Lampuga

À prupositu di Wikipedia
A lampuga
Coryphaena hippurus
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Actinopterygii
Ordine Perciformes
Famiglia Coryphaenidae
Generu Coryphaena
Nomu binuminale
Coryphaena hippurus
Linnaeus, 1758

A lampuga (Coryphaena hippurus, da u grecu κορύφαινα, chì significheghja: chì inarbureghja un elmu) hè una spezia di pesciu ch'è a parsona pò truvà in i rigioni trupicali è sottutrupicali di tutti l'uceani, è uccasiunalamenti in u mari Tarraniu. Hè un pridatori putenti, prizzatu in a pesca à u grossu.[1]

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Affrescu di u ghjovanu piscadori à i lampughi in Santorinu (Civilisazioni minuenna, mità di u IIu millenniu av. G.-C.)

A lampuga pò misurà più di 2 m di longu è pisà insin'à 45 kilò.

'Ssu pesciu assà rapitu pò aghjunghja una vilucità varchendu i 92 km ori). 'Ssa spezia prisenta un dimurfisimu sissuali : u masciu pussedi una gobba annantu à u fronti, dendu una forma quatrata à a so testa, mentri a femina hà una testa tonda, è un corpu più fini è più chjucu ch'è u masciu chì l'accumpagna: 'ssi pesci campani difatti à spessu in coppiu.

A culurazioni hè di solitu assà viva è cumposta di varii culori, par u più turchinu-verdi metallizatu incù strisci durati annantu à u sottu. A Lampuga t'hà a facultà di cambià radicalamenti di culori, à uni pochi di minuti d'intarvallu. U corpu pò passà da u giaddu brunu à u turchinu, po biancu, lascendu appariscia grossi pimmentazioni rossi, turchini, neri... I nutaghjoli sò ancu assà culuriti, turchini à turchini verdi par a dursali, giaddi o turchini à turchini verdi par a nutaghjola anali.

'Ssa spezia hè carattarizata da l'assenza di spini, a longa nutaghjola dursali cuntinua essendu suppurtata da una sissantina di raghji moddi. Hè listessa pà a nutaghjola anali, cuncava incù trà 25 è 31 raghji moddi. I vertebri sò 31, frà i quali 18 cudali.

Ambienti è ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A lampuga hè una spezia circumtrupicali, ch'è a parsona ritrova in l'acqui caldi di i trè bacini uceanichi : Oceanu Atlanticu, Oceanu Indianu, Oceanu Pacificu è dinò in u mari Tarraniu. 'Ssa spezia effittueghja i migrazioni assà longhi.

Si scontra tantu à a larga ch'è in a vicinanza di i costi, à prufundità variendu trà a suparficia è 85 m di fondu.

Eculugia è cumpurtamentu[mudificà | edità a fonte]

A lampuga hè una spezia chì effittueghja grandi migrazioni è chì hè custituita di attivi pridatori. Carnivura, si nutrisci di pesci bulanti, di totani, di maccareddi è altri picculi pesci o ghjovani, ma ancu di crustacei pilagichi è di zoorubu.

A maturità sissuali hè aghjunta versu 3-5 mesi, è a spiranza di vita pari essa di circa 4 anni.

Pesca[mudificà | edità a fonte]

A lampuga hè soprattuttu piscata da i picculi fluttigli isulani trupicali. U vulumu annuali mundiali di cattura hè di 30000 tonni. In Pulinesia, 'ssu pesciu chì si culloca in suparficia, à fiori di i cavaddati, hè caccighjatu cù l'aiutu di batteddi putenti è lesti. Ma quà, 'ssa spezia pò eppuri essa cuntaminata da a ciguatera, rindendu a so carri assà tossica : hè ricumandatu di ùn cunsumà ni micca in certi rigioni di u bacinu Indupacificu.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.