ALUMINOTERMIA

SUDAREA ȘINELOR
DE CALE FERATĂ

Autor:
Roxana Elena ENE

Clasa a VIII-a B
Școala Gimnazială ”G.E. Palade” Buzău

Profesor coordonator: Cristina VELNICERU

ALUMINOTERMIA
Reacția aluminiului cu oxizii unor metale mai puțin reactive decât acesta este cunoscută în
tehnică sub denumirea de aluminotermie și se utilizează pentru obținerea metalelor
respective (fier, crom, mangan, vanadiu, cupru, titan etc.).

Aluminotermia reprezintă procedeul prin care se obțin metale în stare pură sau sub formă
de aliaje, prin reacția oxizilor unor metale cu aluminiul. Reacția este foarte violentă, cu
degajarea unei cantități mari de căldură, care determină separarea metalului din oxid în stare
topită.
Este o reacție de substituție de tipul:

oxid metalic + aluminiu → metal + oxid de aluminiu

Reacțiile de substituție stau la baza obținerii metalelor prin diferite procedee metalurgice.

*Reacția de substituție (sau reacție de înlocuire) este o reacție chimică prin care un atom
dintr-un compus chimic este înlocuit printr-un alt atom sau printr-un radical.
 ALUMINOTERMIA

Aluminotermia este, așadar, metoda de reducere cu ajutorul aluminiului, descoperită de

chimistul și metalurgistul rus Nikolay Nikolayevich Beketov în anul 1859.
Beketov a descoperit deplasarea metalelor din soluțiile sărurilor lor de hidrogen sub
presiune. De asemenea, el a stabilit că magneziul și zincul au deplasat alte metale din
sărurile lor la temperaturi ridicate .
În 1859–1865, Beketov a dovedit că aluminiul a restaurat metalele din oxizii lor la
temperaturi ridicate. Mai târziu, experimentele lui Beketov au servit drept punct de
N.N. Beketov
plecare pentru aluminotermie.
1827-1911
Hans Goldschmidt, un chimist german, este remarcat în principal drept co-inventator al
amalgamului de sodiu și deținătorul inițial al brevetului reacției aluminotermice.
Reacția aluminotermică este cea în care aluminiu metalic este oxidat de un oxid de alt
metal, de obicei oxid de fier, producând căldură mare în acest proces. Goldschmidt a
fost inițial interesat să producă metale foarte pure evitând utilizarea carbonului în topire,
dar în curând și-a dat seama de valoarea sudării, un proces cunoscut sub numele de
sudare termică, folosit și în dispozitivele incendiare. Acest proces este numit uneori
„reacția Goldschmidt” sau „procesul Goldschmidt”, deoarece el a continuat dezvoltarea
Hans Goldschmidt acestuia și l-a brevetat în 1895.
1861-1923
ALUMINOTERMIA

oxid metalic + aluminiu → metal + oxid de aluminiu

Amestecul de aluminiu și oxid feric a primit denumirea comercială de „termit“. Termitul este format de
obicei din pulberi fine de aluminiu și oxid de fier (Fe 3O4).
El se aprinde cu ajutorul unui amestec de Al și BaO 2.

Reacția fundamentală are loc după ecuația:

8 Al + 3 Fe2O4 = 4 Al2O3 + 9 Fe + 795 kcal

În urma reacției se produce o temperatură de aproximativ 2400 °C.

În procedeul aluminotermic se pot folosi și alți oxizi metalici, cum ar fi oxizii de crom, de cupru, de
mangan, de vanadiu, de plumb etc., pentru obținerea metalelor în stare liberă.
 ALUMINOTERMIA
APLICAȚII PRACTICE

Reacția prezintă numeroase aplicații practice:

• sudarea diferitelor piese metalice, în special a îmbinărilor

șinelor de tramvai;
• retopirea așchiilor de oțel (deșeu al industriei metalurgice
prelucrătoare)
• se foloseste pe scară mare pentru obținerea unei serii de
elemente în stare liberă (fier, crom, mangan, vanadiu, cupru,
titan etc.).

Unirea unor șine cu ajutorul aluminotermiei

SUDAREA
ȘINELOR DE
CALE FERATĂ
• Sudarea aluminotermică se realizează cu ajutorul
termitului (amestec granulat de oxid de fier,
aluminiu și feroaliaje pentru aliere), la o
temperatură foarte înaltă cu preîncălzirea
termitului și turnarea lui în forma de turnare,
aflată deasupra capetelor de șină.
• Este un proces exoterm
• Procesul este un reductor de oxizi metalici

Animația unei suduri cu termit

 PRINCIPII DE PROCES
Temperatura teoretică a reacției este de 3100ºC.
Cu toate acestea, datorită adăugării de compuși nereactivi și a pierderii de căldură prin conducție
și radiații, temperatura este redusă la 2480ºC.
Această temperatură este considerată aproape de maximul tolerabil, deoarece aluminiul se va
evapora la 2500°C. Cu toate acestea, această reducere a temperaturii trebuie reglată.

Căldura se folosește într-o reacție chimică exotermă:

Oxid metalic + Agent de reducere + Metal redus + oxid de agent de reducere = Căldură

Fe2O3 + 2 Al  2 Fe + Al2O3 + 880 KJ

3 CuO + 2 Al  3 Cu + Al2O3 + 1210 KJ
Căldura generată topește metalul de umplere (Fe, Cu) și, de asemenea, extremitățile pieselor care
se alătură (se sudează).
Alumina (Al2O3) rămâne ca un reziduu protector sub formă de zgură.
 SUDAREA ȘINELOR
Prin sudare aluminotermică se realizează:
• Sudarea șinelor între ele, de lungime normală, scurtă sau lungă, având ciupercă și talpă, indiferent de
sortimentul de oțel, de tipul egal și mai mare de 49 kg/m.
• Sudarea șinelor montate în cale sau în afara căii, montate pe liniile cu joante și pe liniile fără joante,
indiferent de felul traverselor și felul prinderilor.
• Sudarea joantelor de la reperele aparatelor de cale și a cupoanelor de tranziție, după tehnologii specifice.
• Sudarea șinelor cu profil special din liniile de tramvai.

Ansamblul operațiilor prin care reperele de rulare ale unui aparat de cale se leagă între ele prin sudură
(procedeul aluminotermic) constituie lucrarea de sudare a aparatelor de cale.

Parametrii sudurii aluminotermice sunt:

a. mărimea rostului dintre capetele reperelor de rulare, (în mm);
b. temperatura de încălzire (în °C) a capetelor reperelor de rulare (înainte de scurgerea în rost a oțelului
pregătit în creuzet);
c. timpul de reacție și timpul de solidificare (în minute) al oțelului ajuns în rostul dintre capetele reperelor
de rulare;
d. mărimea contracției.
La fiecare sortiment de termit trebuie să fie stabiliți, de către producător, parametrii aferenți sudurii
aluminotermice, în funcție de sortimentul de oțel, de tipul șină și de mărimea rostului.
TERMITUL

• Termitul este un amestec granulat de pulbere de aluminiu, oxizi de fier sub formă de
ţundăr, rezultat din prelucrarea la cald a oţelului, feroaliaje pentru aliere.

• În prezent, din termit se poate obţine oţelul corespunzător oricărui tip de oţel de şină.

• Pentru uşurarea procesului de sudură termitul se împachetează în porţii necesare

pentru un rost, funcţie de tipul de şină, uzura lor, metoda de sudură (procedeul de
preîncălzire şi mărimea rostului de turnare al oţelului).

• Datele necesare sunt scrise pe ambalajul porţiei pentru a nu se confunda.

OPERAȚIILE DE SUDARE
ETAPE DE LUCRU
1. verificarea pe teren şi stabilirea tipului de sudură, tipului de şină necesară

2. pregătirea şi aducerea la locul lucrării a tuturor echipamentelor, materialelor şi utilajelor

3. tăierea rostului de sudură

4. alinierea verticală şi orizontală a capetelor

5. prinderea suportului universal pe şină

Formele de sudură
ETAPE DE LUCRU

6. verificarea formelor de turnare

7. aşezarea tăvii pentru colectare nisip

8. aşezarea jugurilor de strângere ale formelor

9. lipirea cu pastă refractară a formelor

ETAPE DE LUCRU

10. lipirea cu pastă refractară a formelor

ETAPE DE LUCRU

11. racordarea instalaţiei de preîncălzire la tuburile şi buteliile de oxigen-propan şi

aprinderea preîncălzitorului

12. uscarea şi pregătirea creuzetului de turnare prin uscare cu flacără timp de 20 minute
(80-10000 °C)

13. montarea creuzetului pe suport, montarea declanşatorului automat şi turnarea

termitului în creuzet

14. preîncălzirea capetelor de şină şi a formelor de turnare

15. rotirea creuzetului deasupra rostului sudat, la o înălţime de 20-30 mm de la marginea

de sus formelor
 ETAPE DE LUCRU

16. montarea tigăiţei de zgură la partea superioară a

formelor

17. aprinderea termitului cu ajutorul unui chibrit

special

18. turnarea automată a oţelului lichid în forma de

turnare (aproximativ 20 secunde)
ETAPE DE LUCRU

19. îndepărtarea tigăiţei cu zgură şi a creuzetului

20. demontarea jugurilor de pe forme

21. spargerea formelor, începând de sus, după ce oţelul lichid a început să se

întărească

22. debavurarea şi tăierea maselotelor

23. polizarea brută de degroşare la toleranţele de +1 mm la faţa de rulare şi faţa de

ghidare a ciupercii şinei
ETAPE DE LUCRU
ETAPE DE LUCRU
ETAPE DE LUCRU
ETAPE DE LUCRU
ETAPE DE LUCRU
ETAPE DE LUCRU

24. şlefuirea finală (toleranţe + 0.5 mm)

25. îndepărtarea bavuraţiilor de pe talpă

 SUDAREA ALUMINOTERMICĂ

SUDAREA
ȘINELOR DE
CALE FERATĂ
 CONDIȚII ÎN VEDEREA SUDĂRII
Sudarea între ele a reperelor de rulare ale unui aparat de cale pentru a se obține repere de rulare sudate atât
pentru procedeul de sudare aluminotermic cât și pentru procedeul electric prin topire intermediară și
presiune în capete, se face:

a) la temperaturi în șină cuprinse între +5°C și +30°C, pentru eliminarea joantelor interioare;
b) la temperaturi de lucru cuprinse între +17°C și +27°C pentru eliminarea joantelor exterioare la
înglobarea aparatului de cale sudat în calea fără joante.

Nu se efectuează suduri când sunt precipitații (ploaie, ninsoare). Pentru terminarea lucrărilor sau în cazuri
excepționale, sudurile se vor efectua luând măsuri de protejare împotriva precipitațiilor.

În cazul în care vântul bate cu viteză mai mare de 10 m/s, răcirea rostului se va face în mod protejat.

La sudura aluminotermică nu se folosesc decât materiale (termit, forme de turnare) indicate pentru sortul de
oțel, tipul de șină și rostul de turnare stabilit.

Tehnologia sudurii propriu-zise (pregătirea rostului, curățarea capetelor de șină, timpul de preîncălzire,
debavurare, ș.a.) este cea indicată de producătorul de termit.
 TIPURI DE SUDĂRI
ALUMINOTERMICE
• SRZ - preîncălzirea capetelor de șină cu canal, cu durata de 7- 9 mm, rost de 24-26
mm,
• SRZ –L - preîncălzirea capetelor de șină cu canal, cu durata de 2 mm, rost de 65-75
mm.
• SOW 5 - preîncălzirea capetelor de șină cu durata de 5-6 mm în funcție de tipul șinei,
rost de 28-30 mm,.
• SOW 5-L 50 - preîncălzirea capetelor de șină cu durata de 5-6 mm în funcție de tipul
șinei, rost de 40-50 mm,
• SOW 5-L 75 - preîncălzirea capetelor de șină cu durata de 5-6 mm în funcție de tipul
șinei, rost de 65-75 mm,
• Sudarea șinelor cu durități diferite pe secțiune
AVANTAJELE SUDĂRII ȘINELOR
• Se prelungește durata de serviciu
• Joantele sudate după procedeul propus au o rezistență de aproximativ două ori mai mare decât
joantele eclisate
• Stabilitatea geometriei liniei este sporită prin sudarea joantelor, iar cheltuielile de întreținere a
liniei se reduc
• Se mărește intervalul de reparație periodică cu 25-30 %
• Se reduc cheltuielile necesare întreținerii și reparării parții nesuspendate a materialului rulant
cu 50 %
• Se reduce consumul de combustibil necesar tracțiunii materialului rulant cu 15 %
• Pe aparatele de cale sudate peste care se execută operații de triere a vagoanelor se elimină
posibilitatea înțepenirii saboților in zona respectivă
• Asigură circulația trenului cu viteză de aproximativ 200 km/h
• Reduce zgomotul și vibrațiile solului din apropierea liniei sau aparatelor de cale
• Crește siguranța circulației
• Îmbunătățește confortul călătorilor
DEZAVANTAJELE
SUDĂRII ALUMINOTERMICE
Sudura aluminotermică prezintă o serie de dezavantaje faţă de cea electrică prin contact şi
presiune cum ar fi:
• costul mai ridicat,
• calitate mai slabă,
• durată mai mare de realizare.

Pentru executarea sudurii aluminotermice a şinelor în cale este necesar în prealabil să se

îndepărteze traversele şi balastul pentru a asigura loc formelor refractare. După executarea
sudurii şi prelucrarea prin polizare, traversele se aduc la distanţa prescrisă.

Rezistenţa la încovoieri repetate a sudurii prin procedeul aluminotermic reprezintă doar 65-
75% din rezistenţa şinei, spre deosebire de sudura electrică prin contact şi presiune care poate
atinge 90-98%.
 BIBLIOGRAFIE

• Marius Andruh, Iuliana Costeniuc, Mihaela Morcovescu (2020), Manual de chimie pentru clasa a VIII-a, Editura Intuitext, București
• Luminiţa Irinel Doicin, Silvia Gîrtan, Mădălina Veronica Angelușiu, Maria Dragomir (2020), Manual de chimie pentru clasa a VIII-a, Editura
Art Klett, București
• Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (2006), Norma tehnică feroviară "Infrastructură feroviară. Sudarea aparatelor de cale"
din 04.07.2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 619 din 18 iulie 2006, în vigoare de la 17 august 2006
• Rotermit S.R.L. (2018), Sudarea aluminotermică, http://www.ro-thermit.ro/at.html
• Nechita, M.; Köllő, G. Căi ferate (1982), Curs - Căi ferate, Institutul Politehnic Cluj-Napoca, pag. 494. Edit. IPC-N,
• https://es.slideshare.net/Andriuft/soldadura-aluminotermia
• Wikipedia, Nikolay Beketov, https://en.wikipedia.org/wiki/Nikolay_Beketov
• Wikipedia, Hans Goldschmidt, https://en.wikipedia.org/wiki/Hans_Goldschmidt
• Sudura aluminotermică, https://www.youtube.com/watch?v=6f7-W6ZUOhw
• Animație sudură aluminotermică, https://www.youtube.com/watch?v=PEXBD5aoIbc