Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
PEDA GOG1' A
DE
S1MEONE BARNUTIU
.11 1.,
IASI
Tipariula Tribunei Romine.
1870
www.dacoromanica.ro
PEDAGOGI'A
Introduptiune
§ 1. Edueatiupea si invetiatur'a.
NOTITIE ISTORICE
§ 2. Evrei, Egipteni, Persi.
www.dacoromanica.ro
6 Wm
vechi se veda a fi fostu scolele profetiloru, pre eari le funda-
se probabilmente Samuile pre la anula 1300 a. c. Mai antaiu
pentru scopuri religiose si pentru cultulu publicu. Evreii au a-
vutu scole inferiori si in tempurile vechi, dara scolepropriepentru
copii au inceputu a'si redicil numai dupa esiliulu babilonicu. Ei
au avutu si sinagoge si scole superiori in Jerusalimu, Alesandrea
Babilone, 1iberiade, Nisibi, si mai tardiu in Pumbedith'a, Sor'a si
Nahardea dein Mesopotami'a. Pre tempulu Macabeiloru invetiatii
loru se impartiau in carturari (soferim), legisti (farisei) si rabini.
Cf. Calmet, Dissertation sur les écoles des Hebreux. Ursini
antignitates hebraicae scolastico-academicae, Hafniae 1697.Al-
tingii Hebraeorum respublica scolastica, Amst. 1652.
Egiptenii. Singur'a fontana e Erodota (L. II, 35-37. 77.
165. 168.) si Diodoru.
Persii. Fontanele sunt: Erodotu, Senofonte, Strabone. Dupa
Erodotu (L. I.) puncina vorba pote fi despre educatiune si invetia-
tura ; dein contra Senofonte (in Ciropedi'a I) dice cii pruncii Per-
siloru mai multu stint proprii Statului de catu parentiloru, eu
tote aceste acesti'a au inca dereptulu vietiei si mortii asupr'a prun-
ciloru lora. Frugalitatea, esercitiale corporali si in virtutile ci-
vili sunt regulele fundamentali pentru educatiunea prunciloru.
Magii conducu tenerimea in invetiatur4. Zoroastru e fontan'a
in tielep tin nii.
§ 3. Grecii.
www.dacoromanica.ro
ROMANI' 7
www.dacoromanica.ro
S CRESTINISMTJLIT
§ 5. Crestiuismulu.
www.dacoromanica.ro
SCOLELE DELA GARLE M. 9
www.dacoromanica.ro
10 SCOLELE DELA CARLE M.
www.dacoromanica.ro
SCOLELE DELA CARLE M. 11
www.dacoromanica.ro
12 SECOLULIJ 16 SI 17
§ 7. geclulu 16 si 17.
Tipografi'a si barbatii cei mai ilustri au contribuitu
forte multu la indereptarea educatiunii si a invetiatureloru,
nu mai pucinu reformatiunea. Dupa ce s'a inventatu tipo-
grafi'a ideele si metodurile cele noue s'au respanditu mai
iute si mai usioru, s'au facilitatu leptur'a clasiciloru si in-
troducerea cartilora scolastice, si a altoru carti de folosu pu-
blicti.
Barbati ilustri cari au contribuitu la emendarea inve-
tiatureloru inainte de reformatiune :
Desiderius Erasmus (nasc. 146741536 in Basilea) a
scrisu mai multe carti pedagogice ; sunt destinate anume
pentru tenerime disertatiunile lui de pueris statim liberalite,r
instituendis; de ratione instituendi pueros ; de civilitate mo-
rum; Institutio principis ad Carol. V.; colloquia familiaria.
_Reuchlin (Capnio) ; Melanchton. s. a..
Dupa reformatiane au contribuitu : I. Sturm Friedland,
M. Neander, I. Ceselius, C. Helvig, W. Ratich, nova di-
dactica (1635). I. Amos Comenius a scrisu: janua lingvarum
reserata; orbis pictus; magna didactica; schola materni gremii.
Benedictinii, lesuitii.
lansenistii in Franci'a, scol'a dein Port-.Royal; Fenelon
(t 1716) 6, edecatoriu de principi si ci scriitoriu pedagogicu
supr'a educatiunii feteloru. Telemacu.
In Engliter'a a scrisu F. Locke (1593).
§ 8. Seclulu 18.
www.dacoromanica.ro
SCOL'A PIETISTICA SEAU A LIII FRANKE 13
www.dacoromanica.ro
14 PR1NCIPIALE SCOLEI pIETISTICE
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIALE SCOLEI PIETISTICE 15
www.dacoromanica.ro
16 INSTITUTELE SI METODELE SCOLEI PIETISTICE
www.dacoromanica.ro
INSTITUTELE SI METODUR1LE SCOLEI PIETISTICE 17
www.dacoromanica.ro
18 INSTITUTELE SI METODURILE SCOLEI PIETISTICE
www.dacoromanica.ro
SCOL'A UMANISTILORU 19
www.dacoromanica.ro
20 SCOL'A UMANISTILQEU
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU UMANISTICI 21
www.dacoromanica.ro
22 PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU UMANISTICI 23
www.dacoromanica.ro
24 UMANISTI ILIJgmI DEIN GERMANI'A
Scol'a filantropilorti.
§ i5. Notitie istoriee.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE 25
www.dacoromanica.ro
26 PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE 27
www.dacoromanica.ro
28 SCOL'A ECLECT1CA
www.dacoromanica.ro
SECLULU ALE I8-LEA 29
www.dacoromanica.ro
30 SECLULU AL17 18-LEA
www.dacoromanica.ro
SECULULU ALU 19-LEA 31
www.dacoromanica.ro
32 SECULULU ALU 19-LEA
www.dacoromanica.ro
EDUCATIUNEA SI INSTRUPTIUNEA LA ROMANI 33
www.dacoromanica.ro
84 EDUCATIUNEA SI INSTRIZTIUNEA LA ROMANI
www.dacoromanica.ro
EDUCATIUNEA SI INSTRUPTIUNEA LA ROMANI 35
tia inca poterna cunosce afora de alte lucruri brine/ mai 11-,
lesu : a) entusiasmulu Romaniloru pentru limb'a lora natiu,
nale si pentru cultur'a ei, b) studiulu loru pentru una ere-
scere buna a, tenerimii in morale, religiune si invetiaturil, c)
solicitudinea domnilar romanesci pentru indereptarea si re-
gularea vietiei sociali prein legi,
Pentru una reforma
a
venitoria A educatianii si a hive.
tiaturei Loinaniloru au serbitu de fundarnentu scolele redi-
cate in Blasiu in 1754. G. de Sinea, P. Maiore si S. Mi-
culu au desteptatu ca scrierile loru pre toti Romanii spre a da
educatiunii si instruptiunii una direptiune natiunale. Bocea
lora n'au sunatu in desertu ; Rornanii dein statele romane
au abandonatu grecismulu si grecomani'a. Vacaresculu dein
Romania au scrim gramatic'a romanesca inca pre la 1780.
Intre 1820 si 1830 Eliade a incepnta una era noua natiunale.
In Moldov'a inca s'a pusu educatiunea pre cale natiunale
prein regulamentulu scolariu dein 1850. Cu tote aceste de-
reptulu limbei natiunali a fostu dispatata atatu in Moldov'a
catu fi in Romani'a, voindu unii se introduca limb'a francesca
in seole ca veiculu. Pentru edueatiunea Rominiloru cele
mai mari merite 'si a céstigata A. Ghica domnulu si caima-
canulu Romaniei, elu a protesu atatu invetiaturele inalte
catu fi scolele poporane, seau mai bene satesci in Romani'a
prein care s'a facutu neuitatu in Romani'a.
Un'a dein pedecele edneatinnii si a instruptiunii Romani-
loru e, ca Romanii de elasile superiori nu se intereseza de iustitu-
tele educatiunii si ale instruptiunii natiunali ; educatiunea lora
e straina, céstigata seau in tiera dela straini, seau in tiere stra--
me. Numai gurberniale facu catu potu ca pucinele midiloce,.
ce au pana acumu sub dispositiune, mai alesu dein contrihutiu-
www.dacoromanica.ro
36 SCOPULU EDUCATIUNII
PARTEA I.
PEDAGOGIC'A
CAP U I.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIALE SUPREME IN EDUCATIUNE 87
Sunt urmatoriele :
1) destepta si cultiva in invetiatielu tota despusetiu-
nea si capacitatea, care i e data cd unui orna si individuu.
Acestu principia e pusu in contra aceloru educatori u-
nilaterali, cari cultiva numai unele poteri ale copiiloru, mai
alesu pre acele, ca cari se voru poté folosi invetiatieii ne-
mediatu cd, se céstige si se faca stare dupa impregiurarile
locului unde se afla. Pre acesti pedagogi unilaterali 'i bate Bous-
seau ca tota dereptatea (in Emile), unde dice : Faceti e-
ducatiunea omului inainte de tote pentru omu, nu pentru
aceea ce nu e elu insusi. Na vedeti voi, cd daca lucrati spre
ala educa numai pentru unu statu, atunci '1u faccti neaptu
pentru fiacare altu statu, si daca sortea va vol, atunci voi
ati lucratu numai pentru cd se '1u faceti nefericitu. E ceva
mai de risu in adeveru, de catu unu domnu mare, care a
ajunsu a fi cersitoriu, si in meseri'a sa aduce impreuna cu
www.dacoromanica.ro
38 PRINCIPIELE SUPREME IN EDUCATILNE
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIALE SUPREME IN EDUCATIUNE 39
www.dacoromanica.ro
40 PRINCIPIALE, SUPREllE IN EDUCATIUNE
www.dacoromanica.ro
IMPARTIREA EDUCATIUNII 41
www.dacoromanica.ro
42 OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE
www.dacoromanica.ro
OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE 43
www.dacoromanica.ro
44 OBLEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE
www.dacoromanica.ro
OBIEPTI(JNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE 45
www.dacoromanica.ro
46 OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORD PEDAGOGICE
www.dacoromanica.ro
OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE 47
www.dacoromanica.ro
48 IMPORTANTVA EDUCATIUNII CORPORAL'
CAPU II.
De educatiunea corporale.
www.dacoromanica.ro
GRIGIA CEA D'ANTANIII PENTRII COPII 49
pului. Cei mai noui, mai alesu clasile mai culte, au remasu
tare inapoi chiaru in acestu puntu daca le comparamu Cu
cei vechi. Inse cei mai intielepti totudeun'a au trasu Iii-
area amente asupea cestui puntu, si de candu a inceputu a
se trapti. mai bene pedagogie'a genet-ale, de atunci se trapta
seriosu si acesta teoria atatu de medici catu si de nemedici,
fienduch, nece unui cunoscitoriu de iiatur'a omenesca nu potea
se scape dein vedere legatur'a cea interna si comerciulu care
e intre corpn si sufletu, cu tote ch potea se aiba cele mai
diverse teorie despre natur'a cea interna a acestei legature
si comerciu. Toti pedagogii esperimentati au cunoscutu im-
portanti'a sanitatii corporali pentru educatiunea intieleptuale
si morale, si au aflatu, cumuch una mare parte a defepteloru
spirituali vene dela organatiunea cea defeptnosa seau dela
statulu celu temporariu alu corpului. Chiaru si moralea nu
fora bune ratiuni a motivatu crutiarea sanatatii prein res-
peptulu catra posteritate, pentruch s'a aflatu, ch, de multe ori
stint mai culpabili parentii de catu educatorii de remanu copiii
debili, si nu folosesce nece educatiunea cea mai credentiosa.
Nota. Despre acestu obieptu au scrisu cá, snedici: Bal-
lexserd, cumu se cuvene a educá, copiii dela or'a nascerii pana
la pubertate, Strassburg, 1763.Fourcroy, consiliu bunu mamelora
supr'a punteloru cebra mai momentose a educatiunii fisice in
anii de antaniu, Berlinu, 1803.
Mai multu cá, pedagogi: Brechter, epistole supr'a Etniliului
Domnului Rousseau, Zurigu, 1772.Stuve, despre educatiunea cor-
porale, Ziillichau, 1781.
www.dacoromanica.ro
50 NUTRIMENTELE COPIILORU MICI
www.dacoromanica.ro
NUTREMENTE PENTRU COP/I MAI MAnISIORI 51
www.dacoromanica.ro
52 NUTREMENTE PENTRU COPII MAI MARISIORI
www.dacoromanica.ro
SECRETIUNILE NATURALI 53
www.dacoromanica.ro
54 SECRETIUNILE NATURALI
www.dacoromanica.ro
AERULU SANITOSU 55
www.dacoromanica.ro
5(3 IMBRACAMENTIILII
www.dacoromanica.ro
MISICAREA (ORPULIII 57
www.dacoromanica.ro
INCEPUTULU GIMNASTICEI. DOMINATIUNEA PRESTE CORPU
www.dacoromanica.ro
IMPORTANTPA.GIMNASTICEI PENTRU EDUCAT/UNE 59
www.dacoromanica.ro
60 GIMNASTIVA NATURALE SI ARTIFICIALE
www.dacoromanica.ro
GIMNASTIC'A NATURALE SI ARTIFICIALE 61
www.dacoromanica.ro
62 GDINASTIC'A NATURALE SI ART1FICIALE
www.dacoromanica.ro
MISICAREA CORPULUI PREIN LUCRU DE MANA 63
ceste sunt mai folositorie de catu &maula reale, acest'a are mai
pucina influentia supr'a desvoltatiunii corpului de catu se crede
comunemente. Joculu propriu cá. una petrecere sociale are par-
tile sale si bune si periculose. E cunoscutu, cà escestilu iii jocu,
mai alesu pentru femei pana candu crescu, pote fi aducutoriu de
morte si chiaru omoritoriu.
In genere escesele gimnastice deu incungiurate.
§ 40. Misicarea corpului prin lucra de mana.
Corpulu se intaresce si prein lucrulu de mana, care
dora de alte folose are si acest'a cà alunga uritulu. Ocu-
patiunea e a mai buna e cultur'a gradinei. Spre acésl'a e
ocasinne mai pretotuindenea. Sanitatea céstiga, tenerulu
gradinariti se invetia a lucré, in sudorea fecii sale : eh u a-
tunci traesce in natura si cu natur'a, si 'i invetia legile si
efeptele mai bene de cata deja carte; elu se deprende la
pacientia, invetia ce lucra pretiosu e a se bucurá de fru-
ptulu diligentiei sale. Si alte mestierie inca sunt bune pen-
tru petrecere, mai alesu cele mecanice, aceste inca deprendu
poterile. Intre aceste se numera mai alesu nteserea si stru-
gari' a.Meseri'a e buna pentrucd ocupa pe omu Cu dife-
rite lucran i si instrumente, si nu trece preste poterile tene-
rimii. Strugari'a esercita sensii, face misicare, promove dili-
genti'a. Iii generariu e bene cd tenerii se scie lucri cu
instrumentele cele mai comuui, cari se afla in fiacare casa,
si sunt neaperate de atate ori, cuma sunt: fireseulu, securea
s. a.. Aceste nu e bene a le ascunde de teneri, pentrucd a-
tunci se lipsescu de celu mai bunu midilocu de a se ajutd in
casu de nevoia.
§ 41. Intensiunea si repausuln.
Misicarea si intenderea poteriloru corpului copiiloru (16
mesurata dupre etatea loru. Una intendere prea mare si
www.dacoromanica.ro
64 INTENSIUNEA SI REPAUSULU
www.dacoromanica.ro
INFLUENTPA MISICARILORU AMINEI SUPIVA SANITATII 65
www.dacoromanica.ro
66 PREVENIREA ABUSITLUI STREMURELUI SEPSUALE
www.dacoromanica.ro
PREVENLREA ABUSULUI STREMIMELIJI SEPSUALE 67
www.dacoromanica.ro
68 PREVENIREA PREIN MIDILOCK POSITIVE
§ 45. Prevsnirea prcin midiloca ilosjtive.
www.dacoromanica.ro
ADMONITJUNILE IN CONTRA PECATELORU SECRETE 69
www.dacoromanica.ro
70 DESCOPERIREA ACESTU1 REU SECRETU ALU TENERILORU
www.dacoromanica.ro
VENDECAREA REULUI 71
www.dacoromanica.ro
72 VINDECAREA RECILUI
www.dacoromanica.ro
CUMU SE SE POIITE EDUCATOR"' CU ALUMNI" AMALATI 73
www.dacoromanica.ro
74 OSERBATIUNI PRELIMINARIE
CA PU I II.
Despre educatiune cci una cultura a naturei spirituali.
§ 50. Oserbatiuni preliminarie.
www.dacoromanica.ro
REGULA PENTRU CULTUR'A POTERII CUNOSCITORIE 75
www.dacoromanica.ro
76 ENTIELgSULU NII .1-er OULTIVA NUMAI PRiiIIN INVATIAMENTU
www.dacoromanica.ro
CEA. DE ANTANIU LUCRARE A FACULTATII CUITOSCITORIE 77
§ 53. Cea de antaniu lucrare a facultatii cunoscitorie.
Tote obieptele mai antaiu facu impresitme nemediata
in sensi, si omulu le sente. De aci se nasce representati-
unea sensuale. Daca lipsesce copilului vreunu organu, atunci
eln se lipsesce de una multime de representatiuni, cari nu
stint cu potentia fara de acelu organu, si cu catu sunt a-
cele organe mai perfepte ca atatu sunt mai perfepte si re-
presentatiunile si sensatiunile. Deci copilulu 'si céstiga cu-
noscentie mai antaniu prein sensi, si aceste au multe pre-
ferentie inaintea cebra simbolice ce si le céstiga elu prein
vorbe si prein alte semne.
§ 64. Perfeptiumarea representatiuniloru sensuali.
www.dacoromanica.ro
78 GRADATIUNEA IN ESEROITAREA SENSILORU
www.dacoromanica.ro
PROCURAREA OBIEPTELORU PENTRTi CUNOSCENTI'A INTUITIVA 79
www.dacoromanica.ro
JUCARELELE C.i AUDILOCU DE CULTURA
www.dacoromanica.ro
CULTUR'A SENSULUI INTERNE' 81
www.dacoromanica.ro
82 CULTUR'A LIMBEI IN LEGATURA CU 1IIDILOCELE
www.dacoromanica.ro
DE CULTURA PRECEDENTI 83
www.dacoromanica.ro
84 DESTEPTAREA SI PROMOVEREA ATENTIUNII
www.dacoromanica.ro
ESERCITAREA ATENTIUNII. REGULE PRAPTICE 85
www.dacoromanica.ro
86 CULT U IVA FANTASIEI
www.dacoromanica.ro
CULTUR'A MEMO1411a 87
www.dacoromanica.ro
88 REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI
www.dacoromanica.ro
REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI 89
www.dacoromanica.ro
90 REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI
www.dacoromanica.ro
REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI 91
www.dacoromanica.ro
92 REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMOREEI
greu asia dice Cintilianu 1: Daca voesce cineva se invetie dela mene
artea cea mare de a perfeptiuná, memori'a, ea consiste in depren-
dere si in lucru. Mai multu face invetiarea de rostu, a meditá,
multa, si aceste, pre catu se pote, in tote dilele. Nece una potere
nu cresce prein cultura precumu cresce memori'a, nece nu scade
atatu de usioru prein negligentia precumu scade memorPa. De
aceea e neaperatu di, se memoriseze gia copiii forte multu,. e ne-
aperatu cá ei se invinga uritulu de a lege de nou ceea ce au
mai lesu seau ce au scrisu, si ore cumu se mestece érasi totu a-
ce easi mancare."
Si Cintilianu inca recomenda gradatiunea. Se se dee copii-
loru la inceputu pucinu in catu se nu se uresca, apoi se adauga
in fiacare di in catu copiii abia se oserbe cà se adauge, pana ce
va ajunge la numerulu cela mai mare. Mai antaniu bucati poe-
tice, apoi retorice, in urma cu totulu libere in cari nu e metru si
ritmu, ba si de acele, cari se abatu dela usulu vorbiiii comune,
precumu sunt pentru esemplu unele formule de ale jureprudentiloru.
Aseminea elu recomenda cea mai mare acuratetia in memo-
riare : nu e permisu sa remania nece una silaba, pre copii se
cuvene a'i deprende specialmente cá se invetie de tempuriu a nu
'si permite nece una erore."
Celealalte consilia ale lui se tienu de memoriarea bucati-
loru mai lungi s. a..
4) In acole se invetia multe numai pentru cá, se se uite in
viitoriu, ast'a nu vene numai dela multimea escesiva a materiei, seau
dela defeptulu facutu in alegere, ci vene specialmente dela lips'a
si omisiunea repetirii. Adeveratu 6, omulu n'are nevoia -cá, se
tienia mente tote cate invetia, cà-ci scopulu pote fi ajunsu de
pHnu prein deprenderea poteriloru. Sunt inse unele cunoscentie
positive neaperate de a le fiend mente, prein urmare de a le stu-
dii propriamente, pentruch se tienu esentialmente de sfer'a cuno-
scentieloru fiacarui omu bene educatu, asia sunt pentru esemplu
cunoscentiele gramatice, istorice, geografice, istorice-naturali s. a..
1) Instit. Orat. L. XI. C. 11.
www.dacoromanica.ro
REGULE PRAPTICE PENTRU ClILTUIVA MEMOR1EI 93
Ele se stergu fora de nece una urma daca nu se face cate una
repetitiune regulata dein tempu in tempu inca pana candu tiene
scol'a, chiaru si daca aru fi esitu tenerii dein scolele, in cari se
propunu acelesi ex professo. Si pentru institutiunea privata inca e
neaperatu a se fipsá cateva dile de repetitiune in fiacare luna,
in cari se se intorca invetiatoriulu pana la elementele cele de
antaniu. Atare renovare face impresiuni totu mai profunde si
apera scienti'a in contra nesecuritatii si a obliviunii.
Ne primae quidem memoriae temere credendum: repetere et
din inculcare fuerit utilius. Incredibile est, quantum morae lea-
tioni festinatione adjiciatur. Hine enim accidit dubitatio, inter-
missio, repetitio, plusquam possunt audentibus, deinde cum erra-
runt, etiam lis, quae jam sciunt, diffidentibus 1.a
5) Ilfnemonic'a celoru vechi (memori'a artificialis), care au
resuscitaVo érasi in tempurile mai noua, se razima pre legile a-
sociatiunii ideeloru. Ea deprende memorPa mai alesu in catu e
reminiscentia, si invetia a legá, representatiunile Cu unu obieptu
Beau imagine care se pote reproduce usioru. Ea s'a nascutu in
scoPa retoriloru, de aceea d'ins'a e si mai acomodata pentru e-
tatea mai matura decatu pentru copii. Apucaturele mai mici, cari
potu fi de folosu si copiiloru si teneriloru, le afla usioru insisi
seau invetiatorii. Esergitarea acestei arti ar' fi forte stricatoria
la inceputu, candu .memori'a copiiloru &II se se formeze dein sene
insasi, se se intaresca prein esercitiu, éra nu se alerge prea de
terapuriu la fantasi'a pentru ajutoria mai pucinu naturali.
Ilinemoniea se pote reduce là trei regule principali, cari le
cunosceau si cei vechi :
Converte cuventulu, seau obieptulu singulariu in ima-
gine (simbolica sean. glifografia);
Lega acesta imagine cu unu obieptu spatiosu seau tem-
purale care 'ti e de indemana Beau care 'ti va fi de indemana
candu va fi necesaria reproducerea imaginii (Topologia)
"c) CA se poti tiené mente sucesiunea mai multoru lugruri,
ai se cauti obiepte, a carou sucesiune 'ti e destulu cunoscuta, si
1) Quintil. Just. Orat. L 1. 31.
www.dacoromanica.ro
94 CULTUR'A INTIELESULUI
apoi Cu fiacare dein acele se legi unulu dein obieptele, pre cari
voesci se tieni mente in certa ordine.
Aceste le a desvoltatu Aretin in tempurile mai noua, si
alti pedagogi s'au adoperatu multa a areti ca metoduri si e-
semple cumu se se ajute memoda mai bene, inse multe dein
aceste metoduri si esemple sunt mai multa absurde decatu folo-
sitoria ; pentru esemplu cá, se tienia mente cineva acesta propu-
setiune: Parisulu e republic'a museloru, fantasi'a se 'si represente
Parisulu insusi seau una imagine a Parisului, inaintea careia unu
facutoriu de rele se preambla libera in susu si in diosu! Seau
cá, se tienia mente acesta propusetiune : Quid miraris, quid stupes
mimes hujus mundi divitias? Pompa est ! ostenduntur. Non possi-
dentur perpetuose 'si represente una multime de pungi ou bani s. a..
De aci se tiene si memori'a locale (memoria localis) aceloru
vechi, cari consiliau a imparti cas'a, naea, seau una regiune in
certe parti seau paretele unei case in patrate si a pune in fia-
care parte ceva dein acele cari voili, a tiené mente.
Despre aceste metoduri insemnamu 6, nu prein atari me-
toduri 'si au céstigatu memoriele cele mari Temistocle, IVIitridate,
Ciru, Carneade s. a.' , si dein cei mai noui Pico de Mirandola,
Muratori s. a.. Aceste metoduri le respinge Cintilianu cu cu-
ventele : nos simpliciora tradamus, si se intorce la metodula uaturale.
www.dacoromanica.ro
PERSPICUITATEA REPRESENTATIUNILORU. CULTUR'A JUDEC. 95
§ 67. Perspicuitatea representatiuniloru
Cama se inainteza? Perspicuitatea representatiuniloru
nu se inainteza facundu pre copii cá se tienia mente una
=Rime de representatiuni, una multime de nume, ci luandu
amente cá, el se alba conscientia chiara despre notele repre-
sentatiuniloru loru, cá se scia destinge rapresentatiunile par-
tiali de cele totali, si despre tote aceste se scia dá ratiune
suficiente. Spre acestu scopu educatoriulu dé se faca de multe
ori pre copii cá se descria acuratu ce au vediutu, ce au a-
uditu. Daca facu erori, se nu inderepteze erorea insusi edu-
catoriulu, ci se faca pre copilu cá se oserbe obieptultt de
nou, si insusi se indrepteze erorea. Candu sunt copiii mai
mari, le se potu dá, si concepte proprie spre a le afld no-
tele. Dupa ce le dh, problem'a, se le laso tempu de meditare
si apoi se 'i intrebe.
§ 68. Cultur'kjudeciului.
www.dacoromanica.ro
96 CULTUR'A SAGACITATII SI A SPIRITULUI
www.dacoromanica.ro
CULTUR'A RATIUNII. INFLUENTPA LEPTUREI IN CULTURA 97
www.dacoromanica.ro
98 NECES1TATEA DE A ESAMINk TALENTELE COPIILORII
www.dacoromanica.ro
NECESITATEA DE A ESAMIN.A. TALENTELE COPIELORU 99
www.dacoromanica.ro
100 RESPEPTULU CAPACITATII IN CULTUR'A COPHLORU
www.dacoromanica.ro
FACULTATEA SENSITIVA SE POTE CULTIVI 101
CAPU IV.
Despre mitimiti facultatii sensitive seau educatiunea estctica.
www.dacoromanica.ro
102 CULTUR'A SENTIMENTULUT SE.NSUALE
www.dacoromanica.ro
CULTUR'A SENTIMENTULUI SENSUALE 103
www.dacoromanica.ro
104 FACULTATEA SENSITIVA MORALE
www.dacoromanica.ro
CULTUR'A SENTIMENTULUI MORALE 106
www.dacoromanica.ro
106 CULTUR'A SENTIMENTIILUI MORALE
§ 80. Continuatiune.
In ultra :
Sentimentulu morale se cultiva desteptandu pre co-
pii cd, se 'si judece lucrarile proprie, ce pretiu sean despre-
tiu, si ce meritu seau demeritu au acelesi, cá apoi se aiba
multiamirea seau nemultiamirea, ceea ce e nedespartita de
acestu judeciu, se se rusineze de conscienti'a propria, si se
le para reu. Tuse e neaperatu a tiené mesura atatu in laude
catu si in reprobare. Ar' fi erore a laudd si a apretid, ne-
contenitu si prea multa faptele bune, prein acést'a copiii
s'ara desteptd ci s'aru face nepesatori catra lucrurile morali,
aseminea ar' fi erore a infruntd pre copii necontenitu si in
publicu, a'i maltraptá, in tote dilele, prein asemine purtare
educatoriulu nu ar' desteptd sentimente morali ci le ar' obtunde.
Sentimeutele morali se destepta si prein simpatia1).
Representatiunile inca destepta sentimente, ma nu-
mai representatiunile intieleptuali facu pucinu efeptu, dein
contra cu catu e sentimentulu mai debile ca atatu e mai
aptivu intielesulu teoreticu; una ocupatiune prea anticipata cu
scientiele inalte pote omori sentimentulu. Era daca repre-
sentatiunile au unu reporta mai de aprope catra sensualitate,
si daca le sci imbracd cineva, atunci ele destepta si senti-
mentulu, si implu anim'a de placere seau neplacere 2).
Nota 1). Statele altor'a corporali si spirituali producu si in
www.dacoromanica.ro
SENTIMENTULU RELIGIOSU 107
www.dacoromanica.ro
108 DESTEPTAREA SENTIMENTULUI RELIGIOSU
www.dacoromanica.ro
SENSULU FRUMOSULUI, GUSTITLU 109
www.dacoromanica.ro
110 CULTUR'A GUSTULUI
www.dacoromanica.ro
SENSIMU SUBLIMELIII 111
www.dacoromanica.ro
112 S ENNUI ADEVERULUI
www.dacoromanica.ro
DESPRE EDUCATIIINEA MORALE t13
CAPE V.
Despre cultur'a facultatii adoperative seau despre educatiunea morale.
§ 87. Consideratinne generale
www.dacoromanica.ro
114 NATURA MORALE
www.dacoromanica.ro
CE ARATA ESPERIENTPA. IN ACESTU OBIEPTU 115
94 elu are in gene dela inceputu indemnuri spre tote vitiale, cit-ci
elu are inclinatiuni si instinte, cari '1u indemna, ca tote eh ra-
tiunea '1u indemna spre alta ceva contrariu."
www.dacoromanica.ro
11 0 NECESITATKA DE 4 .Q1JNOSCE N4TUR'4 COPIILORII
Unii copii sunt dein firea lora iuti, de capulu loru, ne-
astemperati, totudeun'a aptivi, de aceea ei totu strica, res-
torna, rumpu, 'si areta dorintiele lora cu impetuositate, o -
fensiunile le dau inderttu indata, .in lucrurile cele seriose
'si pierda usioru pacienti'a de a fi cu luare amente, nu potu
se stee multa intru una locu, dicu si fact.' multe fora de
discretiune, facu multe intreprenderi temerarie, suferu forte
greu a fi marginiti, candu le se pare a le s'a facutu vre
una nedereptate, acést'a o areta cu multa impetuositate, au
pucinu sensu pentru maniere esterne, pucina ascultare orba,
contradicu indata candu nu sunt convinsi, inse pre lunga a-
acesta suferu a se ince14 usioru si pre partea loru sunt totude-
un'a computatori rei : dela unii ci acesti'a de regula se pote
astepta, ca voru c6stigA, multu carapteru si pretiu morale
daca voru fi traptati dupa cuvenientia, nu pentru ca aru fi
bune aceste tote, dar' pentrucft se presupune ca unii cti a-
cesti'a au poteri, cari prein educatiune respundietoria potu
produce multu.
Dein contra alti copii sunt astempereti, nu au placere
se auda fremetu multu, asculta cu aceoasi atentiune atatu
lucrurile seci catu si cele interesanti, se insinua pretotuinde-
nea, mai alesu unde vedu ca potu se cêstige ceva, nece una
data nu au parere propria, nu contradicu nece una data7
asculta la celu do antaniu seranu, nece una data nu facu e-,
rore in computa spre damnulu loru, spunu multe sententie
mai alesu unde sunt carii se 'i admire, au ochi aged pentru
www.dacoromanica.ro
PROBLEM'A EDUCATIUNII MORALI 117
CAPU VI.
Principide educatiunii morali.
www.dacoromanica.ro
1.
Educatiunea negativa.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIIINEA 119
www.dacoromanica.ro
120 OCUPATIUNEA
www.dacoromanica.ro
SENSOL1J LIBERTATII NI
nu chiame pre nece unu copilu la jocurile loru cele de tote di-
lele. Jocurile cele mai clamorose, mai selbatece si mai periculose
inca nu sunt atatu de periculose, cumu stint jocurile luerative daca
s'au prefacutu in pasiune si necesitate. Cu atatu au mai multa
pretiu celealalte recreatiuni si ocupatiuni, prein cari se esercita,
si se desvolta poterile corpului si ale sufletului.
2. Copiii nu se potu ocupi cumu se cuvene daca 'i lasa
singuri, ei se invetia reu daca petrecu indelungu singari in nu-
meru mai mare. Copiii singuri dorescu a fi condusi, chiaru si
tenerii daca nu sunt gia tare stricati. Numai educatoriulu se le
dee pace ca se 'si petreca dupre rnodulu loru nu dupre modulu
seu. Ocupatiunile loru se nu fia impuse, alt'mentrea se prefacu in
opere serbili. Elu se le consilia, se dee proiepte, ei se alega. A.
Iasi pre alumni de sene e una oserbatiune derepta, inse acomo-
data pentru etatea mai matura.
Unii parenti voru numai se scape de copii, si nu oserba cata
stricatiuue urmeza dein lips'a preveghiarii asupr'a. loru. Nu e de
ajunsu numai atat'a, ea copiii nu faca escese in sensu propriu.
Cugetele fora de folosu, discursurile stricatiose si de totu deserte,
ratecirile sufletului urmate dein uritu, corumperea prein unu sin-
guru sociu reu, aceste sunt rele multu mai mari decatu unele pe-
tulantie copilaresci pre cari de multe ori le judeca forte aspru.
§ 95. Sensulu libertatii.
www.dacoromanica.ro
122 1NAINTAREA RENEW' PREIN INCREDERE
www.dacoromanica.ro
MICUSIORAREA STREMURULUI SPRE REU /23
www.dacoromanica.ro
124 CONVERSATIUNEA SI ESEMPLULU
www.dacoromanica.ro
DEPRENDEREA 125
H.
Disciplin'a morale.
§ 99. Deprenderea.
www.dacoromanica.ro
126 DEPRENDEREA
www.dacoromanica.ro
PRECEPTE, LEGI, ASCULTARII 127
www.dacoromanica.ro
J28 REGULE PRAPTICE PENTRU EFEPTUAREA ASCULTAR11
www.dacoromanica.ro
PREMIULU SI PUN'A 129
www.dacoromanica.ro
i30 PRINCIPIA IN APLECAREA PREMIALORLI SI A PUNELORII
www.dacoromanica.ro
SPECIE DE PAEMIA SI DE PIINE 131
www.dacoromanica.ro
132 SPECIE DE PREMIA SI DE PUNE
www.dacoromanica.ro
FOLOSIREA APLECARII SPRE SENSATIUSI PLACUTE 133
www.dacoromanica.ro
134 FOLOSIREA APLECAREI SPRE SENSATIUNI FLAME
www.dacoromanica.ro
APLECAREA BENSULUI DE ONORE 135
www.dacoromanica.ro
136 PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU 137
www.dacoromanica.ro
138 PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU
www.dacoromanica.ro
CULTUR'A MORALITATII PREIN CONVIPTIUNEA INTIELESULIII 189
www.dacoromanica.ro
140 AJUTABEA MORALITAT1I MEIN mo rivE ESTERE
www.dacoromanica.ro
AJUTAREA MORALITATII PRLIN MOTIVE ESTLRNE 141
www.dacoromanica.ro
142 AJIJTAREA MORALITATII PREIN MOTIVE ESTERNE
www.dacoromanica.ro
METODURILE curruniin MORALI 143
www.dacoromanica.ro
144 DLI3lk CONTRA EFEPTULTJI MORALISARII CATRA TENERIME
www.dacoromanica.ro
MINA CONTRA EFEPTULUI MORALISARII CATRA TENERIME 145
www.dacoromanica.ro
146 DIIBIA CONTRA EFEPTULU/ MORALISARII CATRA TENER1ME
www.dacoromanica.ro
DESCEPTAREA INTERESELUI MORALE PREIN LEPTURA 147
www.dacoromanica.ro
148 DESTEPTAREA INTERESELUI MORALE PREIN LEPTURA
www.dacoromanica.ro
PRELN VEDEREA MORALELUI IN VIETIA SI PEE SCENA 149
www.dacoromanica.ro
150 PERSONALITATEA EDUCATORIULUI
www.dacoromanica.ro
INSOCIREA, ESEMPLULU, CONVERSATIUNEA 151
www.dacoromanica.ro
152 INSOCIREA, RSEMPLULU, CONVERSAMINEA
www.dacoromanica.ro
INSOCIRÉA, ESEMPLULIT, CONITRSATIIINEA 163
www.dacoromanica.ro
164 1NSOCIREA, ESEMPLULU, CONVERSATITINEA
www.dacoromanica.ro
MIDILOCE SPRE INTARIREA RELIGIOSITATII 155
§ 117. Religiositate.
www.dacoromanica.ro
I 60 ARDILOCE SPRE INTARIREA RELMOSIT(TII
www.dacoromanica.ro
gRNSoI,IDAIWA SI INTARIRE4 QAIMPT1/111.1141JI 157
www.dacoromanica.ro
158 CONSOLIDAREA SI INTARIREA CARAPTEREILUI
mai =lb' dein aceste probe decatu daca i ara purtá tota
de batiu ci pre orbi.
Ei potu invetil si dein esemplele omeniloru barbati, cb,
in societatea omenesca se cere dela fiacare mu de valore
ceva mai multu decatu numai una sentimentu mole, adeca
se cere si energia, anema resoluta, nefricosa, tara si pre-
sentia de spiritu. Educatoriulu a céstigatu multa, candu a-
fora de aceste 'i face atenti cti, se 'si cunosca poterile cari
pote dormu intru insii si se se apretie pre serle cu justetia.
In genere educatoriulu se nu le predice necontenitu nu-
mai resemnaliune (resignatio), adeca a se supune la eveni-
mente cari la aparentia sunt nemutabili, dein cantra se le
presente imaginea unui venitoriu mai bunu, si prein acést'a
se le insufle anema, spre a se luptá in contra reului pre-
sente, elu dé se se adopere dein tote poterile a le conserbi
acelu spiritu libera si tare, care a salvatu popora intregi
mai de en ulte ori. Ei voru avé apoi ocasiuni destule a in-
tri si in scola mai rigurosa si a 'si esercitá poterea in lupta.
Or'a decisiva, candu lupt'a are se duca la viptoria, se de-
termina in ceriu, numai se nu lipsesca nece una data inlre
d'insii osteni parati totudeun'a a se luptá in contra reului
care nu lipsesce nece intru unu tempn.
Nota 1). Schlosser propune urmatori'a imagine a omulni per-
feptu. Capuln lui se eugete dereptn si luminatn ; anim'a se sentia en
caldura, si adeverula si dereptatea se fia elementulu lui. Elu di; se
aiba potere in sene a 'si creit insusi fortun'a Si cu nedependentia dela
alti omeni; (18 se fia aptivu ; ceea ce face, se faca cu caldura si cn
potere, si benele se nu 'la faca pentrn grati'a altoru omeni. Eln (18
se aiba destula potere corporale spre a invinge adversitatile naturei,
si spre a se scote dein periculi, spre a resiste cu barbatia acelor'a
cari voescn alu constringe ei se renuntie capului si anemii sale. Eln
www.dacoromanica.ro
MEDICIN'A PEDAGOGICAMORALE 159
www.dacoromanica.ro
loo PEDAGOGICAMORALE
121. Contiuuatiune.
www.dacoromanica.ro
MEDICINA PEDAGOGICA-MORALE 161
www.dacoromanica.ro
162 VIVACITATEA COPIILORU DEIN PUNTU MORALE
Capo VII.
Principia speciali de educatiune morale cu respeptu la virtuti
si scaderi particularie.
www.dacoromanica.ro
MODERAREA VIVACITATII ESCESIVE 163
www.dacoromanica.ro
164 LENEA NATURALE A COKILORU
www.dacoromanica.ro
RELELE CE IIRMA DEW LENE 165
www.dacoromanica.ro
166 RELELE CE IRMA DEIN LENE
www.dacoromanica.ro
SINCER1TAT14.:A SI MENDAC1TATEA 167
www.dacoromanica.ro
168 SINCEIIITATEA SI ATENDACITATEA
www.dacoromanica.ro
MITABILITATEA COPIILORU IN AND DEANTANI 168
cele mai multe casuri deeatu alte pane positivo, numai se nu fia
unitu eu mentiun'a si alta deliptu mai greu, care ar' (let punitu
numai decata/ pentru c. alumnulu se nu se deprenda reu.
3) Parentii si educatorii au se feresca pre copii, ca se nu
se deprenda a duce a casa tote vorbele cari au auditu, si a spune
totu ce au vedrutu pre aliurea. E permisu inse a se plange candu
au suferita vre nna nedereptate, 0 clatoria nobile a spittle canda
cere aperarea unuia mai debile. Educatoriulu dé se le arete ea
intieleptiune, a e semna de earapteru laudabile a compune di-
ferentiele si a impacá cuele controverse s a nu alergá, numai de
catu la superiori pentru tote, apoi a si suferi cate ceva si a ierti.
Se le arete, ch e carapteru basa a acusci pre altii pentru cá se
le strice, a duce a casa totu ce au disu si ce au facuta altii;
educatoriulu ar' corumpc insusi pre copii, canda i ar' indemná, la
aceste.
In urma se 'i feresca de sinaulatiune si ipocrisia. In lume
tote se facu pentru aparentia: omenii se facu di, se bucura, candu
sunt tristi, se facu superati candu nu 'i dore nemica, arete sim-
patia candu anem'a le e plina de ura, dicu eh e ceva frumosu
seau unta s. a. candu in anem'a loru nu tienu asia. Educatoriulu
dei se feresca pre copii ci se nu simule sentiment() cari nu le
are, se le permita a gsi manifesti sentimentele ca libertate; e mai
bene a fi mai nesentitoriu decatu ipocrita. Acesta scadere vene
mai alesu dela educatiunea care e in moda, dela politur'a prea
matura, dela aplecarea omeniloru de a se multiami ca aparentra,
si de a aceptá derepta sentimente figurele cele esterne ale sen-
timenteloru.
§ .28t hitabilitatea. eopidera in an* deantani.
www.dacoromanica.ro
170 IRITABIL/TATEA COPIIL0111/ IN ANII DEANTANI
www.dacoromanica.ro
TITIALE CE SE NASCU DEIN IR1TABILITATEA PREA MARE 171
www.dacoromanica.ro
172 SENSIBITITATEA, CAPRICIULTJ, SPIR1TULU CONTR,ADIPTIUNI1
www.dacoromanica.ro
BENE'VOINTPA CEA RATURALE A COPIILORIT 173
www.dacoromanica.ro
17i COMBATEREA INCLINATIUNILORI3 REM SI IsTEAMICE
§ 131. Combaterea inclinatiuniloru rele i neamice
unii copii se areta de buna ora nesce
rele, si unu egoismu, dein care se nascu multe rele. Acest'a
se areta prein urtnatoriele simtomate : a unii copii nu au
nece una sentire, nece una simpatía pentru altii, sunt ingrati
veri cate benefaceri se fia luatu dela altii, stint aspri si chiaru
crudeli cu omenii seau animaliale, au placerea dein dorerea
loru, ridu si 'si baits jocu de altii candu vedu in confusi-
une seau nevolia. Candu vede educatoriulu atari fenomene,
nu pote se fia cu nepesare.
132. Solipeiemulu, intereeulu propriu, poft'a avutiei.
www.dacoromanica.ro
NEIN TERES EMI% 175
§ 184. Neintereannti'a.
www.dacoromanica.ro
175 AIVIGREA CATRA PATRIA
www.dacoromanica.ro
AMOREA CATRA PATRIA 177
www.dacoromanica.ro
178 AMOREA PENTRIJ PATRIA
www.dacoromanica.ro
AMOREA PENTRII PATRIA 179
www.dacoromanica.ro
180 AMOREA PENTRIJ PATRIA
www.dacoromanica.ro
AMOREA PENTRI1 PATRIA 181
www.dacoromanica.ro
182 AMOREA PENTRU PATRIA
www.dacoromanica.ro
AMOREA PENT= PATRIA 193
care altii '1u apleca numai la esercitia scolastice deserte, pre elu '1u
facea numai mai aptu spre a desteptá tote pasiunile cele marl in oste
prein poterea cuventeloru sale 1. "
Educatoriulu romilnu va desteptá la tote oeasiunile si spiri-
tulu eau eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si
libertatea mai multu decatu vieti'a, si muriau bucurosi pentru d'insele,
ca-ci ei credeau, a nu e nemic'a mai nobile deeatu a muri pentru
patria, cum a disu poetulu romanu : dulce et decorum est pro patria
mori (Horat.), si nu donan decatu se le se seria numele si faptele pro
marmorile public° pentru eft prein aceste se se faca nemuritori :
Incisa notis rnarmora
Per quae spiritus et vita redit
Bonis post mortem ducibus (Horat).
Frumose esemple pote Ina educatoriulu românu pentru acestu
scopu si dein biografiele Romanelorn ; ele s'au destinsu cu spiritulu
eroicu totudeun'a, de cato ori a fostu patri'a loru in periculu, si an
aretatu en fapt'a, ch, apretia mai pre susu libertatea natiunale deeatu
legaturele cele mai dulci ale naturei : Volumni'a, soci'a lui Coriolanu,
si mama sa Veturra n'au trecutu impreuua cu d'insulu la nemici, si candu
a venitu elu in contra Romei, l'au plecatu si rail respinsu cá pre
una proditoriu ; Romiinele esiau inaintea nemiciloru impreuna cu bar-
batii loru in tempt' de nevoia ; mam'a lui Stefanu M. n'a deschisu portile
fiiului seu pana ce n a scosu pro strainu dein tiera. Si apoi de acumu
inainte se nu mai fia intre stranepotele acestor'a asemini spirite eroice,
cari se se opuna fiiloru si barbatiloru loru cu asemine eroismu, candu
intre acesti'a s'aru allá nesce Coriolani proditori carii s'aru maniá pre
tiera , si aru voi se o venda la vre unu strainu?
Proieptulu unoru pedagogi dein Elveti'a si alu lui Fichte, eh
se se cresca tenerimea natiunale in departare de tote legaturele si re-
p orturile cu famili'a de care se tiene, nu s'a aprolmitu de nece unu
pedagogu. Meca acei pedagogi diceau, eh familiele de astadi sunt e-
goistice, interesate, corupte, fora de sentimente de patria s. a., de a-
ceea ei consiliau ci tenerimea se se taia de catra familia si se se
cresca separata.
1) Gibbon p. 3. C. 19.
www.dacoromanica.ro
i94 INFLUENTPA EDUCATIUNII ASUPIVA SPBUTULUI DOMESTICU
§ 135. Influenti'a educatiunii asupea spiritului domesticu si amicetiei.
Amorea si benevointi'a catra toti omenii se margi-
nesce prein amorea catra parenti, consageni, connatiunali
si amici, ma se incepe dela acésea, si in educatiune se cu-
vene a se intemeliá pre acést'a. Parentii sunt cei de an-
taniu, carii stint detori a desteptá acesta amore, si mai totu-
deun'a ei sunt culpabili daca nu sunt amati de copiii loru,
seau daca acestia nu au amore fratiesca unii catra altii. A-
cést'a se intemelia asia, daca parentii trapta pre copiii loru
cu una nepartialitate completa, si se conserba, daca ei oser-
ba totudeun'a bunulu tono domesticu, si dandu ocasiune co-
piiloru de multe ori cá se se ajute unii pre altii, si se faca
bene anula altui'a. Aci pote contribui si educatoriulu in
diferite moduri. Amiceli'a e unu sentimentu mai liberu si mai
dependente dela casuri decatu se se puta impune cuiva : totusi
cullur'a anemei face pre omu mai aplecatu spre amicetia, si
educatiunea pote clA celu pucinu indereptaria cumu se se e-
vite unele rateciri in amicetia.
Nota 1). Despre spiritulu domesticu.
Precumu amorea nece are pretiu propriamente, nece pote sub-
siste indelungu decatu numai intre atari persone, carile se respepta
un'a pre alt'a : asia pote prospera si spiritulu domestieu nurnai in si-
nulu familieloru oneste si stimabili, in carile adeca domina amorea vir-
tutii si morii curati in unire cu una lucrare folositoria. Spre a ina-
intit spiritula domestica se cere,
a) cá parentii se fia interesati propriamente pentru copiii lora ;
se veghie asupr'a lora si se fia soliciti pentru benele lora, nu numai
se 'i ame cu amore sensuale, cu atatu mai pucinu se 'i strice prein
una educatiune mole si efeminata. Dupa ce crescu mari, apoi se nu
'i mai trapte cb, pre copii, pentruca acesta traptare ar' micusiora a-
morea catra parenti, chiaru si in anemele celoru buni, éra in cei mai
rei ar' produee amaratiune, si pre toti i ar' face se uresca ca,s'a parentesca.
www.dacoromanica.ro
INFLUENTPA, EDUCATIUNI1 ASUPR'A SPIRITULUI DOMESTICU 185
www.dacoromanica.ro
186 INFLUENTPA EDUCATIMI ASUPRIA AMO= SEPSUALI
www.dacoromanica.ro
UNIREA DECORULUI SI A CIV1Lrl'ATII CII CARAPTERULU 187
www.dacoromanica.ro
188 UNIREA DECORULUI SI A ClVILITATII CU CARAPTERULU
www.dacoromanica.ro
UN1REA DECORULUI SI A CIVILITATI1 CU CARAPTERULU 139
www.dacoromanica.ro
190 DESTINATIUNEA INVETIATUREI
loru 'si filtra acést'a nece cea mai mica negligentia. Acést'a se tiene
propriaraente de cultur'a mai polita si superiore, si totusi e atatn de rara!
O) Vanitatii aflora parenti place eivilitatea conventiunale, adeca
ei veda bucurosi pro eopiii loro canda imita de buna ora tontdu si
apucaturele dein llama mare si polita, inse acesta civilitate nu se tiene
de sfer'a teuerimii, ci numai de lumea mare si polita. Daca eopiii si
fetele de 14 ani sunt gia atatu de galanti, in cata doresen a fi ve-
diuti in societati mari, si a se bacará acolo de onorile ce se dan ee-
1 oru mari, atunci e pace de educatiunea si de cultur'a anemii si a
mentii lora, lumea judeca, cunee& ei sunt gia educati, si ei inca se
judeca asiu ; echicatorii de aci inainte le se paru numai pedanti nesu-
fetiti, si lume,a 'i intexesce in parerea lora.
Copiii introdusi de buna ora in societatile mari se invetia lenesi,
'si pierda gustula la ocupatiuni seriose, invetia a tiese intrige de a-
more s. a..
PARTZA II.
DIDAPTIC'A.
Introduptiune.
§ 139. Destinatiunea invetiaturei.
www.dacoromanica.ro
CULTUIVA DE SENE SI CULTUWA PREIN INTETIATURA 191
www.dacoromanica.ro
192 DIDAPTIC'A, METODULU
www.dacoromanica.ro
CAPV VIII.
Principia genera pentru institutiune.
www.dacoromanica.ro
194 OCUPATIUNEA PRIMA A INTETIATORIULIII
www.dacoromanica.ro
SUCESIUNEA SI CONTINUITATEA DTSTITUTIUNII 195
www.dacoromanica.ro
190 =BMA DE A SE OSERBA 1N 1NSTITUTRINE
magistri, carii espunu copiiloru totu ce au studiatu ei en ',twilit'
mai nainte, si pretendu ch se intielega si ei numai de catu, fora
se 'si aduca a mente, de catu tempu au avutu opu ei pana ce au
intielesu acelu lucru.
§ 147. Mesur'a de a se °Bubá in institutiune.
www.dacoromanica.ro
SOLIDITATEA, PROGRESIILIT PEE INCETU 197
www.dacoromanica.ro
198 FACILITAREA INVETIARII STR1CATIOSA SI NESTRICATTOSA
www.dacoromanica.ro
1NVETIATUR'A SE DE'STEPTE LNTERESE 199
www.dacoromanica.ro
200 INTEITATIMA BE DESTEPTE INTERESE
www.dacoromanica.ro
UNIREA MAI MULTORU SCOPURI 201
www.dacoromanica.ro
202 METODU D1DAPTICU DUPLICE
www.dacoromanica.ro
FORM'A INVETIATUREI 203
www.dacoromanica.ro
204 LEG1LE METODULUI CATECHETICU
www.dacoromanica.ro
LEGILE METODULUI CATECHETICU 205
www.dacoromanica.ro
206 LEGILE METODULUI CATECHETICU
www.dacoromanica.ro
METODULET ACROAMATICU 207
www.dacoromanica.ro
208 METODULU ACROAMATICU
www.dacoromanica.ro
INVETIATUR'A PREIN ESEMPLE PRAPTICE 209
www.dacoromanica.ro
210 MODIFICATIUNEA INVETIATUREI. CE SE INVETIE COPIII?
www.dacoromanica.ro
DESPARTIREA OB IEPTELORIJ INVETIATUREI 211
www.dacoromanica.ro
212 DESTEPTAREA ATENTIUMI PREIN OSERBARE
CAPU IX.
Regule pentru obieptele principali.
www.dacoromanica.ro
CERCETAREA PARTILORU SI A NOTELORU 213
www.dacoromanica.ro
214 CONVERSATIUNE SUPWA ORIGINII SI USULUI LUCRURILORU
www.dacoromanica.ro
COMPARAREA SI DESTINGEREA 216
www.dacoromanica.ro
216 CONCEPTELE PRIME DESPRE CAUSE SI EFEPTU
www.dacoromanica.ro
CLAS/FICATIUNEA CONCEPTELORI1 217
www.dacoromanica.ro
218 ESERCITILLI7 JUDECIULUI IN PROPT./BETIUNI
www.dacoromanica.ro
CAPU X.
Despre invetiatur'a limbei romdne dela inceputu pana la
formurea stilului.
www.dacoromanica.ro
220 PRINCIPIA GENERALI PENTRU LIMB'A ROMINA
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIA GENERALI PENTRU L'HIPA ROMANA 221
www.dacoromanica.ro
222 MOMENTELE INVETIATUBEI LIMBISTICE
www.dacoromanica.ro
LEGEREA. PARTILE El. METODULIf ORDINARIU RI EMENDATU 226
www.dacoromanica.ro
224 METODUIX OltDIN'ARIU SI EMENDATU
1) Quintil. L. 1. C. L
www.dacoromanica.ro
INVETLATUR'A GRAMATICALE 225
www.dacoromanica.ro
226 INVETI.A.TURIA ARITMETICEI SI A GEOMETRIEI
www.dacoromanica.ro
INVETIATIMA ARITMETICEI SI A GEOMETMEI 227
www.dacoromanica.ro
228 IMPORTANTI'A INVETIATUREI GEOGR.AFIEI SI A ISTORIEI
CAPU XI.
Invetiatur'a geografiei si a istoriei.
§ 179. Importanti'a ei.
www.dacoromanica.ro
CUNOSCENTIE PRELIMINARIE 229
www.dacoromanica.ro
230 CURSULLI PRIMII GEOGRAEICU
§ 181. GeograA'a.
Cunoscentiele cele multe, carile se tienu. de geografia
destepta necesitatea de a o imparti in cursuri mai multe,
carile au a se acomodti, dupe etatea, capaeitatea, indigenti'a,
elliaru si sesulu precumu si destinatiunea venitoria a inve-
tiaceiloru. Pentru multi va fi de ajunsu cursulu prima (§.
urmatoriu), celealalte se potu lasd diligentiei proprie. Pentru
cei ce aspira seau sunt destinati la una cultura scientifica
superiore va fi necesaria alu doile cursu, si pentru comple-
tarea scientiei si alu treile. Totusi fiacare cursu d& se for-
me si de sene unu totu, care se en prenda in seno totu co
se tiene de esenti'a geografiei, precurnu e: descrierea vo.
mentului cd corpa cosmicia, descrierea suprafaciei lui conti-
nentali seam coperite cu apa, istorea narturale, istorea uni-
versale si etnografi'a: dein tote aceste dé se propuna ceva si
invetiatur'a cea elementaria geografica.
§ 182. Cursulu primu.
www.dacoromanica.ro
CURSULU ALU II-LEA SI ALU III-LEA GEOGEAFICU 231
www.dacoromanica.ro
232 OSERBATIUNI METODOLOGICE
Principia metodice:
1) Magistrulu se nu repause pana ce nu e convinsu,
at copilulu a coprensu imaginea suprafaciei pamentului pre
www.dacoromanica.ro
IsT4»tP4 ?33
§ 185. IstorPa.
www.dacoromanica.ro
234 ISTORI'A UNIVERSALE SI ISTORVA SPECIALE
www.dacoromanica.ro
ISTORPA CA MEDIU DE A CULTIVA MEMORPA, ETC. 235
www.dacoromanica.ro
236 /STORM CA ME1)111 13E A CULTiVA MgIliORPA
§ 189. Continuatiuhe.,
www.dacoromanica.ro
INTELEPTIMI1 SI CAItAPTERELE SEAL' ANEAVA 287
§ 190. ContinualJune.
StudioIti istoriei are influentia forte mare in aneda si
t ditur'a carapterelui tendriloru ; deci se si cuvene a pro-
pine istorea asia, in mill acesta influentia a ci se se a-
jute mai alesu in anii teneretieloru, candu sentimentulu nu
e amortitu si anem'a e capace pentra tote impresiunile mai
bune. Istori'a are se arete, ce remane pururea demnu de
stima si de imitatiune in tote vicendele genului omenescu,
si ce merita a se inferá c4 se remania obieptu de dispretiu
urmatoriloru, ca tote cb. a potutu se stralucesca si se or-
besca lumea in catu va tempu ; istori'a de se curatie si se
nobilite sentimentele omeniloru, si se produce fapte uniformi
Cu atari sentimente ; in urma ea de se invetie pre omeni cá
se fia nu numai mai intielepti dar' si mai prudenti, in cata
se pote impacA prudenti'a cu intieleptiunea; daca istori'a n'ar'
areti seau n'ar' produce aceste efepte, atunci ea n'ar' fi de
nece una folosu ; ar' pote se scria cineva analiA si se puma
in fiacare di nume de omeni sL fapte, cà null aru folosi ne-
mica fora de efeptele anteriori.
Totusi ar' fi mill metodAt erotica, «anda ar' schimbSi ei-
neva tota istorila, in, mole de esemple# una propuniert
pla si via a% faptelatu, si a cartipterilorti face de mfilte ort
efeptu3 rnai mare decatn eipliearile cl é aseminea Si
alusiunile scurte, mai multa 8entOtitidsel jtideditilu si Sen-a
said morale se se destepte ntl tare de mate ori ei fa le-
curd stu; dou iiuraeea mid thee teribile Sean roof-
tattriti face Mai =re impresiune tacerea seriosa si semi-
ficativa decatu alocutiunile si admonitiunile cele mai ritorice.
Trofeele lui .21(iftiade au indemnatu mai multu pre Pemistocle
decatu ar' fi facutu acest'a chiaru si oratiunea cea mai pom-
posa despre meritele lui.
www.dacoromanica.ro
238 SCIENTIELE NATURAL'
www.dacoromanica.ro
MODIFICATIUNEA METODULUI 239
www.dacoromanica.ro
240- FISW4
trecere recreatoria. Nu se Me C4 esemplariale se fie law° ,ra-
ritati si pretiose, pentru eopii tote produptele naturei aunt inte-
resauti si au destila insemnatate, Cunoseenti'a planteloru pp iAir
cepo mai bene dela plantele, porile e cercundau, si se i,painta
prein cu,lturo propria si gradine miqi. Jose si ierbariale PPPt Si
recreatoria si instruptive. Ver'a se potu aduna si iern'a ordiná.
Coleptiunile de insepte flutulti aunt inca si mai placute; nu-
mai se cuvene a nu torturá animariale ci a le ucide indata. Pe-
trele comuni inca sunt instruptive. Se intielege, cà scolariulu dê
se 'si faca nnu catalogu despre tole cele ce a invetiatu.
Nota 2. Septiuni anatomice nu se facu; cu tote cà sco-
larii aru invetii forte multi.' candu le seam face atari septiuni de
anima, paserj, brew, s. al, sj 41,133 4 multu 'mg folositoriu a le
fase repuperappli de picroscopial l,uipe si alte instrnmente pari
se ceru spre atare scopu? decatu remuneratiuni de lucran i de moda.
§ 199. Fisic'a.
www.dacoromanica.ro
CUNOSCENT1E DESPRE OMU. 241
www.dacoromanica.ro
242 ELEMENTE DE FILOSOFIA
www.dacoromanica.ro
SCOPULU INVETIARII LIMBELORII STRA1NE 243
CAPU XII.
Despre invetiatur'a limbeloru straine in genere, si in specia despre
cele mai noue si nzai vechi.
www.dacoromanica.ro
244 LIMBELE MAI NOUE, SCOPULIT INVETJARII LORIT
www.dacoromanica.ro
COMII SE INVETIA LLISIBELE STRAINE 245
www.dacoromanica.ro
296 REGUL'A GENERALE PENTRU INVETIAREA LIMBELORU
www.dacoromanica.ro
METODIC'A INTETIATUREI IN LIMBELE NOIJE 247
www.dacoromanica.ro
2.18 TRADUCEREA CELORU LESE SI AUDITE
www.dacoromanica.ro
TRADUCEREA CELORU LESE SI AUDITE 219
www.dacoromanica.ro
250 ESERCITIA GRAMATICE IN SCRIERE SI VORBIRE
§ 102. Esercitia gramatice in scriere si vorbire.
www.dacoromanica.ro
LIMBELE ANTICITATII CLASICE 2a1
www.dacoromanica.ro
252 REPORTOLU INTRE LIMB'A GRECA SI LATINA
www.dacoromanica.ro
REPORTULII INTRE LIMB'A GRECA SI LATINA 968
www.dacoromanica.ro
ME'! 1,:)Enc1'rii
muto; 1,tinus in nsu col nubis nolentibus." Ideca Romanii Call-
tau se incepa i imbu strainh dela cea greca ; inse istorisa areta,
tote poperale crestine au datti prioritatea si preponderanti'a
latine, iii acesta oriline n'au facutu vre una schinibare
unuLnitij cei Ilial mari, cu tote cit au cultivatti si pre cea greca.
§ 205. Metodic'a, esercitia elementaria.
www.dacoromanica.ro
ESERCITIALE PRIME IN EGERE, TRADITERE SI GIZOIATICA 255
www.dacoromanica.ro
256 ESERC/TIALE PRIME IN LEGERE, TRADIXERE ET GRAMÁTICA
www.dacoromanica.ro
,LEGEREA SI ESPLICAREA AUTORILORU CLASICI 257
www.dacoromanica.ro
258 °RUMA LEPTUREI CLASILORIT
www.dacoromanica.ro
ESERCITIA IN VORBIRE SI IN SCRIERE 259
www.dacoromanica.ro
260 ESERCITIA IN VORBIRE SI IN SCRIERE
www.dacoromanica.ro
SUBSIDIA PENTRIJ INTIELEGEREA CLASICILORU 261
www.dacoromanica.ro
CAPU XIII.
Betoric'a si poetic'a si cultur'a estctica.
www.dacoromanica.ro
ESERCITIA RETOR10E PRAPTICE 263
www.dacoromanica.ro
264 ESERCITIA RETORICE PRAPTICE
www.dacoromanica.ro
ESERCITIA RETORICE PRAPTIOE 265
www.dacoromanica.ro
266 ESERCITIA POETICE PRAPTICE
www.dacoromanica.ro
DECLAMATIUNEA SI APTIUNEA 267
www.dacoromanica.ro
268 LITERATUR'A ARTILORU CUVENTATORIA SI SPECIA
§ 217. Literatur's artiloru cuventatorie, si in specia a prosaistilora
si poetiloru rornini.
Ar' fi erore a se ocupd numai Cu produptele tempului
presente, si a imnord seau chiaru a dispretid produptele tem-
puriloru trecute, si specialmente operele stramosiloru prosaice
seau poetice. Literatur'a greca si romana e de cea mai
mare insemnatate pentru noi specialmente, cu atatu e mai
necesaria asia dara pentru noi literatur'a prosaistilorm si a
poetilortc ronidni, fiendu acést'a unulu deintre mediale cele
mai bune despre una parte spre a conserbá, spre a deste-
ptd si spre a cultivá cugetele si sentimentele cele nobili si
natiunali ale stramosiloru nostri, éra despre alta parte spre
a ne cultivd limb'a natiunale, carea pentru presente e me-
diloculu celu deantaniu alu comerciului nostru natiunale si
metrulu culturei nostre natiunali, apoi documentulu celu mai
necontrovertibile pentru originea nostra pentru trecutu, si
paladiulu romanitatii nostre pentru viitoriu, asia catu acesta
literatura nu ya poté lipsi dein scolele Romaniloru nece una
data pana va insemud ceva a se trage mai vertosu dela una
natiune carea a lunainatu lumea decatu dela unu poporu bar-
baru si intunecatu.
Nota. Se intielege cà si istori'a literaturei române inca va
avé a se imparti in periode, carile se voru destinge prein eve-
nimente mai nemoraveri in cursulu desvoltarii acestoru arti.
CAPU XIV.
Despre invetiatur'a religiunii si a nwralii.
www.dacoromanica.ro
CURSULU PREM(J SI ALU DOME DEIN RELIGIUNE SI MORALE 269
Mu doile cursu.
www.dacoromanica.ro
270 ALA] TREILE CURSU DEIN RELIGIUNE SI MORALE
www.dacoromanica.ro
USULU B1BLIEI IN INVETIATT.JRIA RELIGIUNII 271
www.dacoromanica.ro
272 IMPORTANTI'A CULTUREI PENTRU STATU
CAPU XV.
Organatiunea scoleloru.
www.dacoromanica.ro
NECESITITEA INSTITUTELORU PUBLICE PENTRU CULTURA 273
www.dacoromanica.ro
274 SOLICITUDINEA STATULUI PENTRU SCOIX
www.dacoromanica.ro
NECESITATEA CULTUREI TOTURORU CLASILORU 275
www.dacoromanica.ro
276 PR1NCIPIALE ORGANATIUNII SCOLELORU PUBLICE
CAPU XVI.
Principide organatiunii scoleloru publico.
www.dacoromanica.ro
SEPARAREA SCOLELORU DUPRE SCOPURILE LORU L077
www.dacoromanica.ro
278 PREPARAREA SI ESAMINAREA MAGISTRILORII
www.dacoromanica.ro
DETERMINAREA OCUPATITINILORU MAGISTRULUI 279
www.dacoromanica.ro
280 SUPLENTII, MAG. STABILI SI MDTABILI, SUBSISTENTI'A LORD'
§ 231. Colaboratorii seau suplentii.
E una datena forte folositoria la unele institute de a
pune colaboratori seau suplenti pentru ajutoriulu magistriloru
carii au imbetranitu in scola. Colaboratorii a une ori se
multiamescu Si cu onoraria mai mici, unde potu céstigá prein
instruptiune privata, si scol'a nu sufere dein caus'a betrane-
tieloru si a nepotentiei magistrului betranu.
www.dacoromanica.ro
SUBSISTENTIA MAGMTBILORU 281
www.dacoromanica.ro
282 GRADULli MAGISTRILORU IN SOCIETATEA CIVILE
www.dacoromanica.ro
GRADULI3 MAGISTRILORII IN SOCIETATEA CIVILE 283
www.dacoromanica.ro
284 DESPRE DIREPTILINEA SCOLASTICA
www.dacoromanica.ro
ESAME PENTRI1 DETERMINAREA CLASE! 235
www.dacoromanica.ro
286 NUMNRULU SCOLARILORU IN CLASI
www.dacoromanica.ro
DISCIPL1N'A SCOLASTICA 287
www.dacoromanica.ro
288 DISCIPLIN'A SCOLASTICA
§ 242 Continuatiune.
www.dacoromanica.ro
DISCIPLIWA SCOLASTICA 2$9
www.dacoromanica.ro
290 PUNELE SCOLASTIGE SI PREMIALM
www.dacoromanica.ro
EMULATIUNEA, ESAMINILE SCOLASTICE 291
§ 244 Emulatiunea.
Emulatiunea a fostu totudeun'a unu indemnu forte tare
pentru diligentia. In anii anteriori certarea pentru locu
(certamen pre loco, s. scripta pro loco) sunt mai acomodate,
translocatiunea in clasi superiori e acomodata in scolele su-
periori. Acést'a se se faca cu orecare solemnitate. Capulu
lucrului la translocatiune dela una clase inferiore la alt'a
superiora e capacitatea si nepartialitatea, ea se cuvene a
se face nu numai de catra unu magistru, ci se se decrete in
consiliulu mai multor'a dupa lege.
§ 245. Esaminite seolastice.
www.dacoromanica.ro
292 ESAMINILE SCOLASTICE
www.dacoromanica.ro
ESAMMILE SCOLASTICE 293
www.dacoromanica.ro
394 CUIVA SCOLELORU PE(TRU SAN1TATEA CORPORALE
pote se pretenda dela scolarii sci, deci elu pote se iee in consi-
deratiune candu intreba capacitatea, diligenti'a si negligenti'a
scolariloru sei fora se 'si permita intru acést'a vreuna partialitate ;
b) pentrucá scolarii lui sunt deprensi cu limb'a si cu manier'a lui,
sí unu strainu 'i pote incurcá usioru si atunci candu sciu, mai
alesu daca esaminatoriulu strainu e neomenosu, in catu se terau
scolarii de d'insulu si se impedeca in cursulu cugetarii lora; c) magi-
strulu mai bene va sci acomodá intrebarile dupa respondenti, in
catu acele nece nu voru fi prea usiore nece prea grele.
In genere sunt forte pucini apti spre a fi buni esami-
natori de teneri, seau pentrua, nu posedu tote cunoscentiele ce-
rute spre acestu scopu, seau pentruch, nu au destula desteritate
in metodulu catecheticu,si acést'a se templa de multe ori chiaru
celoru mai invetiatiatunci se voru intorce in cerculu intreba-
riloru celoru mai triviali seau intrebarile lora atatu voru ii de
oscure, in catu scolarii nu le voru poté intielege, si voru tacé,
Beau pentruch atari esaminatori la urma se pierda in doptrinari
pre larga.
Fienduch esaminatorii straini nu cunoscu pre scolari,
de aci urma multe neconvenientie: esaminatorii straini lauda in
publicu de multe ori pre cei ce n'au nece unu meritu, pentrucà
esaminatorii straini facu erore in persona, seau ca scolariulu a
datu unu respunsu bunu prein intemplare ea tote 6 alt'mentrea
sci forte pucinu, si acestu respunsu e decisivu pentru tota scien-
ti'a lui. Mai usioru si mai bene e a lasá, ascultatoriloru cá se
alega ' obieptulu, prein acést'a se taia ocasiunea la vence dece-
ptiune, dara acestu metodu pote se aduca usioru in confusiune si
pro magistrula celu mai deprensu mai alesu in scolele invetiate.
De aceea rernane lucrulu cela mai securu a se increde in cara-
pterele morale si in onestatea personale a magistrului, si a introduce
in scole acestu s,piritu, cá, se creda insisi m:darii, cuinua e ne-
demna si degradatoria pentru d'insii veri ce conventiune si veri ce
cointeligentia a scolariloru cu magistrii inainte de esamini.
§ 246. Cur'a scoleloru pentru sanitatea corporale.
Scolele au se contribuesca si spre aceea ca se se con-
www.dacoromanica.ro
EDIFICIALE SCOLASTICE 295
www.dacoromanica.ro
296 BIBLEOTEC'A SI APARATELE SCOLASTICE
www.dacoromanica.ro
CUMU POTU INFLORI SCOLELE 297
www.dacoromanica.ro
298 ASTEDIAMENTULU SCOLASTICII
www.dacoromanica.ro
PROGRAMATELE 299
S 252. Programatele.
www.dacoromanica.ro
300 INFLUENTPA AUTORITATIL011,11 SUPR'A SCOLE.
www.dacoromanica.ro
INFLUENTPA AUTORITATILORU SCOLAS SUPR'A SCOLE. 301
potu fi pre catu filositorie pre atatu si fora de nece unu folosu
si uritiose.
Voru fi folositorie, candu visitatorele va veni in scola cá, unu
amicu, carele doresce, cá se le afle tote in ordine, carele se
bucura de progresulu scolei, si doresce cá scol'a se aiba tote
lucrurile necesarie ; se faca pace intre cei aiscordati si neuniti,
pro magistri si scolari se 'i pota recomendA la autoritatile supre-
me. Candu visitatorele va veni in scola cá se aseulte, seau se
intrebe, dar' se nu entice nece una data nece dereptamente nece
nedereptamente pana ce se afla in scola ; candu mai alesu in insti-
tutele mai mari, cumu sunt gimnasiale, va ascultá pro fiacarele,
nu numai pro celu de antaniu, ci si pre celu dein urma; candu
va apretiá si cercunstantiele. cele speciali ale scolei si nu va
mustra pro una scola pentruca dora nu afla intru ins'a totu ce
e bunu in alta scola; candu nu va face reporturi la autoritatile
sup eriori fora de a fi aretatu mai inainte resultatele oserbatiuni-
loru sale cebra caror'a se cuvene, fora de ai fi consiliatu seau de
a le fi facutu mai autaniu admonitiuni eu gur'a.
In urma candu nu va face nece una promisiune pro carea
nu o pote implini, si candu va uni cu aceste si una umanit ate,
carea se pote asteptá cu dereptulu dela fiacare visitatoriu de
acole, atunci visitatiunile voru fi folositorie.
Dein contra ele voru fi numai nesce ceremonie deserte si
ospetie cá si visitatiunile unoru episcopi si protopopi, si voru
desteptá numai neincredere si ura, in catu visitatorii voru
dupre sene numai dispretiulu magistriloru si alu scolariloru.
Nota 2. Fiacare scola se cuvene su aiba cataloge despre
seolari in ordine tabelaria, uncle se fia insemnata si frecentatiunea.
Afora de aceste se aiba tote aptele relative la ordinea scolei,
si visitatorii se intrebe de d'insele candu visita scolele. A se tra-
mite tabele la a-utoritatile superiori despre frecentatiunea toturoru
scolariloru in parte e superfluu.
www.dacoromanica.ro
CAPU XV.
Despre scolele speciali.
www.dacoromanica.ro
DESPARTIREA PRUNCILOU DUPRE CAPA-CITATEA SI SEPSU 303
www.dacoromanica.ro
304 SOLICITUDINEA PENTRU MORALITATE, ORDINE SI DISCIPLINA
www.dacoromanica.ro
SOLICITUDINEA PENTRU MORALITATE, ORDINE SI DISCIPLINA 805
www.dacoromanica.ro
-QO6 $CQ11 RE4L1, aültERCIALI
61idaipticp, asppea cartjloru, tabele;oru de scrisu, materialiloru da
acrisu, pre aceste le dà preveghiatoriloru de clasi candu e neapg..
ratu ft se dá, la copii penkru usu, si le iea érasi pentru zi se le
asiedie la loculuborn. Elu provede si pentru ca se fia penele
taiate bene totudeun'a, si cartile de scrisu se fia lineate dupa
regula pana unde e neaperatu a fi lineate.
Alu treile preveghiatoriu are preveghiare asupra frecentatiu-
nii; Lari scolari au remasu dela scola, si pre acesti'a insemna
in list'a absentiloru.
Aceste trei deregutorie se incredu numai scolarlloru celoru
mai acurati.
Preveghiatori de clasi sunt atati cate septiuni de seolari
stint in clasi.
Acesti preveghiatori de clasi provedu, cá, scolarii se fia la
toculu loru fiacare, se se porte omenesce, se 'si faca fiacarele lucrula
carele i s'a datu, cá, se 'si aiba fiacarele cartile la sene, si se nu
'si disipe lucrurile, si se se porte intru tote dupa legile scolei.
Magistrulu are preveghiare asupr'a toturoru, si daca se o-
serba tote acuratu, atunci disciplin'a scolastica cgstiga forte multu.
Nota 2. In scol'a lui Bell inca s'a oserbatu, cà scol'a se
pote conduce si fora de pune corporali.
www.dacoromanica.ro
ROLE REAL!, COMERCIAL! 307
www.dacoromanica.ro
308 SCOLE DE ARTI, AGRICOLE; SÉLBANARIE SI MONTANISTICE
www.dacoromanica.ro
KOLE AGRICOLE, SALBANARIE SI lIONTANISTICE 309
www.dacoromanica.ro
310 SOCIETATILE AGRARIE
www.dacoromanica.ro
SCOLE DE FETE 811
www.dacoromanica.ro
312 MAGISTRII SI CULTIMA LORD.
www.dacoromanica.ro
SCOLE PENTRII SERBITORI, SERBITORIE SI MERCENARI 313
www.dacoromanica.ro
314 SCOLE PENTRU SERBITORI, SERBITORIE SI AIERCENA(U
www.dacoromanica.ro
CONSPEPTULU
materieloru coprense in acestu opu.
lntroduptiune.
Pag.
1. Educatiunea si invetiatur'a . . 5
Notitie Istorice.
n 2. Evreii, Egiptenii, Persii 4 . .
3. Grecii 6
4. Romanii 7
5. Crestinismulu. 8
6. Scolele dela Carie M. 9
7. Seclulu alu 16-lea si alu 17-lea 12
8. Seclulu alu 18-lea 4 . -
,f 9. Scol'a pietistica seau a lui Franke 4 . . . 13
10. Principiale acestei scole . 4 4
www.dacoromanica.ro
PARTE A I.
PED AGOGIC'A.
CAPU 1.
Pag.
§ 22. Scopulu educatiunii 36
» Desvoltatiune ulteriore .0f .4
Principiale supreme in educatiune. . . . . . 37
» 25. Impartirea educatiunii .
-, . 41
26. Falorea teoriei educatiunii _
/) 27. Obieptiuni in contra valorii teorielora pedagogice, 42
CAPU 11.
De educatiunea corporale.
28. Importanti'a acestei educatiuni . . . , . . . 48
29. Continuatiune
» 30. Grigi'a cea deantaniu pentru copii 49
31. Nutrimentele copiiloru mici 50
32. Nutrimente pentru copii mai marisiori 51
» 33. Secretiunile naturali 53
" 34. Aerulu sanitosu 55
35. Inbracarnentulu 56
» 36. Misicarea corpului 67
37. Imceputulu gimnastieei. Dominatiunea preste corpu 58
38. Importanti'a gimnasticei pentru educatiune. . . 69
39. Gimnastic'a naturale si artificiale 60
40. Misicarea corpului prin lucrulu de mana 63
41. Intensiunea si repaosulu
2)
42. Influenti'a misicariloru anemei asupr:a sanatatii copi-
iloru 65
43. Luarea amente asupr'a streniurului sepsuale
44. Prevenirea abusului stremurului sepsuale si a pecate-
loru secrete ale teneriloru 66
www.dacoromanica.ro
CONSPEPTULU MATERIELORU 317
CAPU III.
Despre educatiune cd una cultura a naturei spirituali.
25
50. Oserbatiuni preliminarie 74
51. Regul'a cea mai generale pentru cultur'a poterii cuno-
scitorie 75
95 52. Intielesulu nu se cultiva numai prein invetiatura . , 76
53. Cea deantania lucrare a facultatii cunoscitorie. 77
54. Perfeptiunea representatiuniloru sensuali
55. Gradatiunea in esercitarea sensiloru 78
56. Procurarea obiepteloru pentru cunoscenti'a intuitiva 79
7/ 57. Modelele si imaginile cá subsidia pentru cunoscenti'a
intuitiva .
58. Jucarelele cá medilocu de cultura. 80
Cultur'a sensului internn 81
Cultur'a limbei in legatura en medilocele de cultura
precedenti 82
61. Desteptarea si promoverea ateutiunii 84
62. Esercitarea atentiunii. Regule praptice
63. Cultea fantasiei
64. Oultur'a memoriei
. . . .. 86
87
65. Regule praptice 88
66. Cultur'a intielesului 94
67. Perspicuitatea representatiuniloru 95
68. Cultur'a judeciului
69. Cultur'a sagacitatii si a spiritului 96
70. Cultur'a ratiunii 97
www.dacoromanica.ro
818 CONSPEPTULU MATERIELORti
pag.
§ 71. Influenti'a lepturei in cultur'a Mentii, . { 97
72. Necesitatea de a esaminit talentele copiiloru . ,, 98
73. Respeptulu capacitatii in cultnett copiiloru . . . 100
CAPU IV.
Des)), e czatur'a facultatii sensitive seau educatiunea estetica.
74. Facultatea sensitiva se pote cultivé, 101
75. Diversitatea si cultur'a sentimenteloru
76. Cultur'a Sentimentului sensuale 102
77. Cultur'a sentimenteloru simpatetice 103
78. Facultatea sensitiva 104
79. Cultur'a sentimentului morale 105
80. Continuatiune 106
81. Sentimentulu religiosu 107
7I 82. Desteptarea sentimentului religiosu 108
83. Sensulu frumosului. Gustulu 109
84. Cultur'a gustului 110
85. Sensulu sublimelui 111
86. Sensulu adeverului. 112
CAPU V.
Despre cultur'a facultatii adoperative seau despre
educatiunea morale.
87. Consideratiune generale 4 i 113
88. Natur'a morale 114
89. Ce areta esperienti'a in acestu obieptu . t A 115
f0
90. Necesitatea de a cunosce natur'a copiiloru . 116
www.dacoromanica.ro
CAPU VI.
Principiale educatiunii vzorali.
rig.
§ 91. Problem'a educatiunii morali 117
I. _Etlucatiunea negativa.
92. Oserbatiune generale 118
93. Voli'a buna _
94. Ocupatiunea 119
95. Sensulu libertatii 121
96. Inaintarea benelui prein incredere 122
97. Micusiurarea stremurului spre reu 123
98. Conversatiunea si esemplulu 124
IL Disciplin'a morale.
,) 99. Deprenderea 125
100. Precepte, legi, ascultare 127
101. Regule praptice pentru efeptuarea ascultarii .
102. Premiulu si pun'a 129
103. Principia in aplicarea premialoru si a puneloru 130
104. Specie de premia si de pune 131
105. Folosirea aplecarii spre sensatiuni placute . .. . 133
106. Aplecarea sensului de ouore 135
107. Principia probate in acestu respeptu
108. Continuatiune
r
-
136
www.dacoromanica.ro
320 CONSPEPTULU MATERIELORU
pag.
§ 115.. Personalitatea educatorelui 150
116. Insocirea, esemplulu, conversatiunea 151
117. Religiositatea 155
118. Mediloce spre intarirea religiositatii
119. Consolidarea si intarirea carapterelui 157
120. Medicin'a pedagogica-morale 159
121. Continuatiune 160
CAPU VII.
Principia speciali de educatirne nao-ale cu respeptu la
virtuti si scaderi particularie.
122. Notitie preliminarie . . 162
123. Vivacitatea copiiloru dein puntu morale . . .
124. Modevarea vivacitatii escesive 163
125. Lenea naturale a copiiloru 164
126. Relele ce urma dein lene 165
127. Sinceritatea si mendacitatea 167
128. Iritabilitatea copiiloru in anii deantani 168
129. Vitiale ce se nascu dein iritabilitatea prea mare : sensi-
bilitatca, capriciulu, spiritulu contradiptiunii, pertinaci'a. 171
130. Benevointi'a cea natumle a copiiloru 173
131. Combaterea inclinatiuniloru rele si neamice. . . 174
132. Solipsismulu, invidi'a, interesele prepriu, poft'a avutiei
133. Fantasi'a, superbi'a, ambitiunea
134. Neinteresenti'a 175
135. Amorea catra patria 176
136. Influenti'a educatiunii asupr'a spiritului domesticu si
amicetiei 184
137. Influenti'a educatiunu asupr'a areorii sepsuali . . 186
138. Unirea decorului si a civilitatii cu carapterele morale
www.dacoromanica.ro
PARTEA II.
DIDAPTIC'A.
Introduptiune.
pag.
§ 139. Destinatiunea invetiaturei 190
140. Cultuf a de sene si cultur'e. prein invetiatura .. 191
141. Didaptic'a, metodulu . . , 192
CAPU VIII.
Principia generali pentru institutiune.
142. Scopurile fiacarii institutiuni 193
143. Cultur'a nu se cuvene a fi unilaterale
144. Ocupatiunea prima a invetiatoriului 194
145. Cultivarea gradata a poteriloru sutietesci . .
146. Sucesiunea si continuitatea institutiunii
147. Mesur'a de a se oserbá in institutiune 196
148. Soliditatea. Progresulu pre incetu 197
149. Facilitarea invetiatur-ei stricatiosa si nestricatiosa 198
150. Invetiatur'a se destepte interese 199
151. Unirea mai multoru scopuri 201
,,
152. Unirea ocupatiunii cu invetiatur'a. Preparatiunea, re-
petitiunoa . d
www.dacoromanica.ro
CAPU IX.
Regule pentru obieptele principali.
pag.
§ 163. Desteptarea atentiunii seau esercitiula in oserbarea
si numirea obiepteloru sensuali 212
164. Cercetarea partiloru si a noteloru 213
165. Conversatiuno supr'a originii si a usului lucruriloru 214
166. Compararea si destingerea 215
167. Conceptele prime despre cause si efeptu, si alte con-
cepte elementaria , 216
168. Clasificatiunea conceptelortt
169. Esercitiulu judeciului in propusetiuni 218
CAPU X.
Dupre invetiatur'a limbei romeine dela ineeputu
pana la formarea stilului.
170 In portaotia obieptului
1 1. P in ipia generali pentra limb'a romana. -
219
226
,, 177. Desemnulu, caligrafi'a cantarea
178. Invetiatur'a aritmeticei si a geometriei 226
CAPU XI.
Invetiatur'a geografiei si a istoriei.
179. Importanti'a ei 228
» 180. Canoscentiele preliminarie 229
181. Geografi'a . 230
www.dacoromanica.ro
CONSPEPTULU MATERIELOTU 323
pag.
§ 182. Cursulu primn 230
183. Cursulu alu II-lea si alu III-lea geograficn. . . 231
184. Oserbatiuni metodologice 232
185. Istori'a 233
186. Preparatiunea si fundamentulu 234
187. Istori'a universal° si istori'a speciale
188. Istori'a cá mediu de a cultivá memori'a, intieleptulu
si carapterele seau anem'a 235
189. Continuatiune 236
6 190. 7)
237
191. Scientiele naturali 238
192. Modificatiunea metodului 239
193. Fisic'a 240
194. Cunoscentie despre omu 241
195. Elemeute de filosofia 242
CAPU XII.
Despre invetiatur'a limbeleru straine in genere, si in
specia despre cele mai noue si mai vechi.
196. Scopulu invetiarii limbeloru straine 243
197. Limbele mai noue, scopulu invetiarii loru .
www.dacoromanica.ro
324 CONSPEPTULU MATERIgLORU
pag.
§ 207. Oserbatiuni asupea prosodiei, metricei si a lepturei
poetiloru k. 257
208. Ordinea lepturei clasiciloru
209. Esercitia in vorbire si scriere
210. Subsidia pentru intielegerea clasiciloru .
... 258
261
CAPU XIII.
Iletoric'a si poetic'a si eultur'a estetica.
211. Retoric'a si poetic'a 262
212. Teorra retorieei si poeticei . ,,
213. Esercitia retorice praptice 263
214. Continuatiune 265
215. Esercitia poetice praptice 266
216. Declamatiunea si aptiunea . . 1 267
217. Literatur'a artiloru cuventatorie, si in specia a pro-
saistiloru si poetiloru români 268
CAPU XIV.
Despre invetiatur'a religiunii si a moralii.
218. Principiale invetiaturei religiose
219. Cursulu primu . 269
220. Alu doile curse
221. Alu treile curse 270
222. Usulu bibliei in invetiatur'a religiunii 271
223. Regule metodice al
CAPU XV.
Organatiunea scoleloru.
224. Importantra culturei pentru statu 272
225. Necesitatea instituteloru publice pentru cultura 273
www.dacoromanica.ro
CONSPEPPTULU MATERIELORII 325
pag.
§ 226. Solicitudinea statului pentra scole 173
227. Necesitat ea culturei toturorti clasiloru 275
CAPU XVI.
Principiale organatiunii scoleloru pub lice.
228. Conspeptulu acestoru principia 276
229. Separarea scoleloru dupa scopurile loru 277
230. Alegerea magistriloru publici
231. Prepararea si esaminarea magistriloru 278
232. Rigorea si ecitatea in esaminare
233. Determinarea ocupatiuniloru magistrului -
279
www.dacoromanica.ro
CAPU XVII.
Despre scolele speciali.
pag.
, 254. Cultur'a inteleptuale a magistriloru dein scolele ele-
mentarie .9
, 255. Cultur'a loru pedagogica didaptica
302
.._
256. Scopulu, obieptele scolelorn elementarie 303
, 257. Despartirea prunciloru dupre capacitate si Sepsu . _
, 258. Solicitudinea pentru moralitate, ordine si disciplina 304
259. Scole de Dumineca
, 260. Scole reali, comerciali -
306
www.dacoromanica.ro