreanu, elev al seminarului Argea, in anii 1841-45, supt
indrumarea ieropsaltului Chelasie Basarabeanul. Din acest exemplar unic,Impodobit
cu admirabile vignete, colorate meateaugit de seminaristul Barbu din Valea Mare (Olt),
in timpul dela 5 lebruarie pdna la s(iraitul lui iulie 1846, pe care, in urmd popa Barbu
II rinde until prPot dela sc. Sopotu cu 54 leigdsesc a e important FA dau (u. anexa
IX) precuvintarea acestei lucrAri, care poate servi celui care ar urm5ri istoricul se-
minarului de la Argea.
2) Nu e oare ot Mirce0i"? (v. aceastei lucrare p. 198).

www.dacoromanica.ro
 205

bla väleatul 7296(=1787). $i Parinte[k] mitroPolitu ritiPosatu Grigo-

[ri]e tot intr'acesta an au recPosattl.11 5i am scrisil eu popa Slavu
of Spine[ni] sintl popi lui Grigore, cu mgna lui si era si Ionii sin
Cosfadinu of Meri".
Pe -aceeasi carte un popa Radu scrie : A6asig sfgnig si.
d[u]mnezeiascg carte ce sg chieamg friodu s'au luat In fl. 12 p[ol]
si. ajufind la acesfi bani : mosi Florea cu fl. 5 si eu, popa Radu,
cu fl. 3 inpreung cu Isaiea i Sfoica i cu Mihai i s'au asgzafii la
beserica dela Boba, ca sg fie sfafomicg si cine [va] mufa.o dela
aceasfg sfänig bisericg... (blesfemul). 5i cändil s'au luaf aaasig carte
s'au luoaf de popa Slav of Spineni... (vorbesfe si de cuiremurul
din 27 marfie, anul 1790). Popa Radu scrie si de vrgjmasii care
s'au sculaf asupra casei meale".
Alfa insemnare mai arzie relafeazg : Sg se sfie de cgnclii
s'au sgmosifu (I) sanfa biserici de s'au facuf de iznoavg' de la
leafu 1818 si am fosi osfenifori preoti í megieasi care se vorii
argfa : PoPa Stan, duhovnicu ; poPa Isaiea, Andrei dieaconu, Sfoica
efc. PoPa Stan duhounicu ot Boba".
Un popg Mafei of Fggefel figureazg cfifor la biserica din
Buciumeni, lingg Olf, prin anii 1747.49.2)
Popa Drggusin, fiul lui Sfoian, semna cu acesi fiflu Inca din
1734, infr'un zapis din Consfanfinesii, unde avea drepfuri de
monean. Cif prifesfe pe popa Radu, acesfa pare a fi fondaforul
bisericii F. din deal, zidifg in 1822.
Citeva note relative la familia Bumbe§.
In sèc. XVIII membrii acesfei familii erau simpli mosneni.
Dinfr'o carfe a ispravnicilor de Olf, din 16 ocf. 17923), se vede
ca un lordache Bumbes, fiul lui Diicu din Fggefel, are pricing de
judecafi cu nisfe locuifori din Vlaici (afunci In Teleorman) penfru
mosia Lelesfilor (Leleasca de azi) pe care Iordache o cumpgrase
dela un popa Marin, ginerile diaconului Pifru si dela Pgfru,
cumnafu=sgu.
Esfe prolpabil ca posfelnicul, cfiforul bisericii din 1819,
sg fie fiul acelui Iordache Bumbes. Din inscripfie i porfrefe se
sfie ca sotia lui Ionia s'a numif Ioana. Au avuf doi copii : Anica
(Ioana) §i loan (Ionitä). Anica s'a cgsgforif in 1826 cu pifarul
Ionascu Rgducu, mare negusfor din Slafina, care murind in 1854
tirea este exacl. Mitropolituil Grigorie, fost al Mirelor, moare la 18 sept. 1787
(v. N. larga, Est. bisericii ronalnesti, JE, p. 146). Data mortii popii Dr5gusin s'a pelrecut
in 1787, iar nu in 1788, cum gresit s'a datat la p. 24, nota 1, din aceastli lucrare.
v. Boerii biserica din Dragoesti p. 176, in aceasa lucrare.
v. anexa no. VII.

www.dacoromanica.ro
 206

färä sá aibä copii, lasá bisericii sf. Treime din acest oras, parea
luí de mosie din Sinesti. Pitireasa Anica se recasätoreste la 21
jan. 1856, Cu Mihail Tonescu. In 1878 îi face dieata, lisind o parte
din avere orasuluí %final).
Ioniá Bumbe§ s'a eisätorit la 3 mai 1831 2) cind tatäl säu
Ioan nu mai era in viatä i tinärul era supe epitropia cumnatului
säu Ionascu cu Elena singura näscutä si. mostenitoare" a seträ=
reseí Anghelica Stoicinescu, vkluva luí Const. setrarul din Stoi=
cänesti, fäiat de Turd in anul 1828 la conacul mosiei Stoicänesti.
In anul insuräforii, Bumbes apare ca polcovnic8) j proprietar al
mosiilor Mierlestí i Perieti In sumä de 903 stj. pe care ¡ata säu,
post. Bumbes, le cumpärase la 6 ianuarie 1827') dela d=lui Cara=
costea Ioan" si dela slugerul Glieorghe Bälan, fratele celuilalt
MO*11 pe care si acestia le cumpAraserA- dela urmasii unui popa
Vladu, dela popa Cildirusi si dela clucerul Iamandache Racovi=
ceanu. Postelnicul Ionitä Bumbes, fiul fundatorului dela rägetel,
se stinge din viatä in plinä tinerete, ca i tafäl säu in anul
18395), läsind in urmä pe Elena cu doí copii mici Dumitrache, de
3 ani j Mändica de citeva luni. fetita moare in 18476), riminind
singur Tache, mostenitor al casei Bumbes. Mamá-sa Elena, in
N'Usa' abia frecutà de 24 ani, se recäsätoreste in iulie 1841') cu
pitarul Ioan Fintineanu, originar din Balota (Mehedinti), dintr'o
familie de räzesi.
Tache &trabe§ invatä greceste in casa tatälui sgu vitreg, fatä
de care l'O manifesti in scrisorile lui o iubire desgvirsità. La 14
sept. 1849 e dus de Fintineanu la pensionul lui N. I. Mitilineu
din Bucuresti, unde rimine pina in primävara anuluí 1854. Posed
mai multe epistole ale tinärului elev, care semneazä, In 1852, ,,De
I. Boumbesch oit Fountaniano". Din acestea se desprind: respectul
iubirea fati de pärinte, fratii vifxegi, simtul datoriei de a se
instruí cerind bani pe cgrfi i precisind dacä nu voi invgfa sä
nu mä mai iubiti" ; revolta fatà de relele apucäturi ale unor co-
legi, cari i=au furat o cismi i mai multe cärti din lada pe care
i=au spart=o, pricinuindu=i aata clurere incit se hotärise sä se si=
nucidg. Numai consolarea cu multe flaterie, a unui prieten, l=a
cl. anexa no. VIII si G. Fobcrran, Istoria orasului Slatina, pp. 495-6.
v. Plingerea Elenei Fintineanu cgre judec. Olt, din febr. 1841, unde se pre-
ciseaz . data cAsAtoriei (arhiva d. G. Ungurelu-Slatina).
8) I. Fi/itti, Arenda la 1831, p. 23.
cf. Fragment de hotArnicie de prin 1853, in colectia d. T. Riidu/escu, inv.
Potcoava.
Data se deduce din socotelile ce dA solia la siirsitul anului 1842 (v. anexa no. VIII ;.
DupA datele notelor citorva negustori din Slatina, cari au furnisat pArintilor
articole necesare Inmormintlirii ei.
7) cf. anexa no. VIII.

www.dacoromanica.ro
 207

deferminaf sg renunfe la groaznicul plan. Pe lingg acesfea Insg,

finärul scolar Bumbes trgdeazg, In scrisul lui, un temperament
melancolíc, sfIsiat de pesimism, chinuit de o boalg crudg localisafg
In pic.iorul sting, de care avea sg se stingg In pling floare a vietii.
Fiindcg nu ggsea nicgeri o Istorie general se apucg In 1853 si
copiazä, o parfe, dupg Florian Aaron. ManuscripEul frumos legat, cu.
prinde pesfe 500 pagini si e un un model de aria caligrafica si
ordonare a materialului. La sgvIrsif in Bucuresti dela 10-30 iu.
lie 1853.1)
Din marfie 1854 Tache B. nu mai famine In insfifut, proba=
bil din causa boalei, despre care la 12 martie scria: Nu sfiu ce
cauza o fu, ci tot pätimesc de piciorul ce! sting". Incg din ocf.
1853 i'si desvgluíse gIndul de a nu mai urma In scoli si cu barbe
cad In vremea de acum nu mai este de Invgfaf cgzInd supf pro.
fectia Rusului".2) Se pare cà in iulie 1854, s'a presenfat la exa=
menul public. 8) A caufai apoi sä.si realiseze vechea si arzgfoarea
dorinta de a infra In scoala ostaseascg" a iuncgrilor, Infiinfatg de
Bíbescu Vodg Inca In iunie 1847, dar n'a reusif, cgci In 1857 apare
ca mare pitar, zidind alaturi de marele serdar Ionitg Finflneanu,
biserica din Perieti. Dumitrache Bumbes e zugrävit in pronaosul
cfiforiei lui : un tingr de 21 aní, cu cap disfins, par lung, ochi
negri frumosi si favorite. Imbracgminfe moderng, elegantg. In stInga
lui se vgd chipurile lui Costicii al Elenei *i. Caterinei, frafii vitregi.
Cosficg Finfineanu e viitorul frunfas al viefii publíce slgfinene,
care a ocupaf felurite demnitgfi si a murif Iln 1915. Din casgtoria
acesfuia cu acfuala doamng Maria Gt. Ungurelu n'au ramas urmasí,
asa cg ndamul FIntInenilor in link masculina s'a stins cu Constantin.
Elena s'a cgsgtorif cu G. Missail, fost secretar general la Domenii.
Au avut 5 copii4). Ecaterina -s'a mgritat cu maiorul C. Maican.
Dupg 1857 viafa lui Tache Bumbes se consuma acceleraf de
vechea suferinfg cred. Nu lipseste nici cglgtoria dela Viena, o.
rasul minunilor medicale in acel Limp, care de bung seamg n'a pu.
fut sá vindece, atunci, o boalg a carei tamaduire rämIne si acum
un mister pentru ilustrii urmasi ai luí Hippocraf. 5i intr'o noapte
de decemvre, cind pe strgzile albe ale orasului muzical se va fi
stins melodia ulfimului vals de Strauss, Intr'o lugubrä camera de
sanatoriu, fIngrul oltean, cu doruri sfIrsite, va fi desirgmaf, din piep.
I) Exemplarul se afig, in biblioteca d. GT. Ungurelu.
v. Serisoarea in anexe, no. XL
cf. no. XI/ din anexe.
Acestia sint : George eas. cu Elena Poenaru ; Lucretia miiritatA eu I. Massu,
proprietar Perieti ; Ccmstanta cu C. Litaica, chstinsul profesor disparut prea timpuriu ;
Angela cu C. Ionescu, farAsi profesor valorosdecedat§i Paulina cu Mandiu-Tescano.

www.dacoromanica.ro
 208

fui istovit, oftatul de adío. Corpul disparufului, adus in tara, a

fost incredintat pamintului de lingä biserica din Perieti, unde s'a
ridicat un monument sobru de marmora, care, supt 4 stiburi de
epitaf, cuprinde: Dumitru. /. Bumbesi, ncl.scutik la 26 augustu, 1836,
rtiPosatii din asta lume la 16 decembrie 1854, in Vienna".
Biserica din Fagetelu din deal are acelas plan dreptunghiular
ca si cea din vale. In exterior fatadele sint incinse de un briu si=
milar, dar n'au fi-
ride. Pridvorul are
numai 4 stilpi li=
beri, lipsiti de or.
namente. A coperi.
sul de lemn are o
furia octogonalä pe
o basä patrata, in=
velita Cu tabla t fig.
27). La intrarea in
pronaos e urma=
toarea inscriPtie:
-f-- Cu ajutoru
lui Dumnezeu, din
temelie s'au Zidit a.
Casta' sfemte, biserica
cu hramul Adormi.
Tea Maicii Domnu=
lui,cu ostenialapopi
luiMateiBudriman
si Popa Radu Pos-
telnicu §i inpreunei
cu feciori[i] lor, in
zilele domnul tan os-
tru Dimitrie Grigo-
rie Chica si episcop
fiind Ilarion Arge-
Fig. 27. Biserica F5getelu1ui din deal.
siu, la liatu 1822,
iulie 12, iar in anul
1913 s'au reparat...".
Pe peretii pronaosului dreptunghiular sa väd portretele ci:i.
torilor. In dreapta usii de intrare sin: ,,popa Matei, Voica preo.
teasa, in singa usii : popa Mina, Neac§u dieaconu" (finar). Pe
peretele sudic : popa Radu, Ioana preoteasa". Preotii au haine
lungi, dungate, iar in picioare un fel de opinci. Femeile poarta
costumele locale, cu marame pe cap.

www.dacoromanica.ro
 209

Pictura initialg se conservg. In alfar, la proscomidie, se vOcl

scrise numele ctiforilor. Prinfre cirti exisià o cazanie dela Buzgu,
1834, ce pgsfreazg insemnarea lui Iosif vg[n]zäforiul de cgrti
din Bucure§fi", care a Vindui=o pe aceasia la 19 mai 1839 in
tirgu Dobtotinetului".
ANEXE:
I. 1499 (7007), lanuarie 9. Elucure#/. Hrisovul lui Radu VocIA cel Mare
prin care intAreste m-rii Govora, sapinirea peste mosia Nevoia (Oh) dAruitA de
Tudor vistierul.
Cu mita tui Dumnezeu, Io Radu voevod si clown a toatii Tara Ungro-V/ahiei,
fiul bunului Vlad voevod; da domnia mea agasta: porunca a domniei mele sfintei ni-ri
ce sa numeste Covora, hramu/ brea sfintei Adcrrmiri a stapinei noastre Nascatoarei
de Dumn.ezeu, ca sa-i fie Nevoea cit au tinut-o Tudor vistieru fi cu hotarede ei.
Dupei aceia au venit ¡upan Tudor vistieru inaintea domniei mele de au dat acea
PoianA ce sei nume,ste Nevoia, sfintei memeistiri a' domniei mete Covari fi a dat-o
pentru sufletul /ui, ue&Licti sii-i fie Pomenirea.
Pentru aeasta # domnia mea i-am dat ca sa-i fie inteu mofie fi in °haba sfintei
memiístiri fi de intiírire fi frati/or inteu hrand ; dupii aceia sei fie vo/nic egumenul
fi neistavnicu/ chir Dorotei, ca ori pe unde va fi mofia domneascii, iar el sil pue ho-
tar fi niminea se' nu indrazneasca a-1 oPri sau a-1 stinjeni in cit va fi mofie dom.-
neascei fi de niminea scl nu se poticneascii, dupec perrunca domniei mete. i.. ispravnic
Pirvu vel dvornic. $i. s'au scris in scaunul . cetati Bucuresti in luna lui ghenarie 9
In anu/ 7007 (=1499).
lo Radul Voevod I L. P. I
(Arh. Stat. Condica Govora 1856, I, pp. 375-6).
//. 1499 (7007), /u//e 13. M-rea Glavacioc. Radu VocIA cel Mare intAreste
m-rii Govora, stgpinirea peste mosia Nevoia, inchinatfi de Tudor vel vistier.
Cu mita /ui Dumnezeu, lo Radu/ voevod fi domn a tonta Tara Romineascii
feearul brea bunului Vladului voevod, dat-am domnia mea aceasta paruncei a dom-
niei mele sfintei meiniístiri Covcrri S peirinte/ui igumen Dorotei fi trata« ce/or ce
la' cuesc inteace/ sfint loc ca sii la fie Poiana toatei, Cu hotarul ce sil numefte Nevoea,
pentrucii o au inchinat juPan Tudor vistieru sfintei memeatiri fi sfintului hram al
prea curatei Miscatoarei . . . pentru sufletul /ui fi al petrinti/crr lui, calugarilor de
hranii, iar lui inteu vecinicei Pomenire. $i iar duPci aceia am adaos fi domnia mea
din mofia domniei mele, catre aceia Poeana sa fie sfintei m-ri, din capul Poeni in
jos pe valea CorAcii pina in hotaru/ Vitelului fi de aciia iar trece hotaru/ Vitelu/ui
pinei in apa Vedea fi de agia iar pe apa Vedea in suspina.' in catea Topanei, ce
merge la Pitesti $i de acia pe catea Topanei ind 'eirett pina' in aPa ariced, pentru di
am adaos domnia mea sfintei m-ri, ca sei fie dumnezeesti/crr calugäri de chivernisealit
iar nouci inteu vecinicei pomenire si de niminea s'ei nu /e fie cu supeirare dupci cuvin-
tul domniei me/e. Miirturii : juPan Pirvul dvornicul, jupan Staico logofAtul fi jupan
Tudor vistierul si Danéul comis si Radul pahamic si Stroe spataru si Dragomir
stolnic, Radul $i Dragomir postelnici. $i s'au satis in mirinastina Glavaeocului, in
luna lui iulie 13, in anu/ 7007 (=1499).
_i
lo Radul Voevod I L. P.
(Arh. Stat. Conch Govora I, pp. 376-7).

www.dacoromanica.ro
 210

///. 1513 (7021) apnlie 1. Bucurepti. Neagoe VoclA Basarab intgretae Go-
vorei stApinirea peste movia inchinatà de Tudor vist.
Cu mi/a /ui Dumnezeu, Io Basarab voevod fi domn a toatei tara Ungro-V/a-
hiei, fiu/ mare/ui i prea buntdui Basarab voevod, da domnia mea aceastii perruncii
a domniei me/e,sfintei nignfistiri Govori beirintetui igumenu/ui Dorotei frati/or
ce/or ce vietuesc intr'u acest sfint loe, ca set /e fie lor Poiana toad, cu hotaru/ ce se
cheamä Nevoia, ce a fast inchinat-o jupan Tudor vistieru,sfintei meineistiri a sfintu-
/ui hram al Prea curatei Neiscritoarei de Dumnezeu pururea fecioarei Mariei # slä-
vitei ei Adormiri, Pentru sufletul /ui fi al piirinte/ui calugetraor spre hrand, iar /ui
veenicei Pomenire. Era dupei aceia domnia mea, Ina am adgogat din mo9ia dom-
niei mele ccitre acea Poianei, ca sei fie sfintei meinästiri din capul Poeni pe din jos
de Poianl pin5 la valea Coricki fi pind la hotaru/ Vitelului, pinci la apa Vedea
fi de acolo jar* pre apa Vedei in sus pinei la calea Topanei ce merge la Pite9ti
de acolo ca/ea Topanei inapoi pirui la apa Cariciti, ce au fost adeiogat-o reiPosatul
Radu voevod, sfintei manastiri ca sei fie pentru trebuinta dumnezeeftacrr c'dlugeirt, iar
nod pentru veinicei pomenire fi de nimeni sec nu /e fie sup eirare dupá zisa domniei
me/e. Märturii: jupan Barbul Graiovescul i jupan CalotA vel vornic i jupan Ivan
vel Logolcit i juPan Harvat ve/ vistier, Hamza comisul, Dr5ghiciu paharnic, Radul
speitar, Barbul stolnic i Radu i Oancea ve/iti stratomici. Ispratmic jupan Sin logo-
fat. i s'au scris in scaunul orafului Bucurefti de Badea gramaticul, in /una lui apri.
Lie zioa 1, anu/ 7021 (1513).
lo Basarab Voevod I L. P.
(Arh. Stat. Govora, pp. 377-8).
IV. 1528 (7037), octomvrie 29. Tlrgov4te. Hrisovul lui Radu Voclà dela
Alumni prin care intAreste m-rii Govora stfipinirea peste mosia Plopul (Olt),
clAruitl de Badea din FAgetel, Tatul, Coman si cetasii lor.
Cu mi/a lui Dumnezeu, lo Radul voevod damn a toad tara Munteno-
Rcrmineased, fiul marelui prea bunu/ui Radu/ui voevod; dei domnia mea aensta
perruncii a dcrmniei mete sfintei mändstiri ce se numefte Govora, }walnut Adormirei
a prea curatei..., ca fie mofie /a Plopul din ualea Ursoaei /And la va/ea Cii-
nelui fi pind la obirfia Fetei bind /a obirfia Bousorului pine.' /a curmiitura
Noatenului pind /a matca Boului celui mare 0 pe matcei in sus pin& la hotarul
Cocului, pentru di a cumpeirat-o Basarab voevod sfintei meindstiri de intdrire, dela
Badea, cu nepotii /ui 0 dela Tatul cu cetafii lui fi dela Coman cu cetasii /ui, drept
1000 aspri. lar dupd aceia a venit pcirintele igumenu, chir Teodor, inaintea domniei
mele d'a matt pmigonire pentru acea mofie cu Mihàilä gramaticul, iar dupa aceia
domnia mea am cdutat 0 am judecat dufiei dreptate dupd /ege impreuna cu
tifii sfetnici ai domniei mele fi am dat-o sfintei iar Mihai/ greemeitic el a reimas
de lege, cum mai mu/t amestec sei nu aib'ei. Pentru aceia fi domnia mea am dat
sfintului hram ca sei-i fie intr'u mofie 0 de niminea nepoticnitd, dupa zisa domniei
mele. /atii darii m'eirturii Pune domnia mea, pre jupan Pirvul mare/e ban Craio-
venesc fi jup. DrSghié fostul dvarnic fi juP. Neagoe marele dvornic jup. Teodor
mare log. fi V1Ssan vistier fi Radul Furcoviò spelt= Staico Paharnic DrAghiò
comisu/ fi Serban stolnicul fi Dragu Mihnea mariiposte/nici. Ispravnic, Radovan
mande portar. i eu Neguit cel ce am scris in luna lui oct. a 29 ni, in sf einta mitro-
polie /a anu/ 7037 (1528).
lo Radul Voevod I L. P.1
(Arh. Stat. Govora I, pp. 380-2).

www.dacoromanica.ro
 211

1529 (7037) Mlle 27. TIrgovigte. Moise Vodli intfireste Govorii stApi-
nirea peste mosia Plopul, cumpAratA de Neagoe Basarab dela Badea din FAgetel
si inchinad mAnAstirii.
Cu mi/a /ui Dumnezeu, lo Moisi voevod ci domn a toad tara Munteno-
Rometngascei, del domnia mea sfintei m-ri ce sei numeste Govcrra, ca sei-i fie mofie la
Plopul, din obirsia Ursoanei bind. la Valea Ciinelui fi kind la obirtia Fetitei fi pind
la obirsia Noatenului, bind la matca Boului pind /a hotaru/ Cucu/ui pentru cei-i
este beitrinel fi dreaptei mofie mosneneascli, inal fi cumptireitoare de rcIposatul Ba-
sarab voevod, de /a Badea din FAgetel ti de la nepotii /ui, drept 1000 aspri i achlo-
gatit /a sfinta meineistire. lar dupei aceea au avut igumenul Dorotei fi fratii din mcI-
neistire, prigonire cu MihAil5 grfimAticul inaintea domniei mele pentru aceasta mai
sus zisii mofie. lar domnia mea am ceiutat fi am judecat cu cinstitii dregcltari ai
damniei mele fi am aflat domnia mea bine, cum ca acea mofie este cumpetratii de
Basarab voevod t adeiogatei la sfeinta memeistire fi inc'ei damnia mea am dat 12
boeri, ca sei-i caute treaba i rinduia/a incel ti mai bine fi boerii anume: de/a Alunis,
Radul Stroe ti din Cret[i], Coman ti Vilcul fi Stoica fi dela CAlugAr, Vladu/
Dragomir ti din Drojnesti(!), Drdjenutii cdti. Si asa au cdutat acei boeri bine au
aflat cum cei acea mosie este curnpiiratii de Basarab vodei fi addogatei la sfänta m-re ;
pentru aceia boeri[i] ce s'au scris mai sus au dat cu sufletele lcrr aceastii motie sei fie
a sfi-ntei melndstiri, iar Mihájld grameiticul a rermas de lege dinaintea domniei mele.
Pentru aceia am dat fi domnia mea sfintei memetstiri ca sd-i fie intru motie fi
ohabei ti de nimenea nepoticnitet duPel zisa domniei mele. latá dar merrturii: ¡Own
DrAghici biv dvornic fi juPan Neagoe vel dvornic i jupan Teodor vel logofii t i
Dragomir vistieru i Radul spdtaru i DrAghici comisul i Staico Paharnic i Badea
sto/nic i Radul postelnic. Ispratrnic. Teodor vel /ogofdt. Si am sc-ris eu Stoian, in
Tirgovifte, in /una iu/ie 27, anul 7037 (1529).
lo ¡lo/si Voevod I L. P. I
(Arh. Stat. Condica Govora L pp. 379-80).
1534 (7043) septemvre 1. Tirgov4te. Radu VodA Paisie intAreste m-rii
Govora stApinirea peste satul Plopul (Olt), pentru care m-rea s'a judecat in dom-
nia lui VintilA VodA, cu Mihaila grAmAticul, rAminind acesta de lege.
Cu mi/a /ui Dumnezeu, lo Radul voevod domn a toad Tara Romiineascei,
fiul marelui prea bunului Radul toevod, da domnia mea aceastei porunc'd a dom-
niei mele sfintei m-ri ce se chiamei Govora, ca fie satul ce se chiamA Plopul,
cu tot hotaru/, pentrucci a fost satul Plopul al sf. blitrind fi dreaptei mofie fi
mosnen.eascii. Dupcl aceia au avut pdrinte/e egumen Teodor ti toti ceilalti ceaugeiri de
la 4. m-re, prigonire inaintea lui VintilA voevod pentru satul ce s'a es mai sus, cu
MihAilfi gram fi a pirit Mihiii/et gram. cum cif nu este botar beitrin pe unde cei-
/ugarii motil(I). i asa au luat cdlugeirii 12 boeri pe Manea Portaru, hotarnic, de
s'au hotdrit ceilugeirii fi au
A
ales partea de mosie a sf. m-ri de ceitre Miheii/el gram.
fi a pus hotar din matca CoricAi pe gura Boului pinii in obirfia Ursoanei fi din
obirfia Ursoanei ping: in gura veiii Ciinelui ti din valea Ciine/ui ¡And in obirfie
din obirfia Ciine/ui pint' in obirfia Fetitei ti din obirfia Fetitei drept prin mij/ocu/
Bucinului fi iar de acolea in matca Fetei mari pe Lupoaea kindn. obirfia Noate-
nului fi din obirtia N. pinel in maim Bou/ui in sus villa in hotai Cocului. Ata am
velzut d-mea cum este mai sus zisa mofie MiTi.71e1 fi drept hotar ; pentru aceasta am
dat d-mea sf m-ri ce este mai sus scrisei. satul Plopul, cu tot hotarul, biltrincl fi dreaptel
mofie de mottenire sf. Govori . . . Meirturii am pus domnia mea : jupan DrA-
ghici dvornic fi jup. Tudor log. fi jup. $erban vel ban Craiovenesc jup. Vintili
ve/ dvornic jup. Vlaicul vel log. fi Stroe spatar fi Radu paharnic fi Dragul stol-

www.dacoromanica.ro
 212

nic j Staico comisul si Badea Aiaz (!) vel boste/nic. Si ispramic Vlaicul ve! /og.
eu Radu gramatic cel ce am scris in cabita/a Tirgoviste, in /una /ui septemvrie 1,
anu/ 7043 (1534)
lo Radul Voevod I L. P. I
(Arh. Stat. Govora L j)b. 382-3)
1792, octomvre 16. Siatma. Cartea ispravnicilor de Olt in prima de
judecati dintre Iordache Bumbe i doi mosneni din Vlaici pentru mosia Lelesti.
Sud. Olt.
Dubd judecata ce au avut inaintea noastrd. Radu i Stan ot Vlaici sud Te-
/gagman], cu Iordache sin Diicu Bumbes ot Ffigetel dintr'u acest judet, pentru ho-
tar[uil mogii Lelestilor, ce s'au vdndut de popa Marin zet dieaconu PSiru i de
P5tru, feecnul lui ['Wu diaconu; cm-End ei cu brotimisis sd o ea dela mina lui Burn-
bes cu intoarcere de bani i ordnduindu-i judecata sd brimeascá bdräsi[i] blestern, cd
de estimp dela Seint[d]marie au stiintd de vänzarea acestar bdrti de mosie, n'au
brimit aici dubd cum mai pa /arg sec aratd in cartea de judecatd ce s'au dat la md.na
lui Bumbes. Neodihnindu-se beird,si[i] li sd buse- soroc ca la sfiint abostol Andrei, sd
sec afle ameindood. biirtik /a /uminatu ditia]n.
Draghiéan Ot[eteliganu]. 1792, octv. 16, Slatina.
1842, noemvre 7. (Sial ina ?] Socoteala ce di Elena Fintineanu, de
venitul i cheltuelile casei defunctului 8512 sot I. Bumbes, pe anii 1840-42.
.Ardtare de toti banifil ce au intrat s'au che/tuit in trebuinta casi Tabosa-
t[uluJi. sofa mieu, postelnicul Ioniti Bumbes de/a It. 1840 ghenar band acum :
I ei par[a]l[e]. Primiti In casfi :
18.000 Din arenda mosii Mierlesti i Perieti i neetAlul i ce/e/a/te j,á trai ani,
adicti dela 23 abr. It. 1840 gi blind la 23 abr. It. 1843, socotiti já fiecare
an cite lei 6000.
1.529 Rdmci,sita clac{ din mosia Perieti Mierlesti, bel It. 1839.
280 S'au gcisit in fiintd la moartea rdbosatu/ui.
640 Pe 4 cai battalion ce s'au vindut d. proccrror.
500 Pentru o titercd ce am vindut-o d. Gheorghe Caracoste.
9 8 Pe o cdciu/d, idern.
150 Pe un gheroc, idem.
130 Pe o manta, idem.
1.400 Pe 200 vedre rachiu, cite lei 7 vadra.
1.200 Pe 3 clái de fin dela Mier/esti, care s'au vindut una cite lei 400.
64 Pe o ta zaeascá ce s'au vdndut d-/ui Hristodor Caracoste.
18 Pe o vizind de galbeni ce s'au vindut d. Mihalachii Tonescul.
130 Pe un cirlan armäsar, care s'au vindut lui DrAgluci Purciirea.
250 Doi boi de jug, bdtrini, vinduti /a bil6ul dela Mirosi.
65 O vacd &Wind i oarbd, idem.
24.369 8 Dintre care 85 scade :
2.936 d-/ui bitarutui Jonasico (!) RAducu cumnatu-mieu din datoria
rdposatului cu zapise si alte socoteli.
150 S'au plait ni,ste mdruntiguri de tirgue/i ce le luoase rdbosatul, in viatä
aflindu-se, de/a bdcdnii.
3.300 bentru bcrmeniri/e reibosatu/ui kind la 2 ani ¡um-date.
600 Datcrrii/e ce am Nam pinet acum bentru copil in doi ani $i jumeitate.
300 Simbriea unui j,ádurar ce ptize§te bcidurea dubd mosia Mierlesti fi Pe-
rieti pi 3 ani cite lei 100 bd fiecare an.
180 Idem altui beidurar ce bdzdste biidurile dela Fdgeteil pcl 3 ani, socotit
fiecare an cite lei 60.

www.dacoromanica.ro
 213

380 Simbriea lui //iie vizitiu socotitu din /t. 1840 ghenr. u find la U. 1841,
cind m'am mdritat, pa un an # 7 /uni, care era inseircinat cu
cautarea te/egari/or.
480 12 chile era ce s'au curnpdrat cite lei 40 chi/a, socotit dela It. 1840,
ghenarie Nina /a lt. 1841 iu/ie, cind m'am meiritat idem Pentru
telegari.
200 Idem bà fin bentru telegari dela It. 1840 mai # peinci la It. 1841, iu/ie,
cind m'am mdrit.
540 Simb-riea je trei ani a unui addias cu nevasta ce sa Old cu ingrijirea
vite/or curti[i] dela Mier/esti, socotiti pa an cite /ei 180 be amindoi.
63 20 Potcovitul te/egarilor socotit pe un an # 7 luni adedi dela /t. 1840 ghenr.
Prind /a 41, iulie, cind m'am mdrit, socotit be an cite lei 40 precum
am avut tocmit já Nitei potcovaru/ dintr'acest aras.
224 /n meremetul cdruti nemtesti pentru strinsu/ roatelar, facerea a citeva
obezi la ele, mima cart*, oi§tea # alte mdruntisuri, ce i-am dat /ui
Chearghe neamtu, /a Bucuresti, in no. 7.
947 15 DO d. Teodcrr Marianovici. hotamicul ingineru/, pentru alegerea
hoteirniciea a sj. 689 din hotarele F5gep1u1 de sus, de jos, Chiliea
PAcala dintr'acest jude i toonit fiecare sj. cite par. 55.
250 Simbriea doichi care au crescut fata pe un an.
250 Pentru isprtivitul cuhnii din curte care reimeisese inceputei de rciposatu/,
cu cumpdrare de cuie, sindrirci fi pretul dulgherilor.
400 Cheltuea/a feicutd in /ucrarea hoteirnicii de/a Rigetid, cu ducerea in 2
rinduri. cu plata $i mincarea oamenilor trebuinciosi /a /anti, /a facerea
movile/ar. mincarea d-/ui hotarnic i celelalte.
8.123 Al 3-lea (1) bartea ce mi set cuvine mie din hrisisu/ adunat in sumd de
lei 24.369 si bar[ale] 8, adunati din venitu mosii/or cele/alte precum
sá aratd 'mai sus.
1842, noevr. 7.
(AdAogire :)
26.173 37 Adicd /ei , . . sd adunei toatd suma cheltuelilor bez (-=-M-J) hrana,
inbrdcitmintea copidor i simhriea hrana slujnici. acestea dupá dinsi
alte trebuineoase, socotit pa 3 ani, áná s'au oranduit noul epitrop;
bentru care eu fiindcd nu am tinut nici o socoteala fiind /ucruri miirunte,
Tarrant?, a set chibzui # hoterti de cinst judeciitorie a mci despdgubi.
Elena FIntfneanca. 1843, ghenr 1.
3.500 Dati pentru pomenirile rciposatului /Nina la 3 ani, che/tuiti la 10 so-
roace cu bomeniri i alte zi/e mari $i slujba arhiereului ce 1-am adus ;
in 11 sdrindare care i-am dat la bisericei, cu cheltueala biserici dela
F5getel, la care s5 cll IA an cite 2 ocfi fâciii $i 2 de undelemn i un
stihar mare I-am fdcut nou, un patrahir simbriea muieri care tAmile
pfi ràposatulfi cheltueala aprinderi candeli $i a f5clii dela mormint.
IX. 1845, iulie. Curtea de Argeg. Antologhiu manuscript de Barbu \TAB-
m5reanu (din Valea Mare-Olt), elev in seminarul episcopiei Arges.
Precuvintare catre cintclret[i].
Aceastet carte ce se nurneste anto/oghion este intocmitd intr'acest chip in seme-
narul sfintei episcopii Argef, de sfintia sa pdrinte/e Ghelasie ieropsaltul, profesmul de
cinkiri in acest semenar, in vremea cind era aci invâätor, arinduit de jyrea sfintia sa
pdrinte/e episcopul Ilarion Argesiu, din anu/ 1839 (pänd acum la anul 1845). fiind
de neam din Basarabia trecind in Tara Romineascd de mic copil, carele incd din

www.dacoromanica.ro
 214

virsta ce,a cruda' # Pana la cea desavir§iki tinta, a petrecut intru invettliturei. lar cind
s'a deschis gcoa/a cea de musichie de sfintia sa p5rintele Macarie, intiiul dascAl al
acestui mestegug in limba patriei, a fost adus si sfintia sa de parintii sái, ca sa
vete acest me§te§ug musicesc fi a invatat vr'o citiva ani musichie de cea veche gre-
ceasca gi de cea ?torta.
Apoi dupá moartea dascedu/ui sciu, i-a ramas urmatariu, carele a intoonit nu
numai aceasta carte ce cuprinde intr'u sine cintarile cele mai de neaparata trebuintcl
precum pre rind le voia spune, dai nu pm toate, ci numai pre cele mai de capetenie,
precum... (ingira lucr5rile fgcute de Ghelasie) sint compuse de sfintia sa Pira set ea
prafora dela cintarile altar cintareti, insa unele din cintarile cele dintr'aceasta carie
71UMCli le-a rominit din grece§te gi le-a mai indreptat la potrivirea melostduirominesc,
care cinteiri 4 au gi nume/e feiccitoru/ui /or, care a cui facere este; iar care n'au, ace-
lea sint faceri ale sfintii sale, cu toate cet la unele este gi iscedit precum la podobii fi
la heruvicele cele mari intr'a/te locuri, fi in scurt sa zicem cei mai toate sint face-
ri/e sfintii sale. Pre toate aceste cintciri le-a paradosit sfintia sa, semenari,stilor celcrr
20, carii au urmat intr'acest semenar din anul 1841 gi paná la anul 1845, dintre
carii 11.71711 am fost eu
Cu bunavointa celui pi-ea inna/t s nemeirginit, am avut norocirea de a intra in
semenarul sfintei episcopii Argef, din anu/ 1841, apri/ie in 3, aflindu-se aci pro-
f esor de cetire, pitaru Slavciu Vittigescu, iar de cintare pe me§tqugul musichiei, pa-
rintele Ghelasie Basarab eanul, carele indata dupa uenirea mea inteacest semen ar in-
preunii cu a tovarofilor miei ceilali semenari,sti, s a indeletnicit a ne invata fi pe noi
acest me§te,sug al cintcirilcrr, orinduit fiind de mai susul pomenit ePiscop al Argegului,
care episcop, chipa trecerea a trei ani z noao /un dela intrarea noastrei in semenariu,
au gi murit in leat 1845, ianuarie in 7.1) Deci aratindu-ne la acest me ftefug z deprin-
zindu-ne atit /a cintare cit gi la scriere, indata dupei ce am invätat Anastasimatarul,
ne-a dat de am scris cinteiri/e cele din aceasta, carte, fiincica asemenea cintari nu se
aficl tipetrite. lar dupei scrierea acestei carti, am mai inv atat a/te cintari apoi am
manuscris §i, Docsasitarul sfintii sale. De aceea la citava vi-eme, deprinssindu-ma mai
bine la scris, m'am apucat fi am prescris adasta carte al doilea precum se vede, insei
numai peind la heruvicele cele mari, iar pre cea dintiiu am vindut-o unuea din tova-
rofii miei. Si a fost scrierea cartii ace§tiea semenarul sf. episcopii Argeg.
1845. Barbu seminarist, scriitorul acegtii cArti gi leg5tori.
X. 1850, ianuare 4. [SIatina]. Socoteala venitului i cheltuelilor casei rà-
posatului I. Bumbeg pe anul 1848-49.
Lei parale.
7.050 Capita/u din arendarea mogii Merlegti gi FAgetelu pec acest an 1849.
3.216 13 Capita/u ramas din anu incetat.
321 20 Dobinda acestora pei un an.
10.587 33
2.350 S'au dat d-ei cocoani Elenchi, sotiea ra' p., cuvenita a 3-a parte cit e hri-
sis din tota/u venitu/ui acestui an.
400 Simbriile a 2 Padurari (la Mierlesti gi FAgetel).
56 Pa 4 oca' undelemn gi 2 oca fac/ii pentru biserica dela Flgetelu.
30 Idem pe 2 ocet. unde/emn 1 oca fac/ii Pentru biserica dela Merlegti.
48 Idem pe 2 oca undelemn gi 2 oca feidii ce ard /a mormintu rAposatu-
lui, la schitu Sopotu in Slatina.
40 Plata unei femei batrine (pentru aprinsul feic/ii/or, a candelii tcimiere).
304 Pentru raincarea beieatu/ui dela 14 noemv. pilla la 14 sept. cind 1-am
dat in pansion, pe 10 luni.
250 Simbriea unei s/ujnice ce ingrija de dinsul.
1) v. N. larga 1st, bis. rom. 11, p. 366, unde se c16: 7-8 ian. 1845".

www.dacoromanica.ro
 215

182 Mincarea acestiea, socotit cite. par. 20 pi si.

738 10 (Imbrdatmintea, ceirtile i alte obiecte cumbeirate pentru biiat").
1.625 Plata Pansionu/ui in 50 galbeni.
276 20 (Alte cumbeiraturi tot pentru Mint").
800 Dat d. S. Stravolca, hotarnic i inginer, pentru cdegerea mosii Mer/estii
si Periei...
7.242 30
3.345 3 (Excedentul net al anului). 1850, ghen[a]r 4.
X/. 1853, octomvne 18. BucurWi. Scrisoarea lui Tache Bumbes citre teal
säu vitreg, marele pitar I. Fintineanu-Slatina.
Onorabilu meu tati, iti sArut pArmteftile miini ;
Eu din mila cerescu/ui Creator mei aflu seinettos i nu libsesc a cerceta ci ben-
tru scumba Dumneavoastrei sancItate c'af/indu-sd dupá cum eu dcrresc, foarte sec mcl
bucur. (Dup5 ce se plinge de lipsa banilor # purtarea nepoliticoasi a directorului
institutului fati de intirzierea achitirii taxelor trimestriale, isi desvilue in incheere
gindul de a renunta la invAtAturg, scriind:) Dar mei Tog iardsi fi mai inferbírttat a
md de/ibera e be mine dela Creciun, cd nu f tiu ce va fi viitatul cd # tirbei si mai
multi boeri au plecat astizi la 8 ore de dimineati, la 16 ale corentei (!) la Viena
si aceasta ne dei o mare dovadli di se va intimpla ceva i a; deem eu a fi Ungi
onorabili[il mei parinti cci este (!) acum 5 ani de cind nu am gustat bärinteasca a-
leiturare cres eu cci voi fi destoinic a vet inplini toate ordinile d-v. cu cea mai
supusci si mai muttumitoare phicere, crez cd voi fu i destoinic de ceeace mi sà
va da de cdtre prea onorabilu meu tatd, §i este rufine, scumpul meu tatii, a urma
In gcoli si cu barbi. Te Tog dacei mi sei va acorda aceastei miserabi/C1 cerere voi
da si sufletul pentru protectorul fi binefAcAtorul meu pArinte, dad& mA scoate si
pi mine din aceste inchisori... Te Tog inp/ineste aceastei cerere a miserabilului d-trd
fiu reispundeti-mi dacec' se &ate aceasta cu venirea aici. Inca odatei mei jur im Crea-
tor cd ii voi fi recunoscdtor, cd ati tazut di nu am putut unde desirai a intra $i
aca ramine a-ti lua ti d-tale carierd adicei cu munca. Nu am cd voi fu i (!) refuzat de
bunu/ d-tale suf/et $i indreisnesc a m'ei subt isceili, subus recunoscettor fin,
Tache Bumbepi 1853, octomvrie 18, Bucurefti.
(Marginal, repeta' rugdmintea, ardtind di nu mai este de inviitat, odatei ce tara
tt ceczut supt protectia Rusulni").
XII. 1854, iunie 28. BucureW Scrisoarea lui N Mitilineu, directorul unui
institut scolar, citre pitarul I. Fintineanu.
Iubite prietene,
Am priimit scrisoarea trimiset dela 20 iunie fi m'am bucurat foarte mull
aflind cd sinteti siiniitosi. Am viisut ccl uni SCTiti ca sei bregidescil be Tache cu lectiile
ce scI cerii din nou Pentru scoa/a militará, ínsá, iubite, aceastei este peste putintcl de
a le invdta Tache in soroca numai de 40 de sae, inch pentru lectiile ce s'a cerut bind.
acum Tache le ftie, dar de a inviita alte in acest scurtii timp nu se Poate. Essame-
nu/ in institutula mieu, studiilora anuale se va face la 6 iuUe; aveti dar buneitate
de a veni sau de a trimite pe cineva ca scl asiste la cercetarea ce se va face /ui Tache
in essamenula bub/icd. Cocoanei setrut miinile.
Tot a/ d-trii scumb prieten fi Plecatii slugd ,
N. I. Mitihneu.
(Vo.) D-Lui mare/ui pitar loan Femteinianu, la Slatina.
(Toate actele anexate, referitoare la Bumbes, sint din colectia d. Gr. Ungu-
relu, proprietar, Stoicinesti-Olt).

www.dacoromanica.ro
 216

25.

Biserica din Floru.

In a doua jumitake a sec. XVII sakul cu mosia dela Florul
de pre apa Vezii oi sud Olf" era In posesiunea lui Papa clucer
Dräginescu, care prin anul 1685 II vinde lui Consk. Brincoveanu,
ve! spitar Domnitorul Brincoveanu märifînd, In mal 1700 8), pe
fiica sa, clomnifa Safta, in virsei numai de 14 ani, cu Iordache Cre.
fulescu ve! cimiras 8), j di de zest-re ,,saful Serbinesiii cu rural.
nii ; satul Floru teste tot hotarul ; tot hofarul Momicenilor ; mosia
dela Lac de lingi Serbinesti ; viile din Slakina" koake din jud.
In anul 1738 acesie mosii ale marelui vornic Iordache Cre.
fulescu s1cti jefuike de catanele ungureski, care ridici koake oile
propriefarului, dar fug In grabi, alungake fiind de ispravnicul ju-
defului Oli, Ianache posielnicul8).
Dupa moarkea lui Iordache (1746) si a Saftei Crefulescu (1747)8)
mosiile Serbinesti i Florul cu koake hokarele i cu viile dela Sla.
v. N. Iorga, St,idii i doeumente, XIV, p. 329.
cf. $incai, Cronica III, p. 191 De aceasta (de Impäcarea hanului Crimeii Cu
Nof,diani1) bucureindit-se Brancovan s'au int./rennet la Bucuresti $i primavara au mei-
ritatil pe Safta fata sa dukcl postelnicul Icrrdache Cretulescul". Acesta e fiul lui Pirvu
Cretulescu, val post $i al Visei, fiica lui Radu din Videni, i nepolui Jul Radu vet
log. Cretulescu. Ca gmere al lui Brincoveami, ocu1i5. vel agg. (1709), vel
post. (1710), vel pah. (1711), vel logoflt (1719-23. In aim' 1724, Nic. Mavrocordat
mazile0e pe lordache fi au pusii log, mare pe Matei Falcoianu". La 1 aug. acest an,
dregatoria de log, e ocupala de Matei, i.r areen de vornie, de Radu Popescu, crcmi-
caru/ (v. Filitti, Arhiva, p. 61, doc. 201), eare s'a dolitgärit dupá aceasta data, chid
socotind cá $i ale /umei seint toate desarte, sin gur din bunt& voia mea am cerut voie
dala Maria sa am mers de m'am calugeirit la in-re la Radul Vodci fi au pus
Maria sa, dvornic mare ¡,re lordache Cretulescul...". (v. Magazinu, IV, p. 128). Aeelas
eronicar preeisea7á dudsi wide s'a fAcet aceaq14. earlAtiire. Alavrocordat pleadi la 27
dec. (1727) din Blicuresti. in expeditie pentru potolirea conflictelor tktarekiti §i rAmine
12 zile in Afumati (Ilfov). .,Acolo la Afumati au fm,bracat Domnu/ pre Icrrdache
Cretulescu vel vornic pre D-tiache Ramadan vel spatar, cu contefe îrnblánite Cu
b/ane de vulPe de Mosca foarte frumoase. (y. Ibidem, p. 169).
lui Brinc.iveami Vo IA (in Arh Olt. XI, 63-4, pp. 303-18),
p. 312.
Idem, ibidem. Resillid ra F/oru/ e MI qat en o vechime mai mare deal. 100
de ani", curo se socoteate in Dicf geografic al Rominiei v. 111, Buc. 1900 p. 397. Nu
a fost infiin(at de un anume Const. Caracostea..." (/bid.).
cf. C. DaPontis, hphemérides daces, II, p. 278,
La 1 marte 1747 Salta 13reincoveanca sotia rifik Iord. Cretulescu, vel vornic"
ca copiii sai Radu/ Cretulescul, hiv vel siohdr: Cost. Cretulescul, biv vel ag. Torna
Cretulescul, biv vel medelnicer i Nic. Cretulescul hiv vet Idtrar" InctiinA mitropohei
Voinefti (D-ta), Cogos (tleh.) 9i Grojdibrod (R-(i)--ultimele douä, le avusese
Iordache danie dela riibosata mama Preda, sora mumei dumnealui" ca s1 se

www.dacoromanica.ro
 217

tina í cu casele de aici din Bucure§ti rämin asupra unuia din

cei 4 b5eCi, Nícolae. Fíindcg din c5.sätoria acestuia cu B51a§a Gu.
Ham!) n'a resultat nici un mo§tenitor, averea luí urma sa se imparti
intre ceilali frati Cretule*ti, dar spre sfirvítul secolului se observA
cà toate proprieatile din Olt smn In sapinirea luí lonitá Cretu-
lescu, fiul luí Const. Cretulescu, mare ban al Craiovei prin anii
1755=6 §i 1758-91). Acesta le lasä fiului sàu, Tudorache medelni=
cer, care in sept. 1803 nu mai trä.ia. Elenca, socia lui Tudorache,
cere In acest an sä i se facà hotärnicie pentru mo§ia ce s6 nu.
mete 5ärtane§ii domne§ti i mo*ia Lacul, mo*ía floral i mo§ia
Vedea... a boerilor Cretule§ti de zestre daa de r5.posatul Const.
V. Brincoveanu, räposatului lordache Cretulescu.... Ho.
tärnicia s'a Pic-tit la 9 sept. 1803 de un pitaru Marin, care citeazä,
zapisele cu care doamna Stanca Brincoveanu a cumpgrat dela fos.
tii proprietari 2).
DupA 1803 moille Floru i Momiceni furä cumpgrate de ne.
guatorii 8) Gheorghe Balan (loan), Erístodor Gheorghiu §i Gheor.
astruce oasele lui acolo la mitropolie", aci acolo e fi murria d-lui fi coini de ai
noftri" (v. Acad. Rom. ms. 610, ff. 36 v-so 37). Actul e intirit de Const. Mavro-
cordat si de boerii divanului: Grig. Greceanu, vel han, Antcrnache ve! vist., Barbu
Wiceirescu vel log., $tefan Vciairescu, ve! stol., Ianache vel sKrdar. Se vede marturie
si Anita Go/easca, sotia lui Nico/ae polcounic $tirbei. La 3 aprilie acest an, Safta isi
face diata (v. Seatrte hiserici cu avert proprii, Buc. 1901, pp. 213 - 16). Mitropolitul
Neo fit, in calltoria lui din anul 1747, a trecut i prin satul erbneLi, despre care lin
insotitor noteazà: $i /uni in 3 dni, [august, 1747], dupii liturghie am plecat [din
Crecil fi mergclnd ca la un gas fi jumeitate, am ajunei la Seirbeine§ti,la satul dum-lui
vornicului Cretulescul fi am mas seara acolea: iaste sat mare fi besearicci mare de
lemn fi a' doao zi, marti, au fticut barintele liturghie §i au bomenit pa d-1 vornec fi
pá dornnita Safta. i coneierea Orintelui au fost la casa /ui Vlad ecip[ilt[an] fi dupii
ce am miincat de breinzu, aboi am Necat rnergeind cale de un eas am ajuns la
Ungurei la casa dum-/ui cluer Matei (v. Acad. Rom. .ms. 2106, fol. 26). Reese din
acest pasaj cá in aug. 1747 nici Safta nu mai trlia. Biserica era de lemn. A firn,atia
din Diet. geografic, V, Buc. 1902, cl existd In erbAnesti o biseria vechie, azi rui-
natcl, infiintatä la 1774 (sic) de cltre 114Cirict sa Doamna Safta Cretulescu" (v. p. 513),
nii-i adevgratl. In diata din 1747 Salta serie: ISO talere las scl se dea fetei tut Matei
cluceru dela Ungurei (v. Seapte biserici, p. 215).
') v. I Filitti, Craiovestii, p. 101.
2) v. anexa I. In anul 1816 Elenca C. nu mai tr5ia. erb5nestii r5min in pose-
sin fiului ei comisul Costache Cretulescu", care repar5, in 1838. biserica local (v.
Dict. geografic, V, p. 513) si a ginerehn ei, serdarul Petrache Argintoianu", sotul
Luxandrei Cretulescu (cf. Bis. din Greci, anexe).
a) ca G. loan (Balan) era negustor ca i fratele du, Costache loan, o spune
regestul unlit zaps din 24 aprilie 1815, prin care multi mostern din Mter/efti inslrei-
neazA si *tile lor. nevindute in august 1808 $i maiu 1809. la numiti[i] negutritari
Gheorghe loan i Costachie loan" (v. hotcirnicia Mierlefti/or si altor mosii, alc5tuit5.
dup5. 1850 in posesia mea). D-1 G. Ghibifnescu, trecAnd in anul 1924 pe la familia
C. Caracostea din Timpeni, a cercetat birtiile i cunostintele genealogice cu privire la

www.dacoromanica.ro
 218

ghe Costazotul. Nu pot precisa data vinzärií lor de cätre Cretu=

lesti, dar considerind faptul c5, Gheorghe Ioan (Balan), cu fratele
säu, Costache loan, Lo t negustor, au cumpäxat In anii 1808=16 o
mare parte din moiile Perieti i Mierle*ti, apoí cä, In 1814, cei
arátati zidesc biserica din Flora, cred cá operatia s'a petrecut apro=
ximativ prín anul 1810. La 16 iulie 1825, slugerul Gheorghe Ba=
lan (acelas personagiu Cu Gheorghe Loan, catorul bisericii din
Floru, intalnit Cu aceastà boerie incä din anul 1816) impreunä Cu
Hristodul[o] loan, garanteazä autenticitatea hotärniciei din 1803,
al cäreí original se afla la un Ghior[ghe] Barotí in Brasov"1).
Un act din íanuarie 1827 vorbeste de räposatu slugeru G. Balan".
Acesta a avut un fiu, lana che sin sluzerul Balan", care semneazä,
ca martor Intr'un act din 1834, de arendarea mosiei Stoicänesti -a
seträresei Anghelina, sotia luí Const. *etraru Saraioan i probabil,
fiicä mai mare a lui Const. Caracostea, unul din propriefarii Flo=
ruluí. Enache Balan apare, in anul 1866, ca parte 'in judeca(à cu
Statul pentru mosía Momicení, aráturi de G. Caracostea sí Const.
Ioan2). N'a avut copii3).
Aceastä, famílie origínarä din Epír (Grecia), cunoscutä la In=
ceputul sec. XIX supt numele loan sí Balan, adoptà dupä. 1830
un nou apelativ, Caracostea4). Membrii acestei familii au luat parte
activä la miscarea revolutionarg din 1821, ca partisani Infocati al
Eteriei, actiune ce le=a atras mare urä din partea turcilor 5).
In Epír, familia Balannor a jucat rolurí importante In sec.
XVIII i XIX. Cei mai distinsi membrí ai acestei familií au apä-
rut la lanilla. Príntre ei s'au. remarcat : Vasilopulos Balan (+1760)
Cosma Balan (+1807), ca dístinsi scriitori i filosofi. O ramurä
a Balanilor (Caracostea) locuía in Negades. Acesti Balaní, prin bo=
acPaRt5 famdie si a alatuit un arbore, care pleacl din Costea Balan (cel Negru=Ca-
racostea) dupä 1770. Acest Costea ar fi cumpArat inainte de 1800 mosiile : Serbänefti,
Stoictine§ti, Perieti, Mofteni, Fiord, Buta, Boian, Jarcaleti si Fa getel. Copiii acebtuia
ar Sita (Angheltna), Hristodul i Checrrghitd. Nu pomeneste nimic de G. Balan
slugerul i de Const. loan, frati, cumpAratorii Florului dupl 1800 si ctitorii bisericii
din 1814. Mosia Ffigetcl n'a apartinut niciodat5, acestei familii (v. Bis. din T'aula°.
cf. anexa I. La 30 nov. 1825 G. Balan cu incl 2 proprietari dau zapis eä se
multumesc cu hotArnicia tacuil de clucerul loan $erbAnescu In acelas an. (v. Acad.
Rom. ms. 4915 f. 405 v-so, act grecesc).
AM. Stat. Acta mitr. dosar 143/375.
In Arhando/ogia de dupl 1837, intilnesc un pitar Costache Balan, inaintat
serdar la 23 apr. 1846 (v. Acad. Rom. ms. 872 f. 478) i paharnic la 8 apr. 1851 (Ibidi
t. 112 v-so); iar la fol. 301 v-so (Ibid.) g5..sesc pe un C. Balan, boerit cu titlul de pi-
tar la 1 ian. 1840.
Cognomen dat de turci lui Costea, un membru al acestei familii, negrti la
fati, deci Cara-Costea.
Informatie dat5 de d. brof. D. Caracostea.

www.dacoromanica.ro
 219

gatia i isprävile lor haiduce*ti, au intrat in folklorul grec i sinf

cintati pina asfäzi.*1Exisfa Insä, actualmente, in Grecia, o mare
confroversa asupra inru-
dirii acestor doua familii. Aeliregicillill1111111111

Profes6nd universifar A.
S. Balan, din Atena, sus-
¡ine fesa unei singure fa-
1), iar publicisful H.
Hristovasili crede ca Ba-
lanii.Caracosfea din Ne- -
gades, cintati in poesia po-
poranä greceascg, aparfin
alfei familii sfräinä de cea
din Ianina 2).
Daca din slugerul G.
Balan nu mai sin, azi,
descendenti, din Constan-
fin loan (Caracostea) nu-
marul lor e mare. Acesta
a avuf doua fete : Elinita,
al carei so t nu *fiu cine a
fost, dar care, in aiaul 1849,
locuia la ginerele ei, C.
Kiriazi dohtorul, In satul
Frangade din tinuful Za-
gorie" 8) *i Angelina, cum
doi baeti : Gheorghe
Hristodor. Gheorghe Ca-
racosfea a avuf fidul de Fig. 28. Hristodcrr si Despina Caracostea, ctitorii
pitar in 1856 4). Din a- dela $erbAnesti.
cesta descinde actualul proprietar din TImpeni.8), d. Costicei Ca-
racostea. Hristodor Caracostea, cäs'itorit cu Desint, ridica prin anul
1857 *i biserica actualä din Serbäne*fi de sus, unde i se gase*fe
aproape disparuf de fum i var porfreful, alaturi de al
1) y. 'Hzetpontz& Xpovota, Ianina, 1930, p. 16 sqq.
Ibidem, p. 157 sqq.
v. anexa II.
I s'a acordat acest titlu la 21 aprilie 1856, data ciad 1-a obt.inut i Dimitrie
Bumbes (v. Acad. Rom, ms. 872, ArIzandologia Tari Rom. dura noua legiuire din
anul 1837, f. 345 v-so).
Prin 1825 era in acest sat o biserica de zid sf. Nicolae, pe mosiea dumn[ea]lui
dvornic[u]lui Skitinean (Iardache), titcut5. de neamul dum-lor", avind preqi pe: Scarlat,
Rada, Iordache çi Scarlat (v. Ac. Rom.. ms. 3530, p. 111). Privitor la trecutul mosiei
Timpeni v. Bis. din Draganefti, anexa no. In.

www.dacoromanica.ro
 220

sotiei (fig. 28). A avut mai multi copii, dintre cari, Nae a fos(
tatäl d. D. Caracostea, profesor universitar, bine cunoscut prin lu.
crärile sale de criticä literarä referitoare la poesia luí Eminescu
si la folklorul nostru. Cit priveste pe urmasii Angelínii Saraioan
cealaltá flicà, problematic5, a lui Const. Caracosteaei au fost
cercetati in altà parte ').
Biserica din Floru are un plan dreptunghiular. Fundatia de
càrämidi e acoperitä
In exterior de un strat
de ciment. Fatadele
exterioare slut ornate
Cu un brill convex
tencuit, incadrat In-
tre 2 síruri de cgrä-
mizi in zimti. Cele 2
registre slut plane,
cel de sus e ornat Cu
picturi, iar celälalt e
simplu, doar la prid.
vor se v5d diverse ro-
sete decorative. Par-
tea superioarä a fa-
tadelor este iaräsi li-
, .. . ..
,r
mitatä de un rind de
, c5ximizi in dinti de
fierästrgu, care fixea-
zá cornisei plà-
cut profilat5. Biserica
are un acoperis de
tabl5 scund i doug
turle octogonale, in-
chise (fig. 29. Clo-
potnita e in curtea
Fig. 29. Biserica din Floru. din fata läcasului.
Priclvorul este in chis de stilpi uniti prin arcade profilate,
dreptunghiulare i peretele sudic e incärcaede zugräveli ce repre.
sint5 raiul i iadul. Scenele relioase stilt lmärginite de deosebite
motive naturaliste.
1) cf. Bis. din Fa' getel. Privitor la viata Elenei Fintineanu, singurul vldstar al
cu Const. dram Stoiceinescu, C. Poboran (v. 1st.' orasului Slatina) se con-
trazice alirmind, la p. 150 ca ea a murit la 1896 in tirstii de 90 anim, deci nlqcutä
prin 1806; iar la p. 490: El. F... neiscutei la 1815....". Sint pentru aceastä dad din
urm5.

www.dacoromanica.ro
 221

Intrarea in biseric5 se face printr'o soli& u0, de stejar, pe

care sin säpate cifrele anilor : 7327 (1819) *i 7329 (1821), cum *i
citeva nume probabil ale me*terilor ce nu se pot descifra.
Deasupra acestei ui seà urmitoarea inscriptie (fig. 30) : 1- D[oal-
mne cela ce cu Puterea ta prosier.' vesti Pre ceca (!) ce iubesc podoaba
casi tale si locu leica.
sului sfintiri -1
tale. Priimeste i acest WM-4M ET a 'IMO'S& Kite t 174116.'
sfänt leicasi al tau, care fILMEfl PI PR. utpt ' .!
We- fNECW-C44H T.' (Milli E. 401111a.
intru cinstea si slava T EN 410014: tirtenc_o_itjtiutimptlif
sfintiloru ibnipeirati C T4111111,101 EIE 1-14. li11444I AVM WOE
f ititrEtmE_r4831-Avrait-ry Emit
Costantin st Elena $i
a marelui mucenic Di= grr*RillA
A+firtiff ile74-1 T
fiWn Wit -FE OPfirdC3 Sit
mitrie, s'au zidit din W f ECW,gtAITh Aftill-VM-3131ht
temelie de dirm,nealui rft..30114 Yfr,1,1S WC PIAUI
jupan Costantin loan W nél4A0eT44701.fitat. Ot Vn42E FE
i de dumnealui juPan tiff )1P114PIC.T;ZP. .g0 eT4-1141- ------
Gheorghe loan 0 a- ti))4..
r3ift v1,-
61r . RCM Ptat?.tA. 11`0-0i
tt-0170404114. 4
41/4
meindoi frati
ziditet din leatu 1814;
earei la leat 1836 s'au
este

zugreivit de feeori[i] rei-

BOAC/
rprfcritit gOetktii404:fril0
NiF153 FIP. caw
24 ,
P1.

posatului upan Co. Fig. 30. Inscriptia bisericii din Floru.

stantin loan: juPan
Gheorghie i juP an Hristodor Costantin Caracostea, find obleiduitori, Point
Radu sin popi Visan, in zilele prea ineiltatului d[almn Alexsandru Dimi.
trie Ghic.a voevod, find ePiscoP Prea o sfintiea sa chiriu chir, Elarion
Argeseiu. 1836, octomvre 24".
Pronaosul dieptunglaiular, putin spafios, are bola sfericä. Pe.
retii conservä numeroase picturi din 1836. Lipsesc chipurile ctito.
rilor, local respectiv fiind umplut cu felurite motive picturale firä
de sens. Douä pietre funerare pe care nici un cioplitor iscusit
n'a sapat amintirea celor def-unc(i afirm4 cg unii din fondatori
(probabil slugerul Balan cu sotia) dorm aici supt pasul veciniciei.
Naosul, tot dreptunghiular, e mai larg decit pronaosul §i e
despäxtit de acesta printr'un zid gros cu spärturi. Bola naosului
e iar4i sfericä i sprijinità pe arce resistente cu pandantivi. Timpla
1) Catarrana bisericilor din OIL (1825?) da la p. 90. stirea ca Inserica de zid
din .Florul... cu hramul si. Dumitru (hramul sf. Const. si Elena s'a addogit probabil
in 1836) este pe mofia sluErlui Cheorghe Balan, ¡acute' de dum[neallui" (v. Acad.
Rom. ms. 3530). Deci principalul ctitor, dacà nu singurul, este Gheorghe Balan, iar nu
Contd. fratele lui, dar qopiii fratelui sit] vor pomeni in special pe tall' for. Prin 1825
erau preoli aici : Radu, Constantin ta Stan.

www.dacoromanica.ro
 222

e de zid masiv i are acela4 gen de pictura. Altarul are i 'n in.
terior forma pentagonalä. La proscomidie se conservä urmätorul
diPtic, probabil din anul 1836:
Hristodor, Dos tina, Smaranda, Gheorghie, Elena, Costantin,
Vasiliki, Elena, Angelica, Pantazi, Trandafira, Panaion, Ecaterina,
Costantin 1 cu of neamul lor". Mai jos continua pomelnicul popii
Radu ereu, Sanda ereita, Stoica, Vi§an ereu, V lada ereita,
Danau d[ieacon], Lica d., Vi§an, Ion, lije, Necula d., Voica d.,
Tudor, Floarea, Mariea, Manea, Ioana, Gheorghe, Ilinca, Marin
ereu, Marina ereita".
Printre cartile bisericil am gasit un Arttologhiu, fara coperte,
cuprinzind insemnarile: t Sä. [sa] *tie de candil s'au inpacatil
Muscali cu Turci in luna 1.u. agustu 15 la Adurmirea Predsti
umbla valeatul dela Adamu 7320, dera Es. 1812. Deactonul Stan
sin Nitru C'ortacu". Sa sà fie de candu am venit eu la par[in]tele
PoPa Radu ot Floru O. am §azut fo (1) citeva zile fiindca aveam
treaba sä trec peste Vedea i nu puteam cá era prea mare, la leat
1814 fev. 28. Stancu". Eu Popa Radulu sin a poPaV4anu dufomnicul (!)
otu Flore. Pe o Cazanie se da data incheerii pädi dintre Turci
Ru§i (1812), lar pe un Octoih, un preot Florea tieromnimos" din
Icoana, mo§ia Costicd. PloPeanu", arata cá Ira cumparat din
Bucure0..i cu 80 lei.
ANEXE:
1. 1803, septemyrre 9. Para loc. Cartea de hotdrnicie a mofii Momiceni
(0/t), flicutd de un pitar Marin, care mofie neamul Br5ncovenilor au avut-o de
cump5rfitoare cu zapisul al Chiral biv vel logf. i al hit:I.-Mu, Diicul post ce yin-
de /a jupdneasa Stanca Brfincoveanu toatei parten tui de mofie din Momiceni fi o
Parte din Serb5nesti, drePt ug[hil 273, liea]t 7178 (=1669-70) ; i a/t zapis lar a/
Chirai biv vel logt i al fii-sdu, Dicul clucer, cu It. 7183 (1675), ghentare] 11, ce
mai vinde toatei ¡mi-tea /or de mofie din Momiceni, cu jumdtate partea din sat, ori-
cit sei va alege dreg ug. 200... Mai aratd med[ellinilefreasa] Elenca Crepileasca,
di mai are fi alt zapis al mofneni/or Momiceni, ceind §'au viindut fi ei párile IOT
de mevie, care acum nu se aflii Lanai dum[nea]ei". Se wad fi hotarele acestei mo-
fii, printre care fi Grecii a d-ei Elenc5i Greceanu, cei zice acuma Grecean-
ca". Copia este adeveritei de siugerul G. Balan fi loan Hristodul, afa : Aeastil
copie de hotemnicie fiind scoasd intocmai din cuvcint in cuviint dupd cea adeviiratei de
hoteirnicie, ce sic eu, sluger Bdlan, cei o am la Ghior(?) Baroti in Brafov,carele meau
fost vechil la judecata ce am avut, sPre dovadei de adeveir, am adeverit-o cu iscdli-
turi/e noastre, pentnt acest sfir§it, di de nu va fi scoasei duPet cea adevetratd intocmai
pacum zicem, sii rdspundem noi once pricinei de cheltueli pagubei sá va pricinui
de nu va fi injiintatii. i am iscálit. [1]825, ittlie, 16.
Gheorghle Swan, sluger (iscetle§te grece§te). f loanu Hristodul.
(Academia Romini, ms. 4915, fol. 102-5).
') In Arhondologia de boerii pan5 in anul 1837, &en printre treti-logofeti pe
un .Panait Caracostea ot Craiova». (v. Acad. Rom. ms. 871, t. 14). Cred a este ace-
la§ cu Panaiot din pomelnicul de la F/oru.

www.dacoromanica.ro
 223

II. 1849, decemvre 3.5/a fina. Judecitoria de Olt cere pitarului Fintineanu,
noui relatiuni asupra domiciliului Elenei Caracostea, din Turcia.
D. pitar loan Fantineanu,
Dupci ;tinta ce ati dat judecRitoriei] cá adicd d-ei Elinita Caracostea, sá allá
la ora,su Negadis, judetu Zagoriea, cuprinsu Turchii, prin cinst. departament alu
dreptati cerindu-sd inp/inirea a /ei 30 dela numita, in privinta aducen i la indeplinire
a desduirfitei judecdtcrre§ti hotariri, s'a Primit drept raspuns porunca no. 8671, arcItind
cá dupd cele rostite intr'u aceasta, d. agentu din Costandinopo/ incredinteazá ccl in
acel arasi nu s'a gdsit asemenea nume si astfel neputindu-se rezu/ta nimic vi
se face cunoscut vd poftiti (?) a da judectitoriei mai /clmuritcl stiintd, ci veti lua-o in-
tr'u aceasta mai in urma. Prezident. L. Mavrodin.
(Marginal Fintineanu serie): 4,Scl i se/ riispurtsci cd numita Elita, fiica raposa-
tului C. Caracoste, este likuitoare in satul Frangade din tinut Zagorii, /a gineri-aiu
C. Kiriazi, dohtorul set faca cuviincioasti punere la cale spre p/inirea acelor bani».
(Colectia mea).

26.
Biserica fostului schit Grilmee (010.
Este o fundatiune religioasa de la inceputul sec. XVII, a ves.
titei familii boeresti Bäläceanu '), ridicatà pe o veche mosie a nea=
mului ei, Gilmee, numitä sí Cretesti. Biserica a fose alforja' de
1) Origines aceltei familii, Impletita de unii istorici cu aceea a primilor voevozi,
anteriori adevaratilor Intemeetori ai Tärii Rominesti(v. B. Petriceicu-Hasdeu, Etirno-
logicum magnum Romaniae, t. III, Buc. 1893, col. 2927 sqq. i t. IV. Buc. 1898, pp.
CXLV11-CLI, care admite existenta unui viteaz romin Balacico", capetenie de osti
lui Barbat voevodul, rapus in lupta contra Sirbilor voevodului Mi/utin, de un Milos,
erou sirb)este adinc Implintata in trecutul acestui neam. Daca existenta unui Balacean
prin anul 1260 este socotitii ca o creatiune legendara din legenda s'a §4i dedos, .
pentru vremea hätrinului .Mircea Vodii Cozianu/, istoria documentara ne dà pe un
Ccmstantin Beilaceanu, mare apilan de oaste in anul 1387 (v. St. D. Greceanu, Genes-
I. p. 93 sqq.). Fiul acestuia, Diagomir, avu de urmas pe un Geaico (Popa. ?)
Badceanu (v. Hasdeu, op. cit. III, col. 2982), iar acesta pe Nedelco vornicul Bigaceanu,
care a zidit In 1492 biserica sf. Chearghe vechi (fosta mitropolie a tarii)
preunii cii sotia sa, Ana (v. Hasdeu, ibid. 111, col. 2982; N. «larga, Inscriptii, I. p.241).
Probabil, Nedelco era vornic de tara, caci un vornic mare cu acest nume nu figureaza
In divanele contimporane. Aceat Nedelco din 1492 nu trebue confundat cu Nedelco,vfI
vornic in divanéle lut Petru cel Timar (1559-68), care ajutat de sotia sa, Anca,
a restaurat m-rea Tismana in anul 1564, punind sii li se faca i portretele murale (v.
Al. Stefulescu, Tismana, p. 82, n. 2; Hasdeu. op. cit. III, col. 2982); intr'ucit este im
posibil ca o persoanii 'natura. in 1492 nu putea n vornic la 2C-30 ani sa fi pu-
tut trai pana in 1564. Fiul lui Nedelco vornicul, din 1494, a tost Spatei spätar i log.
in prima jum. a sec. XVI, mort supt Parasen ce! Bun (v. Greceanu, op. cit p. 98;
Revista lstoried, XVIII (1932) pp. 21-2) casatorit cu Mara caugarita Beilaeanca cea
batrina, fundatoarea schitului Gilmee, care a trait probabil pina la inceputul sec. XVII,
ca sil. poata ctitori un Jacas sfint alaturi de sotia nepotului ei de fiu numita Sima.
Mara cu Spata au avut 4 copii, dintre cari cunoscuti sint ; Dragomir log. (marturie in-
tr'un doc. din 25 apr. 1567 v. Acad. Rom. pac. CLXXX/II, no. 141) si Badea,
pah. i log. ot. Balace` citat prin doc. anilor 1579-84. Dinteun act din 24 aug. 1564

www.dacoromanica.ro
 224

jupineasa Mara, moa§a Badii1) val vornic §i a luí Pei tra§co vel
se site ca sotia lin Dragomir se cherna Ivana. Sotul ei cumpird in 1570 un sat Ord-
diftea de line Olt". Au avut urmasi pe Badea si M0'. Badea ot Balaci" are cu Stana,
tata lui Barba din VArasti, pe : Badea, Barbu si Constantin. Barbu a avut un flu Pei.
tragu, ve! stager, 1- In 1640 si ingropat la mitropolia veche din Bucuresti (v. lorga,
Inscriptii I, p. 242). Nearoul Balacenilor se continua prin Const. Baläceanu, sotul Si-
mei, ca care avu 2 fii : Badea 0 Piitrafcu. Acestia Impart pe Blilaceni In cloua ra-
marl mari, din care a lui Badea se stinge, in linie barbateasca, ca moartea lui Ion Bd-
Iiiceanu (grofup in 1738, iar a Itii Patrascu se prelungeste panä In sec. actual.
') Acest Badea este citat de cronici ca un calare desavirsit. In anal 1653, in
dregatoria de vt. postelnic Mild, este tritnis de Matei In solie la Racoti, iar in 1654,
anti tronul muntean revine lui Const. erban, dornnul rugat de post. Const. Can-
tacuzino, ca sa intervina la Gheorghe Stefan al Moldovei, pentru liberarea fratilor lui:
Toma vornicul si lord vist. Cantacuzino, trimite la Iasi pe «un alPitan din Tara
Munteneascd, anume Ufurelul. cu cári.. poftind cu scrisoare pe C. $tefan Voda s1-i
sloboadii pre acei 2 boeri sá nu-i omoare... i dipitanu/ acela ce au venit Cu dirtite
intr'o zi inteo noapte din Bucurefti de au agiuns in Ia0, i-au pus Muntenii nume
de atunce Uptrelul. Catete dupd aceea multá milli au avut de/a Cantacuzinqti (v.
Cronica lui Neculce. ed A. Procopovici, t. I, pp. 29-30; Magazinu J. p. 307; $incai
Cronica Ill, p. 63). Mai tirziu, Badea Bei/dceanu detine urmatoarele demnitati : vel aga
vel pah. In 1665 (v. Greceanu, op. cit. p. 111 si Fi/itti, Arhiva p. 34) vel clucer
1666 (v. Magazinu I, p. 401) In 1672 (Al. $tefulescu, Tismana,pp. 365-6) si 1673 (v.
op. cit. p. 37) clnd participa la lupta dela Hotin ca partisan al polonezilor
macelari o multime de tare' (v. jncai, Cronica Ill, p. 113), In anul 1677 apare a biv
vel clucer, iar In 1678, ciad G. Duca este trecut In Moldova si tronul mantean este
incredintat de Poarta lui $erban Cantacuzino, acesta, pana sd soseasa dela Constan-
tinopol,Incredinteazd. conducerea tarii unei caimacimii compusa din :Coast. BrIncoveanu,
Badea vornicu Baticean" i Hrizea vistier (cf. Magazinu II, p. 19). Badea Isi pas-
treazit demnitatea de vornic mare in divanul lui *erban, pana In vara anului1687,cInd
apare, in aceasta dregalorie, Ghinea Rustea-Vtileanu, probabil in urma morth vestitului
Balacean (v. Aricescu, op. cit. 1, p. 188).EI lesg.va singar tiu, Constantin, care e Intilnit
in 1677 ca functia de postelnic mic. Pentru originea-i nobila i ca un omagin adus
lustrei familii cu bane sentimente tata de Cantacuzini,$erban Voda ji dA lui Constantin,
In casittorie, pe fiica sa, domnita Maria. IncepInd din ian. 1683, Const. Balaceanu de-
tine dregatoria de vel agá pana la moartea socrului i domnului sari, Serban, Intimplata.
la 29 oct. 1688 (cf Sincai, op. cit. p. 147). find a murit erban Voda, ginerele sari,
aga Bal'aceanu, se gdsea in drum spre Viena, Insotit de: spat. /crrdache Cantacuzino,
Serban Cant. fiat Jai Draghici i comisul Serban Vleidescu, sa roage pe Imparatul Leo-
pold I 'set' aibe grije de Tara Romaneasal ca la sfirfitu/ rdsboiu/ui (cu turcii) sá vinä
subt arLjile casei Austrieio (cf. $incai 111, p. 147). Brincoveanu, ales domn, trimise ime-
diat o solie de 2 boeri pe urmele celor plecati, ca sa-i ajungl i sd-i opreascä. I-a a-
juns linga Viena si ca greu au renuntat boerir raposatului voevod sà dea trimisilor lui
Brincoveanu, darurile i scrisorile ce aveau pentru Imparat (v. A. Del Chiaro, Istoria
delle moderne rivolucioni delta Valachia, ed. N. lorga, Bac. 1914, pp. 145-6), Aga
Constantin, care näclajduise sà vina la tron dupa socrul sao, se declara dusman Inver-
sunat lui Brincoveanu sr partisan aprig al Nemtilor (v. 1st. T. Rom. 11, pp. 172-3)
raminind In Viena. Leopold I il tare general. Vine in Transilvania, se uneste cu Heissler
comandantul trupelor de aici i .. coboritu-s'au aga B. cu nernte0i i cu Heizer,
ghenera/u/, de au venit iu tirg la Bucure0i" in 1689 (v. Neculce, op. cit. p. 128). Ba-
liceanu era insotit de verii : Preda Procrroceanu, Preda Mi/coveanu i Matei Bc1-
hIceanu. t. Greceanu (op. cit. p.114) admite ca Badea Beiliiceanu ar fi lost trate ca ma-

www.dacoromanica.ro
 225

sluger,1) Biackenii $i de Sima jugneasa, muma Badii val vornic qi a

lui Peitrasco vel sluger". Mara, dintr'un neam necunoscuf, deveni
Balaceanca prin casatoria cu Spata Balaceanu, spatar i logofat,
citat in documente prin anii 1532-56. Cealalta jupineasa, Sima,
iarài Balaceancä prin casatorie, a avut de so t pe Constantin Bet-
leiceanu, fiul lui Badea log. ot Balaci" (Tcleormanl.
Din *Erik acestea resulta cà vechea biserica s'a edificat, apro=
ximativ, pela 1600 si a ramas ca manastioare de sine stätatoare
pana In anul 1734, cind din pricina nepurtarii de grije a isprav-
nicilor dupa vremuri, vazindu=o Ritrascul Backeanul2) log, za vis=
aerie, ca au ramas la darapanare, au mers cu Enache biv. vt. post.,
ginerele lui Dreighici Beileiceanul biv vel pitar, la räposat mitropo=
litul OHL chir te fan §i o au inchinat=o mitropoliei, dar intim=
plindu=i=se moarte atun.ci in graba, n'au apucat sà faca caree de
danie. In urma cesti la vale semnati, Hrizea post. BcIleiceanu sin
Matei biv vataf za aprozi, te fan sin Barbul clucer 135liceanu,
mete celor doi Freda, ori eu am aratat ca mama lui Freda Milcoueanu a fost Ru-
deanca si nu Beilaceancei. Const. Balaceanu gaseste In Bucurcsti pe vaduva lui erban
doamna Maria, pe care o ja in Transilvania ciad este obligat sa. se retraga Im-
preuna cu,Nemtii din fata trupelor turcesti i tataresti. In Ardeal avurä loe lupte cum-
plite la Tohanu. sat pe care Tatarii II ard, i la Zarrte#i. In ziva de 11/21 aug. 1690.
Nemtii sint infrinti, generalul Heissler e prins i s'aracul Balaceanu Inca acolo au pie-
rit" (v. Cserei Mihedy apud Sincai, op. cit. p. 154) ca 1-au lovit un glont tocmai In
gura (v. Neculce, op. cit. p. 131). Brincoveanu li trimite capul la Bucuresti" de 1-au
pus Intr'un prepeleac in mijlocul ograzii lui, de i-au sazut veun an capul in prepeleac
(Ibid. p. 131). Maria Beileiceanu moare dup. 1731 supt numele Magdalina monahia"
si e ing,ropatä la m-rea Dinteun lemn (v. Iorga, St. si doc. XVi p. 77).
Pei trffcu B. ocupä i demnitatile: clucer,1652 ; vet cupar 1655 (v. Greceanu op.
cit. p. 104) 1660, 61 si 1662. E biv vel setrar In 1669 (cf. Filitti, Arlfiva, pp. 54, 88,
141-2, 225). Din asatoria cu Chera, fata lui Hrizan post. din Barbatesti si a Fruit-
nei, lasa 3 copii: Matei, Dreighici # &aim.
Matei Briliiceanu e Intilnit in sept. 1681 cu functia de capitan ; In 1687 e ceaus
de aprozi i In 1689 vale za afirozi (v. Creceanu. op. cit. pp. 153-4). A avut dotia
sotii, dupit relatia data. de inscriptia pietrii lui tunerare din pronaosul bisericii din
Gilmee. Numele uneia este Tudosca, f ilea lui Patrascu Vacirescu. Matei moare la 24
martie 1716, In domnia lui Nic. Mavrocordat, si e Ingropat de feciorii sAi, Peitra§cu
Hrizea. la Gilmee, unde fusese Inmormintata, In vremea lui Brincoveanu # prima lui
sotie. Dreighici, al doilea fiu al lui Patrascu, ocup5. dregatoria de postelnic. Moare prin
1731 si e ingropat la mitropolie (v. Irga, Inscriptii 1, pp. 241-2). Barbu, fiul cel mai
mic, a fost clucer in vremea lui Brincoveanu. Nemultumit de birurile puse de N. Ma-
vrocordat, in toamna anului 1716, se spune ca ar fi strigat : sei vie Nemtii mai repede",
(v. A. Del Chiaro, op. cit. p. 200). f s'a confiscat i locul din Bucuresti, unde s'a ri-
dicat, in 1724, biserica Stavropoleos (v. St. Greceanu, op. cit. p. 151 ; Bul. Com. Mon.
Ist. XVIII, 42, p. 148). Din casatoria cu o Firfcoveancei nvu pe : Stefan si Constantin.
Fiul mai mare al lui Matei vataf za aprozi BethIceanu. Casatorit cu Ancuta,
fiica luf Maiei vel stolnic Cretulescu, avu pe: Nico/ae, loan si Matei. Acesta din urma
Vila in 1781, cind cumpari mosia Guzeni (Teleorman) (v. Acad. Rom. ms. 5152, ff.
31-2). Pitrascu moare in 1734 si e Inhumat la mitropolie.

www.dacoromanica.ro
 226

Nicolae Bad ceanu, loan, Matei Balciceanu sin Päkra*co Biläceanu

log., Const. Backeanu sin Barbu Baliceanu, la 'eat 7246 (=1738),
au intgrit clania lor, cu cartea lor la mitropolie. Mai in urmä la
leat 7249 (=1741) iulie 22, au mai hotkit aceastà danie i Zma-
ragda Beileiceanu, Maria Beileiceanu i Ilinca B. fetele dumnealui loan
BalcIceanu cu deosebita carte la mitropolie" 2).
In anul 1745, o catagrafie a mitropoliei arati i cele ce set
aflei la schitui Gcllmee, sud. Olt". Dupg enumararea diferitelor obiecte
de cult se citeazg i o mo*ie längi apa OlLului, amestecatà Cu
mo*ia dum=ei Frujini Urianca" i o alta la Mihge§ti Partea Balii" 3).
Nu se cunosc numele egumenilor anteriori anului 1745. La 1 jan.,
acest an, apare unul Serafim4). In 1741 eind s'a perfectat dania,
de urma*ii ag.ái Const. B5.15ceanu i ai lui Matei vataf za aprozi
Bàläceanu, era mitropolit al arii, Neofit Cretanul, fostul indrum5=
tor al copiilor lui Const. Voc15. Mavrocordat i succesorul lui chir
te fan", mitropolitul mort de ciumg la m=rea Cadäru§ani in 1738 5).
La cativa ani dupi instalare, Neofit face in verile anilor 1746-47
lungi visite canonice la multe mänistiri i biserici din ar5., despre
cari nira lasat pretioase insemnäri. A trecut i pe la ctitoria Bag=
cenilor, dela &In:lee, inchinata de curind. Scrie : Sambgtà 25
(julk 1747) plecand dela Urlueni . . . am trecut aj,a Vezii aproape
de satul Vàleni unde curge Vedea, aêasta pe marginea satului
a:Casa apa iaste hotar judetului Teleorman, i apoi am ajunsu la
Wileni, la casele claui Mihai Ftilcoian(u], biv vel slirdar i am mas
Acesta e fiul agai Constantin. A trgit mai mult in Transilvania. In 1738 in-
timptindu-se tarii noastre ruminesti nenarocitei reizmiriteicum serie solia lui,
d-lui rciposatul sotul meu fiind in Ora pentru trebi/e d-/ui, prea tare fiind bo/nav
/a sf. m-re Cozia, auzind ca s'au pornit Turcii la acea n'au putut mai mult
a se departa decit pine' la Lotru, unde ajungindu-1, /-au /ipsit de dorita /ui
(v. Al. A. Vasilescu, Oltenia sub Austriaci, pp. 182-3) la 15/26 martie si fu ingropat
In m-rea Cozia. Cu loan se stinge ramura lui Const. aga Bariceanu. Fetele lui traiau
In 1786.
v. St. Greceanu, op. cit. pp. 160-2. Cr. si Acad. Rom, ms. 1062, fol. 368
rosu : 7246 (=1738). Schit Gilmeele din sud. 0/t. Dania boeri/or Beileiceni Prin care
inchina schitu/ a fi sf. mitropolii i cu toate mosii/e lUi. CU indatorirea ca se& pome-
neasca raposatii PaTin(ii lor ei la sf. biserica; cum asemenea la /t. 7249
(=1741) earasi c/ironom /ui loan Bala& o inchinii de iznoavei cu indatorirea ca
oreinduiasca chivernisitcrr vrednic, ca set trrmeze pomenirea in veci §i acolo la bisericii".
Acad. Rom. ms. 616, fol. 6.
1bidem, fol. 6. Chen. 1 d. 7253 (1745), am aseizat â Serafim ierfrim[onahl
egum. fi au dat aficul (0 tl. 100 noi si acestea toate /a inplinirea anu/ui sei fie
toate deplin ate scriu mai sus $i bisearicele sa le inveleascd casile viile lucreaze
(0 pe cum stint toate".
Mitropolitul Stefan mort la 23 sept. 4738 la m-rea Caldeirusani este Ingropat
a doua zi la mitropolie (v. C. Dapontès, op. cit. pp. 131-2 $i N. Iorga, Inscriptii I, p.
240). La 24 nov. acelas an fu ales Neofit (v. Dapontis, o. c. p. 468).

www.dacoromanica.ro
 227

acolea. Durninecg In 26 zile ale lui julie au fäcut pärintele liturghie

acolea la bisearica boereascg si au sgzuf toatä zioa si au mas lar
seara acolea. Luni duPii liturghie, plecgnd clela Vgleni, am dat Pc1 la
schitul Gâlmeile, schitul mitroPoliei rae-am ablitut acolea $i am seizut
Putinte/ d'e am thizut schitui. raste schitu/ p o coastei in vale si are
inPrejur schitului vie frumoasoi, lucratá,p o do a rt el 8 P[o]l 1). In ziva
de 25 iulie 1747 cind mitropolitul era In drum spre Vgleni, In
catagrafia mitropoliei se insemna Cele ce sä, aflg la schitul Gilmee
care s'au dat in sarna poPei Ion ot Didesti cu catastis sg fie el is=
pravnic, pg CUM arat In jos, anume..." 2). Dupä frecerea inventa=
rului se arafg cg s'au da t danie dela clucerul Matei (Ungurelu)2),
oi zeace, care am ortinduit la dumnealui Mihai. Eilcoian, sg le ia
dela dum=lui clucer i sg le dea la p oPa loan" 4). De aid reese cg
persoana care Insemneazä aceste lucruri a orinduit" cele argtafe
cind a trecuf pela Välenii lui Mihai Fälcoianu, fgeind parte din
suifa mitropolifului. Fiindcg popa Ion locuia la Didesti si nu, se
pufea ocupa personal de mosine dela Galilee, mitropolia pune
ispravnic al mosiilor el din Olt pe un Proin (fose) ProtoPoP Neac.
sur care la 18 iulie 1749 arafg ce s'a fgcut cu vinul i grinele dela
Gihnee 5). In 1750 ggsesc ispravnic pe ProtoPopul Stan", iar
1751 pe al t protopop, Necula 6).
In iulie 1752 schitul almee se afla lo t supt adminisfrafia
Popii ion dela schitul Didesfi 7) (Teleorman). Insemnäri din 1761
1762 8) dau sgrgcgdoasa sfaremai ales In ale cultuluiIn care ajun=
9 Acad Rom. ms. 2106, f. 25 v-so.
Ibidem, ills. 616, f. 61.
Chiar din insemnarile de calätorie ale mitra Neo fit resulta cit acest Mato: este
din neamu/ boeri/or Ungu,eli, cunoscuti Inca din sec. XVI, (v. Icrrga, St. si Doc. XVI,
pp. 439 si urm.). In casa acestui clucir din Ungurei, Neo fit ramine o noapte si in
biserica satului savirseste liturghia, apoi plecind In Teleorman da pe la Balaci, mofia
Hrizei Bcilaceanu, cu biserica mare de piatra, pustie (e biserica zidità de aga Qmst.
Beilaceanu la 2 aug. 1684 v. Rev. istorica, XVIII, 1-3, pp. 26-7 i N. Iorga, Guide
hist. p. 52 çi piunita pustie" (v. Acad. Rom. 771.S. 2106, f. 26 v-so). Matei apare :
clucer in dec. 1746 (v. Iorga, St idoc. XVI pp. 146-7), biu vtori clucer In aug. 1751
(op. cit. p.147) si biv vt. vistier in 1753 si 1751 (Ibidem, pp. 147-8). In 1761 e Intrebat
de egumenul Grigarie asupra arendei unui vad de moara (v. anexa 1).
Acad. Rom. vas. 616, t. 65. Mihai Falcoianu a avut de sotie pe Safta Matei
Cretulescu. A fost ispraunic de Olt in 1748 §i Lav vel serdar (v. aceastcl lucrare p. 181).
In 1753 nu mai träia (v. N. Iorga, op. cit. pp. 147-8).
Acad. Rom. ras. cit. f. 68: 360 v[e]d. yin dela Garnee au fost asuPra pro-
toPopului Dumitra§[cu]; dinteacest vin au /uat prot. D-tra§co 331 fisant la preoteasa
fi s'au dat asupra Popii Neac§ul scl-i ea de/a preoteasa".
5) Ibid, ff. 437, 142.
7) Arh. Stat. Acta mitrop. pac. 159/7 netrebnice.
Printre carti se noteaza 0 I aPostol ruminesc cumpetrat de popa Grigorie",
se arata griul luat de trátele Climent", se citeazä vn popa Cavrie care a lucra

www.dacoromanica.ro
 228

sese schitul din causa ispravnicilor" lipsiki de evlavie. Dupä in=

venfarul din 1761, urmeazä cuprinsul zapisului unui Preot Voicu
din Berindei, care face 2 vaduri de morid" pe mosia schitului si
se obligä, sä, dea adietul" 1). Semneazä, si un igumenas Grigorie.
La 5 dec. 1776, mitropoliful Grigorie iartä un tigan al schitului,
In schimbul sumei de 100 talen. Tiganul fusese läsat danie mar°=
poliei de räposatul särdar Gheorghie Ghirgiu" si de sotia acestuia,
Arghira Ghirgioaica".
Tocmal la 8 sept. 1779 un eromonah Dositei, orinduit egumen
la Gilinee in locul unui pro=egumen Neofit ce au fost acolo", se
leaga cä va lupta pentru inflorirea schitului si va plä,ti embatic
pä fiestecare an cite t[a]l. 60" 2). Dar Dositei probabil nu s'a pre=
sentat la conducere, cäci la 9 oct. 1779 apare egumen in locul lui
Neofit, un Timotei8) care face iarä.si un legämint. La 4 noemvre
1780 isi dä socotealà de venitul pe un an, 67 tal. 60 bani. 30 taleri
i=a dat embatic, 12 taleri i=a cheltuif cu lucrul viei", 8 taleri i=a
dat pentru 2 buti sed" si rämine dator cätre mitropolie ,17 tal.
§i 60 bn.4). Timotei fäcuse proasti administratie si la 1 noemvre
1780 e inlocuit de egumenul Grigorie, care Isi la si el angajamentul
cä, va ingriji bine via si va face o casä, cu tiganii schitului 5) Ce va
fi realisat Grigorie nu se stie. La 10 noemvre 1787 socofeala veni=
kului dela Gilmee o dä egumenul Ionichie" 6).
In primele decenii ale sec. al XIX..lea, douä erau läcasurile
sfinte din Olt, socotike mänästiri : Clocociov *i Gilmee 7), dovada
unei oarecari infloriri.
In 1841 mitropolia a alcätuit catagrafii desvoltate de metoa=
cele si averile ei. Se face si pentru Gilmee un larg inventar in
care figureazg mosiile : Gilmee cu Cretästi pei care ieste zidit schitu"-8),
Grcldi§tea (in Sprincenata), Birse§ti ce=i zice si Balta Lunge, §i. Be-
ciul. Se dä, un tablou nominal al celor 24 capi de familie tigani,
cu 98 suflete. Nu lipseste nici aminuntita descriere a bisericii din
viile si se porneoeste de porumbul stiuleti" ce /-au luat Unjan". Din 220 vedre vin,
180 s'au vindut, lar 40 s'au baut in casei" (v. Acad. Rom. ms. 657, f. 58).
V. anexa I.
Acad. Rom, MS. 657, f. 105.
/bid. f. 106.
Ibid. ms. cit. f. 194.
Ibidem, f. 107.
Acad. Rain. MS. 621, f. 2.
Dionisie Fotino, lstoria generall a Daciei, trad. Sian, t. 111, Buc.1859, p.172.
4) Acad. Rom. ms. 660, f. 234. Se dau si hotarele, la ést: Bucseneasca §i. Co-
neasca si Bcise§ti ce set stii pineste de scoala din a-rapt S/atina"; la v. : Ritteasca a
ep. Arges si 1.1riea; sud : Viespesti mosneneasca; n.: Sprincenata ce au fost a sf. mitr.
§-i. acum se steiDineste de ej. Arges . . . trece printr'insa drumul Turcului".

www.dacoromanica.ro
 229

Gamee *i a celor din Balta Lung& Beciu i Birse§ti. Se aratg cg

biserica schitului e ziditg de mitropolie, dar nu se stie data, cgci
locul anului e lgsat alb. Este curios cg mitropolia In casul and
ea a ridicat biserica, dupg 1740 nu *tie, In 1841, cind s'a zidit
acest monument. De aceea mi se pare mai plausibil ca biserica,
din acest an al catagrafiei, 85 fie ceea de inceput a Bglgcenilor
din prima jum. a sec. XVII% Se preciseazg insg c5 santa bisericg
cu pgretii bolEile de zid" s'a zugrävit" Peste tot din lt. [1]832" 2).
Biserica actualä corespunde clescrierii din anul 1841. Are pla.
nul dreptunghiular, peretii de zid pe temelie de piatr5 i sodu

Fig. 31. Biserica fustului schit Gilmee.

profilat. Eatadele exterioare sin plane si Incinse de un brin for.

mat din 3 linii profilate. Corni*ea este din cgrämizi In dinEi. Aco.
perisul de tabla are la pronaos o turlä octogonalg cu 8 ferestre
unde e si clopotnita. La 1841 exista aici un clopot spark ca de
40 ocg", ce de bunä seamä va fi avut numele celui care 1.a dgruit.
Biserica are un pridvor deschis pe 4 coloane libere ce se leagg
prin arcade (fig. 31). Deasupra usii de Erecere In interiorul bise.
0 Alexandrescu i Sfintescu In Diet. jud. Olt dan la pp. 105-6 inscriptia ce se
afla la biserica din Gilmee in 4895, care relata cit biserica" s'a zidit din temelie cu
cheltniala lui Grigotie - - - si a d-/ui post. Rima Baleiceanu - - - la leatu T98 (P)".
Descifrarea e defectuoask. iar transcrierea anului evidentiea75. nepriceperea autorilor.
2 Acad. Rom. ms. 660, f. 232.

www.dacoromanica.ro
 230

ricii nu se aflä n.íci o inscriptie care Si numeascä anul primei zi=

din i sau al restaurárii. Pronaosul dreptunghiular are o bola sfe=
ricá pe pandantivi *i e despärtit de naos printr'un zid gros cu o
deschídere mare, märginitá de 2 coloane. Naosul of dreptunghiu=
lar e ceva mai mare 0 are o bola calotä sfericá. Altarul separat
de naos printr'o fimplá masivá de zid, are in interior forma semi=
circulará. Pictura nu e aceia0.; astfel in altar, la parea superioará
a naosuluí (pantocrator i pandantivi), cura 0 o bunä parfe din
narfex, se observä zugräveli mai vechi, mai frumoase i executate
cu o technicá superioará. Aceasta este pictura de acum 100 ani.
Cealaltä este opera unui incepátor destul de nepricepu i fárá
talent. Acolo unde esfe de obiceíu locul destinat ctitorilor in
pronaos nu se vede decit miniatura bisericii, la fel cu cea prez
sentä, avind doar acoperiwl de §indrilá. Aceasta dovede*te ca in
1832 nu se mai päsfra supf nici o formi aminfirea fundatorilor.
Doar pe pardoseala stricati de tot", din parea sudicá a pronao=
sului, va fi raárturisit, i atunci ca §i acum, existenta unei cfiforli
a familii Báláceanu, piatra de mormint a vitafului de aprozi, Ma=
tei Balticeanu, more in prima domnie (1715-16) a lui Nicolae Ma=
vrocordat. Frumoasa inscriptie, cu chenar de flori, säpaiä din in=
sárcinarea fillor luí Matei, de un mester gräbif, care sare din li=
f ere, spune:
1" SuPtu aeastcl pieatrei odi[h]neiscu-sä o[a]seile reiPosatului
ram lui Dumnezeu, juPéin Mateia BeittiCanui vat[ati d1 aProzi,
care s'au pristei vit in zilele domnului nostru, Ion Necolae Voivod, in
domniea d'einteiiii, la luna lui martie in 24, leat 7220 1) (=1712?)
juprineasa dumnealui éa creintaliet, Tudosca(?)2) care, s'au Presteivit
in zilele domnului nostru, Ion Costandinu V[o]evod, Leal $i
s'a flicutet aCastei pieatrei cu osteneala dumnea/ui Postillnecului (I) Pei-
trascu Beila'anul cu a dumnealui Postelnecului Hr[ilzeai Bala.
&multi".
InsemnAri Cu privire la bisericile de pe moslile schitului °flume.
Catagrafia mitropoliei, din anul 1841, descrie i urmátoarele
lácawri :
Biserica din Birsesti (Balta Lunge° de bráni de sfejar, pä
Leatul 7220 nu corespunde domniei lui Nicolag Matrroccrrdat, ci lui Brineo-
veartu. Daca Matei a decedat la 24 martie, in prima domnie a lui "sic. Mayrocordat,
care vine la tron in dec. 1715 i este luat prisonier de Nernti la 14 noemvre 1716 (v.
C. Dapontis, op. cit. pp. XIXXX.) urrneaza ca. anul era 1716 sau 7224 dela Adam.
Inscriptia tombala s'a publicat §.1 de d. V. D;cighiceanu (v. B. C. M. I. VII, p, 195)
fárásat se facä observatiune asupra anului gre,sit i celindu-se: «Post. Neculai
tragu..... in loc de: o postainecului Pcitra§cu»,
2) Numele e scris ma de incurcat ca nu se poate descifra. Dau pe acesta dedus

www.dacoromanica.ro
 231

jos pàminf clädifà la anul 1838 de locuiforii safului . . . hramul

Adorrairea . . slujbasii bisericii: un dulaovnic loan in virsiä de
ani 47, hirofonif la anul 1824 . . . 1 preot Vasile in virsii de ani
30, hirofonif la 1830" 1).
.13iserica din satul Beciul . . . de scinduri groase de sfejar,
asezafe pe falpa groasà de sfejar in proasa sfare . . . invelifoare
sindrilä de brad, &Wad la lt. 1795 de catre TeLPOS. logof. Neagul
15.cuiforii safului, hramul sf. Nicolae i sf. Const. §i Elena". Preoki:
Vasilie de 40 ani, lairofonif la 1829 pà seama bisericii din saeul
BcIneasa, j. Teleorman i adus la aceasa bisericä de ani 10" 2).
Biserica din catunu Birse#ii: de zid In 2 cäràmizi bolfa
bisericii de ulucä, despkfirea Infre femei de zid . . invelifoarea .

de brad cu 2 cruci de lemn; zidifi la anul 1829 de locuifori, hra-

mul Nasferea D=lui". Preofi: Constantin, hirofonif la 1830 9
ANEXE:
I. 1761, mal 25. Zapisul lui popa Voicu din Berindei, pentru 2 vaduri de
moara.
Adiad, eu popa Voleo din sat Berindei sud Olt, dat-am zapisul meu la prea
cinstita mana 1:orea sf. Parintelui mitropolit tarii, chirlo chir Grigorie, precum sa s
stie ca. fcicand 2 vaduri de moristi pa mosiea sf. mantistiri Galmee, schitul sf. mitro-
po/ii, insa o moara in Saiul i alta in pliretu ; m'am asezat cu prea sf. sa, ca sâ dau
pentru adietu/ mosii, din anu in an, dupii. cyrn vor da # alii, care mai au mari ¡ni
mosii boere,sti fi manjais]tire,sti $i cat imi va da mana sa staPanesc eu, sa aibu a da
adietu/ mcrrii, iar vrand s'a o va'nzu /a alta parte, intai sa aibu a intreba oisf.(sa]
nevrand sf. sa sii cumpere, asa set fiu vo/nic set vanzu /a alta parte. pentry are-
dintel m'am iscalit mai ¡os ca 54 s creaza.
Eu popa Volcu ot Berendeiu, adeverez. Mai 25, 1761.
La acest asezamint aa me-au spus iguminas Grigorie, cum di au intrebat pe
Matei Ungurelul ci i-au spus, cd cei ce au acest fel de mori dau pe an casta t[all. 21/2.
(Academia Romina, ms. 617).

nu din inscriptie, ci din tabloul genealogic al lui St. Greceanu {v. Geneatogii/e, p. 153),
care nu cunoaste decit o sotie a lui Matei, aceasta o Tudosca sin Patrasco V aceirescu».
') Acad. Roya. ms. 660, f. 237.
/biciam, f. 240.
Ibid, ft. La fol. 242 se citeazä i «I circiuma in Afumati, una in
Beciulo i vre-o 3 mori. Se citeaza # un act din 18 apl.. 1829, dat lui popa Radu Bir-
sescu, ca este ingaduit sa-$i faca %morisca sonde au fost mai dinainteo.
Aceasta mosie din Birse,sti (01t) o da Matei Basural), in 1643, lui Udriste post,
si Strog post. impreuna co wtot satula (v. Aricescu, Rey. ist. I, p. 45, so. 571). In dec.
1792, Mihail Voda Sutu porunceste ispravnicilor de Olt s'A oblige pe loc. din Birsesti, s'a
dea mitropoliei veniturile amanita. (Ibid. no. 572).

www.dacoromanica.ro
 232

27.
Mgrfurli despre boerii Greceni. din Olf í cfiforia lor.
Pe valea Imínogului, säraca apa ce se prelinge peste mijlocul
judetului Olt, se gäse§te un sat, ascuns in deasa pädure de stejar
ce=1 inconjoara, numít Greci. Despre el *i stäpInii lui In vremile
ce s'au scurs, vorbesc multe documente, pornínd din veacul al
XVI=lea i päna aproape de zilele noastre. Au trait aid, altädatä,
boeri mari, Greceni, chemati a§a dupa' mo*ia lor. Neamul acestora
s'a depanat pe paminful lor de ba§tina dieva sute de ani, unde
au clädit case marl de piatrabatrInii satului le=au cunoscut In
darapinare , biserica de zíd, in care primii fundatori *i=au ales
odihna veciniciei, marturisita de pietrele vechi, roase i rupte, &a:-
pate in frumoasa slovi arhaica. Corespunzatori spiritului vremii,
au intemeeat i chinovie de calugari, in mima codrului de atunci,
numita schitul Greci, pe locul caruia s'a Injghebatdupa disparitia
a*ezamintului satul cu aceiai numire.
Prin urmare, fara dreptate scrie undeva 5f. D. Grecianu, ca,
dei numele Gred e dat la vre o 14 sate din tara, la toate aceste
din urrag sate nu gäsim nici o resedintá de vre o altá familie boie-
reasccl cu numele de Greci, ot Greci sau Grecianu, de lune duratcl,
adicâ statorniciti cu cciminuri, ruine vechi, biserici seculare i chiar
meinastiri ale unuia i aceluia* neam de boieri, precum gäsim aici
in Ilfov, la Greci..." ').
Tocmai ceeace nu gasia Grecianu la nici un alt Greci, In afara
de Ilfov, se constata acum la satul Greci din Olt, pe care, de sigur,
nu ha cercetat dedt din Dictionarul geografic al Rominiei2), care,
pentru Olt, e model de lipsä de informatie.
Sirul boerilor Greceni din Olt il deschide Staico 3) (Stan?),
care a trait a doua jum. a sec. XVI, detinind dregatorii de prim
rang. El este pomenit de un fragment de piairg funerara, scoasa
de supt pragul biserícii actuale din Greci, care este, probabil, o
continuare a läca§ului primitiv fundat de Stan sau de urma*ii lui.
Aceasta piatri vorbe§te de un juPan Badea fiul luí jupan
Badeafigurind, atIt timp cit este citat, cu demnif atea de post elnic,
Istoricul unei bAtrine mo0i hoereVi Grecii, Bucure§ti 1910, p. 1.
v. vol. III, Buc. 1900, p. 631, unde spune despre Greci c5. are o bisericil fru-
mos restaurati In 1896 de I. Kalinderu. Nitnic de trecutul i vestigtile ei, tire§te mai
numeroase atunci, tnainte de restaurare. Nici d. Em. Hagi Mosco (Boerii lui Mihai
Viteazul etc. p. 19), and se ocupA, in treaat, de neamurile Grpcenilor, nu pomeneqte
nimic de arel al boerilor din Greci-Olt.
2) cf. V. Bratulescu, Bul. Com. Mon. Ist. XXII, lam 61, p. 139, ilustratia frog-
mentului de lespede, care a paslrat numele pritnului Grecean din Olt. A§ Inclina pen-
tru lectura CT4H...".

www.dacoromanica.ro
 233

apare in mai multe hrisoave i cgrti domnesti1), emise intre anii

1592-1615, ca proprietar al unor pgrei din mosiile Greci, Priseaca
Liseni (azi Lisa). In Liseni stgpiniau, prin anul 1566, doi frati :

Brate i Darcea 2) (Dracea?) la cari prin 1593 se adauge un pahamic

Voinea8)," care semneazg in acte cu titulatura : ot Perieti".
Documentele relative la Badea Greceanu vorbesc si de
coPiii lui", färg sä li se deain aceste succinte regestenumele.
Norocul a fgcut ca ele sg fie pgstrate de fragmentele unei
crud de piatrg, ridicafg in anul 1613, de Badea post., de so¡ia sa,
jupani¡a Neacqa o de copiii lor : Neagul, Stan i Calota 4 . Prin anul
1619, luna august in 4 zile, Badea se stinge din viaa, dupg cum
confirmg inscriptia pietrei funerare din bisericg, stricatg mai rgu
tocmai unde sä sgpat leatul. Era atunci voevod, in Muntenia,
Gavriil Moghilg, care domneste doi ani (1618-20). Cum in timpul
acestui domn, Badea Post. a luat parte 5) algturi de : Iyaqco
vornic Bcileanu 6), Mih[g]ilg post. ot Vgleni i Stoica logf. ot Farcas
Matei pâh. Breinarueanu i Preda sluj. 7) [ot Greci-R.tinlaimpgrtirea
v. Aricescu, Rev, ist a arh. I, pp. 46-7, urmAtoarele acte resumate 1) Car-
tea lui $tefan voevod Surdu (1591-2), dare Badea post. fi lui, prin care
refte stetpinirea j,e mofie in satu in Greci fi /a Priseaca, cu data 7100 (=1592), au-
gust 17"; 2) Cartea lui Mihail voeuod (Viteazul) ccitre Badea post. din Greci, cu fii
lui prin care-i dà stapinire de mofie in Liseani, cu data 7105 (=--1596 -7), fiírcl luna;"
3) Hrisovul lui Mama u. ditre Badea post. cu fii /ui, inteirind stiipinire de mofie
in Liseani, cu data 7107 (.1599, maiu 18"; 4) Cartea lui Simeon Moghilii din Mol-
dcrua, join care clii /ui Badea din Greci cu fii /ui, stciPinire de mofie in Liseani, cu
data 7110 (=1602), maiu 25"; 6) Cartea Radului voev. (Mihnea) ccitre Badea post.
cu fu i lui, prin care-i inteirefte staspinire de mofie in saiu/ Crecii, cu data 7123 (=-1615),
aprilie 26"..6) Hriscruul Radu/ui voevod prin care dcl lui Badea post. sttipinire de
mosie in sat la Greci fi la Priseaca, cu data 7124 (=1615) noembre 43.
cf. Idem, ibid. 1) Hrisavul lui Petru v. (cel drub.) Prin care dei /ui &ate§
fratelui sau Darcea iteipinire je mofia Liseanii cu data 7074 (=1565-6)...19".
Idem, ibid. p. 46: Hrisovul tui Alexandru v. (cel reiu) care Voinea Pah.
cu lui, prin care'i intärefte stdpinire de mofie in Liseani, cu data 7101 (--.=.1593),
iunie". Acest paharnic Voinea ot Perieti apare des ca märturie in diferite zapise din
anii : 1600 iulie 17 (v. Rev. pt. ist. arh. # fi/. III, pp. 209-14), 1602 si 1603 (v. N.
Iorga, St. fi doc. V, p. 294).
Despre feciorii lui Badea post. vorbefte fi cartea lui Radu VociA Mihnea, din
30 sept. 1622 (v. anexa I).
cf. Acad. Rom. ins. 610 ff 30-31 v-so. Document din 20 nov. 1668, care
pomeneste de impärteala boerilor citati.
Acesta este fAcut vornic de Gavrii/ Moghaii In 1618. inaintea lui, In acelas
an, figureazi, in divanele lui Alex. llia, cu acest rang, Vinti/ii Corbeanu (v. Filitti,
Arhiva Eantacuzino, doc. 104, 664, 666, 668, pp. 22, 208-9).
Era clsg.torit cu Finca, fiica legitimA a lui Mihai Viteazul, i se mai zicea.
Floricoiu/". A fost Dui lui Radu din Cepturoaia (fost vtori vistier supt Mihai VocIA)
$i al Ca/ei Calomfirescu. Preda era partisanul ini Matei aga. In lupta de lingit m-rea
lui Pan& vistierut din Bucurefli, datii in ziva de 23 Aug. 1631, cade tAiat de oastea lui
Leon VodA.Cred cA era din Grecii din Romanati, uncle stApinea i satul Osica; iar
nu din Olt cum s'a socotit pAnA acum (v. Filitti C. I. Arh. Olt. 56-8, p. 423

www.dacoromanica.ro
 234

satelor í mosiilor dintre Preda Brincoveanu i sora.sa Sana,

cum domnía lui Gavriil incepe din hale 1618, se poate admite cä
Badea a murit in 1619. In august 1620, Moghilä nu mai era domn.
Despre fecioril luí Badea, avera putine írí. Neagul, post. ca
tatäl sgu, e pomenit intr'un act din 19 oct. 1654, prin care Const.
Serban Vodä intäreste lui Tudor cgraärasul ot Fälcoi" mosie in
Cotenita (jud. Olt) cumpäratä dela Vasilie... din Greci, din jud.
OH, feCorul Neagului Postelnic..." 1). Stan e intilnit ca vornic in
íanuare 1644, cind cumpgrä níste pärti de mosie cu rumini in
Líseni2). Dacg acest Sean este aceiasí persoani cu Sean vfori
nic, cäruia Ma:Lei Basarab Ii confirma, in 1634, stäpinirea a 2 ye.
cíni din satele Folesti í Slätioara8), atunci cunoastem i numele
sotiei luí, Anca. Despre Calotei i descendentii lui nu pot spune
nimic.
Fíliatiunea luí Badea post. Greceanu continuä prin descen.
dentii celui de al doilea vlästar: Stan vornicul. Un zapis din 7
febr. 1665 spune cä Tudor Pah. sin Stan vornicul ot Greci"4),vinde
un sà1a le igani luí Tudoran clucerul5) din Anínoasa (Muscel).
Acelas fin al luí Sean Greceanu semneazä in anul urmätor, prin.
tre boerii hotarnici, Tudor Peh. din Greci" 6). 5i in 1667 el
aratä in acte aceiasí tifulaturä7). Cind Chirca biv vel log. Rudeanu
vínde lui Avram negutätorul of Pitesti", mosia Seaca de pre
ailmeítui din jud. Oltului" itot cu 120 galbeni, latocmealä
nota; lorga N. Studli si doc. XIV, p. 324), nestiindu-se macar crimpee din filia-
tiunea Grecenilor de aici. Asa se explica de altfel i faptul ca. s'a botezat liceul
de HO din Slatinace sarbatoreste Cu bucurie in acest an o jumatate de veac dela
infiintare si la care am avut placerea sA functionez i eu citiva anica numelevestitului
cronicar Radu Greceanu, care n'a apartinut neamului de boeri din Creel. Ca Preda
Floricoiul era din Greci (11-ti) o (ION-eclat regestele publicate de Aricescu (Rev, ist,
a aril. Rom. I p. 68, n-os. 907-8-9) in care se arata cA m-rea Arges obtine in 1629
mosia Grecea-R-ti i dreptul de a alunga dupei mo0a Grecii din Olt pe Preda slu-
gerul. §i ¡reteje sat Stroe kost". Nu stiu ce ar li autat boerii din R-ti pe mosia din
Olt stapinitil de alti Greceni $i ce drept ar 11 avut m-rea Arges 86.-i Indeparteze, daca
n'ar fi fost stapina moiei. Ori am vazut ca ea stitpinea la Greci in R-ti. S'ar putea
sa fie: dukii mofia Grecii de la Olt".
1), cf. N. Iorga, St. si doc. XIV, p. 324.
2) V. Aricescu, op. cit. p. 47, no. 600.
Idem, il,idern, vol. 11, p. 81, no. 2079.
$t. D. Greceanu, Genealogiile 1, p. 32.
Acesta e din neamul boerilor Vlädesti. A fost mare clucer (1674). 1111871, apare
ca vel agá (v. Filitti, Arliva p. 171). A in7estrat cu multe moii, m-rea Aninoasa
azi whit, zidita. de el In 1677, unde apoi se calugareste numindu-se Teodosie mo-
nahul" (y. Aricescu, op. cit. 1, pp. 30-32. Regestul no. .409 arata ca. m-rea Aninoasa.
nefiind Ingrijita de m-rea Cimpu-Lung wade a fost incllinata de Teodosie nurnahu,
care a zidit-o", se dit., In nov. 1778, metoh mitropoliei Bucuresti).Cf.si Pr./. Räutescu,
M-rea Aninoasa din jud. Tsluscei. C. Lung, 1933,
v. N. Icrrga, St, $i doc. Vll, p. 273.
Idem, St. i doc. V, p. 186.

www.dacoromanica.ro
 235

parficipä i ,,Tudor pahamicu ot Greci I). In vremea domniei lui

Antonie Vodä (1669-72), Tudor *efrarul din Grecí dä cumnafului
säu, Radu clucer Päu*escu, 300 faleri, pentru care ia zälog mosia
saful Q-rozäve*ti de 111)0. Bucureti. Radu moare inainte de Im.
plinirea iermenului de zälogíre §i. Tudor vinde mo§ía cu 300 tal.
lui 5erban Canfacuzino, viitorul donan. In 1690, Tudor
are judecafg la divan, cu Tänase Pau§escu 2). La 20 martie
1681, in acful uneí vInzgri ce fac, semneazä Tudor §etrariul ot
Glee' : az (=eu) Radul logft snei Tudor §et, ot Greci"2). Dupä
citiva aní, bätrinul sefrar, snit de cine §fie ce nevoi, face o altä
vinzare pe care o relafeazä ,,al t zapis al qararului Tudor Grecean
0 al fiu-sdu Predii Post. Greceanu,,,cu lt. 7194 (=-1686) genr. 15, ce
vinde la rä.posafu Cost. Vodcl. Brancaueanu, toatä partea luí de mo.
*le din Momiceni §i du peste tot hptarul, cu din silisfea satului
sà va alege, drepf baní gafa g. 200"4). Absenta luí Radu
log., dela aceasfä vinzare, ar putea fi *i un indiciu cä la aceastä
datá nu mai &Ala; dei o cronica preciseazä cuna, In anul 1695,
chid BrIncoveanu a primit ordin. de la Poariä, sä plece dela Cera
neti spre munti, pentru paza frecäforilor de invasia o*filor nem.
festi, Domnul foarfe s'au- bucuraf i au ales doi boiari mari de
d.au läsat cu o seamä de otí cu cäpifani, sä fie de pazä, anume:
Radul stolnicul, fedorul lui Tudora §i,iitrarul din Greci i Radul clu.
cíarul, feciorul Chrizeí visfiarul din Pope§ti . . . Si prin vremea
ce au fost acei bojari acolo, cetafea [Cladovei] o au isprävit..."2)-
Altä cronkä 6) afirmä cä unul din boeri era Radu stolnicul Isuoranu,
boer bine cunoscut In domnia lui Brincoveanu.
i; Arh, Stat. Condica Co(meana, f. 151, zapis din 1 decemvre 1668.
v. Acad. Rom. ms. 3526 (Condica m-rii sf. loan din Bucuresti) ff. 50 v-so
51 v-so, hrisovul lui Const, Vodä Brincoveanu, dtn 23 fevr. 1690. Satul Grozävesti
a fost al Neagiii Mitrooiei dvorniceasa". Dupl moartea ei, trece in stäpInirea nepoa-
tei ei, Safta, intdi sotia lui Preda armapl din Poiana, apoi a lui Sima log. Ea isi face
diatii la 17 apr. 1623, /Asind GrozAvestii bärbatului ei, Sima, care fi plàtise o datorie de
73 galbeni ce o avusese din prima clsätorie la: Nicula vist. ; Patru banul, Dumitru
vist. (Dudescu) i Vlad pah. ((udeanu). Celelalte ale ei le lasit fiicei sale, Zamfira,
asAtoritd, in uring, ca Pa trafco post. hut Neagului aga. Prin 1645 Sima log !mare,
rArninindu-i sosia, Maria, cu un Mat, Radu. Acesta e spätar In 1653. In vremea lui
Antonie Will e vel clucer. Casadin cAsätoria ea Mihalcea, fata lui Necula log. Sara-
cinescul,, sora lui Tanase com. Sarainesculun singururnnas, Tanasie Paufescul, a cdruf
fatä, Stanca, se casatoreste cu Grigora§cu post., fiul lui Serban Greceanu, vel
din 1706), ca cara n'are copii. Neamul PAusestilor se stinge cu Tanase, t inainte de
1695 i El la episc. Rimnic,iar mosia GrozAvesti e inchinatäde Brincoveanu,in 1706,
m-rii sf. loan (v. ms. cit. ff. 37 v-so.-53 i ras. 2083, ff. 13-18).
N. lcrrga, Doc, privitoare la familia Cantacuzino,p, 248, no. XVI.
Acad. Rom. nts. 4915, ff. 102-5, hotärnicia mosiei Momiceni. vecinA ca
Greci si BcIrciine§ti din 2 sept, 1803.
Magazinu ist. V, p. 139.
A lui Radu Creceanu (v. 1st. T. Aomitnesti, 11, p. 240).

www.dacoromanica.ro
 236

Unul din ace§ii doi frati, Radu sau Preda, are un fiu, Tudor,
nume la fel cu al bunicului. Nepotul *etrariului e intilnit in acte
cu demnitatea de pahamic incg din febr. 1708, desemnat de Vodg
Brincoveanu ca hotamic al mc*ei Seaca (01i) 1). Tot ca pa=
harnic iscgle§te Tudor Greceanu mgrturie i in zapisul prin care
Const. pah. Dräggnescu, cumpgrg, in aprilie 1713, o vie In
S'atina 2). In acest an scrie el, impreung cu un eromonah
Ezechil, episcopului Riranicului, Damaschin, peniru dania läsaiä
episcopiei de un Badea 3) Mult mai tirziu In 1734 Tudor
se presinig tot in aceea* demnitate4), probabil din lipsa insu§iri=
lor necesare ascensiunii dreggtore§ti. Bätrin i cu senilmente a=
decu.aie virstei, Ii cautg lini§tea sufleteascg in cinul cgluggresc,
presentindu- se, in 1741, ,,Tudosie monahul"5). Viaia de ascet, cu
o singurg dorintg i multe renunigri, §i=o duce in schiti*orul dela
Greci, funda t chiar de dinsul, cgci el este boerul Grecean,
care, prin anul 17206), 11 inchinase mitropoliei din Bucure*ii.
Nu pot stabili data sfirsitului säu. care s'a petrecut dupg 20 iulie
1743 7) Din insemnarea 8) pusg pe un penticosiar al schitului Greci
se cunoa§te cg monahul a avut un fiu, erban Post. In sept. 1743
un Barbu Greceanu, log, za vistierie, raporteazg mitropoliei cu pri-
vire la biserica arsg a schitului 9). Acesta trebue s5, fi fose foi un
fiu al cgluggrului Tudosie. Acie din anu11779") pomenesc de jupi=
') Arh. Stat. Cotmeana, ff. 164-6. Nu ja parte ing. la Intocmirea hotArniciei
d'u 28 aprilie 1708 (v. ibid. pp. 155-7).
V. aceastei lucrare p 449.
T. G. Bulat, Contributiuni.., p. 22, doc. XXI din 14 mai 1713.
y. actul din 27 aprilie 1734 privitor la mosia Priseaca (01t), In colectia mea.
v. cap. Insemniiri relative la schitu/ Creci", in aceasti lucrare.
°) Ibidem.
7) v. §i insemnarea dela aceast5, dat5., pe evanglidia din vremea lui M. fiacovità
Vodä (1744-44), fAcutä de mina lui Theodosie mo[nalh G[receanu]", la cap. citat
v. Penticostarul din Greci, ff. 105 sqq. Are urm5.torul cuprinq: Aeastei sfeintii
corte ce scl chiiamci penticostariu este cumpeirat de mine. robu/ /ui D-zeu. Si Gr[e]e[anu] (?)
post., sin. Tudor bah Greeanu fi este datcl de mine. sfintii bisericii dela satul Greci'
unde iaste hramu/ sicintu/ui fi shivitu/ui pecrinte/ui nostru erarhul Nicolae dela Mira
Licheia l'acatarla de minunii. i iaste cumPdrat in %de/e prea luminatului fi indita-
tu/ui domnu/ui nostru, Io Mihaiu Racovit. voivod, in damnia doa a MaTii sale. $i
s'au cumbcirat /a leat 1251 (=1742-3) am SCTiS cu dreapta mea cea pckeito[a]sii
mâ rog fruti i beirinii cine yeti ceti aiect sei ziceii : D-zeu erte pacat ele robu
lui D-zeu, $erhan (?) post [sin?] Teodosie monah [i] Ancufa (?), cii simtu eu om
petc'cltos fi grefeit in lume, ca D-zeu sd vii erte peicate/e. . . . era arhereu acestui
loc, Neo fit mitrobolitu, de/a Crit, mitrobdit a toatei tara Rum[e]neasca . SI /-am cum-
párat in bani gata Si era Vacea vreme preoti /a sf 'cinta bisericei, beirintele popa
Drelghici fi biírintele boba Scirban. Si era egumen la sfeintu schitu Creci, ermonahu1
Dionisie 5.Gr[e]éra]n post".
y. cap. Schitul Creci. In pomelnicul lui Tudosie Greceariu se dau aceste
nume printre ale etitorilor. FigureazA Ancuta" (v. p. 83 din bornelnicid schitului).
cf. anexa V, act din 23 iunie 1813.

www.dacoromanica.ro
 237

neasa Despina (Pinca) Grecearu, schivnici, acum iscilindu=se :

monahia Damiana". Ea di ginerelui sàu, Drighicean Greceanu,
din periusia fiiului ei Costandin Greceanu". Este riscant si se pre=
ciseze daca Despína era o Greceancä prin nastere sau obtinuse a-
cest nume' de farailie prin cisitoria cu un urmas al lui Tudosie
Greceanu. Cert este ci ea a mai avut Cu un sot necunoscut
Inca in afari de un fiu, Constantin, si doui fiice : Elena (TO)
Eaptul cà in nov. 1782, un loan Isvoranu, §etrar, inter=
vine la mitropolie ca si se admiti cererea Damianei Greceanu de
a i se da eí supt ingrijire schitul Greci,2) cum si faptul ca un
boer Izvoran i cocoana Pinca Greceancan au reclidit, dui:A, 1743,
biserica schitului, impun conclusia cà intre aceste dotiä famílii bo=
eresti din O1, Greceanu i Isvoranu, exista in acele timpuri o
strinsi inrudire. Nepotrivirea textului celor doui cronici citate,
Cu privire la familia luí Radu stolníc Isvoranu, trebue
Nu=i exclus i faptul ca Despína sà fi fost, prin nastere, o Isvoranci.
Elena, una din fetele Despinei, s'a miritat, inainte de anul
1775,4) cu un Dreighicean, frate vitreg5) cu Iamandi ducer Raco-
viceanu, care isi insuseste numele familiei sotiei sale, numindu=se
Greceanu. Era om särac la insurätoare, cici un act spune : and
au luat Drei ghicean pei Tira in ceiseitorie au venit ceilare pcl, cal
de au mai agonisit ceva§i, iareisi din casa Tifii au agonisit".6) Dri=
ghicean Greceanu di o deosebiti atentle ctitorieí soacrei sale,
inzestrind=0 cu o mosioarei durni PlaPcea" si mai multe cirti de
ritual') dintre care multe se gisesc azi la biserica din Greci. El
a avut boería de treti vistier.2) Moare inainte de 1800, färä si fi
avut, cu Tita (Elena), descendenti. Dupi, moartea lui Drighícean,
socia sa, Elena, adopteazi pe o nepoati i fina a ei, Elena, fiica

v. anexa II, t'oaia de zestre a Elenei Rettescu (adoptatli. de Tita), din 1 mai 1801,
v. cap Schitu/ Greci.
Acad. Rom. ms. 3530, p. 109.
Result1 din urmAtoarea insemnare depe un triod lärà coperte : afiero-
sit la sfeinta biserita din satul nostru, Creci, set fie uefnicii pomenire mie sotiei me/e,
Elena. Dreighicean, leat 1775"
cf. anexa V.
v. anexa VI, act din 24 iunie 1813.
Printre acestea citez : o psaltire cu insemnarea : ..$ am afierosit-o in sfeinta
biseric5 din Greci, ca sei fie spre pomenirea mea fi cine va indrázni.. (blestemul)... pre'.
ghicean Greceanu'.; un liturghier cu o nota din 1782 §i un antologhiu, pe ale calla file
DrIghicean scrie: Acest sfeint anto/oghion, adicá mineia, I-am cumpclrat eu robu
/ui D-zeu, Dreighicean la /eat 1783, mai 20 0 /-am afierositei la sfeinta bisericii de
114 Creci. Cine-/ va daspeirti va Li/a dela aeast[ci] sfeintal biserica set fie suPt
anatema...".
8, v. anexa V.

www.dacoromanica.ro
 238

Mariei- ruda Grecencei - §i a serdarului Toma R5tesc-u. din Pite*til).

La 1 mai 1801, fiica adoptiv5, cäsitorindu- se cu Iordache (Gheorghe)
Racoviceanu, fiul clucerului de arie Iamandi, prime*te prin foaia
de zestre, Inaritä. §i de Iosif episcopul Argeului, o frumoas5 a=
vere mi*cgtoare i nemi§dloare instircind.ndu-o di, de nu se va putea
isPreivi bisearica din Greci, jmná voiu trcli eu, sei aibei netägeiduitei da=
torie a o isPreivi duPti cura me-au fost scoPosul mieu cu toate cele tre.
buincioase". 9) S'a i intimplat ca Tita sä, moar5 inainte de a=§i a=
tinge scoPosul, la 20 aprilie 1804.8) Biserica noug a Grrecenilor s'a
terminal tocmai in anul 1810, dup5 märturia inscriptiei, de Elena
Iordache Racoviceanu, mo*tenitorii Titei. La putin timp dupa
aceastä operg, spre sfir§itul anului 18114) Elena Racoviceanu ince=
teazà din viat5 in piing tinerete, l'Asind o diat5 redactaiä de biv
treti log. Const. Rátescu, dud bolnava e-ra biruità de släbiciune",
prin care toatä averea el frece asupra b5rbatului &Au, Iordache.
N'avu nici el noroc s5 se foloseascä de frumoasa stare a boerilor
Greceni, räma*i f5r5 odrasle din trupul lor, c5ci la 6 saptimini
dup5 decesul sotiei, Ii dele sufletul. Dup5 moartea lor, diata in=
tocmit5 inir'o miercuri dimineata, nu chiar dup5 vointa i invät5=
tura Elenii" bolnava nefiincl cu mintile intregi, iar preotii, Va.
sile din schitul Greci o Dumitrasco din Siliste 5), chemati pentru maslu,
ateptind afar5 pan'i asupra prinzului, clnd chemati in casä n'au
auzit graia din gura bolnavei" despre diat5, pe care tot-ui, rugati
de cluceru Racoviceanu" i de Tordache, din prostiea lor i de
/wine au isc5li6=o"; divanul hot5r5te s5 nu fie tinut5 in seam5
§i 31 o mo*teneasc5 mum5=sa Maria. Riiteasca..." 8). La 25 ion. 1812,
murind i Taman& Racoviceanu, tat51 lui To/clache, urnaa ca ave=
rea Grecenilor s5, treacä asupra lui Atanasie Racoviceanu, frate vi=
treg cu lordache. Se isc5 un lung proces de mo§tenire la divan intre
v. aneaele II §i XIII.
Anexa II.
8) Pe o cazanie a bisericii din Turia, ctitorie ruinatA a Racovicenilor (v. Rise.
rica din Turia, in vol II al acestei /ucreíri) printre alte insemnitri gAsesc : ,.Si s ftie
dci aind au rdposat mcitus[a] mea Tiza (!) Greceanca, la leat 1804, aprilie 20. $i am
scris eu, nehotu dura-ei, Iordache Racoviceanu".
Dgi un act din 4 iunie 1817 (v. anexa XI) aratA c.d. Elena au murit de skit
4 ani trecuti" (adicä aproximativ spre sfirsitul lui 1812), eu cred ca trebue admisä data
1811, pentru urmAtorul motiv: La moartea Elenei a tost fatA, Iamandacbi RacoviceanuL
socrul situ. Cum acesta a murit la 25 ianuare 1812 (1nsemnarea de pe cazania din Turia
spune : Scl set stie di. /a leatu 1812, ghen[alr 25, au rciposat tatc-imeu, clucer Taman-
dache Racoviceanu . . in Bucuresti i s'au ingropat in hanu-ZhitaTilar. Am scris
.

ca si s gtiie. Tdnase Racouiceanu") si cum sotul Elenei, lordache R. moare inaintea

tatAlui sàu, InsA la 6 sAptAmini dupA sotie, reese cit aceste triste IntimplAri se petreceau
in 1811.
Au mai venit In urma i preotii: $tefan din Mierlesti ,si Tudorasco din GTeCi.
v. anexa V.

www.dacoromanica.ro
 239

Atanasie si Maria 12ätescu, mama Elenei. Anaforaua velitilor boeri

din 1813 e plina de interes intr'u clt se zugravesc,admirabil,imprejura=
rile in care s'a alcätuit diata de Ratescu, cu preotii martori ce stäteau
afarä in gerul aprig, ca sá fie chemati numai pentru semnaturi ;
cu chinurile bolnavei in agonie; cu partile interesate Iamandi,
Despa socia luí i Iordache, barbatul muribundei luptindu-se
ínutil sa=i smulga aprobarea continutului unui testament, de a ca=
rui tiduire ea nu putuse fí nímic.
In martie 1816,1) Tanase Pacoviceanu cade la invoialä cu biv
ve! setrarul Alecu Rätescu, cuscrul sau i vechilul serdaresei Ma=
ría Ratescu, dar nu respecta, asezamintul punind vin i raclaiu pe
la circiume etc.". Divanul curma pricina prin anaforaua din 4 iu=
nie 1817. Se citeaza aici foate stricaciunile facute mosieí de Ata=
nasie, care si 'varal de la bisericet 1,-au luat însui, i 1-au cetrat a-
casa" 2). Numerosii frati Pätesti Alecu, Iancu, Const., Dumitrache,
Pavlache, Grigarie i Nicolae, ramin sínguri stapini peste mosiile
Greci sí Bärcanesti. La 30 aug. 1824 8) Ratestiicu TiCa, sotia luí
Alecu4) ce nu mai traiaavind nevoe de bani, Pentru ceisclioria
SUTOTii lar", le vind influentului boer, FiliP Lens (Lend i Lene).
Acesta s'a nascut prin 1777 5) din fatijean Baptiste Línchou sau
Linclaefrances i mamá rominca, Maria Hodivoianu.6) S'a casi=
forit, dupa 1800, cu Elisabeta arPenisanu. Au resultat numerosi
copii. Fílip a ocupat multe si importante demnitgi. 7) In divanul
lui Ales. \Toda SuCtl figureaza ca vel clucer,8) iar in 1822 9) face
'. V. anexa VIII.
cf. onexa XI.
V. anexa XIII.
se stie numele ei din urmatoarea insemnare a unui Marin Manescu, pe o ¡mal,
tire de la Greci : Aeasta psaltire e a Mea, Marin Ma'nescu, fost calbitan la bostele-
Proaroci i Greci la ani (!) 1838, cind s'a cutremurat todmintu/ in noaptea sf. Teodo-
sie. este cumpcIratd din Slatina, de taica al meu, Manea, care se vede isailit cu
mina /ui la scoarta acestiia... de o potrivá cu ce/ d'intiiu inveitiitor al mieu, Ghecrrghe
diaconul, la anii 1822 (?) la rdsmirita sardaru/ui Tudorin V/adimir . . . $i tata a
fost tot ciipitan la mai multe poste, N'ira' a venit aici, Manea Cernovici, natie bul-
gara'. i am venie eu, ca fin, la anu/ 1824, cind s'a luat aceasta. mosie Crecí, de
domnul vornic Fili j, Lenci, dela boeri[i] Rcltesti rifa Alecului. $i dela Costache
fiul /ui Lenci, a /uat-o Lazdr Kalenderu (1853),..
I. C. Filitti, Catagrafie,.. p. 6. Avea 52 ani in 1829. Octau G. Lecca, In Fam.
boeresti, p. 643, da anal 1799 pentru nasterea lui Lens,ndesi afirma ca s'a casatorit In
In 1807 si a avut pe Costache In 1810.
6) v. O. Lecca, op. cit. p. 546.
Biv vel sluger in 1813, biv vel caminar in 1819, cind reface biserica de pe
mosia lui Wicaresti (D-ta) (v. N. Icrrga? lnscriptii, II, pp. 45-6). in 1825 e vel aga (v.
anexa XIV). 3

G. D. F/orescu-, Alaiul inmormintitrii lui Alex. N. Sutil voevod, p. 18.

9)1. C. Fi/Mi, Fiamintarile politice . . . dela 1821 la 1828, p. 92 : Delega-

www.dacoromanica.ro
 240

parte din numärul celor 7 boeri, cari merg la Poartg, cu dorintele

Munteníei, dupä ocupatia turceascä din 1821 22. Lene era si bo.
gat. Pe lingä mosiile din Ole, mai pose& In 1831 si alele: Väcä.
restii de Rastoacg, Suta Läcusteanului sí Häbudu (D=ta) ; Custu.
rení (Ilfov) i Clulnita (Muscel).1) Cind, in 1842, se pune ches=
tiunea alegerií unuí alt domn In locul lui Alex. Vod5=Ghica, prin=
ire cei 50 boeri mari, aleggtori i candidatí, fu si Len; dar elígí=
bilitatea luífíind contestatä de aga Ion Slätineanu, Intru'cit
era fiou de boercade, aläturi de a lui I. Odobescu, C. Belu, Vi-
larä, I. Manu, N. Golescu2) etc. La 25 aprilie 1848, Filip Lens
avanseazä din rangul de vornic de politle In acel de logotát al
drepatil. 8) Moare la 3 iulie 1858 i e inhuma la m=rea Cernica 4).
A avut urmätorii copii: Pavel, 8) Costache, 6) Nicolae,7) loan, 8) Gheor.
ghe,8) Alexandru 10) Manuel, Alcibiade $i Elena. ") In 1853, fiul luí

tii Munteniei In frunte cu Grigorie Ghica, erau boeri mari, afara de unul, clucerul Fi-
lip Len§".
v. Idem, Arenda mo§iilor in 1831, pp. 10, 12. 19 si 28.
v. Idem, Domniile romíne sub Reg. Organic, pp. 266-270. Casele lui erau
unde este astäzi ministerul industriei i comertului (v. Ibidem, p. 264).
8) Acad. Rom. ms. 872, Arhondologia Teri Rominesti dupa noua legiuire din
anul 1837, f. 35.
Acad. Rom. ms. 2409, f. 267 v-so.
Octav C. Lecca, In op. cit. nu-I aminteste. Cred ca a fost copilul eel mai mare
al lui Filip Lens. A fast militar. La 9 sept. 1845 avanseaya din capitan la rangul de
maior, lar la 13 oct. 1852 la acel de polcovnic (colonel) (v. Acad Rom. ms. 872, ir.
69 si 49).
C. Len§ a studiat la Paris. In 1829, impreunä cu fratele säu, Alexandru
alti bonjuristi" felicita de acolo pe Eliade i Asachi pentru aparitia Curierului §1 a
Albinei (v. Fi/itti, Framintärile, p. 143). N'a murit in 1843, cum spune Lecca (op. cit.'
p. 546), caci la 9 sept. 1844 e inaintat din serdar, paharnic; iar la 10 mai 1848, clucer.
In 1853 el este acel care vinde mosia Greci din Olt lui L. Kalinderoglu.
La 30 aug. 1737 e facut pitar (v. Acad. Rom. ms. 872, f. 295 v-so). Dupä
aceasta data nu-I mai Intilnese in arhondologie.
loan Len§ ocupe boeriile: pitar, in 1837, dec. 6; serdar, 1845, iunie 10; pa-
harnic, 1848; clucer, 1856, apr. 21 (v. Acad. Rom. ms. 872, ff. 73 v-so, 177, 296).
2) Alt copil al lui Lens, care imbratiseaza cariera de militar, cu urmatorul curs:
praporgic, 1839. aug. 30; parucic (locotenent), 1845, apr. 23; capitan, 1849, oct. 26 (v
Acad. Rom. ms. cit. If. 111, 177, 300. In 1851, Iorgu F. Len§ era cirmuitor la lain-
mita (v. Sam. Pompei, op. cit. p. 182).
10) Ale:candru Len§ este cel n3ai inteligent dintre copiii lui Lens. In 1843 and
e gent ispravnic la llfov, Timcmi scrie ca se bucura de cea mai rea reputatie chiar
trite° tare ca aceasta" (v.Filitii, Domniile romine sub Reg. Org. p. 296). Dregatoriile:
pitar la 6 dec. 4843; serdar, 3 dec. 1844; paharnic, 23 aprilie 1848 (v. Acad. Rom.
ms. 872, ff. 110 v-so, 176, 306). In anul 1848, dupa revolutie, ja parte activa la desba-
terile comisiunii delegatilor boeri i tarani, alcatuita pentru solutionarea chestiunii te-
ranesti, in care sustine cd abilitate i verva, interesele boerilor marl.
Ultimii trei copii sint citati de Lecca, op. cit. p. 547. Elena s'a märitat ca

www.dacoromanica.ro
 241

Filip, anume Costache Len, vinde 1) mosia Greci din Olt, ser-
darului Lazar Kalinderoglu 2) al cärui fiu, I. Kalinderu fost membru
al Academiei i administratorul domeniilor Coroanei, decedat In 1913
o conservä si o culfivä metodic, InzestrInd=o cu un inventar deo.
sebit. Actual, se väd Incà, In parcul päräginit,cu brazi ce mor, cu
havuzuri seci,admirabilele statui de facturä clasicä, rupte, ori
pierdute prin hätis ; odinioarg, superbe ornamente red presärate
prodigal Intr'un peisagiu bucolic, de un personagiu pasionat de
creatiile vechei Helade. CItä barbarie s'a %sat, in urma räsboiului
si a democratiei färä ideal, peste fermecätorul decor de la Greci
Scurtà privire asupra bisericii.
Biserica actualä din Greci, inältatä la inceputul sec. XIX de
Elena (Tita) Grecea
nu se termini de zu.
viva In august 1810,
dupä moarfea TiEii,
de nepoat a si flica ei
adoptivä, Elena Ra-
coviceanu. Clädirea
s'a zidit pe temelia
alteia, veche i rui-
natä, care va fi fost
biserica de inceput a
boerilor Greceni dela
sfIrsitul sec. XVI. A.
cest fapt 11 confirmä
piatra de mormInt a -

postelnicului Badea
Greceanu, mort prin
1619, care se afli fi.
xatà supt pardoseala
de sclnduri a prona.
osului. Inscriptia zu.
gr5vii5 dä hramul sf.
Nicolae i sf. Gri.
gorie Decapolitul, ca.
tagrafia pe al sf. Di. Fig. 32. Biserica din Greci.
mifrie,8) lar hramul bisericii vechi pare a fi fost Adormirea.
Coast. ve/ log. Vcicarescu. Au avut 2 copii: Teodor si Elisa. T. VticArescu a avut mai
mul/t urmao (v. /. Fi/itti, Arhiva, arborele Vaarescu).
') V. p. 239, nota 4.
2) Inaintat serdar la 4 dec. 1849, iar paharnic la 24 aprilie 1855 (v. Acad.
Rom. ms. 872, ft. 117, 179 -v-so),
2) v. Acad. Rom. ms. 3530, pg. 109: Grecii, hramu/ si. Dimitrie, de aid, be

www.dacoromanica.ro
 242

Clidirea de zid masiv are un plan dreptunghiular. Fundatia

presinti un soclu profilat, de ciment. Fatadele exterioare sin lip.
site de once decoratiuni. Doar cornisea e alcituiti din citeva rin-
duri de cirimizi tencuite i profilate. Ferestrele nu mai au forma
s'au mirit i modificat la reparatia radicali din 1896, fi=
cuà dupi indicatiile defunctului I. Kalinderu. Ele au frumoase
arcaturi de piatri, aplicate. Acoperisul scund, de tabla, are la pro.
naos o plicuti turli octogonali (fig. 32) Biserica are un pridvor in.
chis din care se trece printr'o usi largi, in pronaosul dreptun.
ghiular.
In pridvorul ingust se afli mai multe
fragmente de pietre vechi. Pe unul din ele,
scos de supt prag de bitrinul invititor C.
Popescu Gre-ci, se mai afli urmitorul
- - - CSKIE 71C811411 &AA* CH6 HC811411 CTAH
(?) lui D.zeu, jupan Badea fiul lui jupan
Stan - - - ". Dintr'o cruce al cirei pos-
amen t se vede Inca in curtea bisericii, a
rimas din fericire blocul de piatri
vertical (1.25/0.25 m.) care conservi, pe trei
fete, o inscriptie slavoni elegant sipati,
foarte interesanti
prin relatiunile ce
asupra stäpini.
torilor mosiei din
sec. XVII. I PA cu.
prinsul feteí prin-
cipale (fig. 33):
NSW/1E114M7 W0,4 H
CE nocrunituitma CHA
.ffE8144C, H CSKI116111fIliEMS cfro
tVT.tsr
t "
AMiHk.
,
M0/160 H ES HOW-
g AOCTiO np*snrcAKHst
RAIrltk HIDE CLI,K H PI" -
Fig. 33.Inscr1ptia crucii de HilCHOARH mapim H 1

la Greci : lata principalà. "

Tp8AHCI pass mid° ,

O

HcSnati saxic HOCT*AHEKS H *SH411110 frO (?)

.14 i
Fig. 34.-0 fatA lateralà a crucii
H*KILIA u CIIH er H*11/I H CT4H6 H K4A0T6= de piatrti.
Cu voia Tateilui i cu ajutorul Fiului i seivirsirea sf. Duh, amin. Cu
rugeiciunea i sPre lauda sfintei Prea bine cinstitei staPinei noastre Nits-
mclia boereascd [acute' de Elena Greceanca. Preot nu iaste`.

www.dacoromanica.ro
 243

clitoare de D-zeu ipururea fecioarei Maria si s'a ostanit robul lui

D-zeu, Badea Postelnicul i jupanita lui Neacsa S fiii lui : Neagul
Stan si Catotei. Pe o faa lateralä (fig. 34) inscriptia continug:
g831111[W]/ACI CH KACTS Eh AHi iw (MAS HOEKOA HAT 31i1c4=-S'a Tidicat
aceastä cruce In zilele lui lo Radu voevod (Mihnea), in anul 7121
(-= 1613). Se incliee pe a treia fat'd lateralä (fig. 35) astfel: RR M
ri Aui=in luna ianuarie, 13 zile".
Pronaosul dreptunghiular, mai larg, e des.
pärtit de naos prin=
fr'un zid cu 3 des-
chided. Are o boltä
In calotä sfericä. Pe
pardoseará, In dreap.
fa intrgrii, se aflg
gropatä o piaträ fu-
nerarg, care mai pAs-
treazg imperfect ins-
criptia (fig. 36) urmà-
toare top.kerasiiai
prIES EMIG, ;NI:Mink CM*
HOCTEAHHK, MCK4
CTL A WIHA
EMS HAMETI. Rk AH
6APOICTHKOM[S] H XISA-
i0GHSOM[8] rk H111112
Fig. 35 Sfirs'tul inscriptid raKpriin ROMA ICALkIl
crucii dela Greci. sp = A reiposat
robul lui D-zeu, Badea postelnicul, luna august
4 vecinica lui pomenire, in -zilele bine cins-
titorului si de Hristos iubitorului, dornnului nostru, Fig. 36. Matra moi
Io Gavriil yomod, in anul 71...". Asupra datei am talà a lui Badea post.
Greceanu.
discutat mai inainte.
Tot in pronaos, de.asupra uii dinspre pridvor, se conservä
prost urmgtoarea pisanie zugrävitä : Inarire celor ce ntidajduesc
intr'u tine, Doamne, inteire,ste sfinta Prea curata biserica ta, care ai
cistigat-o cu scumP singele teiu. i hramul sf. ierarh Nicolae sf. Gri-
gorie Decapolitul".
Pe pere(ii pronaosului se vad urme de chipuri, probabil cti.
torii din 1810, dar nu se vkl urme de scriere.
Naosul e mult mai larg si are o cupolg susfinutä pe pandan.
tivi puternici. Altarul exterior heptagonal, are in interior un pe.
rete circular. Obiecte vechi demne de semnalat, In afarà de càrtile
de ritual citate, nu- sint.

www.dacoromanica.ro
 244

ANEXE:
1622 (7131), sept. 30. Gherghita. Raau Vod5, Mihnea intareete m-rii
Dobruea (Vilcea) un rumin, Stoean din Coteana (Olt) pe care fara dreptate
revendicau Neagul, Stan gi CaIota, fiii lui Badea post. din Greci (Olt).
MIstiio Bjiio Io Radul Vvd. i gsdna, davat gsdvomi sie poveleanie gsdvami
stomu matiru glemi Dobruea ideaje est hram Vovedenie Bdte i otu igumen Me-
lentie (!), ca sà fie m-ri un rumin anume Stoean. in sat la Coteana, cu toate buca-
tag /ui pentrucet acest rumin au fost de mosie al m-rii Dobruea, iar dint/ au fost
acum, calugari[i], ei au avut pirei naintea domnii mea/e in divan pentru Stoean cu
Neagul ti Stan ti Calota, feeorii Badei1) posteln[ic] de Greci; ti au venit de s'au pirit
de fatei ti eta pima cum iaste Stoean rumirt /or de motie de in Cotertita. Intr'aceea
domnia mea am cdutat fi am judecat pre direptate si I:ore leage inpreunii cu toti
stiti dregettori domnii mea/e si am adeverit domnia mea cum n'au avut feeori Badei
cu Stoean nici o treabii, ce s'au adeverit cá au fost rumin m-rii de mosie $i au rd.-
mas feeorii Badei de leage si de judecata dinnaintea domnii meale. .Drept aceea am
dat domnia mea sfintei Dobruta cedugeirilor ca set le fie Stoeand ruminu de
motile $i de niminea/e(!) oprealä set n'aibet.
Inaco da neast o Ted71.0711 gsdvami. fi sam receh gsdvami. I pisah Lepadat u
Gherghita.
Msta sept. 30, it. 7131 (1622).
lo Radul voevod L. P. I
(Acad. Rom. ms. 2083, Condica metoacelor ep. Rimnic, f. 125).
1801, ma! 1, [c3recl ?] Elena (Tita) Greceanu da foaie de zostre fiicei ei
adoptive, Elena, la casa toria cu lordache Racoviceanu.
t Iosif episcop Arget, adeverez.
Cu mac" /ui Dumnezeu, foae de zestre ce dau iubitii nepoatii mele Eleni, ce
am flicut-o lath.' de suflet s botezat'ei de mine, pa cele ce aral mai jos, asemenea
dupei moattea mea cele poPrite de mine, care pei anume set aratet iareiti ale ei set fie:
1801 maiu I.
800, adicii oPt sute stinjäni de motie in hotar Grecii; 6 retzoare de vie in Greci
23 su flete de tigani; 5 vaci mari; 6 boi mari; 8 efe fettedoare cu arraisarul lor. Lo-
cui din Slatina tot.
Cele poPrite pentru mine cit voi ti-di duPti moartea mea sit rdmede lards
fiicii mea/e, Elenii nepoatei-mii:
800 at/ice" opt sute ipac stinjäni de motie in Greci; hotar[ul?] mosii Beircd-
nettii, jumeitate al mieu, jumdtate a/ sora-mii Ilincai partea mea cit sA va a_
lege o dau nepoaa-mii Eleni. 6. adicei pase rem/Dare de vie ipac in Greci 23 suflete
de tigani $i citi sá vol. mai prdsi ; 31 capete de cai $i citi sá vor mai preisi.
Sculile :
adicii unul harhai de& aur cu diamanturi cumpeirat cu t/. 600, adicá pase
sute ; I ine/ dà aur cu trei diamanturi cumpärat cu tl. 80; 1 ine/ del aur Cu diaman-
turi tl. 70; I ceasornic tumbac; 1 ined da' aur anticá cu tl. treizeci; 2 Porumbi dci
aur cu diamanturi cu tl. 80.
A rgintlirii:
adial dood sfinte icoane inbreicate cu argint; 1 engo/fiu de argint, adicd-
unu/ ; 1 tas de argint; 1 farfurie dei argint cu lingura ei; zarfuri dà argint; / ibric
de cafea, de argtnt.

1) In condica e transom gre9it, de Dioniste Eclisiarhul: Madei"(!)

www.dacoromanica.ro
 245

Heinele acestea le dau la nuntA :

1, adicii un bichif at/az cusut, blánit cu cacom ; / agabaniu Cu poa/e Cu md-
täsuri ; 3 rochi agabaniu ; 1 roche at/az negru Cu f/ari de fir, cu giubeaoa ei deizblei
nitel inset Wand ; 1 una tatarca rnalotea postav b/einitei Cu rás, fncluntru iar Cu rás
ArAmurile i allele ;
1, adicei un cazan mare cu capac i tevile de arama ; 1 ceizeinel de butcd ; 5 tin-
giri ; 1 sufertas ; 1 (alb) cu cloud ibrice ; 1 taut' mica ; 1 pdreche heara de p/ug ; 2
sf esnice de alamei ; 10 talere cositor ; 6 castroane cositor ; 2 iPac castrane cositor.
Alte daruri unde sAnt date:
1, adicei un loc dei vie in Slatina, sfintei eptqcopii Arges ; 1 fatei de tigan ne-
poatà-mii Irinii, anume Dumitra ; 2 cai i un bichif nePoatii Martutti Petreascai ; 1 en-
go/fiu de argint suflat cu aur nepoatei-mii Mariutii Rateascli.
Acestea ce sa aratei mai sus, atit date acum in viatei trdind, cit i cele poprite
a le steipini cit voiu treii, sint toate din casa petrintilcrr rniei fi cu un cuvint le dau
toate nepoatet-mii E/enii pei care am feicut-o laid de suf let, inseircinind-o ca de nu sfi
va putea isprfivi bisearica din Greci pinfi voiu trfii eu, sA aibà netAgScluitfi datorie a o
isprgvi dupfi cum me-au fost scoposul mieu, cu toate cele trebuincioase. Asemenea sci-m
facei pomenile dupd moarte /a toate saroacele, dind sarindarile i alte mi/ostenii care
le voiu ínsemna cu deosebitei foae. insei sA aib5 dorire pentru sufletu mieu vi al rà-
posat[u]lui boerului mieu vi ale p5rintilor novtrii, intocmai ca cind me-ar fi Rica
din trupul mieu. lar de s'ar scula dupei moartea mea cinevafi din neamu/ reiposa-
tului boeru/ui mieu, este diata rdposatu/ui sotului mieu, care am dat-o la nePoatei-mea,
Elena ; duPd aceea are a sei urma intocmai. Ded pentru incredintare s'au adeverit
aeasta foae # de cdtre prea sfintiea sa peirinte/e episcop Argefiu s eu am iscalit
puindu-mi pecetea.
L. P. Elena ereceanca instNereasa, adeverez.
f Sofronie egum. ot. Greci, f Toma Delean[u] satrar, Cosdin Ratesc log.
mart.
(Acad. Rom. ms. 4915, ff. 84-85).
111.'1803, sept. 9. Plomiceniq. Medelnicereasa Elenca Cretulescu se plin-
sese lui Vodl de cfilcarea hotarelor moviilor din Olt : $erbeinefti domnefti i mo-
ta Lacui, mofiea Flaru/ i moSea dá Vedea mofie dd cimpu" i ceruse s5 dispunfi
laceres unei hoarnicii.
Este ins5rcinat cu executarea ei un pitar Marin, care mAsoarl Momicenii a
boerilor Cretulesti de zestre, data' de reiposatu/ Costandin Vvd Breincoveanu, rdposatu-
/ui gineri-setu Iordache Cretulescu, ce si neamu/ Briincoveni/crr au avut-o de cumpci-
rettoare Cu zajoisul al Chirceii, biv ve/ logroNalt i a/ fiiu-sau Diicul post, ce vinde /a
jupeineasa Stanca Breincoveanu toad partea /ui de mofie din Momiceni fi o parte
din $drbetnefti drept ug[hi] 273, It. 7178 (= 1669-70) ; i alt zapis iar al Chirced biv
vel logt. i al fii-seitt Dicul clucer cu It. 7183 (1675). ghenar 11, ce mai vinde toatd
partea /ui de mofie din Momiceni, cu ¡unit-date partea din sat oridtii sa va a/ege drePt
ug. 200; i a/t zapis al feitrandui Tudor Grecean[u] # al fiu-seiu, Predii post. Cre-
ceanu, cu /t. 7194 (1686) ghenr. 15, ce vinde la reiposatu Cost. V. Brancoveanu, toatei
parten lui de mofie din Momiceni # duPeste tot hotarul cu din si/iftea satu/ui oridti
set va alege, drept bani gata ti. 200. Mai aratei d-ei medle. Elena Cret. cei mai are
si a/t zaPis a/ mofneni/or Momiceni cind f'au vindut fi ei piírti/e tor de mofie, care
acum nu se allei letnget dum-ei". Se aratd semnele mofiei Mamiceni printre care
este fi hotaru/ Grecii a d-ei Elenai Greceanu ce-i zice acuma Tua Greceanca...',
ita aduce meirturii luntru hotarele mofiei ei pe un Vlad vettaf, ce tine o igana
a d-ei vi Stanau slugà, tot din Greci vi uncheav Voinea herghelegiu vi Stanéu

www.dacoromanica.ro
 246

porcariu" cari nu Pot Primi inset carte de blestem. Cretuleasca aduce 7 martcrri
printre cari e unul de 100 ani. Primesc blestemul.
Marin pitaru.
(Acad. Ram. ms. 4915, ff. 102-105).
1813, aorilie 8. Buourepti. Anaforaua boerilor velivi privitoare la jude-
cata dintre serdAreasa Maria RAtescu-Pitesti, cu Atanasie Racoviceanu pentru mos-
tenirea Elenei Racoviceanu.
,,...La pricina de judecata ce curge intre dum-ei sArdAreasa Mariea RAtescu Cu
Athanasie Racoviceanu pentru periusiea räposatii fii-sii Eleni ce au Vinut intru ea-
sätarie à Gheorghe feéoru bunu nurnitutui c/ucer este trebuintli a veril la judecatet
Costandin RAtescu biv 3 /ogt. dela Slatina sud. Olt, scriitorul dietii Eleni i popa
Vasile duhvc ot schitul Grecii i popa $tefan ot Mierlesti i popa Dumitrasco ot
Silive 9i popa Tudorasco ot Greci ce sint iscci/iVi in diatei fije Mind au dat in-
Potrivel marturie in scris la meina särdäresii»... Cer sei fie adusi /a divan. Costandin
Filipescu, vet ban; Dumitrapco Rac[o]v. vel dvcrrini]c; Radu Golescu, vel dvor[nilci
1813, iunie 23. Bucuregti. Anaforaua velivilor boeri in pricina de jude-
catA dintre serdAreasa Maria RAtescu-Pitesti si At. Racoviceanu-Slatina.
Prea incilfate Doamne.
Pe aeastei a/Aturatd a/egere a dePartamentului nerämäind odihnitcl Mariea RA-
teasca, din iuminatcl porunca mit-rii tale orinduitul zapciu d-/ui vel hatman, au a-
dus-o i inaintea noastret prin vechi/ Alecul fiiu/ seat, fatei cu TAnase, clironom rA-
posatului cluarlui Dieamandi Racoviceanu, unde zicind vechi/u1 Retteasceii cd dieata
ce aratcl Rinase cd ar fi a fie-sui E/enii este mincinoasci, cerind sei se aduca aici rnar-
turii ce sint iscAlifi intr'insa, ca sei cerceteze dcl este adevaratei sau mincinoaset pre-
cum i-au dat ei inscris. S'au fi trimis dupá anafaraoa noastrci, mumbafir cu lumi-
nata porunci/ incirii tale de au adus á acei marturi aici, anume: popa Vasile duhv.
i popa $tefan i popa Dumitrasco i popa Tudorasco fi Costandin RAtescul biv 3
/g. pe carii trimitindu-i cu pitacu/ nostru /a prea sfintia sa pärinte/e mitropolit, ca
preotii set dea credintei inaintea prea sfinVii sale supt infricofat b/estem i afurisenie
cum fi RAtescul set priimeascet jureimint de s'au f acut dieata chiar dupet vointa fi in-
viiViitura Elenii fi dei era cu mintile intregi sau este fetcutei dupa invciltitura a/tora
leir de ftirea ei, # de au fost ei toti de fatii cind s'au scris diata # cind s'au- cetit
inaintea RacoviceancAi sau au fost numai unii dintr'infii fi alfii au iscalit pet urmit.
$i am priimit reispunsul Prea sfintii sale in scris, de/a 24 ale trecutului mart., cum
cd intiiu au ordnduit pci eclisiearhul dá au sfectuit pa marturi duhovniceste, ca set a-
rate adeviíru/ Carele ducindu-i in bisearicli au arcltat preoVii, insa popa Vasile duhv.
i popa Dumitrasco, ca chemari fiind, hue° miercuri dimineava, la casa riiPosatii
Eleni ca set faca maslu, au stittut afara îná asura prinzu/ui, iar in casa la bol-
nay& era socrul i soacra i sovul sAu çi Costandin RAtescul; apoi sPre prinzu, cind
era sei sa duca preoVii fiind gera, i-au chemat in casa, unde bolnava era cu/catti. Au
zis Rettescul duhovnicului sei o intrebe pentru dieatcl rAclicindu-o sovul ei i soa-
crA-sa o linea pfi brave, cAci nu putea sA stea, pe care au sprijinit-o i duhvc. de
git si de o mink iar bolnava fiind biruitA de slAbiciune isi clAtea grumazul in
toate pArvile, au intrebat-o duhv pentru dieatA fi pentru o tigancii de/a schitu Grecii
ceea ce au grclit n'au putut duhovnicul infelege; apoi nemai putind bo/nava a sta
rcidicatcl I'au culcat, atunci au citit Ratescul dieata intru auzu/ tuturcrr citi era in caset
fiind scriscl mai nainte cit s'au aflat preotii afar& Dupii aceea sosind i cei/ati doi
preoti pop5 $tefan si popa Tudorasco, fiind chemati tot pentru maslu, de iznoavii
s'au rizal citit dieata tot de Ratescul aflandu-sa ceite patru Preofii inpreuncl cu boer-
nafii ce set aratcl mai sus. Preofii au zis cit bunci iaste dieata, dar fiindcá ei n'au au-
zit grail din gura bolnavei nu o iscedesc; lar cluceru Racoviceanu, socru recposati.

www.dacoromanica.ro
 247

i soful ei le-au zis sa o iscaleascei, cei nu vor avea nici o ipricind; preotii, din pros-
tia lor i de rusine, au iscalit-o. Au mai aratat popa Vasile duhv. i popa Dumi-
trasco, ca bo/nava zacea culcatd biruitá de slabiciune cariea ii da aPii cu /ingura
ca era fdr de giaia bind sambata cind f 'au dat sfarsitu/. Care aece ardtare a /or
au rairturisit-o l inaintea pea sfintii sale prin blestemul ce le-au dat $i in frica lui
Dumnezeu, cel este adeveirata. lar Ratescul au dat tacrirul in biserica, cd /-au che_
mat clucer Racoviceanu ce sá facel dieata 7101 unde au si mersu marti seara,
dar nimic pentru dieata n'au vorbit Cu bolnava ; iar a doua zi, miercuri dimineata,
vazdnd-o cu varba stricatli i-au zis pentru dieatel, iar bolnava i-au aratat pe beirba-
ta-sau, zicind cá /ui i le /easel toate, lar Reitescul i-au reispunsu cá nu este cu cale
precum zicea, cl trebue sei se faca' trei peirti: una pentru staler, alta rudelor ei
alta barbata-sau, ja c/eltind Cu capul i-a zis sei faca cum va $ti asa au scris
dieata precum sei vede. In urmel cheminei pe preotii in casa, asupra prinzului fiind,
le-au zis sei intrebe pe bohlava pentru dieata pa care $i intrebindu-o pentru suflet cum
au putut ar fi r eisPunsu cum cdii lasei asupra socrit-seiu, areitind cu degetul, ase-
menea pentru tigancele dala schitu Grecii au zis sa le ea pa toate, dar duhov-
nicu/ n'au putut inteilege $i a§a citind dieata mai sus numiti/or doi preoti i celorlalti
doi, dupe"' ce au sfirfit, i-au pus de au iscellit. Au mal zis Ratescu/ di in vreme cind
au venit preotii, bolnava era biruitil de shIbiciune. S'au intrebat Rd tescul de au fost
moarta cu minti/e intregi cind au scris el dieata fi au zis di nu stie, insel acestea /e-au
marturisit Reitescul prin graiu, iar juramint au zis al nu priimeste. Mal virtos Pen-
tru perdu/ de au fost moarta cu mintile intregi la faerea dietii, cu totu/ s'au aPelrat
cum cd necum jurclmint nu priimeste, ci nici zau» nu poate zice, aratind preo sfin-
tia sa, cei la incredintarea preotaor i marturia Ratescului au fost fatel atit orinduitu/
mumbasir ce i-au dus acolo cit $i amindoai prigonite/e parti.
Deci dupd areltarea ce au flicut cate patru preotii atit in bisearicii, cit inna-
intea prea sfintii sale pdrinte/ui mitrapo/it, pi-in b/estemu/ ce le-au dat $i in frica lui
Dumnezeu i dupá meirturia s chear a /ui Costandin Ratescul, scriitoru/ dretii, dove-
ca aceastei diata la care sa rifizima Tanase, s'au facut cind Elena era birutel
de boa/ft r neputineoasei de a greii si a inviita sa i sei scrie dieata, miming cu totul
a fi netinutá in seamel acea dieatei ca o hirtie nescrisel $i si o mosteneascel mumei-sa,
Mariea Raieasca, carea va ingriji si va face fi pomenirile, iar Tanase, clironomul
Racoviceanului, are sa ea din periusia Elenii a sasea parte pa obrazul lui /or-
dache Racoviceanul, sotul Elenii, inset in bard sau in lucruri migatoare, pentru cad
au trait lordache cu sotiea lui Eleni (!) mai mult da zece ani; asijderea are sei ea
Tanase $i prisosu/ tiganilar i al vitelor dei zestre ce va fi sporit Peste foae i cheltu-
eala pomenirilor Eleni ce au facut-o Racoviceanul, bez (=farii) cheltueala pogre-
banii, care este a luirbatului i ti. 800 datare cu zapis ot /t. 1800 iunie 2, de sint ani
12, ce au avut sa ea clue. Iamandache Racoviceanul dela Tita Greaanca, matusa
Elenii, pentru care datorie mdcar cii zice Alecu Reitescu cá n'ar fi buna, dar zisa lui
este hard cuvint, pentrucei duPet pravilel numai pina in doi ani Poale sei-§i desfaime
cineva zapisul de datorie lar nu mai mutt, ci este datoare clironoama sá plateasca
ace§ti bani lui Tanase. lar pentru un loc de casa de aici din Bucuresti i pentru
o mosioara dupa Plapcea, sud. Olt, ce zicea Teinase c'ar fi relmas de la rapt. Dra-
ghicean bite 3 vist , beirbatul Titii cerea et a le mosteni pa obraz tatine-sau Ia-
mandi Racoviceanu, fiind nepot da hate, retspunserei Ratescu cd locul din Bucuresti
nu-I sae care este, iar mosioara dupa Plapcea, insusi Draghiccan traind, au In-
chinat-o la schitu Greci $i al Draghicean, pa mult putin rarnasul lui ce I s'au af tat
la moarte, au /cIsat clironoamcl pa sotiea /ui, Tita, pi-in dieata, care dieatel relmelind
la Elena fi dela Elena la Racoviceanu, ar fi fi vazut-o meal& Nicolae Gigartu /a
Rowse. S'au adus Gigelrtu/ irmaintea /wastrel $i ardta al n'au vazut dieata la Ta-
nase, ci un asezamint, care asezamint aratindu-I Tanase, sa vazu cu It 1779 iuli

www.dacoromanica.ro
 248

1, de sint ani 34 Cu pecetea # iscei/itura (adAogit) Damieani monahi, ce pá mirenie

s'au numit Despinca Greceanca, muma Tipi, i fu pentru tigani ei altele ce au
luat gineri-su Dr5ghicean din periusia fiiului ei, Costandin Greceanu zice fi
Gig5rtul cei acest afilzeimint au velzut /a Tifinase, iar nu dieatei precum zicea Ràtescul.
lar peste aeasta zise Reitescul cd fi de ar fi niscareva /ucruri reimase dila DrAghicean
slobode, nu putea Racoviceanul sa le cliranomiseasca, did Dr5ghicean are alti nepoti
pfi Petre9ti din sor[5] bunfi, iar Racoviceanul i-au fost nepot d5 frate vitreg, ci
pentru ada cerera dei /ucruri ale /in Dreighicean n'are Teinase nici un cuvint a face
cerere, iar bentru dreptatile ce sá cuprind mai sus, set fie /uminatei Pcrrunca
tale catre d-lor isPravnicii judetului cu mumbafir hatmanesc ca sa-i izbrazneasca dupá
mijloc ce areiteim mai sus. Afijderea sa cerceteze dumlor ispravnici fi Pricinea unui
Sigan ce-1 cere Tanase cu zapisul ce are ot /t. 1802 iuli 25, supt peaea i isceilitura
Elenii Greceancli, adia Titii, adeverit fi de 3 marturi, in care SCTie di au derruit /ui
Iordache Racovicean pet un Sigan fugit anume Ion Sucitu, unde-1 va ga si sci fie al
lui, sa se aducei acei marturi fate.' inaintea dum/or ispravnici, ca sei sa cerceteze fi de
se va dovedi zapisul aesta adevarat, sa dea cliranoama E/enii pd acel Siganu /ui
nase. lar hotarirea reimine la meiriea ta. 1813, iuni 23.
Istrate Cretulescu, val dvorc. lordache Slatineanul vel logt. Dumitragcu
Rac[o]iìfita] ve/ dvorc.
(Fol. 87-90).
VI. 1813, !urge 24. I'llucure;ti]. Plingerea serd5resii Maria RAtescu in con-
tra lui Atanasie Racoviceanu, pentru movtenirea decedatei Elena Racoviceanu.
Pi-ea inei/Sate Doamne.
Jaluesc meirii tale cet la pricina de judecata ce am cu Athanasie, ce sei aude
join lume cei-/ lasfi (!?) cluér Iamandache feearu dei suflet, nereimeiind multumità dupei
judecata dumlor velitilcrr boeri din pricinet cei cele mai trebuineoase seneturi din care
putea brea cu lesnire a sei descoperi dreptatea le-au teiinuit numitu Athanasie arritcind
cd unite sint reituse, iar altele sint acas5-fi la Slatina. Luminate Doamne, acestea
sint tot pricinuiri numai fi numai ca sa nu sä descopere dreptul adeveir, pentru
care ma rog meirii tale, ca pi-in zapcilicul dumlui vel batman, la care este orinduitli
aeastei pricind, e deoparte se' fie indatorat numitu/ Athanasie a aduce aceste mai
jos areitate seneturi, in care spinzuret toatei judecata noastrei, iar pe de alta sà fim
scofi inaintea meirii tale, unde poate a sd cunoaste dreptatea din strimbeitate # cum
duh[u/I sfint va lumina pa ineilSimea ta, asa set va da fi hotiiretrea marit tale.
Pi-ea plecatei, sArd5reasa Mariea R5teasca din sud. Arges.
Sineturile ce cer a sfi aduce :
[1]. Dieata /ui DrAghicean vist. cu coprindere ca lasei pa Tita Greceanca
clironoamei pci oarefcare avut al s'eiu, fiindcei cind au luat Dr5ghicean pfi Tita in
c5s5torie au venit alare p5 cal 9i §i de au mai agonisit ceva#, iar59i din casa
Titii au agonisit.
121 Foaea de zestre a TiSii cu care s'au mciritat fi au luat pei Dreighicean.
Acestea zise cá sint r5puse.
Daniea Tipi, Cu care face pa fie-mea fatei dà suflet t clironoamei teste
toate ale sale.
Foae de zestre a fui-mii ce am dat t eu din casa mea osibit.
A cestea zise Athanasie cá sint la Slatina acas5-#.
[I). Dieata lui Iamandache Racoviceanu prin care- zice cei Las& pei numitu
Athanasie, clircmom. Aeasta zice cit.' o are Cu sine.$, dar eu nu o ftiu.
(Resolusia:) Zapciule ce esti orinduit cu anaforaua durnilor ve/iSilor boeri, sa-i
infeitifetzi la divan inaintea domnii meale.
1813, iuni 24. Biv vel medelé.

www.dacoromanica.ro
 249

VII. 1814, /ante 30. [Pitesti ?J. SArdireasa Maria RAteasca se plinge lui Vodi
cA de 3 ani se judeci cu Tinase Racoviceanu i de 8 luni atteapti ca acesta sit
faci apelatie" ti zadarnic. Cere si se intireasci anaforaua velitilor boeri.
VIII. 1816, mart. 31. Platinal. Atezimintul dintre Titnase Racoviceanu
Alecu Ritescu, biv vel tetrar, pentru rimasunk. Elenei Racoviceanca.
Dat-am cred:ncios zapisu/ mieu la mina dumlui biv vel titilar] Aleco RA-
tesc, cuscret-mieu, cum set s stie cd pentru judecata ce avant intre noi pentru zestrile
reiPosati sorii dumisale Eleni Racoviceanca, meicar de am retmas
amindooll peirti/e nemu/tumiti pet anaforaoa dumlor ve/itilar boeri, ce s'au dat pentru
priena aeasta am socotit fi am hotdrit ca mai bine sit facem intre noi o Pace fiind
lui Dumnezeu mai p/eicutd... ne-am afezat ne-am introit adicet chip& ce vom face
teslim dum/ui cuscrului Aleco toate rdmasurae rclposatei sorii dumsale. set aibd fi
duiraui am da, inset:
Din toate zestrile a sasea parte, inset in bani sau in /ucruri mifceitoare.
Asemenea dea tPrisosul din once se: va fi sporit, inset prisosul in na-
turd sei mi-1 dea.
Asemenea sei-m mai dea fi tl. 800.
lar Ion Sucitu tiganu de va fi zapisul danii bun, sei aibti a mi./ da jâ acela.
Che/tue.ala pomenirilcrr. Me-au mai hdreizit d-lui actsta, aclicd din 46
suflete di tigani ce sint in foaea de zestre sci set' scazei 4 su flete ce le-au vindut
posata sara dumlui, care sei ramie asupra d-lui fi din citi va rerminea sci aibei a-m[i]
da dum-lui a saseo Parte tot in bani. (SA i se dea ti a tasea parte din motii tot
in ban».
Athanasie Racoviceanu, adeverez.
am scris eu cel mai jos iscáiit cu zisa dum-lor fi sint martur.
loan Raco[vdceanu, biv treti /ogt.
(lntetrit fi de :) Grigorie Rail, vei batman.
IX. 1816, aprille 19. [Pite;ti ?1 Maria RAteasca serdireasa se plinge lui
Vodi pentru cotropirea ce s'a ficut la ei, Greceanca qi Bin-dine asca, de sib.-
darul Petrache Argintoeanu fi slugerul Ghearghe &Ilan ti roagi si fie chemati nu-
mitii de citre ispravnicul judetului la fata locului cu zapisele ce vor fi avind"
pentru sforirea mo$ilor. Propune hotarnic pe bit, vel pitaru/ Nicolae Rcitescu.
X. 1817, martie 12. [Pitesti 11 Maria Rectescu, mama Eienei cisitoriti cu
Icrrdache Racouiceanu, se plinge Domnului contra lui Constantin Reitescu, care di-
ruind la cisitoria tinerilor o vie in Slatina, dupi moartea Elenei a pus stipinire
pe vie, stricind darul ficut. Cere dreptate.
Xl. 1817, /wile 4. [8ucuresti]. Anaforaua divanului in pricina dintre Maria
Reitescu, Alecu Rettescu tetrarul ti Teinase Racoviceanu, fratele lui Iordache Rac. so-
ul cári au trAit mai mu/t de 10 ani fir de a face copii, au murit intii Elena
de sint 4 ani trecuti, apoi paste case seiptamini au murit beirbata-sclu Iardache Ra-
coviceanu al citruea clironom este mai sus nurnitu Tcinase Rac. frate/e vitreg al /ui
Iordache". Se citeazi anal. din 1813 ti atezimintul din 1816 pe care il calci TA-
nase Racovic. de au pus vinu fi rachiu pe la ccirciume" ti nu vrea si dea multe
lucruri Ritescului, dea via iticratd nu piinci de mcircicini fi i-a stricat T cinase
peste 2000 copaci; vorbette ti de o butcd a Eknii, din care Tanase i-a luat fierul
fi fi-a fcicut el una nouei . cum fi varul de la bisericii l-au luat insusi Tiinase fi
/-au ceirat acasci". Petreftii, nepotii lui Dreighicean, erau copiii surorii /ui Dreighicean.
Boerii cer si se respecte aranjamentul ti semneazi : Mihalache Manu, vel logt.;
Grigorie Baleanu, vel dvorc.; Costand. Calkarh, vel dvor. ; Necolae Golesc[ul,
vel logt.

www.dacoromanica.ro
 250

X//. 1819, lunie 30. [Greci P]. Adeverinta lui Ghervasie egum. sch. Greci,
datA la mina sAtrarului Alecu RAtescu privitor la mosia schitului.
1824, august 30. Fiji rAposatului seirdar Toma Reitesc, adeveresc di Da-
miana monahia, striimoasa lar, a dat mosiile Grecii si BArcAneasca fu-sei Tifii
Greceanca qi ea a dat-o Elenii, sora lor, sotia lui Icrrdache Racoviceanu si frate cu Teinase
Racoviceanu cu care multe judecafi au avut rcitoosata maica noastril, siirdareasa Ma-
ria Rateasca". Vind mogia Grecii si BArcAneasca in sum5 de 1964 stj. lui Filip Lenj
postelnicul.
Iancu Ratescu, Costandin Ratescu, D-tra che Ratescu, Pavlache Altescu,
Grigorie Ratescu, Nicome Ratescu, adev. D-trache TOD liceanu, sArdar, martur".
1824, noemvre 22. [Bucuregli]. Grigcrrie Brincoveanu cAtre fratii Riitescu
care-s siliti sä vindA mogia Grecii Beirciineasca, pentru askoria surorii lorve-
cine cu mosia mea Ipotestii", cere sl se facA o notahotArnicie i sA se repare im-
presurarea ci s'a ficut de ei in trecut. RefusA exercitarea dreptului de protimisis
in vinzarea ce acegtia au fAcut biv vel post. Lenj.
La leatul 1825, apnlie 28, aflindu-mA eu Iancul Colgeac haleamuhur-
dar la mAriea sa prea inAltatul nostru domn Grigorie Dimitriu Ghica Vvd.. am fost
ostenitori pentru pecetluitul a patrn condici, din care aceasta este una, coprinzà-
toare de mosii i alte acareturi ale dumn[eallui biv ve/ postelnic Filip Lenciu, epis-
ta tul agii, precum sA vede inapoi i pentrucA printr'a mea silintS cu luare aminte
am pus gi pecetile bune, Ur de a egi vreuna mAnjitA sau intunecatA, sAvArgindu-le
chiar inaintea mArii sale si ca pentru un sinet ce are sA fie dupA vremi vAzut spre
a fi gi eu pomenit de cei ce cu luare aminte vor privi, m'am iscAlit mai jos.
lancul Colgeac.
1825, noemvre 29. [Greci]. Adeverinta lui Silvestru eg. schitului Greci
cA s'a multumit pe hotArnicia mogiilor Greci gi BArcAneasca (Ms. 4915, f. 105).
X V//. 1825, decemvre 8. [GreciP] HotArnicia btu clucerului za arie loan $1ir-
blinescu pentru mogiile Creci fi Bcirciineasca, unde apar interesati : Fi/ip Lenj, Safta
Izvaranca, slugerul G. Bcilan cu tovarAgii lui: Hristodor Ghiorghiu Gheorghe Cos-
stazotul Silvestru eg. schitului Greci. Se citeazA hotArnicia unui pitar Nico/ae, f5-
cutA la 20 dec. 1809. in BAranesti avea proprietate gi un Chita Racoviceanul"
d'avalma cu Petre ba.scihodor, care o aves de zestre, fiind cumnat cu Racoviceanu.
Se amintegte gi un zapis din 16 mart. 1811, dat de Petre bascihodor sotia lui
Elena Viisoreanca, prin care fac schimb cu Const. Izvoranu, care le clà, pentru mo-
sie, o vie in dealul Pitegtilor. In anul 1814, Elenca V. apare cu un alt sot, Ianache
Danache.
(Acad. rorn. ms. 4915, f. 106. Toate actele anterioare sint in acelag ms.).
(Se aratA cA au fost transcr;se de Chirifii dasccil slovenesc dela scoala dom-
neascá ot sf. Gheorghe").

28.
Insemnäri relative la schitill Greci.
Putin mai la n. de satul Greci se af1á un. altul Inchegat de
vechii cläcasi, pe 111.10 schitul fundat de boerii Greceni, care sat
pästreazä azi amintirea acestei chinovii dispgrute, numindu.se
Schitu Greci. Data intemeerii acestui asezämint cu hramul sf.

www.dacoromanica.ro
 251

Voevozi, nu se poate stabili, fiindcà märturille existente azi sint

putine si nu vorbesc de inceputurile lui. Intr'o catagrafie a mar°=
poliei se arati data cind mai multe schituri din jud. Ole, au tre.
cut supt, ascultarea ei. Despre schitul Greci spune : 7231=(1722.23).
Danie a lui Tudor Paharnic Greeanul prin care inching acest schit
Greci mefoh sf. mitropolii, cu indatorire ca sa dea pe tot anul
cafe 11 ocä Carä la mitropolie embatichiu i sà orindueascà egumen
sä, fie cu caugarii acolo ; ear eg. sà aibà as da socoteala la ctitori
pà fiecare an, de vor fi ctitorii procolositi, iar fiind netrebnici, sf. sa
mitroPolitu aibei a nu-i ingeídui sâ facci acele netrebnicii".1) La
1 iulie 1741 Tudor pala., acum Teodosie monahul Greceanul" face
o noug scrisoare de inchinare la mitropolie.2) In iulie 1743 scrie
pe o evanghelie cumpäraiä de el. 8) Tot in acest an un fiu al säu,
$erban pose., face citeva insemnari pe un penticostar, dind numele
preotilor Dreighici §i erban, lar la 10 sept. un Barbu Greceanu, log.
za vistierie vesteste mitropolia cä biserica schitului a ars si a fäcut
o bisericutä de lemn in care roagä sä se incuviinteze oficiarea
slujbei bisericesti, pänà la restaurarea celei arse.4) Era in acest
v. Acad. Rom. ms. 1062, f. 366 rosu.
cf. Arh. Stat, Mitropolia Buc. pachetul 149/13 netrebnice : 1731, iulie 1. Seri-
soarea lui Teodosie mcmahu/ Greceanul. ditre mitroPolitul Neo fit, pe tinget care-i
mite Ploconul cuvenit fi o scrisoare de in.chinarea schitului Greci /a mitropolie".
Evanghelie tipdrita in domnia a doua a lui Mih. Voda Racovita, co insemna-
rea Aeastei sfeintei fi dumnezer,dascei ivanghelie am cumpeirat-o eu, Teodosie mo[na]h
Greeanul, in zilele /uminatului domn, Io Mihai/ Rau:n.)0 vod[0. la /un[a] lui
20 d., U. 7251 (=1743), sá fie la sfcintu/ schit Greci, unde iaste hramul sfin(i/or far'de
[prihand ?)"Mihailei i Gavrilli". Se afla la bis. Schitu-Greci.
Arh. Stat. Mitropolia, pac. 149, netrebnice. Am gasit printre cartile dela
Schitu Greci, un diptic manuscript, care mi-a fost Incredintat spre cercetare de vredni-
cul preot D. Brumufescu. Manuscriptul are ca data de inceput, 1816 si sfirseste cu 1830.
Presintä o leg-atura de piele, pe scoarte de lemn, pe jumatate rupta, format 10/30 cm.,
htrtie pergamentata Cu filele numerotate pa.na la no. 47. Aici se introduc alte foi trice-
pind o numerotatie cu alta caligratie, dela 40-54, dupa care ramin 9 foi fära paginatie.
Am dat eu o paginatie unitarä la care voi raporta once trimitere. Se deosebesc mai
multe caligraili, din care se identifica cloud : a /og. Icmitei" si a log. Seirban". Din 100
file cite constata limita la sfirsit, mai sint 61 sau 122 pagini La p. 83 gasesc : Po-
me/nicul titori/or sfemtu/ui schit. Marti : Teodosie er[o]monah, Teofi/ ermonah,
ermonah, Pârvu, SOrband, Grigorie, Seirban, Mariea, Radu, Ancuta, Barbu, Tu_
dosiea, Ilinca. Costandin, Ruxandra, Joia, Vasilie erei utiu 7]". E scris probabil de a-
cest preot Vasile, laid! logotItului lonita, care insemneaza, la p, 68, despre tatal sau
Si /a /eatu [1,.820, aprilie in 19, luni spre marli, au impufcat pe tatcl-meu, papa
Vasile, hoti[i]. i spre a fi ftiut, iarà am fcicut insemnare `. Nu ligureaza in pomelnic
numele Despinei (Damiana) si al Elenei (Tita), ceeace mi se pare curios, tnai ales ca. Des-
pina imbracase rasa monabala i rezidise biserica dela schit. E interesant pomelnicul de.la
p. 101. pm numele ce cuprinde si care amintesc pe ale unor Greceni. Pome/nieu/
coconutui Enachie de scirindari. Mariea, Marica, Niculae, Toma, Alexie, Vasile, Mira,
Sultana, Nastasie erei (de-asupra este pomelnicul protopopului Nästasie"). Voica prez-

www.dacoromanica.ro
 252

timp egumen al schitului un eromonah Dionisie. In visita canonica

pe care mitropolitul Neofit o face In 1747 prin Olt, plecind. din
Slatina s'a oprit si pe la Greci. Un Insotifor al sau scrie: Am
ajuns seara [1 aug.1 la Schitul Grecii, care iaste al mitropolii si au
mas parintele acolea (acest schit iaste inchinat mitr. de Tudor pah.
Gree'anul i da la mitropolie pe an Cara oc[5] zeace ; are schitul
viisoara denaintea man[a]stiri, dinspre apus, ca vre o 4 pogoane,
are vie si la Slatind, pog. 8 pl. (1/2), are si stupi i oisoare i vite
de vaci, boj i ramitorasi i mosie care iaste schitul pa dänsa
mai are o parte de mosie [Lisa] mai In sus de schit). Duminica
In 2 d[ni]aie lunii august au facut parintele liturghie si auskut
6:ma zioa acolea si au mas si seara. i luni in 3 dni, dui:a litur.
ghie, am plecat"1).
Biserica sclaitului s'a facut mai arziu de un hoer Izuoran i
cocoana Pinca Greceanca"2). Aceasta este Despina G., urmasa a
boerilor Greceni, care in nov. 1782 apare supt numele de mona-
hia Damiana" ').
La 8 martie 1761 mitropolia clä schitul supt ocirmuirea unui
,,eromonah Vasitie", care semneaza un catastih de toata averea, In
care se cuprinde si via din Slatina 4). Dupa citiva aniin 1765
vine egumen un Macarie Slaineanul, care subscrie alt catastih de
cele gäsite In fill:1U'). Mai tirziu schitul a intrat supt administra=
tia unui egumen. Roman, care 11 duce la saracire. Protopopui Dr&
gusin este insarcinat de mitropolie sa faca insemnare" de cele ce
mai rämäsesera la schit pe urma lui Roman. Acesta alcatueste un
catastih amanuntit, iar mitropolia rindueste egumen la 15 ian. 1775,
pe un ierodiacon Calistrat, ce s'au calugarit acum"6). Calistrat rä=
mine putina vreme ingrijitor, caci la 15 aprilie 1777, semneaza ca
egumen pariniele Sofronie" 7).
Niteral, Metrin, Radu, Joita, Nico/ae Alexie, Märica. Mcrrti: Enachie zap[ciu?], Rita,
Mari ea, Ecaterina, Ion, Ana, Scar/ata, Costandin, Driighicean, Safta, Tita, lstratie,
Zmaranda, Dumitrana, Joita, Marin, Manea i Toma fi Cu tot neamul lo,-".
La p. 103, Serban log. insemneafft: Acest pomelnicu 1-am scrisu eu, .a'rban
logf. ot Mosteni... Sa s stii ca m'arn tocmit eu la popa Diicu la biseria pan la Paste,
in tal. 2 zloti..., anal 1824, april 3".
Acad. Rom. ms. 2106, fol. 26.
Ibidem. ms. 3530, p. 109.
Arh. Stat. acta Mitr. pac. 149/15, netrebnice.
Acad. Rom. ras. 617, f. 22,
6) v. anexa I.
cf. anexa II.
Insemnarea penticostariu/ui, tip. Bucuresti, 1768: A Castel sieved dumne-
seascii carte ce sii chiarncl penticostar, iaste curnOrat de sfintiea sa pcIrintele Soiro-
nie, egumen, in fa/. 7. Si 1-am adus ia numit(ul] schit ce s[el pritznueste hram[ull
sfinti/or ingeri ot Gred. Sofronie egm.".

www.dacoromanica.ro
 253

Despína Greceanu a avut, din cäsgtoría cu un so f al cärui

nume n'ara reusif sfabilesc inc5, un bäiat Constantin si dotiä
fete: Iiinca. i Elena. Constantin incä din 1779 nu mai era In viafä.
Elena apare in 1775 m5rifaiä cu un DrcIghicean Racoviceartu, care=si
va insusl numele de familie al sofiei, semnind totdeauna Dräg.
Greceanu. Acesta aratà multä dragoste fakä de diforia monahalä
clela Greci, inzesfrind-o cu mai mulfe cärfi de slujbä religioasà.
In 1786 schitul e condus de egumenul iosif 1). Dräghicean moare ina=
inte de anul 1800, färi sà lase urmasi. Elena, socia luí, adopteazä
pe nepoata i fina sa, Elena Rätescu, care, in mai 1801, se cäsäto.
reste cu Iordache Racovíceanu, fiul luí Taman& Racovíceanu, du=
cer za arie. In foaia de zestre pe care o face Tifa Greceanca sem=
neazi ragrturie i Sofronie egum. of Greci"2). N'au avuf copii.
In anul 1820 era egumen la schitul Greci. un ieromonah
Gheruasie, de a cäruí rea purtare mitropolitul, Dionisie Lupu, se
plinge, la 30 iulie, luí Al. Vodä 5utu cä e zminfif la credinf5
si cu totul adríscos, päzind dogmele lui Epícur care este rusine
a le gräi cineva,..."8).
Incä din 1825 gäsesc ca egumen sí ingrijitor al schitului sf.
Ingerí pe pärintele Silivestru", care in 1830 se invredniceste
inalfä o biserieä notiä Cu pärefi i bolfile de zíd gros.... inveli=
Loare sindrilä de stejar"4'. Acest cum se cade cälugär ridícä ase=
zämintul la o stare mai bunä. Prin 1825, sc.hitul nu avea níci un
preot. In anul 1831 este hirotonit aici un preot Than, in virsa

Printre cArtile existente azi la Schitu Greci, citez: APosto/u/ din 1784 cu In-
semnarea, din 30 august 1785, cá e al schitului ot Greci" i reromanda(ia curentA de
a nu fi furat, tnsotita de infiordtoarea afurisanie. Isettleste si un erban logot.";
Octoihul tip. Bucuresti In 1792, cuprinde: Acest octoih s'au dal la s.hitol Greet at
sfmtei mfr., ca s sA, pomeneasek la rAposati aceste flume: Grigorie arhiereu, Cosma
arhiereu, Teodcrra monahia, Stanca.., cu tot neamut". In alta parte ronitd logof.
serie de un cutremur mare, intimplat la 5 nov. 1821; Cazania, farl coperte, clonal&
la 15 martie 1823, scnitului, de: Dumitra sin Din Damian, Adam brat (.--frate) Dan,
TAnase etc".
') Arh. Stat, Mitropolia Buc. pac. 242, netrebnice. Scrisoarea relativa la schim-
but unei tigAnci.
4) v. anexa II din cap. 27 al aceslei luarari.
v. V. A. Urechie, Ist. Romlnilor, v. XII, p. 32; cf. Arh. Stat. Mitropolia pac.
111/29. netrebnice (regeste): 4820, iu/ie 30. Ana foraua mitr. Dionisie catre domn, cu
IntArirea domneascA, cerindu-i a se orindui cercefflori la neregulile faphrite de Cher-
vasie, igum. schitu/ui Striharet fi Greci" 1820 sept. 12. Jalha lui Nicolae sto/nic
$t. Locusteanu stolnic (ispravnici), catre doom relele purtAri eg. dela
Striharet", apoi: Raportul lui Const. Isucrranu 5i altul, catre isprAvnicatul de Olt pen-
tru neregulile ig. dela Striharet i schitu Greet".
Acad. Rom. -ms. 660 f. 244. Alta' catagrafie din 1811 serie despre biaerica
din Schitu Greci ca a fost prenoitet /a 1830.` or. Acad. Rom. ms. 723, f. 328).

www.dacoromanica.ro
 254

de 30 ani. In iulie 1841 biserica are i un fircovnic Gheorghe

sin popa D=fru de 14 ani, In slujba biserici de mic copir. In a=
verea schifului infri §i 4 sile de figani cu 22 suflefe1). Cafa=
grafia di §i : Grecii pe care si afli schitul i cu Lisa2),
Mo*ani ,,ce-i zice Catanele8)" Merleti, cum i Mo*anii ce=i
zice Platca 4) (Plapcea).
In 1909 biserica, zidifi de Silvestru cu. 80 ani mai inainte,
era In ruini. Pe locul ei, cu ajutorul Casei bisericii §i a locuito=
rilor, s'a inilfat o alfa solidi *i spakioasi, impodobifi cu frumoase
zugriveli de pictorul Belizarie.
ANEXE:
I. 1765, oct. 21, [Bucuregti 1]. Cele ce skit ale schitului Grecilor.
Cfirtile bisericii :
/ evang[he/ie] runuineascii, I antimis, 1 liturghier slov[enesc], I lit. grecescu,
i minei slov., I oftoit (h slov., I ap[ostol] rum., 1 triod slov,, I in tic[ostariu] slov.,
I psa/tirie rum., I &slay slov., I pareche vase de cositor.
Vasele casii: / cazan cu dVi, I caldare mare, I add. mica-. 3 tingiri vechi,
4 ta/ere de aisitor vechi, 1 lighean cu floare veche, / ibric an. ; 1 tigae nocl, 2
tied de cositor vechi. Asternutul : 1 scoarfei veche, 1 piírnci veche, I pernd veche.
Hiearfile : 1 peir[eche] fiearcl de p/ug, / sap& 1 sfredel, 1 spitinic.
Vitele : 4 boi, I mat cu vitel, 3 mead de stupi.
Bucatile : 3 ban* oru mb Ituleti(!), 8 chile de meiu, 21/2 chile grat.
Aceste toate s'au dat in seama edumenului] Macarie SIfitineanul.
(Acad. Rom. ms. 657, fol. 26).
IL 1775, ian. 15. [Oucuregt1]. Insemnare pentru ceale ce sfi allá la schitul
mitropoliei ot Greci, dui:4 arStarea protopopului Drfigusin.
I ev[anghelie] rum., I lit[urghier] slov.; I minei slov. sfeircimatu, 1 octoih slov
sfeircimatu, I psa/t. rum. veche sfaxiimatii, I piireche vase de costor feirdmate, I anti-
mis, I paucenie ce sfi aflA la cocoana Finca.
Altele : / cazan cu tava lui sfiirmaiu, / ibric, I floare de lighean, 3 tingiri.
2 tapsii de costar, I PIT. hiarcl de p/ug, I taler de costar, 1 stup, 11 chile meiu, 4
banite
Tigani[i) ce se allá: Radu unchias cu tiganca lui Anca, Pavel..., Gligore....
Barbul sin uncheas cu tiganca /ui Stanca, ce iaste tigancii haimana sfi zice a Mil-
covenilor i cu un copil Pavel; Stan sin Radu unc. cu sopa lui rumfinc;1 anume
fauna i cu 2 coPii : Preda si Ion, Marin..... cu tiganca lui Marisa, care aceasta. Ma-
ria iaste a ciiptilt. Zaharii.... ; Fota cu tiganca /ui Ilinca i Cu 3 feciori: Vlad i Cosd.
i Ivan i cu 2 fete: Neac,sa i 'Mariea. Siint si 2 copii Tahiti : Radu i Gheorghie, fec. ai
Barbului.

') Acad. Rom. ms. 660, ff. 245-6.

Ibidem, I, 246. Se dau hotarele : est: mosia Cretu/easca i Zmirdioasa a. d.
stager Ion Bu/at si co Benga a m-rii Glavacioc" ; vest : eii mosia Brebeni a casei
r6.p. clucer N. Trcisnea"; sud: co mosia Grecii a d. vistier Filip Lent".
Ibidem. Hotare: sud, mosia paharnicu/ui Optan"; vest: mosia Brebu/ a
lui Apostolache Racoviceanu, de ceitre care se ca/cciv.
Probabil Plapcea, donatit schitolut de Driighicean Racoviceanu.

www.dacoromanica.ro
 255

I (=si) acesie mai sus zise pomenite ale sc. Grecii sud Olt s'au dat spre purtare a
de grijez. lui Ca/istrat ierodiacon, ce s'au cedugetrit acum, randuindu-sa ca igu-
sei fie
menaf. 1775. ghen. 15.
Lipsa din lucrurile schit. Grecii in zilele igum. Roman dupla] aratarea popi
Barbului: 2 ceildeiri mari, / cad. micet, 1 tigae de anima, 1 sfredel, 1 cantar, 1 bou,
1 gonitati, 1 tweed, 10 stupi.
S'au fetcut paruncei la protopopii din Te/leorlm[an], ca sá apuce pe dieacon
Stan ot Recea, ginerile pJpi Roman, fiindcei in casa lui au murit, ca sci le fripli-
neascet, jar de va (rum cam§ a reispunde set-I trimeatei aici i cu scrroc pcinted la
sfeirOt lui ghenar, sau set le inplineascei sau sei trimitei psi diacon aici, f acand
tare i pentru anutul [luil Roman intr'acui miná au ramas",
(Acad. Rom. ms. cit. f. 97).
N. 1816, Schitu Gred. Pomelnicul ctitorilor schitului Greci si al mai mul-
tor familii de preoti i mireni dela Schitu Greci i alte localitati.
Incepe, in p. 2. cu insemnarea din 1816 a unui ancmim, care scrie ca a f ost la
Bucuresti. Mai jos. pomelnicul unui Dumitru, din 1820, nov. 5; apoi: Pomelnicul lui
Vintila Ungurean, 1817, p. 3 §i : Filimon, Ion brat Filimon, p. 4; Oprea Varzariu;
Dobrin sin Voinea ot Greci, 5; Pomelnicul popi Barbul.Vii: Barbu ereu, lvana e...
Mar a, Marinu, Tudor d[teacon], Balasa... Gheorghe ereu, Ioana e... Cerna, Criata,
etc. Morti: Gligore ereu, Ilinca e..., Stanéu ereu, Flor[i]ca e..., Badea sin Dinu
Vieru, p. 6; Lazar Ungureanu, 7; Ion Flacau, uncheag Toma Ungureanu, 8; Toma
Bulea. Radu Ungureanu 9; Ion Codreanu, Nicolae sin Ion Roman, 10; Avraam,
Maria Vacluya, 11; popa Ion ot Cor[e]ana, p. 12; Simtion Ungureanu ot Greci,
postelnicu Ionita, Stancu sp5taru, 13; popa lui Vasile (printre mor(i:Nicodim mo-
nahu, Florea erm, Barbu ereu), CrAstea, 11; popa Stancul ot Balfinesti, juponul
A[niton ot Mierlesti, 15; Ton al Mihalci preotesi ot Icoan[a], Stanca vaduva, 16;
popa stefan ot Mierlesti, 17; popa Dumitrasco fevr. 25 (vii: Costa ereu,
Sarban erod.; morfi: Mihai ereu, Tudor ereu, Stanu ereu, D-trasco ereu, Ioanu
ereu, Carstea e. , Ra iu e...; Parvu ereu), 18; popa Tudorasco ot Greci (/a mcrr(i
Rafaila monahu), 19; popa Oprea ot Valcele, 19; Costandin sin Ion tiganu, 20;
Ioana lui Pavel ot Schitu Gr, , 22; Gligore sin Duta ot Sc. Greci, Mariea yacluva,
23; Dragomir, 24; .toean Sarbu, 25; Ion sin Anghel, 26; Ion:brat Cos,. tig.-1816,
aprilie, 6pp. 27-8; Stan, 28; Tfinasie Rotariu ot Greci, 29; 1. Boiangiu ot Cra-
iuya, jupan Costandin, 30; Mariea ot Valea Calului, 31; Rada ot Coveni, Stancu,
32; Nic. Ungoreanu, 33; Blagu zet papi Vasile ot schit, 34; Vladucu ot schit,
Florea al Diti, 35; Ion brat Vlad vatafu, 36; Marin ot Catane, 37; Stancu spA-
tAru ot schit, 38; Tudor, 39; Dobre ot schit, 40; Lazar Rotariu ot schir, 41; la-
coy sin Vlad, 42; Badea Pan duru Olteanu, 43; Petco Tamacu (?) ot Bucuresti
(1820), 44; PAtrasco scutelnicu, mos Dobrin, 45; Ion ot schit, 46; Ion sin Andrei
Ungurean, 47; Badea ot lzvoara, 48; Mihai 49; Gh. Geru, 50; Ion sin Lazar, 51;
mos Dima, 52; Gheorghe ot Mosteni, 53; Radu, 54; popa Tudorii ot Mosteni,
(1826, iunie). Morti: Carstea ereu, Tudora e.., Mihai ereu, D-trasco ereu, Stanca e...,
Radu e...), 55; post. Nicolae ot Coteana, 56; mos Stan ot Mosteni, Dinu Lisanu,
57; Barbu ot Greci, 58; Preda Cfiramidariu, Stan sin Dima, 59; Toma ot Greci,
(1828 nov. 8), Pfirvu ot Mosteni, 60; Tur (?) ot Stoiceni, Nic ot CrAtanari, 61;
Draghici Gabunea, Mi[e]rlesti (1829), 62; Barbu BAcu ot Sarba[nesti] (1830 decv.
II), 63; Adam Tunariu ot schit, 64; D-tru sin Marin Negret, 65; Ion Turianu,
67; trei insemnari ale log. Ionita, 68; Marin, 69; Florea, 70; pomelnicul papi Di-
cul dela schit (printre vii, Varlama ermonahii; iar pintre mom: Matei erei, Nas-
tasiea monaha, Ghermano erm.; Mitrofan erm.; Sanda ereita, Roman erm.; Dra

www.dacoromanica.ro
 256

gomir erei, Apostol e.., Neagoe e.., Teofilact erm., Parv erei, Vlad erei...) 71-2
baba Mariea ot schit, 73; . . . 74-5; D-tru sin T. Ung. 76; Dan Ung. 77; Cost
din Lita, 79; popa Oprea din Creteni, 80; preoteasa Ilinca ot Mogteni, 81; capi-
tanul Enug 82; (gtiri despre Tudor Vladimirescu de Serban log.); pomelnicul
titorilor, 83; Draghici Becheru, 84; protopopul Gheorghe-Mogteni, 85; Dice' Po-
pescu, (printre vii gi Diicu erei), 86; Stroe Ciocmata, 87; Stancu sin unchiai
Dobrin, 88; Bratu, 89; Savu Margineanu, 90; G. Ciobanu, Coman dela Raginari,
91; Din[u] Barzoi, 92; Iosif brat Blagu, 93; Patragcu cel mare, (1828, mart. 22),
94; Radu din Lita, 95; Ion sin Vladu, 96; Radu sin unc. Do brin, 97; G. Gra-
&Darn, 98-9; Florea tig. 100; protopop Nastasie, coconul Enachie, 101; Stoica
tig sin Pavel, 102 (1824, prier 3); Marin ot Catane. 104; Luca Ung. ot Greci,
105; Pfitragcu 106; G. Rotariu 107; Stefan . . , Grig. sig. ot Turiea, 108; Andrei
Murgulet, 109; Stegaru.?) Marin ot Mogteni, 110; D-tru brat Tudor, 111 ; Dobrin
sig., loan tig. ot Didigti (1824), p. 112; Ion sin Sandu, Nita Ciobanu, 113; Ana
G. Ung. ot Greci, 116; Radu Ursea, 117; I inca ot Voicegti, 118; Ion Ung. ot
Greci, Ioana vacluva, 119; Sarbu, 120; Mincu ot Balanegti, 121; (insemnarea lui
lonita log , 122).

29.
Biserica de lemn din Ihäneti.
In anul 16351), mai multi locuitori din satul Ibänesti (Olt)
Isi vand pär¡ile lor de mosie, unui boernas, Radu-Piscotan, fiul lui
Manea post. Piscotan, pe care In 16242), 11 Inalnesc ca proprietar
de pgmant in satul Cre(i. (Poboru). Radu Piscotan avea si un
frate, Manea, care Bind un ora sterp i fárg copii, Isi inchin5
partea lui de mosie jumgtate din .,3 funii sí o cezvIrte", ra=rii
Seaca (Musetesti)8). Cu acest Manea au judecata la divan, pena
tru. Omani, o jupineasä Anca clucereasa, sotia luí Radu clucerul,
si fiii acestora: Dumitrago i Paja 4). Cum mai ilrziu apare, prin=
Lr posesorii krupului de mosie lbneLí, i m=rea BrIncoveni (R-ti),
cu treí funii färg o cezvirte` 5), este probabil ca acesie funii
fi fost Inchinate Brincovenilor de urmasíi acelui Radu clucer.
4) v. anexa II. Un alt act din aunt 1634 (v. anexa I), pomenegte de ruminii fu-
giti" din mai multe sate ale Covara, printre care este citat gi un sat /beinefti.
CUM in toata Muntenia gi Oltenia dictionarele (v. Frunzescu, Diet. p. 242) nu dau un
alt sat Ibanegti, cleat acesta din Olt, ar urma ca inainte de 1635 acest sat, sigur o parte,
era in stapinirea Govarii.
cf. aceastei lucrare, p. 106,
v. anexa IV i N. Iorga, St. gi doc. V, pp. 181-2.
cf. anexa III. D-I Fi/itti considerä pe acest Radu clucerul, ca liu al Maid
cedugarita ot Procrroci". Papa, unul din fili lui, a avut din casatoria cu Mana Bad-
ceanu, trei copti /ardache, Preda gi Papa. Primii erau morti In 1696. Freda este cu-
noscutul cäbitan Prooroceanu" spinzurat de Brincoveanu (v, Arh. Olt., 32-3, p. 274,
nota). In acest cae Radu nu putea fi decit tin vitreg,aci Maria alug. n'a avut urmagi
din trupul ei (v. Cr. C. Tocilescu, in Rev. pl. ist. arh. i fil. an. 11(1884), pp. 209-14,
doc. din 17 iunie 1600; 1. Minen i L. T. Boga. Cum se mogteniau mogiile In Tara
Romlneasca pina la slirsitul sec. al XVI-lea, lagi, 1933, p. 39).
v. anexa 1V.

www.dacoromanica.ro
 257

Tocmai In anul 1768 actele vorbesc de niste urmasi ai lui

Radu Piscotan, anume : Radu abata *i Ion Coro § dela Ceizii-
ne§ti"1). To un urmas al acelui Piscotan trebue sä fi fost si Ion
Negreanu din comuna Vai4e.ei"2), care in 1785 zidi Pe mo§ia
megie§eascd") bisericuka de lemn a Ibgnestilor, cu hramurile: sf.
Dumitru i cuvioasa Paraschiva.
Biserica actualä presintä un plan dreptunghiular, cu temelia
de cärämidg i peretii de loadbe groase de stejar, incinsi cu un
briu simplu de lemn. In fatä are un pridvor deschis, Cu 4 colon
nete de cärämidg, cärora s'a cäufat si li se dea oarecare stilisare,
prin 'ball spirale si polihromie (fig. 37) Aceastä infätisare a prid.

r':.,

Fig. 37.Biserica din lbgnesti : vedare dinspre apus.

vorului contrasteazg cu restul clädirii de lemn, acoperiti cu sin.
drilä si fárä, furlä. Probabil pridvorul e un adaos arziu.
Deasupra usii de intrare In pronaos se vede inscrip¡ia zu.
grävia pe scin dudo, cu urragtorul cuprins
,) Anexa IV.
2)Dictionaru/ geografic a/ Romdniei IV, Buc. 1901, p. 30.Se da anul zidirii, 1786.
8)v. Acad. Rom. ms. 3530, p. 119. Prin 1825 biserica era deserviid de preotii:
Anghe/, $tefan, $etban i diaconii: Nicolai, Matei, loan. In anul 1817 popa Badila
i cu poba $cirban" i cu alti cetaqi din satu Ihdnefti" sin' piriti Domnuliii de Necu/a
Berianu, popa Tudor i alti mopeni din Rdde§ti (0/t) ,pentTu una betecu de pdratint"
pe care Rgde§tii il stdpiniau inca din anul 1792 si ping acurri astd-vand . . . cind ce
ne-au luoatu Bundle fi cureituri/e". Ei cer sl li se alle dreptatea prin carte de bles-
tem . . . ca va fi cu icicatu sd ne scoatii din peimeintul nosiru" (v. actu/ in col, mea).

www.dacoromanica.ro
 08
IncePutu biserici la anul 7294 (1785), noemvrie 8, zugreivirea
al doilea la 1833. Aceasfa represintä o sinfes5 a primei inscriptii
distrusä la reparatille mai tirzii. Dedesupt urmeazä inscriptia
mai nouä, care spune : 4. Aceastei sfeintei si dumnezeeascci bisericei
s'au fost feicutu de mai nainte de mosili] nostri la anul 7294 (1785)
si la anu 1833, octomvrie 13, s'au reidicat Pe temelie $i s'au si coPe-
rit. a acum in zilele prea lurninatului nostru domn Carol cu
blagoslovenia Prea sfinfiei sale si la anul 1877 s'au zugreivit
si s'au infrumusefat precum set.' vede Pe hramul Adormirea Preacesti
cuvioasa Paraschiva, sf. Dimitrie, cu aleretura si mai multá dare a
d.lor Cost. Mari nescu, Meirin Musuroea Ion Staricu si cu aju-
ton,. celorlalti ctitori. Zugravi Dozeisti, plasa Oltul de sus, judetul Vlei-
cea (!): Ion Radu, Rie, Marin. Anul 1879, avg. 24".
In interior, pe peretele sudic al- pronaosului, se väcl zugrivite
chipurile ctitorilor renovatori : durnnealui Costandin Marirtescu,
solea Ioana ; dumnealui Marin Musuroea, sotia ". Presinfa un
deosebif inferes imbrkäminfea acesfor ¡irani evlaviosi, cu cojoace
scurfe si pline de inflorituri alese, in special cele ale femeilor
(fig. 38). Resful picfurii In infregime pe lemn e plin de sfingicie
si naivifafe: decor de arbori si scene biblice.

..

Fig. 38.-Ctitorii de la Ibfineati.

Naosul are o bola cilindricä de lemn plini de ornamente na-

turale. Bolta altarului e iaräsi onaafi. La proscomidie se väci res-
turile sterse ale unui diptic.
Printre cärtile bisericii gisesc un Penticostar tiparit la Rim-
nic, 1785, cu insemnärile : Acest penticostar l-au cumpäratu
Negrean cu ti. 6. Scris-am eu dascaul Toma". Cu mila lui D-zeu

www.dacoromanica.ro
 259

s'au luat acest pi[n]ficostar dela Rämnicu i s'au dat la sfänta

bese[ri]ci hramul sa[n]fu Dumitru i prea podoamna Paraschivei.
Si am scris eu Toma, clasca ot Ibeine§ti, cu mini de täränä. 51
anul 1787 mar(tie] 24".
Acestu pinticostaru 1=au cumpäratu Ion Meirculescu, cu talere
adecá sasä, ca sá fie al sfinteí beseríci la hramul luí sf. Dumaltru
si prea podomnii Paraschivei, lar de s'aru ispiti cíneva sä-1 sfrar.
mute la beser[ilci sau Ilu va fura sä fie suptu blästämul celor 318
de pärinti sfín¡i dela Niichiea.
Pe un Antologhion färi coperte, tipärit la Pinanic se gäseste :
A.cest mineiu 1=au cumpärat c. Gheorghe Negrean cu Musuroea, au
dat tal. 3, i Ion al Sandi au dat O.. 2, Gheorghie au dat tl. 8, ca
fie al sfintei beseräci... (blestemul).
ANEX E:
I. 1634 (7142), /an 6. Matei Basarab confirmei m-rii Govora steipinirea peste
satu/ Govora.
...Io Matei uoevod am rivnit domnia mea.., am iubit i domnia mea cu
dorintei spre sfintele dumnezee§tile mancistiri fi mai ales catre sfänta fi dum-
nezeeasca m-re ce set zice Govora, peste aka ce se numeste Ott, unde este hramul A-
dormirei piirintelui egumen Meletie Machidonschi, tipograful... spre a/ sfin-
iei fi dumnezeeftei m ri, un sat care este aproape de meinastire... Inteaceasta a
ajuns vremea darapemeitoare i toate satele s'au turburat fi au fugit in inuturi de
streiine peiminturi din naintea vremurilor, iar dupá aceea cind fu acum... acest
prea cuvios parinte, Meletie Machidonschi, s'a trudit cu multa si/intei fi a adunat
niste oameni ce au fost fugiti, rumini din satele sfintei m-ri, insà: din satul Glo-
dul, din Birsesti, din lbanegti, din Miheiefti fi a/ti[i]... ce au vrut a fi, fi s'au
adunat intriacest sat iareif....
(Arh. Stat., Govora 1, ff. 4 6.
1635 (7144), noemvre1). Bueurepti. Cartea lui Mhtei Basarab, domnul
Tarii Rominesti prin care inOreste Radului Piscotan, stapinirea peste pArtile de
mosie de cumpgrAtoare in II:Onesti si Pulasi (Gura DAsagilor) judetul Olt.
Cu mi/a lui Dumnezeu lo Matei Basarab voeuod i domn a toata Tara Un-
gro-Vlahiei dei dornnia mea aceastet Parunca a domniei mele slugii domniei mele,
Radu Piscotan fi fii/crr lui citi Dumnezeu ii va d'drui, ca fie mosie in 1135nesti
in judetul Oita:ins& partea /Ili Manea Darabantu toad, din cimp fi din peidure fi
din ape'', de Peste tot hotarul, din funia lui Tudor a treea parte fi din f ederea satu-
lui fi de pretutindenea de peste tot hotarul, pentru cei au cumparat-o Radul Piscotan
dela Manea Deiretbantul din Theinefti, drept 1200 aspri gata # cu inscris de vinzare
fi cu marturi Îfl inscris. i iarei a cumparat Radu/ Piscotan mofie in lbeinefti
partea lui Dumbravà fi a fratilor sea., Stanciul si Pirvul si a StancAi.fiica Pirvu/ui
dintr'o funie, jumiltate, din cimp fi din peidure fi din apa fi din dea/ fi din e dere
satului fi de Preste tot hotaru/, de/a Dumbravei # de/a fratii lui mai sus scrifi, drept
1600 aspri gata fi cu zaPis de vinzare i cu meirturii in zaPis. i iará sá fie Radu

1) Documentul s'a .emis in 7iva de 3 noenwre, duph cum reese din regestul pu-
blicat de Aricescu, Rev, ist. a Arh. II, p. 112, no. 2286.

www.dacoromanica.ro
 260

/ui Piscotan mosie in Ibcinesti, partect Dragnei, muerea lui Vlad, moftenirea ei de
zestre, pentru cá a cumpcIrat Radul Piscotan aceastei mofie mai sus scrisd dela Dragna
din Ibeinesti, fiica Pirvului drept 1600 aspri gata si cu za pis de vinzare. i iard a cumpd-
rat Radu/ Piscotan mosie in Ibeinefti din partect lui Tudor logofAtul Boandfir, jumii-
tate de funie de peste tot hotarul, dela nePotii lui Tudor Boanddr anume : Manea fi
iar Martea din Ibemesti drept 1600 asPrri gata $i cu irscris de vinzare. i iard dela
Neagul din 'Mufti o Parte de mostenire drePt 600 asPri gata. Si iard o parte de
mosie din lbcinefti dela Neagoe, fiu/ /ui Tudcrr logofdtul, drept 'lard o parte de
mofie trei funii $i jumdtate de preste tot hotarul drept 1000 aspri gata. i iard a cum-
peirat Radul Piscotan mosie in .Tbeinefti jumettate de funie de Peste tot hotarul dela
Pirvana, fiica lui Aldea drept 1600 aspri gata. $i iard a cumpdrat dela - - - din
lbeinesti fi de/a Dumitra mucrea /ui Dragomir Turcul, drept 700 aspri gata, ccici a
dat cearei la moartea bdrbatu/ui ei, Dragomir, drept acest ¡net de asprele mai sus scrise.
Si jar& dela Dragomir CAlAravul, mote in Thcinesti ce a fost - - cu ai ei frati. &apt
1000 aspri gata fi cu inscris de vinzare - - iard a cumplirat Radul Piscotan,
mosie in Pula v in judetu/ Oltut, unci fdlcea de loc pentru stupind dela Manea fiul
lui Tudor NAnoiul din CAzAnevti drePt 1200 asbri gata. Si iard mofie in Pulasi, inset
din partea Buciumavilor cloud. peirti - fi din deal $i din sederea satului fi de peste
Olt, veri cad sei va alege dela Buciumafi din Pula# drept 2000 aspri gata fi cu in-
scris de vinzare Si iarci mofie in Pulasi dintr'o funie, jumcitate rig peste tot hotarul
din - - din federea satului dela Dobrana fi dela fu i ei Radul vi Vladul din
Pulavi, drept 1200 aspri gata # cu zapis de vinzare $i au vindut de 'a lor blind voe, feud
nici o sild. Drept aceia am dat fi domnia mea, Radatti Piscotan, s/uga domnii mete,
ca fie mofiile mai sus scrise moftenesti, /ui fiilor /ui fi nepotilor fi strcinepoti-
lor /ui in veci fi de nimenea set TM se clinteascd. Iatcl fi marturi a afcizat domnia
mea : pan Hriza, mare/e ban, pan Mihai marele spatar, an Ivavco mare/e dvornic,
an - pan Vasilie marele sto/nic, pan Buzinca mare/e comis, an Vucina ma-
rat paharnic, pan Costandin marele Postelnic. i ispratmic marele logofett. Si eu Tu-
dor gramaticul am scris in ora,su/ Bucuresti, luna noemvre - - in arm/ 7144 (=1635).

lo Mate/ Basarab Voevod I L. P. I

(Arh. St. Condica Seaca, pp. 17-20).

N. 1643 (7151), august 21. Brtncovenl. Matei VodA Basarab clA jupinesii
AncAi cluceresii, ce a foot jupanita Radului clucerul cu fiii ei Dumitravco vi
Papa, ca sA-i fie movie in satul Ibitnegtii-Olt, mai multe funii.
...Si jar s'd /e fie lar tot din IbAnevti, insci din 4 funii ce au fost curaperrat
Manea Piscotan, jumcitate, 2 funii, din cimp - - iar ce/e/a/te 2 funii sá aibci a
le tinea Manea, fiul /ui Manea Piscotan, pentru cd /e-a cumpdrat fetrei ftirea Radu-
lui clucerul fi a jupinitii AncAi, dela Neagoe, fiu/ /ui Tudor log. din IbAnevti.
Acum in zilele d-mele, duPci moartea /ui Manea Piscotan fi a Radului cluc., iar
jupinita Anca clucereasa fi cu fui ei : Dumitravco vi Papa, ei daccl au prins de veste,
ti au venit inatntea d-mele in marele divan la Brincoveni, de s'au pirit de fatá cu
Manea feciorul lui Piscotan". Dorrinul judecet fi cleijuPinitei Ancái ca sá intoarcii banii
/ui Manea fiul /ui Manea Piscotan inapoi, insá din galbeni 64 ce au lost cumpetrat a-
caste 4 funii, galbeni 32 Pe doao funii, cura e mai sus scris ; iar a/te 2 funii cumPd-
rate pet 32 de ga/beni pei ele sei aibd a le tinea Manea, fiul Lui Piscotan..., iar una
funie raegieseascl ce este nevindutcl, cind se va vinde sd aibci a o cumpeira jupinita
Anca cu Manea fiul /ui Piscotan, dinPreund amindoi. Pentruccl a reimas Manea /u
Piscotan de lege... Divan : jup. Dragomir ve/ ban, Dumitru vel vcrr, Radul vel
log., Stroe vel vist., Preda ye/ s25át., Dumitravco stol., Radul comis, Marco pah.,

www.dacoromanica.ro
 261

Costandin vel post. $i ispravnic jub. Udri,te Nfisturel vt. log. $i am scris eu, Soare
/cog. in Brincoveni...
(Arh. Stat. Brincoveni, pac 10, doc. 8, apud Rev. pt. ist. XI, pp. 303 4).
IV. 1825 octomv. 20. Slatina. Porunca ispravnicatului de Olt ditre Cos-
tandin RAtescu, treti logofdt, ca sä meargA la mogia IbAnesti gi sA deosibeascA
hotarul intre rAzegi gi schitul Seaca, dupà semnele hotArniciei din anul 1768.
De/a isbravnicatu acestui judet Oltu,
Care dura. treti logofeit Costandin RAtescu. Duke& arateirea ce ai facut isprav-
nicatu/ui cei orinduit fiind hotarnic cu luminata Porunca, ca sii deosebefti bartea de
TriOfiC ce are sfintul schit Seaca din hotarul mofnenilor IbAne§ti, cd mergind /a fata
/ocului ca set faci urmare luminatei perrunci, numiti[i] mopeni nici au trrut sit vie la
hotarnicie, nici au vrut Sd scoatei de fatá sineturile ce au pentru partea /crr de mo,*
neingaduindu-te nici sei faci meisurrltoare, cu cuvint cei maneistirea Seaca nu are carte
de mo,Fie in hotaru lbeinefti ; pá card aducindu-i ci infati,sindu-set /a judecata inaintea
noastra cu sfintia sa Neofit. igumana;u sfintu/ui schit, s'au indatorat sd scoatii sinetu-
rile ce au i ne areita o carte de judecatcl ispreivniceascei ot leat 1768, cobrinzedoare
cd s'au judecat Radu ZAbavii fi Ion Coro v dela CAzinesti cu Sofronie, igumenaqu,
ce au fost atunci isca/ita de un vAtaf Mihalache, ce sei afta isbravnic, intru care car' te
matt& curat partite fiegifiruia ce au in hotaru Ibrinefti, adica cd ar fi in tot hotaru
/bane,sti fase funii, din care trei funii far o cezoirte cà sA stApineste de mAnAstirea
BrAncoveni, iar trei funii fi o cezvirte Taming bartea Redului Piscotan 9i a Mani
frate-sau, care parte a Mani, neavind copii, au fAcut-o danie la sfinta mAnAstire
Seaca, iar partea Radului Piscotan ramine sd se stapineasca de cei ce sá trage
din neamul lui, din care sei trag piíriti, la care invoindu-se intre dirtii amindoii Par_
tile bd aceastei alegere, au dat zapis unu/ la mina a/tuia, cate zapise cerindu-se de
noi de/a piriti a se vedea, ziserei cei nu le au. Ci dar dum[neata] mergind de iznoavà
la fata locului, set deosibefti tot hotaru Ibanefti de catre vecinii rázasi, flicind ftire
vecinilor a fi fatei la tragerea hotarului, ca sei nu sei facd calcare la vreunul, ur-
mind intocmai duPa coprinderea carti[i] de judecatei ce mai sus ti scl aratcl., far' a te
abate citu$1 de Inttin i, de urmarea ce vei face, sá dai carte de alegere la mina nu-
rnitului intru care scl aniti /mufti" fiefccIruia fi semnele ce vei pune
Sitoare de care vecini reza,si. 1825, octombrie 20.
lonita Druganescu.
(Arh. Stat. Condica Seaca, pp. 26-8).

www.dacoromanica.ro
 ADAUGIRI I INDREPTARI

La pag. 1 rind. 5, nota 1. - C. Belu avanseazg din demnitatea de agg in aceea de

logofgt al dreptgrei, in 1848. Sotia lui, Elena n. N. Mavrocor-
dat, zidegte biserica din Blejegti (Vlagca), terminatg in 1853.
(Ac. Rom. ms. 2409, f. 296). El moare la 5 ian. 1855. (v. Ac.
Rom. ms. 872, f. 26).
,. 5 r. 24. In vremea lui Pgtragco Vodg (1554-7) trgiau in Buicegti 2
frati: Ivan gi Pirvu. Pirvu i" avut un bgiat iarggi Ivan. (cf. D.
Furtung Doc. mosiei Cepturile, pp. 16-19).
* 10 r. 2. Diicul ve] agg cumpgrg mogie in Priseaca gi dela Matei post ot
Curtisoara, la 23 aug. 1642 (v. St. D. Grecianu, Genealogii/, 64).
.. .. 10 r. 26. SA se indrepteze: 1645", in loe de 1545".
.. » 15 r. 11. Diicul Buicescu vel spAt, a avut o fat& Marica, mgritatfi cu fai-
mosul Staico pah. Bucganu (St. D. Grecianu, Viata /ui Const.
Bríncoveanu de Radul vel log. Grecianu. Buc. 1906, p. 49, nota
2, doc. din 25 apr. 1670).
* 24 r. 2, nota 1, sg se indrepteze : .1787 in loc de .1788g.
* 25 r. 11. La 21 mai 1704, Draghici /og. Cioflan gi sosia lui, F/orica, vind
un copil de tigan de zestre" diaconului D-trasco Mart-mg/atm.
Serie: Radu dasailu/ din Comani", mgrturii: Bratul gi $tefan
párcalabui din Comani (v. Arh. Eforiei Sp. Civ. Candica m-rii
Serloanesti-Vilcea, ff. 294-5).
* 26 r. 31. Sfi se indrepteze: In anuI 1852" in loe de ...1854". Sotia luí
Dina era fata lui Ion MIlcoveanu = cu Casandra Crgsnaru.
Ceilalli 2 fii ai lui Dincg se numiau : Nitg, t 1903 iunie 15 gi
$tefan.
>, » 37 r. 4. Caplea Buzeasca" nu este fata banului Preda B., ci nepoata
acestuia, fiind fiica Marei Preda Buzescu, Cu Teodosie banul
Corbeanu. A avut frate pe Preda spgt. ot Cepturoae (v: Ac.
Rom. msse: 3526 ff. 31-4; 2083, ff. 156-7).
* » 38 M-rea Clocociov. Sint informat de d. C. Grecescu, asist. univ.
cg d. C. C. Giurescu prof univ. posedg mai multe fotografii,
dupg doc. m-rii Clocociov aflate la Athos. Le sernnalez gi re-
gret a nu le cunosc cuprinsul, d. Giurescu fiind absent din
Bucuregti.
* 51 r. 3. In dec. 1630 gi ian. 1631. Miho apare ca ban al Craiovei. (v.
Ac. Rom. ms. 2083, f. 168 v-so ; Gen. P. V. Nfisturel, Bis. Sta-
vropoleos, 5).
* * 62 r. 5 de jos, notg, sg se indrepteze: 1698" in loe de. 1798".
» * 63 r. 2, notil, sus. Matei Comgneanu a avut o fatg, Ancuta, care figura
intr'un pomelnic dela si. Gheorghe Nou-Buc. (Ac. Rom. ms.
2409, f. 13).
» 11. 63 r. 10 de jos, notfi. In anul 1880 se aflau la bis. si. Gheorghe Nou
doug icoane, cu inscriptiile urmgtoare : 1. ,Ion q Cuminanu velii.
lugufettl, 1811; 2. Anastasios Comenianos megas caminaris,
1811". (v. Ac. Rom. 111.5. 2409, f. 12). La bis. Slobozia-Buc. este
o icoang fgcutg de Ion Comgneanu log., sotia sa, Safta gi fiii
lor: AIexandru gi Anastase. (Iorga, Inscriptii, I, 259). Alexan-
dru Comgneanu, ajuns logofgt de obiceiuri, t la 4 martie 1838.
(Ac. Rom. ms. 871, f. 2 v-so).
64, nota 3. Ghenadie Engchescu a publicat in Bis. ortodoxg roming" anii :
1875 (no. 5, pp. 315-27; no. 10, pp. 632-40 gi no' 12, pp. 737-

www.dacoromanica.ro
 263

44) ei 1876 (no. 1, pp. 6-22 ei no. 5, pp. 175-83) numai visita
pastoralA fAcutfi de mitr. Neofit, intre 2 iunie ei1 sept. 1746 ei
descrisCe'lliar de acesta in limba greacA nouA. CfilAtoria din
anul 1747 o insemneazfi un insotitor al mitr., in limba noastrIL
Nu etiu daca s'a publicat vreodatà.
La pag. 70 ,r. 4. Dimitrie Slatineanu cruceru" t
la 31 martie 1836 ei e O la
t
m-rea Cernica, alAturi de sotia lui, Elena
(Ac. Rota. ms. 2409, f. 266). I. Slatineanu ,cruceru
ian. 1857, El tot la Cemica (Ibid. f. 267).
t
la 16 aprilie 1834
la 10
* » 76 r. 19 de jos, dupfi: Nicula" sfi se introducA : fratele lui lane...
» 87 r. 7 de jos, notà, sA se indrepteze: ,pp. 262-4" in loc de 245-6.
* » 87 r. 13 » » * * o. o : Diicu/ biu vel /cog.", pentru:
Thicul ve! log.'
» » 90 r. 3 de sus, sA se indrepteze: 7233" pentru 7223".
» o 96 r. 23, 85 se indrepteze: jupanul," in loc de jupanii".
» 96 r. 17, nota 2, sfi se indrepteze: (=1762) in loc de (=1726).
o 96 r. 4, nota, sfi se indrepteze: ons 657" in loc de ins. cit.".
* » 98 r. 27, sA se indrepteze: slugerur in loc de clucerul".
D 101 r. 17. DrAguein vel pah. Deleanu cumpfirfi, la 30 nov. 1649, moeie la
Cirligati-Vlaeca, dela Radu post. TarAlungfi. Printre mArturii e
i: Mihai ccIpit. za roeii ot Ptitro[ale". La 20 dec. m-rea Gorgota
rAscumpArfi aceastfi moeie. (Ac. Rom. ms. 2071, Golgota, ff. 27-8).
D 101 r. 19. Hrizea din Bogdetnei detine demnitatea de vel pah. ei in tot
anul 1653. Succesiunea lui Hrizea in dregAtoria ocupatA de
DrAguein, se explicA prin aceea cA H. ii era ginere, tinind in
cdsAtorie pe Stana, fata mai mare a lui DrAguein fapt necu-
noscut pfinA astAzi. (cf. Ac. Rom ms. 4173, ff. 67-8).
» 105 r. 19. loan Deleanu e avansat, din serdar, baharnic, la 26 apr. 1846,
lar la 21 apr. 1856 ajunge clucer. (v. Ac. Rom. ms. 872, ff. 73
t
vso., 110) ceeace resulta cfi nu era in 1852, cum am inteles
la p. 105, nota 8. In acelag ms. se citeazA urmAtolii Deleni:
Costache, pitar la 1 ian. 1840; Nae, pitar la 12 oct. 1847 ei Mi-
halache, pitar la 22 oct. 1851. Probabil citeei trei au fost ffii
clucerului IonitA Deleanu.
* » 105 r. 31. Inteun zapis din 11 sept. 1702 semneazA mfirturie ei: Dania
monah ot Deleanii (Ac. TOM. ms. 2083, f, 228).
» 106 r. 2. La 6 apr. 1798 era egumen la Deleni, Atanasie, care schimbA o
tigancd cu eg. schitului erl3Aneeti. (v. Ef. St). Civae, Condica
m-ni $erbeinesti-Mcrrung/auu, ff. 320-21).
» 106, nota 1, sA se indrepteze: no. XVII" in loc de XVI".
* » 106 o 5 sl se indrepteze : no. XX" in loc de XIX".
* 106 7. Bereni nu este Beria de azi, ci o moeie la n. de Dumitreati.
D

» 107 r. 6, doc. III. La 3 aug. 1571, Alex. Vodfi confirma lui: Radu Co-
tofan, Stoica Bobole, popa Cirstea, frate-sfiu Manea, Radul Pi-
tug etc. moeie in Comdnifa Nina in matca Coincrrii fi Pe vd/-
ceaoa Corbu/ui panii in hotaru Cclzdneeti/or... /Janá in poiana
Ostatii ei band in hotarul De/enilor. (v. Foaia Soc. Rominismul,
II, Buc. 1871, p. 179).
» » 116 r. 6, sA se indrepteze : ,Boroeeti" in loc de Loroeeti».
* * 119 r. .4, notA, sus D-traecu Murgescu a mai avut un fiu, Apostot, care
in 1701 ajunsese in ,multii lipsfi ei sArAcie". (v. Ac. Rom. ms.
2083, f. 134).
Do A 119 r. 8, din nota 1. Radu post. Rudeanu a avut de sotie pe Gherghina,
fiica marelui ban Teodosie Corbeanu. (v. Ac. Ram ms. 3526,
ff. 20-21, doc. din anii 1665, 1667 ei 1671).
A. * 119 r. 1, din nota 3. Staico e, sigur, frate mai mic al lui Vlad Rudeanu. (v.
Aricescu Rev. ist, a arh. II, p. 27) ei Ac. Rota. pac. CLXXXIII,
No. 175, doc. din 1632). Staico mai are un frate mai mare,
Tanase pah. (Rudeanu) (v. Filitti in Arh. 0/t. X, p. 449.) Din-
tr'un doc. din 25 mai 1632 se vede a Staico a tinut in cfisfi-
torie pe Rada, fata VoicAL Aceastfi Voica era fiica lui Radu
vist. ot Cepturoaia ei, prin urmare, sora lui Preda sluger ot
Greci-Rti. Moefile FrAteeti ei Costeeti erau ale ei de baetinti
ei li da de zestre fetelor ei: Rada ei Cdtedina. Cea din urmA
era clislit. Cu Dima, fiul lui Malcoci sluj. din CApreni (v. Ac.

www.dacoromanica.ro
 264

ROM. ms. 3526, ff. 32 -4). Acestea-s moviile sotiei. pe care

Staico le vinde lui Manul post, ca sfi scape de urgia lui Leon
pentru datoria lui Tudosie log., tatal ss.1 defunct.
La p. 119 r. 5, nota 1. Vlad pah. Rudeanu a avut o fata, cfisitorita cu Diicul
din Greci fiul lui Preda pah. i clucer (1647) din Greci
nepotul lui Stroe post. (Arh. Stat. Condica Trivalea, 184-6).
Socol vi Vlad, fiii lui Vlad pah. Rudeanu &hit citali inteun
doc. al. m-rii Gaiseni (Dia), ca nepoti ai lui Socol cei
biitran' (Cornateanu), alaturi de: Barbu vcitaf Breitcisartu/ si
Ivasco vornicu/ Biileanur (cf. Ef. Spit. Civ., Dos. 46, M-rea Giii-
seni, doc. din 17 apr. 1694). Se afirma ca, din neamul lui Socol
clucerul, nu mai traia acum decit un fiu, Adam, in tara un-
gureasce. Acesta era nascut cu Varvara, o a doua sotie a lui
Socol, dupa Marula, bastarda lui Mihai Viteazul. Rudele cele
mai apropiate erau Rudenii vi ceilalti. Probabil Vlad pah.- tatal
lora tinut in casatorie o fata a luí Socol Cornateanu.
119 r. 1, nota 4. In 1677 Preda Rudeanu era pitar (v. Lit. si arta Tom.
IX, 174). A avut un singur fiu : Diicul. (Ac. Rain ms. 2083. f. 11).
Fratele salt, Teodosie capitanul e numit, intr'un act din 1694,
Birsescu/". Fiul lui Teodosi, Ccmstandin e var cu Const. Bu-
joreanu. (Ac. Rom. ms. 2083, f. 124). Teodosie cap. a mai avut
doi fu: Matei i Panic. (v. Ibid. f. 11 v-so).
» 126 r. 12. sa se indrepteze: azi SaWinesti", pentru Slfitinevti".
» 126 r. 27. In anul 1489, iunie 20, Vlad Vocla Calugarul, confirma lui
Mico stolnic, sotiei lui, Ancai, fiilor lor, Danciul i .Stanciul...
vi fratelui Ancai, Stanislav a vasa parte din Curtisoara... vi 1/2
parte din Bateani vi a vasa parte din Dobrotin (azi Dobrotinet)
vi a vasi parte din Fantfina Fagului, pentruca au ajuns(!) jupan
Mico stolnicul cu dreapta lui slujba dela Basarab voevod (cel
tinar 7). (v Ef. Spit. Ciu cond. $erblinesti, ff.2-3). In 1590, iunie
22, Dragomir log. (posibil ot Curtivoara) i fratele sau, Badea,
vind movia Moringlavi (R-ti) cu 4200 aspri lui: Bucva, Dra-
gomir, Stoica. Badea vi Vintilfi (Ibid. ff. 9-10).
e 127 r. 6 de jos. text. Tudor slugerul Rudeanu a avut 2 baeti: Tudosie
i bratego Chiral" (v. Ac. Rom. ms. 4173, f. 65 v-so) mfirturii
intr'un zapis din 9 sept. 1630. In alt zapis din 17 maiu 1632
referitor la aceeavi movie figureaza numai Chirca,lipsesc: leo-
dosis qi Tudor slugerul (rns. cit f. 66). Teodosie Rudeanu a fost
cfisatorit cu Dumitra, f.ica unui Toma comis, numit ot Pa-
troaea", (v. Ac. Rom. nu. 5099, ff. 211-12, document din 16
ianuar 1641). Torna a fost frate cu Leca spatarul Petroianu, gre-
vit socotit Rudeanu, omorit de Radu Mihnea in 1615. Dumitra
a avut vi un Irate, Mihai, post. in 1632 (v. Ac. Rom. ms. 3526,
ff 32-4), care e citat : cumnatul lui Teodosie spat., tatal lui
Matei post. vi a lui Ivan spfitar (v. I. C. Filitti, Noti(e in Arh.
Ott. 69-70, p. 448). La 16 apr. 1632 Mihai post. vi Tudosie
spat. nepotii Lecai spator se impart cu matuva lor, Griddana
Bideanu, fosta sotie a Lecai, luind viile din Catunu dela Pi-
tevti" (v. I. Bianu, Doc. TOM. pp. 200-1), pe cari la 25 mai 1632
Mihai post, vi soru-sa Dumitra, fe6orii Tomii comis, nepotii
Lecai spat. del[a] Patroaea pe ug. 220" le vind lui Manul vel post.
(v. Ac. Ro-in. ms. 3526, ff. 32-4). Mihai dela Pfitroae" ajunge vel
capitan za rovii vi e omorit de Mihnea Voda in 1659 (v. Ist.
Tarii Rum. in Rev. pt. ist. etc. Xl, 165). Movia Petroaia-D-ta
era in 1674, in stapinirea lui Pirvu Cantacuzino (v. .Aricescu,
Rev, ist, a arh. I, p. 25, no. 308, p. 53, no. 693). Aici a zidit
Pirvu o biserica, infrumusetata de ginerele sat], Barbu Grecianu
in 1715. (Ac. Rom. ms. 2409, f. 323). Cei doi fii ai Jul Teodo-
sie Rudeanu, traiau la I dec. 1668, semnind in zapisul unchiului
lor, Chirca biv vel log, de vinzarea moviei Seaca-Olt, cum
fost-au mArturie: nepotu-mieu Matei sluj. i Ivan spAt.". Matei
subscrie: biv vel sluger (v. Arh. Stat. Cotmeana, p.151). Fi-
gureaza in diVanele anului 1667 cu aceasta demnitate de sluger
mare (cf. Ac. Rom. ms. 2083, f. 317). Nu cunosc descendenta
sa. Ivan spat a avut in ciisAtorie pe Ilina, fiica vestitului Hri-

www.dacoromanica.ro
 265

zica Vocla", ginerele lui Draguain Deleanu, sore lui Matei ai

Barbu. In 1671 el apare .a proprietar de vie in Dobruaa, data
de zestre sotiei, de tratti ei (v. Ac. Rcrm. ms. 4173, ft. 67-8:
Ef. Sp. Gin. dosar 135 pubruact). Cind, la 6 iunie 1672, Matei
post. Dumitrescul, vince 1/? din moaia parinteasca, Bogclanei,
lui Hrizea ve! vist. Popescu,participa ai Ivan spat. Rudeanul"
alfituri de Ilina fata Hrisii Wit." sotia lui. (Rev. pt. ist. XIII, 66).
La p. 128 r. 12, sa se indrepteze: ai 2 1350: Radu, spacer in 1668, - nu mai
apare apoi at Diicul" in loc de: un baiat Diicul".
,. . 129 r. 16. Nic. Hiotu e avansat clucer in 1839. Moare la 27 iulie 1844.
(Ac Rom. ms 872, f. 67 v-so), iar fratele sau, Const inainteaza
din paharnic, clucer 1a25 aug. 1844 fi t la 10 oct. 1851. (Ibid.
f. 68 v so).
,,. 131 r. 5. nota 2. La 25 nov. 1795, Scarlet Hiotu era ispravnic in func-
tiune la Argea. impreuna cu Mihalache Mano (v. Const. G.
Mano, Documente privitoare la fam. Mano, Buc. 1907, p. 394),
deci afirmatia d. Filitti rrebue corectata. In 1786 fusese tot cu
Mano ispravnic la Vlaaca. (Idem, o. c. 392).
La p. 137 note 2, sa se indreptrze: no. XI" pentru .1X.
. ., 137 r. 6, nota 1, sti se indrepteze: 1766-68" in loc de 1768-69".
137 r. 18. Pentru opositia ce facea domnului, Badea *tirbei a fost inchis
in temnita grea cu boeril Dudeati. Racovita etc. de Const. Ra-
covita Voda, in 1763-64. Urmeaza la tron, stefan Cehan Ra-
covita, fratele celuilalt, care urmareate impunerea unui bir nou
fumaritul". Boerii de mai sus se impotrivesc ai sint iaraai a-
restati. Racovita le luase sub pretext de imprumuto suma
mare de bani. Numai Badea ii &clime 24200 talen. (cf. Icrrga
Genealogia Cantacuzinilor, pp. 132-150). Aceasta-i vremea de
mare urgie si inchisoare de care rorbeate doc. din 1781.
» » 140 r. 8. Mitrea slugerul Rudeanu n'a fost fiul luí Teofil, ci al lui Wan
log. ot Mihdeati"-Vilcea (v. Aricescu, o c I, p. 103, no. 1262;
Arh Olt. VI, 34, pp. 425-7). Acest Wan. /og. ot Ruda" - si-
gur un alt frate al cronicarului Teodosie cumparase dela
Pirvu log. din Sarficineati, in vrernea lui Mihnea Vocla (1585-
91), Mihfieati (v. Ac. Rom. ms. 2083, ff. 3-6). Impreuna cu Teo-
dosie, Firvu si Tudor - Rudenii stapinea in Bircii-Gorj.
Cum un lafan log., in acelaa timp, stapinea moaia Draganeati
de zestre ci cum aceasta moaie o gfisesc prin 1640 in posesia
lui Mitrea Rudeanul, fiul unui Wan log., cred ca Iafan log., gi-
nerele Muaei din Dragfineati, este, in mod cert, una si aceeaei
persoana cu lafan log. ot Ruda ci ot Mil-Awl". Mitrea stapi-
nea Draganeatii prin dreptul de moatenire al avutului Orin-
tesc, lar nu drept zestre a sotiei lui.
» » 140 r. 9. Teofil egum. Bistritei, episcop al Rimnicului si mitrop.Ungro-
Vlahiei n'a fost Rudeanu (v. I. C. Filitti, Cu briuire la mitro-
bo/itu/ Ungro-Vlahiei Teofi/, in Arh. Olt. X, p. 449). El s'a con-
fundat Cu Teofil Cozianu pe care il identific cu Tudor slu-
gerul Rudeanu present in acte din anit 1632-33 (v. Filitti,
art cit. p. 449; Uricaru/, II, pp. 264-6), ca atare trebuesc co-
rectate in acest Bens afirmatiile mele din ac. lucrare : p. 94,
nota, r. 6 sus; p. 119, r. 5, nota 2 ai r. 1, nota 3; p. 126 r. 23.
o 141 r. 10. Ivan Milcoveanu a fost la m-rea Glavacioc, unde inchinase
ai moaia Conteati, cumparata dela socrul *tau, Mitrea Rudeanu
(Ac. Rom. ms. 1449, pp. 248-250).
. » 142 r. 6. In 1680 Freda e comis ci stapineate, cu Mihai clucer ot Greci-
'Hoy ai fiul acestuia, Draghici pah., i/st din mottia Plascouul (R.-
S5rat). In 1681 cei 700 stj. ai lui erau vinduti lui Mihai clucer
Greceanu. Preda e citat de asta data tot avian" (v. Ac. Rom.
ms. 4173, fi. 26-7). Sotia lui Preda, Stanca, e fiica lui Paviache
banul ot Clejani". Sora ei, Elena, a tinut pe Radu Golescu,
vel aga (v. St. D. Grecianu, Crcmica /ui Radu Greceanu, pp. 50
nota 1 ai 93, n. 1).
.,. ). 143 r, 7 de jps, nota 8, textul: In 1829 era de 28 ani.Fiul caminarului
Iosif Clinceanu..." WI se considere la sfiraitul notei 12, la care

www.dacoromanica.ro
 266

trebue sa se mai adauge : Raducan C/inceanu ajunge clucer

la 20 aug. 1838 9i t la 13 martie 1841 (v. Ac. Rom. ms. 872,
f. 67 v-so).
La p. 144 r. 18. Post. Nicolae Budisteanu cu erban Budisteanul biv vel armas
zidesc in Budeasa-Arges, in anul 1797, o biserica existenta si
azi. Un Radu Budisteanu era t in 1824 (v. Virg. Draghiceanu
Budeasa-Arge9, in B. C. M. I. XX, fasc. 51 P. 48) Daca Radu-
can s't $erban erau frati cu Nicolae (O. G. Leca, Fam. b Tom.
101), urmeaza cA numArul copiilor lui Dina era mai mare de 2.
144 r. 25. loan $tirbei moare la 30 sept. 1837 (v. Ac. Rom. ms. 871, f. 2)
si e ingropat probabil la Sarindar.
170 r. 21 Informatiuni obtinute ulterior rectifica multe amanunte relative
la viata lui Sandu Bucsenescu. Dintr'un hrisov al lui Matei
Chica, emis la 27 chc. 1753, prin care se confirma lui Sandu
Buce. vel sardar mg multe mosii de cumparatoare, i eese
mama lui se numia Nita (?) si traia in 1728 (cf. Ef. Sbit. Cith-
Berisleivefti-, ff. 23-8). Printre hotarnic i mosiei Albota (Tel.)
-la 3 mai 1732- figureaza si ..Dragomir capit. Bucsenescul
(Ibid. dos. 125). Alt act din 29 oct. 1740 preciseaza ca Drago-
mir era frate cu Sandu Bucs.-(Ibid. dos. 12, no. 4). Din diata
pe care Sandu 9i-o face, la 6 dec. 1760, in casele Obedeanu-
lui" din Craiova si din anaforaua divanului facuta la 27 fevr.
1761 (Ibid. Beris1eme9ti, ff. 9-13), in care se descriu evenimen-
tale mortii lui, se desprind importante etiri. Sandu a fost ca-
satorit, ntaiu, cu Maria, fata log. Hrizea Pitesteanul, acesta,
fiu al lui Alexe log. Pitesteanu si al Stancai, fiica lui Tudor
log. Olinescu. Casatoria lui Sandu cu Maria s'a produs prin
1730-1, intrucit u doc. apune a au trait 21 ani si, neavind
copii, au hotfirit sa zideasca m-rea Berislavesti, care nu s'a zi-
dit in 1754, cum afirma Galesescu (Ef. Sbit. Ciu. Buc. 1899, p.
948) si inscriptia facuta ulterior (v. B. C. .M. 1st. fasc. 40, p. 78);
ci cel mai tirziu in 1753 (cf. doc, din iulie acest an prin care
mosnenii Dolofani din Berislavesti fac danie m-rii Berislavesti
zidita de Sandu, ff. 44-5). Maria insa a murit inainte de zidi-
rea bisericii. Dupa 1753, Sandu s'a recasatorit cu tunca Cre-
tulescu. Cind a murit el, soda lui se afla la m-rea Dintr' n
lemn (Vilcea). Bucsenescu o lasa clironoama, pentru 3 ani,
peste toata averea lui. Ilinca s'a recasatorit apoi cu XF11-.Tov
Epv6c1( C) (v. BerisliiveSi, f. 210. Numele e copiat greceste,
probabil aga cum figura in original. de Vasile arhimandrit Beris-
slaveanu la 1831). La moartea ei,intimplata inainte de 19 iunie
1769, il lasa executor testamentar. Mosia ei de zestre, Alimanesti
pe Topolog (Arges) o inchina Berislfivestilor.Documentul din 8
fevr.1666 ( . Cond. Berigiive9ti, fi. 207-9) prin care Radu Leon
confirma fratilor Radu vel log. si Padure post. sini Stanov log. ot
Cretulesti", stapinirea satului Alimanesti, este privitor la aceeasi
chestiune, pe care o evidentiaza actul din 11 apr. 1662, publi-
cat de d. Iorga (v. St. 9i doc. V, pp. 122-4), deci gresit a so-
cotit gen. P. V. Nasturel, cii ar fi satul din Olt (v. Rev. t. ist.
etc. t. XII, p. 28). Daca Ghinea vist. a cumparat acest sat dela
Mihnea Vodi (1658-9) si daca el t in vremea domniei lui,
Grig. Ghica (1660-64), sigur acest Ghinea nu este Bratfisanu
cum il crede Poboran (v. o. c. p. 362), cfici Ghinea Bratasanu a
fost ucis de seimeni in anul 1653. Sandu apare ca: post. 1734;
log, de mina, 1735; ispravnic a Arges 1743: log, za vistierie
1748; biv log, za vist. si ispravnic la Vilcea in 1749; vel clucer
za arie 17=0; biv vel cluc. 1751; vel sardar 1753; biv vel sar-
dar 1754-5; vel stolnic 1759-60. Semneaza diata ca ve! bahar-
nic. Nu cunosc isvorul utilisat de d. Iorga, care confirma exis-
tenta lui Sandu B. ca vel pah. in 1774. an dieata lui Sandu
se vede ca a mai avut un frate, Mincul si nepotii: Gheorghita
Ionita, Fieruta, State si Raducanul. Acesta din urma e fiul lui
Dragomir. State pare fa fie nepot dinspre sotia prima, Maria.
Nu se preciseazii ai cui sint Gheorghita si eu ii socot

www.dacoromanica.ro
 267

fiii lui Iordache, un frate mai mare al lui Sand% de care insii
nu pomenevte. Curios. Ionita e restauratorul bis. din Dragoevti.
Fierutfi (=Heruta) pare a fi copilul lui Mincu (cf. Ghenadie
Enaceanu, Visite canonice, R. Vilcea 1892, p 241). Tot in dista
povestevte ..pentru prada ce m'am prficlat in zilele marii sale,
Cost. Vocla Gehan i fiind trimis de d-lor velitii boeri la Ta-
rigrad . . . m'au pus la inchisoare i pana n'am inplinit tal.
20 000 nu m'au lfisat dela inchisoare . . . ". Arata de unde a
imprumutat banii i cui s'au dat. Acestea se petreceau in anii
1755-6 (cf. vi Iorga, Gen. Cantac, pp. 124-8). Nu se poate vti
cine a fost tatal lui Sandu. Inteun doc. din 6 iulie 1715 gasesc
hotarnic pe Costandin Albuvanescul ( = Albucvanescului?)
(cf. Berislavesti, f. 130). La 2 sept. 1667 apare ca scriitor al unui
zapis: az Musat ot Bucsani napisah u Berisittuesti". (Ibid. ff.
32-3). Originalul dietii lui Sandu, dupa care s'a transcris copia
din condica, s'a gasit in anul 1819 la o jupineasa, Map Buc-
veneasca din Pitevti (v. Beris/cIvesti f. 13 v-so).
La p. 172, nota 7. In Arhondologia dupa 1837" g sesc pe Dimitrie (acelav cu
Tache, dupa cum resulta vi din aceasta) avansat: pitar, la 6
dec. 1839; serdar, 6 sept 1842 vi paharnic la 20 iulie 1831.
Mai intilnesc vi pe un Matei Dragoescu, pitar la 6 sept. 1842,
t 1858, ian. 6 (v. Ac. Rom. ms. 872, ff. 112 v-so, 175, 301, 304
vi 342).
» 177 nota 1. Dintr'un plan al moviilor episcor iei Rimnic, ridicat in 1837
de Grig. Otetelivanu aflat in colectia d. L Vulturescu,Buc.--
se vede a satul Stoiceni era actualul Valea lui Alb (Olt),
mfirginit la sud cu Draculevti (D-trevtil, la n. Cimpu-mare, la
v. movia Bereni, care venea din Vilcea vi movia Scaunul
Lui. Tudor, probabil o amintire a numelui vechiului stapin. Ple-
ca tot din Vilcea.
» 185, r. 9-12. Alexandru Solomon, casatorit cu Sofia, fiica lui Const Gr.
Chica vel ban, a murit la 14 iunie 1875 (cf. N. lorga, Inscriptii
p. 272. Intr'un ms. al Ac. Rom.- 2409, f. 256 - se da : 14 ian.
1875") vi a fost ingropat la bis. Teiul Doamnei, ctitoria lui
Grig. Dim. Chica Vocla inaltata in anul 1833. Sopa lui Alex.,
Sofia, t 22 sept. 1892 vi e tot la Tei (lona, o. c. 272). In-
formatia d. inv. C. Ionescu este grevita, fiindcii Solomon fiul
murise din anul 1875.
» 185,, nota 5. Gheorghe Opran inainteaza din paharnic, cluoer, la 9 sept.
1845 (cf. Ac. Rom. ms. 872, f. 69).
» 186, r. 9. Parerea mea obtine confirmare: G. Opran a murit la 9 iulie
1848 (cf. Ac. Rom. 872, f. 69).
D D 189 r. 16. In anul 1529 figura printre 12 boeri hotarnici i Drajenuta din
Drojnevti" (Olt) (v. ac. lucrare, p 211).
» 199 r. 5 de jos. Anul 1608 din inscriptia dela Dumitrevti trebue corec-
tat. Biserica a fost zidita. in adevar, de Hrizea spatarul, dar mult
mai tirziu, prin anii 1654-55. Presumtia cu Mirzea, cade. Hrizea
spat. a movtenit movia Draculevti (azi D-trevti) dela tatal
Dumitravco vel vistier ,,ot Bogdanei" (Ialomita), care a tinut
In cfisitor:e pe Alexandra, fata vestitului boer, Hrizea banul
,,ot Balteni" (Ilfov). Hrizea cel tinar, caruia actele ii spun vi
Hrizica", s'a insurat cu Stana, fata mai mare a lui Draguvin
vel paharnic Deleanu, care avert movia de linga D-trevti, De-
leni. Din casatoria lor au resultat 3 copii : Matei, Barbu e i Ilina
Matei s'a clisfitorit cu Ilina fata lui Draghici Greceanu, cel o-
morit de seimeni la 17 fevr. 1655 (cf. Reu. pt. ist. etc. XI, p.
156). Sotia lui Barbu e necunoscuta. Amindoi fratii n'au lasat
urmavi. Ilina, sora lor, a avut de Sot pe Ivan spat. Rudeanu,
fiul lui Teodosie ot Curtivoara" (v. Ac. Rom. me. 4173, ff.
64-74). Dela fui lui Hrizea movia a trecut, prin cumparare, a-
supra lui Toro vel sluger Costescu, sotul Smarandei, fiica lui
Vintila vel ban Corbeanu. O movtenevte Barbu vel medelnicer
Costescu, fiul lor, apoi urmavul acestuia, Const. Costescu, t
prin 1773. Fiul acestuia, te fan Costescu, o da, de zestre, surorii

www.dacoromanica.ro
 268

lui Safta, la casatoria ei cu $tefan Olanescu. Asa se explica

existenta mosiei Dumitregti, printre proprietfitile lui Dinca
Olanescu, restauratorul bisericii in anul 1836. Un articol spe-
cial, care va apare in vol. 11 al acestei lucrar sau intr'o publi-
catiune istorica, va cuprinde povestirea documentata a vietii
stralucitului boer, Hrizea din Bogdfinei, care a ajuns la un mo-
ment dat sa fie numit de popor si seimeni .,Hrizica Vocla".
La p. 208, r. 5. sa se indrepteze: 1864'., pentru : 1854.
o 214, r. 25. Ilarion episcopul Argesului a fost ingropat la bis. Antim-Buc.
In anul 1880 se gasea acolo mormintul lui, acoperit de o les-
pede pe care scria : Raposat la 8 ian. 1845, in virsta de 67
ani". Urma un epitaf de 1. stihuri, alcatuit probabil de chiar
clericul revolutionar (v. Ac. Rom. ms. 2409, f. 19).
s e 223, nota 1, r. 3 jos. Intr'un zapis din 23 iunie 1594 semneaza batrinul
Dragomir log. din Balad" (Ac. Rom. 7ns. 4985, f. 44).
» 234 r 5 din nota, sus. Origines acestui Radu log. si cronicar td a fra-
telui sau $erban, vtori log. supt $erban Cantacuzino si Brin-
coveanu Vocla, este insa neclarificata, caci nu se stiu pfirintii lor.
Cred ca n'au fost fiii lui Tudor setrarul din Greci, basindu-ma
pe considerentele : 1. Actele ciinoscute nu pomenesc de un fiu
al setrarului, cu numele $erban; 2. Unica fiica a lui Radu log.
(Greceanu?), anume Maria, cas. cu Cost post. fiul lui Stere
clucer, t la sfirsitul lui martie 1726 si lasa danie bis. Stravro-
poleos, unde fu si mosia ei ce se chiama Greci, ot sud.
Vlasca", dela parinti, partea ei. (cf. Gen. P. V. Nasturel, Bis.
Stravropoleos, Buc. 1906, p. 19). Nici ea, nici verii ei, fiii lui
$erban vel log., nu apar nici cind ca proprietari la Greci-Oh.
3. Fata de cei 2 frati carturari, cari au tradus: Biblia (1688),
Margiritarele si Pravoslavnica marturisire (1691), Brincoveanu
a aratat o deosebita iubire. $erban detine dregatoria de vel
log., ba mai mult : devine cuscrul domnului, cind fiul sat], Ser-
ban, se casatoreste cu domnita llinca, fata lui Brincoveanu, ma-
ritata prima °ail cu Scarlatache Mavrocordat. Nu de sceeasi
itibire s'a bucurat Tudor setrarul din Olt si aceasta pare a o
dovedi doc. lui Brincoveanu, din 23 fevr. 1690, prin care se
anuleaza o transactie intre setrar si fostul domn, $erban Can-
tacuzino v. Ac. Rom. ms. 3526, ff. 50-51).
Este sigur apoi ca nu strit nici din neamul boerilor din Greci-
Ilfov, adicit descendenti din vestitul Papa vel log. Greceanu.
Dovada : Draghici spat Greceanu, t de seimeni in 1655, a
avut urmatorii copii: Papa, Vintilfi, Mihai, Constantin si llina.
Papa e cel mai important. Cred ca nu gresesc cind li identi-
fic cu personagiul care a detinut urtnatoarele functiuni: Papa
vel singer, 1660 (v Ac. Rom. ms. 3526, f. 60); biv sluger, 1662
(Ibid. ms cit. f. 110) vel singer, 1663 fevr. (Ac. F om. ms. 4985.
ff. 75-6); iscalit fara dreg., 1663, apr. 3 (Rev. t. ist. etc. X111,
49); vel comis, 1665 (Rev. pt. ist. X111, 51; Filitti, Arhiva, PP.
222-3); vel comis, 1667, 1668-69 (cf. Rev. pt. ist. X111, 54;
$ tefulescu, Tismana, 348 50 ; Filitti, Arhiva, 98; Ef. S. Quite,
dos. 40, Cobia). La 26 dec. 1669, Papa apare in divane ca vel
vist. (v. Rev. tot. ist. X11, 31-2) si se mentine in 1670 (Rev. pt.
ist. X111, 60 2 ; Ac. Rom. ms. 2756, f. 22 v-so) si 1671 (Ac. Rom.
ms. 3526, fi. 17-18 si 63 5). La 20 apr. 1672 semneaza ca biv
ve! vist. (D. Furtuna, Cetotura, 26 7), la 25 iunie,fara titlu (Rev. pt.
ist. X, 24). In anul 1675 a fost omorit de Duca Vocla (v. $. D.
Grecianu, Cronica /ui Radu Grecianu, p. 91, nota 1). Intr'un
doc. din 30 dec. 1692 se aminteste de Papa Dragomirescu"
vel vist. in domnia lui Duca Voda (St. D. Orecianu, Gen. I,
14). Acesta e Greceanu si e citat astfel,inriucit stapinise mo-
ia unde se gasea o ctitorie veche, din 1562
a lui Staico din Bucov si a Caplei. Copiii lui Papa vist. sint :
Constantin, vt. spat. 1685 (v. Iorga, Bu/. C. 1st. XI, 64), $erban,
vt. spat. 1699 (v. Ac. Rom. sus. 4173, f. 70), Pana ì Leanca
(=. Ilinca). Aceasta a avut de so; pe $erban log., viitorul vel

www.dacoromanica.ro
 269

vist. si log. Grecianu" (?). lnscriptia bis. din Dragomiresti re-

lateazA ...iar acum (1700, sept. 1) rAmaind numai pe seama lui
$erban vel vist. ginerele Papei vistierul. avind sotie pe Leanca,
fata Papei (v. Ac. Rom. ms. 2409, f. 370; V. DrAghiceanu, B.
C. M. I. XIX, fasc. 47, p. 47. Numai Constandin poate fi iden-
tif cat cu fiul Papei, nu si Staico log. de Bucov" etc.). La bis.
SArindar se gAsea o evanghelie dAruitg de G. vel vistierii
datA sf. m-ri SArindalu intru pomenirea sotiei sale, Ilinca, ce a
fost ftica PaPei vistieru. leatu 7203 (= 1694) dec." (v. Ac. Rom.
ms. 2409, f 37. La 1678 sept. 6 fiii lui VintilA apt. Greceanu
vind niste vii d. cumnatu nostru SArban logt. i fratele dumi-
sale Radul logt." (v. N. Iorga, B. C. L XI, p. 64). Cred cA aceste
elemente sint suficiente pentru a dobori hibridul arbore genea-
logic al lui Oct. G. Lecca (v. Genealogia a 100 de case, planse
38; si Fam. boeresti 70111b1C, p. 264). In legAturà cu aceastA fa-
milie voi publica un studiu mai larg.
La p. 236, r. 16, sA se indrepteze : 1722", pentru : 1720.
240, r. 4. D-1 H. Blazian, publicist, mA informeazA cA tatAl lui Nic. Gri-
gorescu, genialul nostru pictor, a fost administratorul mosiilor
lui Filip Len, din Dimbovita.
a a 240, nu'a 7, sA se indrepteze : 1837", pentru : 1737.

' DOCUMENTE IN FAC-SIMILE

Zapisul unor locuitori din Priseaca, din 16 iunie 1633

,.s .
.
,,MihAesti (Olt). din 24 octomvrie 1691 .
M. Un act fai socotit cA dateazA din anul 1592 . .
.

.
Zapisul de liberarea din ruminie a unor PrisAceni, de prin 1615 .
Cartea lui Alex. VodA Coconul prin care libereazA din ruminie pe
AlAman din DrAjenesti, 7 aprilie 1625 .
Pag.

20
28
53
134

193

www.dacoromanica.ro
 TABLA ILUSTRATIUNILOR
Pag.

1. Biserica de /erran din A/unis, vedere laterald f-

2
2. » din Buicesti, vedere dinsbre sud-vest 6
3. s din Chi/ia, vedere dinspre Vedea . 24.
4. 1111incistirea Ciocociov, vedere generala . 41
5. Diicu/ Buicescu si Dumitra tinind miniatura mgii (Clocociov) . 43
6. Chiburi/e jubineselcrr debe peretele din stinga uSii. (Clocociov) . 44
7. Biserica din Comani, vedare lateralli . 61
8. » ruinatci din Canstantinesti, vedere dinspre sud-vest 69
9. » din satul Ccrrbu vechi (0/t). . - 80
10. ... de lemn din Corndtel . 85
/1. Vede-rea bisericii din Cucueti . 88
12. Piatrd tombaki dela schitul Deleni. 94
13. Biserica schitul Deleni . 95
14. Clokotnita dela schitui Deleni 96
15. Ctitorii Grigore si Ecaterina Deleanu 97
16. Biserica din Dienci: vedere dinspre vest 122
17. Inscriptia pietrii din Curtisoara . 127
18. Biserica din Dob-rotinet . . . . . 130
19. Ctitoria /ui Badea ve/ varnic . tirbei din Drágänesti 138
20. Biserica din Dragoesti de sus : vedere laterala dinsbre nord 173
21. Inscribtia bisericii din Drdgoesti de sus 174
22. Ctitorii de/a Drägoesti . . . . . 175
23. Inscriptia bisericii din Drdgoesti de jos (Linia /ui So/omon) 186
24. Biserica din Dumitresti: vedere dinskre vest . 199
25. 0 /ui Burnbq din Fclgetelu din vale. 202
26. Ctitarii bisericii Rigefelu din vale : post. loan Bumbes si fiul säu loan. 203
27. Biserica Fdgete/u/ui din deal . . . . 208
28. Hristodor fi Desbina Caracostea, ctitorii dela $erbline§ti . 219
29. Biserica din Flaru . 220
30. /nscriptia bisericii din Floru. 221
31. Biserica fostului schit Carnee 229
32. Biserica din Greci . . 241
33. Inscribtia crucii de/a Greci: hita brincipaiä. 242
34. 0 fatd laterald a crucii de biatrit . 242
35. Sfirsitu/ inscribtiei crucii de la Greci . . 243
36. Piara morminta/d a /ui Badea bost. Greceanu 243
37. Biserica din Ibdnesti: vedere dinsbre abus. 257
38. Ctitorii dela /beinesti . 258

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Prefata d. prof. N. lorga . III
Cuvint introductiv . . . V-VII
I. Biserica din Alunisul de jos (Olt . . 1
Biserica din Buicesti (Valea Mare)-0It 4
Date despre boerii Buicesti . 7
Familia spatarului Diicul . 15
Anexe . 20
Biserica din Chilia . . . 23
Biserica din satul Cioflanu (Olt) . 25
Anexe . . . . 28
Biserica din Cioroiu (Romanati) . 35
Biserica din satul Cireasov . 35
MAngstirea Clocociov . 38
Anexe . . . . 46
Biserica din suburbia Clocociov-Slatina 48
Citeva acte relative la satul Colonesti . 49
Un act fals atribuit lui Mihai Viteazul 52
Anexe . . 54
Biserica schitul Comani 60
Anexe . . . . 67
Biserica'sf. Haralambie din Constantinesti . 67
Anexe . . . . . 71
Biserica din satul Corbu vechiu-Vitiinesti (Olt) 79

Biserica din Corratel (Olt) .84

Anexe . . .

Biserica din Cucueti-Cazitnesti (Olt):

82

86
Anexe .- . . 89
Biserica schitul Deleni-Olt . 92
Citeva noble cu privire la familia Delenilor. . 98
Anexe . . 106
Biserica din satul Deleni 116
Despre Dienci si biserica acestui sat . . 118
Stiri despre Dobrotinet si biserica fostului schit local 124
Anexe . . . . . . 134
Bisericile si boerii Stirbei din Dritginesti (Olt) . 137
$tiri referitoare la satul si boerii din DrgOnesti 139
A nexe . . . . 145
Boerii si biserica din Dragoesti (Olt) . 153
Stapinii mosiei DrAgoesti dupl 1600 . 168
Scurtit descrierii a bisericii 172
Anexe . 177

www.dacoromanica.ro
 272

Pag.

21. Biserica din DrAgoesti de ¡os (Linfa lui Solon3on) . . 182

22. Ceva despre fostul schit DrAienesti z=s si Vineti (Spineni) 188
Anexe . 192
23. Biserica din Dumitresti 199
24. Bisericile din Flgetel . . . 201
Citeva note relative la familia Bumbes 205
Anexe . . 209
25. Biserica din Floru 216
Anexe . . 222
26. Biserica fostului schit Gilmee (Olt) . . . 223
InsemnAri cu privire la bisericile de pe mosiile schitului Gilmee 230
Anexe . 231
27. MArturii despre boerii Greceni din Olt si ctitoria lor 232
ScurtA privire asupra bisericii. _ 241
Anexe . . . . 244
28. InsemnAri relative la schitul Greci . 250
Anexe . . . 254
29. Biserica de lemn din lbAnesti . 256
Anexe . 259
Aditugiri si indreptAri . . 262
Documente in fac-simile . A69
Tabla ilustratiunilor . . 270

www.dacoromanica.ro
 RAWURI

Profit' Lei 400.

www.dacoromanica.ro